Exercitii Si Probleme Rezolvate

Friday, June 08, 2012
Exercitii si probleme rezolvate
1. Se aruncǎ o monedǎ de trei ori. Sǎ se determine
a) Spatiul al probelor,
b) probele care favorizeazǎ aparitia evenimentelor: - ca la prima aruncare sa se obtinǎ marca, - la

ultimele douǎ aruncǎri sǎ se obtinǎ marca, respectiv - marca sǎ aparǎ o singurǎ datǎ in cele trei aruncǎri,
c) c)evenimentele , , , , , , , , , ,
,
d) probabilitǎtile evenimentelor precizate la punctele precedente.
Solutie. a) Dacǎ notǎm prin aparitia fetei cu marca (valoarea monedei) la o aruncare si prin aparitia
fetei opuse, atunci spatiul al probelor este
Asadar, spatiul are 8 probe.
b) Probele care favorizeazǎ aparitia evenimentului , care inseamnǎ cǎ la prima aruncare apare marca
sunt: , , , , adicǎ
In mod analog, avem cǎ
c) Evenimentul inseamnǎ cǎ marca apare la prima aruncare sau o singurǎ datǎ in cele trei aruncǎri,
adicǎ
Evenimentul este evenimentul ca marca sǎ aparǎ in toate cele trei aruncǎri,
adicǎ .
Evenimentul inseamnǎ aparitia mǎrcii numai la prima aruncare, adicǎ
Evenimentul este evenimentul imposibil, deci , adicǎ evenimentele si sunt

incompatibile.
Page 1 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Deoarece , rezultǎ cǎ .
Evenimentele, , , si , inseamnǎ respectiv cǎ la prima aruncare se obtine , la ultimele douǎ

aruncǎri se obtine cel putin odatǎ , marca nu apare o singurǎ datǎ in cele trei aruncǎri. Astfel, putem scrie
Evenimentul diferentǎ inseamnǎ cǎ la prima aruncare apare marca si cǎ marca apare cel putin de
douǎ ori, adicǎ
Evenimentul diferenta inseamnǎ cǎ la prima aruncare apare marca si cǎ marca apare cel mult douǎ
ori, adicǎ
Evenimentul diferentǎ inseamnǎ cǎ marca apare o singurǎ datǎ, dar nu la prima aruncare, deci
d) Folosim definitia calasicǎ a probabilitǎtii. Pentru aceasta avem cǎ numǎrul cazurilor posibile este dat de
numǎrul probelor lui , adicǎ 8.
Numǎrul cazurilor favorabile evenimentului este 4, prin urmare se obtine cǎ
Analog avem cǎ
De asemenea avem cǎ
Page 2 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
sau folosind formula
In mod analog,
La fel, avem cǎ si
2. Un aparat este format din trei componenete. Se noteazǎ cu , si respectiv evenimentele ca prima,
a doua si a treia componentǎ sǎ fie defectǎ. Sǎ se exprime cu ajutorul evenimentelor , si evenimentul ca:
a) cel putin o componentǎ este defectǎ,
b) exact o componentǎ este defectǎ,
c) nici o componenta nu este defectǎ,
d) toate componentele sunt defecte.
Solutie. a) Dacǎ este evenimentul ca cel putin o componentǎ sǎ fie defectǎ, atunci ,
adicǎ sau prima componentǎ este defectǎ, sau a doua componentǎ sǎ fie defectǎ, sau a treia componentǎ sǎ fie
defectǎ, ceea ce nu exclude cǎ douǎ sau trei componente sunt defecte.
b) Evenimentul ca exact o componentǎ sǎ fie defectǎ se realizeazǎ dacǎ prima componentǎ este
defectǎ si celelalte douǎ nu sunt defecte, sau a doua componentǎ este defectǎ si celelalte douǎ nu sunt defecte, sau
a treia este defectǎ si celelale douǎ nu sunt defecte, adicǎ
c) Evenimentul ca nici o componentǎ sǎ nu fie defectǎ, adicǎ fiecare componentǎ sǎ fie bunǎ, se poate
exprima prin sau
d) Evenimentul ca toate cele trei componente sǎ fie defecte are exprimarea
3. Pe un raft sunt asezate la intamplare 10 cǎrti, dintre care trei reprezintǎ cele trei volume ale aceluiasi
roman. Sǎ se calculeze probabilitatea ca:
a) cele trei volume ale romanului sǎ fie asezate unul langa altul in ordinea naturalǎ (vol.1,2,3),
b) cele trei volume ale romanului sǎ fie asezate unul langǎ altul in orice ordine,
c) cele trei volume ale romanului sǎ fie asezate unul langǎ altul in ordinea naturalǎ, la inceputul raftului.
Page 3 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Solutie. Numǎrul cazurilor posibile este dat de numǎrul total al modurilor de aranjare a celor 10 cǎrti de pe
raft, adicǎ 10!.
a) Dacǎ este evenimentul ca cele trei volume sǎ fie asezate unul dupǎ altul in ordine naturalǎ, atunci
pentru a stabili cazurile favorabile, considerǎm cele trei volume ca o singurǎ carte. In acest fel, numǎrul cazurilor
favorabile evenimentului este dat de numǎrul modurilor de aranjare a celor 8 cǎrti pe raft (cele 7 rǎmase la care
se adaugǎ una formatǎ din cele trei volume), adicǎ 8! Prin urmare, avem cǎ
b) Notǎm cu evenimentul ca cele trei volume sǎ fie asezate unul langǎ altul in orice ordine. Se repetǎ
rationamentul de la punctul precedent, cu observatia cǎ 8! se va inmulti cu 3!, ceea ce reprezintǎ in cate moduri se
pot aseza cele trei volume unul langǎ altul. Asadar obtinem, cǎ
c) Fie evenimentul ca cele trei volume sǎ fie asezate la inceputul raftului, in ordine naturalǎ. Deoarece
“cartea” formatǎ din cele trei volue este asezatǎ la inceputul raftului, numǎrul cazurilor favorabile
evenimentului este dat de numǎrul modurilor de aranjare pe raft a celor 7 cǎrti rǎmase, adicǎ 7!. Astfel, rezultǎ
cǎ
4. Cu ocazia sǎrbǎtorilor de iarnǎ, la un magazin cu dulciuri sunt pregǎtite pachete pentru copii. Stiind cǎ
pentru pregǎtirea unui pachet se dispune de ciocolatǎ in 6 sortimente, cutii cu bomboane in 10 sortimente si cutii cu
biscuiti in 9 sortimente si cǎ in fiecare pachet se pun la intamplare 5 sortimente de dulciuri(ciocolatǎ, bomboane,
biscuiti), sǎ se determine probabilitatea ca un pachet luat la intamplare sǎ continǎ
a) douǎ ciocolate, douǎ cutii cu bomboane si o cutie cu biscuiti(toate de sortimente diferite),
b) trei ciocolate si douǎ cutii cu bomboane.
Solutie. Numǎrul total de sortimente de dulciuri de care se dispune pentru formarea unui pachet este 25, iar
pentru fiecare pachet se ia la intamplare 5 sortimente de dulciuri. Prin urmare, numǎrul total a modurilor de formare
a unui pachet este si care reprezintǎ numǎrul cazurilor posibile.
a) Dacǎ este evenimentul ca pachetul sǎ continǎ douǎ ciocolate, douǎ cutii de bomboane si o cutie de
biscuiti, atunci numǎrul cazurilor favorabile acestui eveniment este . Intr-adevǎr, cele douǎ ciocolate de
sortimente diferite se pot lua din cele 6 sortimente in . La fel se rationeazǎ pentru cele douǎ sortimente de
bomboane si pentru cutia de biscuiti. Rezultǎ cǎ
b) Fie evenimentul ca pachetul sǎ continǎ trei ciocolate de sortimente diferite si douǎ cutii cu bomboane
de sortimente diferite. Rationand ca mai inainte, se obtine cǎ
Page 4 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
5. Se aruncǎ trei zaruri, fiecare avand o fata coloratǎ alb, una coloratǎ negru si cate douǎ colorate in rosu si
respectiv in galben. Sǎ se determine probabilitatea ca:
a) cel putin un zar sǎ arate culoarea rosie,
b) cel putin douǎ zaruri sǎ arate culoarea albǎ.
Solutie. Fie evenimentul ca cel putin unul din cele trei zaruri sǎ arate culoarea rosie. Dacǎ se noteazǎ
cu evenimentul ca zarul aratǎ culoarea rosie, atunci , unde evenimentele reuniunii sunt
independente. Prin urmare, folosind formula lui Poincaré, se obtine cǎ
Deoarece zarurile sunt identice, avem , deci
b) Fie evenimentul ca cel putin douǎ zaruri sǎ arate culoarea albǎ, atunci este evenimentul ca cel putin
un zar sǎ arate culoarea albǎ. Daca notǎm cu evenimentul ca nici un zar sǎ nu arate culoarea albǎ, respectiv
prin evenimentul ca exact un zar din cele trei sǎ arate culoarea albǎ, atunci . Deoarece
evenimentele si sunt incompatibile, avem cǎ
Pe de altǎ parte, se obtine cǎ , iar . Prin urmare, avem
cǎ , de unde
Dacǎ o familie are 5 copii, se cere sǎ se calculeze probabilitatea ca:
a) patru din cei cinci copii sǎ fie bǎieti,
b) b)cel putin doi din cei cinci copii sǎ fie bǎieti.
Page 5 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Solutie. Pentru rezolvarea problemei se aplicǎ schema lui Bernoulli cu bila intoarsǎ, unde
, .
a) Fie evenimentul ca familia sǎ aibǎ exact patru bǎieti. Luand in schema lui Bernoulli cu bila
intoarsǎ, rezultǎ cǎ
b) Dacǎ notǎm cu evenimentul ca familia sǎ aibǎ cel putin doi bǎieti, atunci este evenimentul ca familia
sǎ aibǎ un bǎiat sau nici unul. Prin urmare, se poate scrie
Asadar, avem cǎ
7. La un magazin se gǎsesc articole de imbrǎcaminte dintre care 90% satisfac standardele, 7% prezintǎ
defectiuni retusabile, iar 3% prezintǎ defectiuni neretusabile. Sǎ se calculeze probabilitatea ca din sase articole luate
la intamplare, trei sǎ satisfacǎ standardele, douǎ sǎ fie retusabile si unul sǎ fie neretusabil.
Solutie. Rezolvarea se bazeazǎ pe schema lui Bernoulli cu bila intoarsǎ cu mai multe stǎri (trei), unde
, , , , , , .
Astfel se obtine probabilitatea cerutǎ ca fiind
8. Pe un raft, intr-un magazin, se aflǎ 50 de piese de acelasi tip, care provin de la douǎ fabrici, respectiv 20
de la una dintre ele si 30 de la cealaltǎ. Intr-o zi s-au vandut sase astfel de piese. Sǎ se calculeze probabilitatea sǎ
se fi vandut acelasi numǎr (cate trei) de piese de la cele douǎ fabrici.
Solutie. Se aplicǎ schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ, unde , , , . Prin

urmare, probabilitatea cerutǎ este
9. Intr-o cutie sunt 12 bile marcate cu 1, 8 sunt marcate cu 3 si 6 cu 5. O persoanǎ extrage la intamplare din
cutie 4 bile. Sǎ se calculeze probabilitatea ca suma obtinutǎ sǎ fie cel mult 13.
Page 6 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Solutie. Dacǎ notǎm cu evenimentul ca suma obtinutǎ pe cele patru bile sǎ fie cel mult 13, atunci
evenimentul contrar este evenimentul ca cele patru bile sǎ fie cel putin 14. Se vede cǎ suma maximǎ ce se poate
obtine este 4·5=20. De asemenea, avem cǎ 3·5+1·3=18, 3·5+1·1=16, 2·5+2·3=16, 2·5+1·3+1·1=14, 1·5+3·3=14.
Alte posibilitǎti de a obtine suma cel putin 14 din patru bile nu existǎ.
Asadar, pentru a obtine suma 14 trebuie luate douǎ bile marcate cu 5 din cele sase existente, una marcatǎ cu
3 din cele opt si respectiv una marcatǎ cu 1 din cele 12, respectiv una marcatǎ cu 5 si 3 marcate cu 3. Folosind
schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ cu trei stǎri se obtine cǎ
Analog, avem cǎ
Asadar, avem cǎ , de
unde
10. Cinci masini, care produc acelasi tip de piese, dau rebuturi in procente 2%, 1%, 5%, 4%, 6% respectiv. Se
ia cate o piesǎ produsǎ de la fiecare. Sǎ se calculeze probabilitatea ca din cele cinci piese luate, exact douǎ sǎ fie
rebut, precum si probabilitatea ca cel putin una sǎ fie rebut.
Solutie. Se aplicǎ schema lui Poisson, unde , iar
Probabilitatea ca din cele cinci piese douǎ sǎ fie rebut se obtine ca fiind coeficientul lui al polinomului
Page 7 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
adicǎ
Dacǎ este evenimentul ca cel putin una din cele cinci piese sǎ fie rebut, atunci este evenimentul ca
nici o piesǎ sǎ nu fie defectǎ. Deci , de unde
11. Doi jucǎtori sunt angrenati intr-un joc format din mai multe partide. Primul jucǎtor castigǎ o partidǎ cu
probabilitatea si o pierde cu probabilitatea . Sǎ se calculeze probabilitatea ca:
a) prima partidǎ castigatǎ de primul jucǎtor sǎ se producǎ dupǎ cinci partide pierdute,
b) a treia partidǎ castigatǎ de primul jucǎtor sǎ se producǎ dupǎ un total de sase partide pierdute.
Solutie. a) Se aplicǎ schema geometricǎ. Prin urmare, probabilitatea cerutǎ este datǎ prin
b) Se utilizeazǎ schema lui Pascal (binomialǎ cu exponent negativ),unde , , , .

Astfel probabilitatea cerutǎ este
12. Intr-o cutie se aflǎ 15 mingi de tenis, din care 9 sunt noi. Pentru primul joc sunt luate la intamplare trei
mingi, dupǎ care se depun in cutie. Pentru al doilea joc sunt luate din nou trei mingi la intamplare. Sǎ se calculeze
probabilitatea ca:
a) pentru jocul al doilea sǎ fie luate trei mingi noi,
b) pentru primul joc sǎ se fi luat trei mingi noi, dacǎ se stie cǎ la jocul al doilea au fost luate trei mingi noi.
Solutie. a) Notǎm cu evenimentul ca la jocul al doilea sǎ fie l;uate trei mingi noi si cu evenimentul ca
la primul joc sǎ fie luate mingi noi. Evenimentele , , , formeazǎ un sistem complet de evenimente.
Folosim formula probabilitǎtii totale
Page 8 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Pe de altǎ parte, folosind schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ se obtine:
, ,
Deoarece cele trei mingi folosite la primul joc s-au uzat si sunt puse inapoi in cutie, structura cutiei se
schimbǎ, cu exceptia cazului cand la primul joc s-au folosit numai mingi uzate. Asadar, probabilitǎtile conditionate din
formula probabilitǎtii totale se calculeazǎ tot cu schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ, adicǎ
, ,
Prin urmare avem cǎ
b) Cu notatiile de la punctul precedent, se cere calculatǎ probabilitate conditionatǎ . Pentru

aceasta se foloseste formula lui Bayes, anume
Astfel, se obtine cǎ
13. Un motor genereazǎ energie electricǎ ce este folositǎ intermitent de cǎtre 10 muncitori, care lucreazǎ
independent. Fiecare muncitor utilizeazǎ energie timp de 12 minute intr-o orǎ. Se noteazǎ cu numǎrul
muncitorilor ce utilizeazǎ energie la un moment dat. Sǎ se scrie distributia variabilei aleatoare .
Page 9 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Solutie. Valorile pe care le ia variabila aleatoare sunt 0,1,,10, adicǎ la un moment dat se poate ca nici
unul din muncitori sǎ nu foloseascǎ energie, sau unul, sau asa mai departe 10 muncitori sǎ foloseascǎ energie
electricǎ produsǎ de motor.
Prin urmare, distributia variabilei aleatoare este
sau prescurtat ,
unde
Pentru a calcula probabilitatea , avem in vedere cǎ un muncitor, la un moment dat, foloseste energie
electricǎ cu probabilitatea (12 minute dintr-o orǎ), iar aceastǎ probabilitate este aceeasi pentru fiecare
din cei 10 muncitori. Prin urmare, probabilitatea se calculeazǎ cu ajutorul schemei lui Bernoulli cu bila intoarsǎ,
adicǎ
, , , sau
Retinem, deci, cǎ variabila aleatoare urmeazǎ legea binomialǎ.
14. La o unitate hotelierǎ clientii doresc camere dotate cu televizor sau nu cu aceeasi probabilitate. Se
considerǎ primii patru clienti ai zilei si se noteazǎ cu si respectiv respectiv numǎrul clientilor ce solicitǎ
camerǎ cu televizor si numǎrul maxim ai clientilor consecutiv inregistrati, care solicitǎ camerǎ cu televizor. Sǎ se scrie
distributiile
a) variabilelor aleatoare si ,
b) vectorul aleator ,
c) variabilelor aleatoare si .
Solutie. Pentru a calcula probabilitǎtile din distributiile variabilelor aleatoare considerate, vom scrie pentru
inceput spatiul probelor. Dacǎ marcǎm prin si respectiv prin N faptul cǎ un client solicitǎ, respectiv nu solicitǎ
camerǎ cu televizor, atunci spatiul al probelor este
Page 10 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Deoarece, clientii preferǎ sau nu televizor cu aceeasi probabilitate, avem cǎ probabilitatea ca un client sǎ solicite
televizor este si sǎ nu solicite televizor este
a) Valorile pe care le ia variabila aleatoare sunt 0, 1, 2, 3, 4, adicǎ din cei patru clienti pot dori camerǎ cu
televizor 0, 1, 2, 3, respectiv 4 clienti. Asadar avem cǎ
, unde ,
si care se calculeazǎ cu schema lui Bernoulli cu bila intoarsǎ. Prin urmare, se obtine cǎ
, pentru
Calculand pe rand aceste probabilitǎti, rezultǎ cǎ
Variabila aleatoare poate sǎ ia una din valorile 0, 1, 2, 3, 4, adicǎ din cei patru clienti se poate ca 0, 1, 2,
3, 4 sǎ fie numǎrul maxim al clientilor consecutivi ce solicitǎ camerǎ cu televizor. Distributia variabilei
aleatoare este
, unde
Pentru a calcul probabilitatile distributiei lui , urmarim spatiul al probelor.
De exemplu, evenimentul ( ) este favorizat de proba , deci . Apoi, evenimentul (
) este favorizat de probele , , , , , , deci .
Analog, se obtine ca si . Prin urmare, distributia variabilei aleatoare este
b) Distributia vectorului este datǎ prin tabloul
Page 11 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
unde . Pentru a calcula aceste probabilitǎti, urmǎr,im in spatiul al probelor acele probe
care favorizeazǎ evenimentele .
Astfel, evenimentul este favorizat de proba , deci . Apoi,
evenimentul nu este favorizat de nici o probǎ, deci .
Sǎ mai considerǎm, de exemplu evenimentul , care este favorizat de probele
, , , prin urmare . Prin rationament analog se obtine tabloul distributional al vectorului
aleator :
Page 12 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Prin calcul direct, se vede cǎ
, , , .
c) Dacǎ variabilele aleatoare si iau valorile 0, 1, 2, 3 si 4, atunci variabila aleatoare poate lua
una din valorile 0, 1, , 8. Mai trebuie precizate probabilitǎtile cu care sunt luate aceste valori. Aceste probabilitǎti se
calculeazǎ dupǎ cum urmeazǎ:
In acest fel se obtine distributia variabilei aleatoare , anume
Page 13 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Deoarece si , deci este imposibil ca sǎ aibǎ aceste valori,

acestea se eliminǎ din tabloul distributional obtinandu-se
Pentru a scrie distributia variabilei aleatoare , se procedeazǎ in mod analog, anume poate lua una
din valorile 0, 1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 1 De asemenea, probabilitǎtile se calculeazǎ dupǎ cum urmeazǎ:
s.a.m d.
Se obtine in acest fel distributia vectorului aleator produs
sau
15. La trei unitǎti se gǎsesc articole ce provin de la douǎ fabrici, in urmǎtoarele proportii: la prima
unitate de la prima fabricǎ, la a doua unitate de la prima fabricǎ, iar la a treia unitate de la prima fabricǎ.
Un client cumpǎrǎ cate un articol de la fiecare unitate. Fie numǎrul articolelor cumpǎrate de client si care provin
de la fabricǎ. Sǎ se scrie distributia variabilei aleatoare , functia de repartitie corespunzǎtoare lui , iar apoi sǎ
se reprezinte grafic functia de repartitie.
Solutie. Variabila aleatoare poate lua una din valorile 0, 1, 2, 3, iar probabilitǎtile cu care sunt luate aceste
valori sunt date de schema lui Poisson, unde , , , , , , .

Prin urmare, variabila aleatoare are distributia
Page 14 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
unde .
Avem pe rand cǎ
deci distributia variabilei aleatoare este
Pornind de la definitia functiei de repartitie se obtine cǎ:
Modul cum a fost determinatǎ expresia functiei de repartitie il exemplificǎm prin cazul . Astfel avem cǎ
Graficul functiei de repartitie este dat in fig.1.
Page 15 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Fig.1
1 Un sofer amator intentioneazǎ sǎ circule cu masina neinmatriculatǎ panǎ cand va ajunge la a treia
sanctiune primitǎ din partea agentilor de circulatie. Fie numǎrul zileler in care circulǎ panǎ la a treia sanctiune.
Sǎ se scrie distributia variabilei aleatoare , stiind cǎ soferul poate fi controlat in fiecare zi cu aceeasi
probabilitate , iar apoi sǎ se scrie functia de repartitie corespunzǎtoare variabilei aleatoare
Solutie. Variabila aleatoare poate lua una din valorile 0, 1, Prin urmare, variabila aleatoare are
distributia
sau prescurtat
unde . Probabilitatea se calculeazǎ folosind schema lui Pascal cu , , adicǎ
De exemplu, avem cǎ
, ,
Page 16 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Functia de repartitie se scrie pornind de la definitie. Dacǎ , atunci
Dacǎ , atunci
Dacǎ , atunci
In general, dacǎ , avem cǎ
17. Se considerǎ variabila aleatoare de tip continuu, care are densitatea de probabilitate ,
pentru orice , unde este un parametru real. Sǎ se determine
a) parametrul real ,
b) functia de repartitie a variabilei aleatoare ,
c) probabilitǎtile si
Solutie. a) Deoarece functia este o densitate de probabilitate, rezultǎ cǎ , de unde
De asemenea, se impune ca
Observǎm cǎ functia care se integreazǎ este functie parǎ, iar intervalul de integrare este simetric fata de origine,
astfel cǎ
Page 17 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Dacǎ se inlocuieste mai sus, avem cǎ , .
b) Intre densitatea de probabilitate si functia de reartitie
avem relatia
Dacǎ , atunci implicit avem cǎ , deci
Dacǎ , integrala se descompune in suma a douǎ integrale, anume:
Prin urmare, avem functia de repartitie
c)Folosind functia de repartitie avem cǎ
A doua probabilitate este o probabilitate conditionatǎ, prin urmare
Ca mai inainte, avem cǎ
Page 18 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Prin urmare, se obtine cǎ
18. Vectorul aleator are densitatea de probabilitate
Se cere:
a) sǎ se determine constanta ,
b) densitǎtile de probabilitate pentru variabilele aleatoare componente si ,
c) probabilitǎtile si
Solutie. a) Din proprietǎtile densitǎtii de probabilitate, avem cǎ , de unde, in mod

necesar,
Pe de altǎ parte se impune ca
Pentru calculul acestei integrale duble scriem succesiv
Page 19 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Asadar, avem cǎ , de unde
b) Pentru determinare densitǎti de probabilitate a variabilei aleatoare , folosim formula
, pentru .
Dacǎ , atunci , deci
Dacǎ , atunci avand in vedere cǎ , pentru , putem scrie
Prin urmare, avem cǎ
Analog se obtine cǎ
Page 20 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
d)Avand in vedere cǎ densitatea de probabilitate a vectorului aleator , putem calcula

probabilitatea cerutǎ cu formula
, unde
Astfel avem
de unde
Folosind definitia probabilitǎtii conditionate, avem cǎ
Pe de o parte, avem succesiv
Page 21 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Pe de altǎ parte avem cǎ
Folosind aceste douǎ probabilitǎti calculate, avem cǎ
19. Se considerǎ variabila aleatoare ce urmeaza legea normalǎ , adicǎ are densitatea de
probabilitate
, pentru orice
Sǎ se determine densitatea de probabilitate pentru variabilele aleatoare ,
( , ) si
Page 22 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Solutie. Se stie cǎ dacǎ intre douǎ variabile aleatoare de tip continuu existǎ o legǎturǎ liniarǎ,
adicǎ ( ), atunci intre densitǎtile corespunzǎtoare existǎ relatia
Deoarece, in cazul de fata, , iar , avem cǎ
deci variabila aleatoare urmeazǎ legea normalǎ
Pentru a determina densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare , determinǎm, prima datǎ functia
de repartitie pentru aceasta. Se porneste de la definitia functiei de repartitie, adicǎ
Deoarece , rezultǎ cǎ pentru avem
Dacǎ , putem scrie cǎ
Prin derivarea functiei de repartitie se obtine densitatea de probabilitate, adicǎ
Asadar, s-a obtinut cǎ
20. La patru unitǎti de oras consumul de apǎ este normal cu

probabilitǎtile 0,9, 0,8, 0,85 si respectiv 0,7. Se noteazǎ
cu numǎrul unitǎtilor, din cele patru, la care consumul este
normal intr-o zi fixatǎ din sǎptǎmanǎ. Sǎ se scrie distributia variabilei aleatoare , iar apoi sǎ se calculeze valoarea
medie, dispersia, abaterea standard, mediana si modul variabilei aleatoare .
Solutie. Variabila aleatoare poate sǎ ia una din valorile 0, 1, 2, 3, 4, dupǎ cum numǎrul unitǎtilor la care
consumul este normal, in ziua precizatǎ, este normal in 0, 1, 2, 3,respectiv 4 unitǎti. Prin urmare, variabila
aleatoare are distributia
Page 23 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
, unde ,
Probabilitǎtile se calculeazǎ cu schema lui Poisson. Pentru aceasta avem , ,
, , , , , , , adicǎ este probabilitatea sǎ fie
consumul normal la unitatea , iar este probabilitatea sǎ fie consum anormal la unitatea
In acest fel se obtine:
Astfel, distributia variabilei aleatoare este
Valoarea medie a variabilei aletoare se calculeazǎ cu formula
Pentru a calcula dispersia, folosim formula
Dar avem cǎ
deci si de asemenea, avem imediat abaterea
standard
Mediana este datǎ de dubla inegalitate
Page 24 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Avem cǎ
si in consecintǎ se obtine
Modul este definit ca fiind punctul de extrem local al distributiei lui , adicǎ , deoArece
variabila aleatoare ia valoarea 4 cu probabilitatea maximǎ
21. O persoanǎ, de fiecare datǎ cand se deplaseazǎ in orasul apeleazǎ la serviciile unitǎtii hoteliere
. Se stie cǎ serviciile unitǎtii sunt ireprosabile in 80% din cazuri. Persoana respectivǎ intentioneazǎ sǎ apeleze la
serviciile unitǎtii panǎ cand este servit ireprosabil. Fie numǎrul de zile cat a fost servitǎ persoana respectivǎ
ireprosabil. Sǎ se scrie distributia aleatoare , iar apoi sǎ se determine valoarea medie, dispersia, mediana si
modul variabilei aleatoare .
Solutie. Probabilitatea ca o persoanǎ care face apel la serviciile unitǎtii sǎ fie servitǎ ireprosabil
este , iar probabilitatea ca sǎ nu fie servitǎ in mod ireprosabil este
Deoarece este numǎrul servirilor ireprosabile panǎ la o servire nemultumitoare pentru clientul respectiv,
avem cǎ aceasta este o variabilǎ aleatoare ce urmeazǎ legea geometricǎ. Distributia variabilei aleatoare este
sau
Cateva din primele probabilitǎti sunt:
Valoarea medie a variabilei aleatoare este
Page 25 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Seria care apare in calculul valorii medii este o serie geometricǎ, avand ratia , deci este
convergentǎ. Prin urmare, se poate scrie
Deoarece si , rezultǎ cǎ . Aceasta ne spune sǎ ne asteptǎm ca o persoanǎ sǎ fie

servitǎ ireprosabil de patru ori consecutiv.
Pentru calculul dispersiei folosim formula Pentru aceasta, calculǎm
Din nou avem o serie geometricǎ cu ratia , deci convergentǎ, drept urmare se poate scrie
adicǎ . Astfel se ajunge la
In cazul de fatǎ, avand si ,se obtine
Mediana o determinǎm din conditia
adicǎ va fi cel mai mic intreg, pentru care Deoarece, avem cǎ
Page 26 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
in conditiile problemei va trebui sǎ calculǎm cel mai mic astfel ca sau Astfel
se obtine
Se vede din distributia variabilei aleatoare cǎ cea mai mare probabilitate este 0,2, deci modul
este
22. Timpul de de asteptare intr-o statie de servire urmeazǎ legea exponentialǎ de parametru Sǎ
se determine valoarea medie, dispersia, abaterea medie pǎtraticǎ si mediana pentru variabila aleatoare .
Solutie.Dacǎ variabila aleatoare urmeazǎ legea exponentialǎ de parametru , atunci are densitatea
de probabilitate
Valoarea medie se obtine din
Deci timpul mediu de asteptare in statia de servire este
Pentru dispersie folosim formula
Dacǎ, mai jos, se integreazǎ de douǎ ori prin pǎrti, se obtine cǎ
prin urmare, , iar
Pentru a determina mediana , determinǎm mai intai functia de repartitie, anume
Pentru , avem , deoarece , cand .
Page 27 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Pentru obtinem
Asadar, rezultǎ cǎ
Mediana este datǎ de ecuatia , deci sau , de unde
23. Variabila aleatoare urmeazǎ legea gamma. Sǎ se calculeze momentele initiale, iar apoi valoarea
medie, disp[ersia, asimetria si excesul variabilei aleatoare .
Solutie. Dacǎ variabila aleatoare urmeazǎ legea gamma, atuncia are densitatea de probabilitate
unde parametrii , iar este functia lui Euler de speta a doua.
Pentru calculul momentelor initiale scriem
Aducem aceastǎ integralǎ la functia gamma, prin schimbarea de variabilǎ , astfel rezultǎ cǎ
Aplicǎm formula de recurenta pentru functia gamma sia avem
Page 28 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Avand momentele initiale se obtin
Pentru a calcula asimetria si excesul, trebuie sǎ calculǎm momentele centrate de ordinele 3 si 4. Dar avem cǎ
momentul centrat de ordin , se exprimǎ cu momentele initiale prin formula
de unde si
Astfel, in cazul de fatǎ, rezultǎ cǎ
Obtinem, in acest fel, asimetria si excesul variabilei aleatoare
24. Dacǎ este numǎrul mǎrcilor apǎrute in trei aruncǎri cu o monedǎ, iar este numǎrul maxim de
mǎrci consecutive apǎrute in cele trei aruncǎri, sǎ se determine coeficientul de corelatie dintre variabilele
aleatoare si .
Solutie. Scriem la inceput distributiile variabilelor aleatoare si , precum si a vectorului aleator
Page 29 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Pentru variabila aleatoare avem distributia de la legea binomialǎ cu si ,
adicǎ , iar prin calcul direct, se obtine distributia variabilei aleatoare
, anume
De asemenea, distributia vectorului aleator este
Coeficientul de corelatie il calculǎm cu formula
unde noteazǎ corelatia dintre variabilele aleatoare X si Y.
Pentru aceasta avem cǎ si in mod analog
Pentru dispersie folosim formula In primul rand
avem ,deci dispersia va fi
Page 30 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
In mod analog, avem , deci
Valoarea medie a variabilei aleatoare produs se obtine
prin
Prin urmare, pentru coeficientul de corelatie se obtine
25. Variabila aleatoare urmeazǎ legea normalǎ si fie variabial aleatoare Sǎ se

determine coeficientul de corelatie dintre variabilele aleatoare si
Solutie. Pentru a calcula coeficientul de corelatie dintre variabilele aleatoare si , folosim formula
Se stie cǎ o variabilǎ aleatoare ce urmeazǎ legea normalǎ are valoarea medie . In cazul de
fatǎ , deci Prin urmare, avem cǎ , si de
asemenea Asadar, se obtine cǎ
Avem nevoie de momentele initiale ale variabilei aleatoare , motiv pentru care calculǎm toate momentele
initiale. Pentru aceasta scriem
Dacǎ este impar, atunci functia ce se integreazǎ este functie imparǎ, iar intervalul de integrare fiind
simetric fatǎ de origine, rezultǎ cǎ integrala este zero. Prin urmare, momentele initiale de ordin impar sunt zero, deci
si
In cazul in care este par, adicǎ , atunci functia ce se integreazǎ este o functie parǎ, deci
Page 31 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Efectuǎm schimbarea de variabilǎ datǎ prin , deci Astfel, rezultǎ cǎ
Dacǎ se are in vedere cǎ integrala la care s-a ajuns este functia gamma si dacǎ se aplicǎ in mod repetat formula de
recurentǎ pentru funtia gamma, rezultǎ cǎ
Dacǎ avem cǎ si dacǎ notǎm se obtine cǎ
Prin urmare, avem ca , si Astfel, coeficientul de corelatie dintre variabilele

aleeatoare si este
2 Folosind inegalitatea lui Cebisev, sǎ se calculeze probabilitatea ca o variabilǎ aleatoare ce urmeazǎ legea
normalǎ sǎ se abatǎ de la valoarea medie:
a) mai putin de trei ori abaterea medie pǎtraticǎ,
b) mai mult de patru ori abaterea medie pǎtraticǎ.
Solitie. a) Variabila aleatoare urmand legea normalǎ , se stie
cǎ si , iar abaterea medie pǎtraticǎ este Prin urmare,

inegalitatea lui Cebisev devine
pentru orice
Dacǎ se ia , rezultǎ cǎ
Page 32 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
b) Dacǎ se considerǎ cealaltǎ formǎ a inegalitǎtii lui Cebisev, avem cǎ pentru
orice care pentru devine
27. Se cunoaste cǎ o unitate de desfacere a produselor alimentare poate deservi zilnic un numǎr de 3000
clienti, Stiind cǎ un client care intrǎ in unitate devine cumpǎrǎtor cu probabilitatea sǎ se evalueze
probabilitatea ca
a) numǎrul cumpǎrǎtorilor sǎ fie cuprins intre 1800 si 2400,
b) numǎrul cumpǎrǎtorilor sǎ fie mai mic decat 2150.
Solutie. a)Numǎrul cumpǎrǎtorilor este o variabilǎ aleatoare ce urmeazǎ legea binomialǎ cu
parametrii si . Se cunoaste cǎ
iar
Folosind inegalitatea lui Cebisev obtinem
pentru orice
sau
Dacǎ se ia rezultǎ cǎ
De asemenea, se poate folosi teorema Moivre-Laplace, adicǎ
adicǎ
Page 33 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
este functia lui Laplace definitǎ prin care este tebelatǎ in Anexa I. In cazul de fatǎ de
gǎseste cǎ prin urmare
b) Folosim din nou teorema Moivre-Laplace si avem
Din tabele avem cǎ
iar
prin urmare
28. Se iau la intamplare persoane din populatia unui oras pentru a determina fractia a fumǎtorilor.
Fie numǎrul fumǎtorilor gǎsiti intre cele persoane considerate si frecventa relativǎ a fumǎtorilor
intalniti. Sǎ se determine cat de mare trebuie sǎ fie numǎrul al persoanelor considerate, astfel
incat cu o probabilitate mai mare decat 0,95. De asemenea sǎ se determine dacǎ se stie
cǎ
Solutie. Variabila aleatoare urmeazǎ legea binomialǎ, adicǎ are distributia
Din inegalitatea lui Cebisev, deoarece si avem
cǎ pentru orice Aceastǎ inegalitate se mai poate scrie sub forma
Dacǎ luǎm rezultǎ cǎ
Page 34 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Dar se cere sǎ calculǎm pe astfel ca aceastǎ probabilitate sǎ fie mai mare decat 0,95, adicǎ
sau
Pe de altǎ parte, avem cǎ deci il determinǎm pe din inecuatia
adicǎ
Dacǎ se stie cǎ atunci iar se determinǎ din
inegalitate obtinandu-se
Rezultate mai bune se obtin dacǎ se foloseste teorema Moivre-Laplace.
In primul rand, avem cǎ
Determinǎm valoarea lui n din inegalitatea
sau
Page 35 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Din Anexa I se aflǎ cǎ deci avem de rezolvat inecutia Dacǎ se tine
seama de faptul cǎ avem cǎ sau de unde
Dacǎ se stie cǎ atunci avem inecuatia
sau adicǎ de unde se obtine
29. Se considerǎ sirul de variabile aleatoare independente douǎ cate douǎ si care au distributiile
Sǎ se verifice dacǎ sirul de variabile aleatoare se supune legii numerelor mari.
Solutie. Din proprietǎtile unei distributii rezultǎ cǎ
De asemenea avem cǎ
Dispersiile nefiind egal mǎrginite, nu se poate aplica teorema lui Cebisev.
Incercǎm sǎ aplicǎ teorema lui Markov. Pentru aceasta, folosind faptul cǎ variabilele aleatoare sunt
independente douǎ cate douǎ, putem scrie
Page 36 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM
Dacǎ avem Prin urmare se poate scrie
Din acest sir de relatii rezultǎ cǎ , deci conditia din teorema lui Markov este indeplinitǎ. In
consecintǎ sirul de variabile aleatoare se supune legii numerelor mari.
30. Fie sirul de variabile aleatoare de variabile aleatoare independente, carea au
distributiile pentru iar Sǎ se arate cǎ sirul de variabile aleatoare

considerat urmeazǎ legea numerelor mari.
Solutie. Se vede imediat cǎ Pentru dispersie avem
dacǎ , iar Prin urmare pentru orice deci dispersiile sunt egal
mǎrginite. Se poate aplica teorema lui Cebisev, drept urmare sirul de variabile aleatoare considerat urmeazǎ legea
numerelor mari, adicǎ
pentru orice
Page 37 of 37
Document1 6/14/2013 12:18 AM

Exercitii Si Probleme Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exercitii Si Probleme Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Friday, June 08, 2012

Exercitii si probleme rezolvate

1. Se aruncǎ o monedǎ de trei ori. Sǎ se determine

b) probele care favorizeazǎ aparitia evenimentelor: - ca la prima aruncare sa se obtinǎ marca, - la

d) probabilitǎtile evenimentelor precizate la punctele precedente.

Asadar, spatiul are 8 probe.

In mod analog, avem cǎ

Evenimentul este evenimentul ca marca sǎ aparǎ in toate cele trei aruncǎri,

Evenimentul inseamnǎ aparitia mǎrcii numai la prima aruncare, adicǎ

Evenimentul este evenimentul imposibil, deci , adicǎ evenimentele si sunt

Evenimentele, , , si , inseamnǎ respectiv cǎ la prima aruncare se obtine , la ultimele douǎ

Numǎrul cazurilor favorabile evenimentului este 4, prin urmare se obtine cǎ

sau folosind formula

a) cel putin o componentǎ este defectǎ,

b) exact o componentǎ este defectǎ,

c) nici o componenta nu este defectǎ,

d) toate componentele sunt defecte.

exprima prin sau

d) Evenimentul ca toate cele trei componente sǎ fie defecte are exprimarea

a) douǎ ciocolate, douǎ cutii cu bomboane si o cutie cu biscuiti(toate de sortimente diferite),

b) trei ciocolate si douǎ cutii cu bomboane.

a unui pachet este si care reprezintǎ numǎrul cazurilor posibile.

a) cel putin un zar sǎ arate culoarea rosie,

b) cel putin douǎ zaruri sǎ arate culoarea albǎ.

Deoarece zarurile sunt identice, avem , deci

evenimentele si sunt incompatibile, avem cǎ

Pe de altǎ parte, se obtine cǎ , iar . Prin urmare, avem

Dacǎ o familie are 5 copii, se cere sǎ se calculeze probabilitatea ca:

a) patru din cei cinci copii sǎ fie bǎieti,

b) b)cel putin doi din cei cinci copii sǎ fie bǎieti.

Astfel se obtine probabilitatea cerutǎ ca fiind

Solutie. Se aplicǎ schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ, unde , , , . Prin

Solutie. Se aplicǎ schema lui Poisson, unde , iar

nici o piesǎ sǎ nu fie defectǎ. Deci , de unde

probabilitatea si o pierde cu probabilitatea . Sǎ se calculeze probabilitatea ca:

b) Se utilizeazǎ schema lui Pascal (binomialǎ cu exponent negativ),unde , , , .

a) pentru jocul al doilea sǎ fie luate trei mingi noi,

Pe de altǎ parte, folosind schema lui Bernoulli cu bila neintoarsǎ se obtine:

Prin urmare avem cǎ

b) Cu notatiile de la punctul precedent, se cere calculatǎ probabilitate conditionatǎ . Pentru

Prin urmare, distributia variabilei aleatoare este

Retinem, deci, cǎ variabila aleatoare urmeazǎ legea binomialǎ.

televizor este si sǎ nu solicite televizor este

Calculand pe rand aceste probabilitǎti, rezultǎ cǎ

Pentru a calcul probabilitatile distributiei lui , urmarim spatiul al probelor.

De exemplu, evenimentul ( ) este favorizat de proba , deci . Apoi, evenimentul (

) este favorizat de probele , , , , , , deci .

Analog, se obtine ca si . Prin urmare, distributia variabilei aleatoare este

b) Distributia vectorului este datǎ prin tabloul

care favorizeazǎ evenimentele .

Astfel, evenimentul este favorizat de proba , deci . Apoi,

evenimentul nu este favorizat de nici o probǎ, deci .

Sǎ mai considerǎm, de exemplu evenimentul , care este favorizat de probele

, , , prin urmare . Prin rationament analog se obtine tabloul distributional al vectorului

Prin calcul direct, se vede cǎ

In acest fel se obtine distributia variabilei aleatoare , anume

Deoarece si , deci este imposibil ca sǎ aibǎ aceste valori,

Se obtine in acest fel distributia vectorului aleator produs

valori sunt date de schema lui Poisson, unde , , , , , , .

deci distributia variabilei aleatoare este

Pornind de la definitia functiei de repartitie se obtine cǎ:

Graficul functiei de repartitie este dat in fig.1.

probabilitate , iar apoi sǎ se scrie functia de repartitie corespunzǎtoare variabilei aleatoare