Sunteți pe pagina 1din 17

III REGLEMENTARI LEGALE IN BAZA CARORA FUNCTIONEAZA BIROUL

INDIVIDUAL DE AVOCATURA IN CARE S-A DESFASURAT PRACTICA DE


SPECIALITATE

Avocat TANASICA OANA este membru al Baroului Bucuresti .


Constitutia României stipulează in Titlul II – Drepturile, libertătile si îndatoririle
fundamentale ale cetătenilor, Capitolul I – Art. 15 alin. 1 „Cetătenii beneficiază de drepturile si
libertătile consacrate prin Constitutie si prin legi si au obligatiile prevăzute de acestea”
Capitolul II din Constitutie consacra in art. 22 si art. 53 „Drepturile si libertătile
fundamentale”.
Biroul individual de avocatura isi desfăsoară activitatea in baza Legii 51/1995, care
stipulează in art. 2 alin. 2 „Avocatul promovează si apără drepturile, libertătile si interesele
legitime ale omului”, răspunzând astfel prevederilor Constitutiei României.
Asadar, organizarea si activitatea Biroului individual răspunde in totalitate normelor stipulate de
Legea 51/1995, a codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat la data de 28
octombrie 1998 (cu modificările ulterioare), Ordonantei de Urgenta nr. 221/2000 aprobata prin
Legea nr. 452/2001 (cu modificări si completări),etc.

V. DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE

- Cunoasterea locatiei cabinetului de avocatura;


- Însusirea modului de organizare a cabinetului;
- Cunoasterea dotărilor necesare desfăsurării activitătii;
- Însusirea prevederilor legale pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (Legea
51/1995);
- Relatia avocat – client, instanta, procuror, organe ale administratiei publice, etc.
- Modul de desfăsurare a consultatiei juridice, studiul probelor materiale, opinii legale,
oneste, consecinte de fapt si juridice ale cazului;
- Contractul de asistenta juridica, împuternicirea avocatială;
- Redactare documente cu caracter juridic precum acte constitive ale societatilor,
declaratii ale asociatilor sau administratorilor, hotarari AGA, cesiuni, contracte de
comodat, etc ;
- Studiul de caz, încadrare juridica, redactare cereri cu caracter juridic, redactare acte juridice,
etc.
- Întocmire dosar;
- Însotire in instanta, in unele cazuri de reprezentare juridica;
Cabinet de avocat
1. Condiţiile necesare pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de avocat.
2. Modalităţile şi formele de exercitare a profesiei de avocat.
3. Redactarea de acte specifice profesiei (cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea
reconvenţională, cererea de chemare în garanţie, cererea de intervenţie, concluzii scrise, etc.).
4. Participarea la activităţile din cadrul instanţelor de judecată, parchetelor de pe lângă instanţele
de judecată, birourilor notariale, birourilor executorilor judecătoreşti, autorităţilor publice.

Avocatul – profesionalism şi vocaţie


 
Partea I

Relaţiile dintre avocat şi clienţii se bazează pe onestitate, corectitudine,


sinceritate, loialitate şi nu în ultimul rând, pe confidenţialitate.
Avocatul are obligaţia de a păstra secretul profesional privitor la orice
aspect al cauzei care i-a fost încredinţată .
Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice
formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei
juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi
orice documente redactate de avocat, care conţin sau se fundamentează pe informaţiile
sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror
confidenţialitate a fost solicitată de client.
Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună
la percheziţionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi al
biroului de lucru, precum şi la percheziţia corporală, cu privire la actele sau
lucrările cu caracter profesional aflate în locurile susmenţionate sau asupra sa.
Avocatul este obligat să se opună şi la ridicarea înscrisurilor şi bunurilor constând
din acte şi lucrări cu caracter profesional.
Consultaţiile juridice sunt acordate de avocat în scris sau verbal, prin
redactarea sau furnizarea către client - prin orice mijloace - a opiniilor juridice şi a
informaţiilor cu privire la o anumită cauză dată spre rezolvare, prin elaborarea de
contracte, convenţii, statute şi alte acte juridice, precum şi prin asistarea clientului la
negocieri referitoare la aceasta.
Avocatul trebuie să facă totul (obligaţia de diligenţă - de mijloace)
pentru a câştiga cauza dar numai folosind mijloacele legale pe care le are la
dispoziţie.
Există situaţii când justiţiabilul ascunde adevărul şi încearcă ca prin
serviciile apărătorului pe care şi-l alege şi ale justiţiei să obţină un drept ce nu i se
cuvine, de aici şi necesitatea ca avocatul să insiste pentru cunoaşterea realităţii, având
nevoie de capacitatea cunoaşterii de sine şi utilizarea inteligenţei raţionale, dar şi a celei
emoţionale.
Avocatul trebuie să descopere neadevărul , exprimat ca adevăr de clientul
său, sau să aprofundeze un adevăr exprimat neconvingător , precum, să ştie să-şi
asculte clientul, dar să-l şi convingă, coborând la nivelul său, de anumite situaţii, posibile
sau imposibile, fără a intra în polemică sau a ţine teorii savante, riscând astfel să nu fie
înţeles.
Cu cât avocatul va şti să intre în intimitatea problemelor ce-l frământă pe
client şi va găsi răspunsurile cele mai potrivite şi convingătoare. Adaptându-şi
comportamentul în funcţie de client; avocatul trebuie să fie un comportament echilibrat,
sub controlul cunoaşterii de sine, gen de comportament care trebuie să se manifeste şi faţă
de celelalte părţi din proces - adversari.
Avocatul nu trebuie să lase impresia clientul că va câştiga procesul,
când, în realitate, acest lucru nu se va întâmpla pentru că astfel reputaţia avocatului va
avea mult de suferit în astfel de cazuri. Dacă avocatul va explica părţii, în funcţie de
probatoriile cauzei, că e posibil să piardă sau să i se admită în parte pretenţiile sale, el
va fi motivat atât faţă de client, cât şi faţă de propria conştiinţă, pentru că anticiparea
soluţiei este riscantă deopotrivă pentru justiţiabil cât şi pentru prestigiul avocatului.
Evitarea momentelor neplăcute, a stărilor emoţionale negative se va putea
face recurgând la comunicare, la explicarea clientului său a anumitor situaţii sau a
anumitor aspecte, de a-l tempera când are anumite porniri impulsive - neadecvate, de a-l
îndruma.
Pe de altă parte, avocatul are obligaţia să manifeste bună-credinţă în tot ceea
ce face pentru clientul său, să nu trădeze interesele acestuia şi chiar secretele pe care le-a
cunoscut din relatările părţii , nici după ce procesul s-a terminat şi nici în timpul
procesului, oricare ar fi motivele.
Relaţia care se creează între avocat şi client este confidenţială şi de o
anumită intimitate. Faza de judecată începe o dată cu introducerea cererii la instanţa
competentă, de către apărătorul părţii, de multe ori însoţit fiind şi de către client.
Avocatul trebuie să-şi însuşească acele virtuţi ce constituie un ansamblu de
însuşiri, deprinderi şi atitudini care definesc structura intelectuală, caracterul şi ţinuta
morală a omului de ştiinţă. Astfel, trebuie să aibă:
a. capacitatea de a argumenta şi de a construi fundamentul unui proces
;
b. imaginaţie şi inventivitate pentru a descoperi noi argumente şi - dacă
este nevoie - pentru a modifica întregul aspect al procesului;
c. spirit de sinteză - pentru a scoate în relief punctele esenţiale ale
procesului;
d. spirit critic - pentru a putea combate argumentele adversarului, şi nu în
ultimul rând, un dezvoltat
e. simţ psihologic , bazat pe un bagaj bogat de cunoştinţe de psihologie a
infractorului, a victimei, a omului în general, - necesare pentru a putea determina sau
înţelege anumite reacţii ale auditoriului.
În instanţă avocatul care asistă ori îl reprezintă pe client trebuie să adopte
un gen de comportament specific, sub control procedural, caracterizat prin ordine şi
disciplină de natură să contribuie la solemnitatea şedinţei de judecată. În această fază
comportamentul avocatului, dar şi al părţii apărate, se întâlneşte cu cel al adversarului,
poate şi al avocatului acestuia, se văd şi se simt, se speculează şi dau viaţă principiului
contradictorialităţii , când apar stările emoţionale şi stresul activat, pentru fiecare parte
şi apărător. Importanţa intereselor urmărite de părţile aflate în litigiu accentuează şi
agravează uneori stările de spirit ale celor implicaţi.
Faza dezbaterilor în şedinţele de judecată ridică uneori probleme, şi pentru
judecător, dar şi pentru avocaţi, apărători ai părţilor, moment în care este generată şi
pentru apărători o stare emoţională negativă ce declanşează tendinţa ca în momentul
interogării inculpatului, a martorului, a părţii vătămate, avocatul uneia din părţi, de regulă
cel al părţii adverse, să întrerupă, să comenteze agresiv, să ameninţe sau să jignească,
atitudine total necorespunzătoare dar şi total neprocedurală pentru un avocat ce se
consideră profesionist, atitudine ce nu face altceva decât să-i discrediteze pe cei implicaţi
în ochii celor care i-au ales să slujească actul de justiţie.
Credibilitatea avocatului creşte iar acesta se va bucura de respect din
partea justiţiabililor, dar şi din partea magistratului, dacă va îmbina argumentul bazat
pe lege, pe logica juridică , folosindu-se de probele pe care le are la îndemână în cauză
indiferent că apără un răufăcător, o parte vătămată, un reclamant sau un pârât şi care în
final priveşte adevărul în mod obiectiv şi nu părtinitor, fără să-l traumatizeze în vreun fel.
Acesta este un adevărat profesionist şi se va bucura de un real prestigiu.
Avocatul care pledează într-o cauză are dreptul şi trebuie să se implice
emoţional în problematica litigioasă şi în ceea ce priveşte partea pe care o apără, dar
numai pentru cât este învestit, fără depăşirea acestei limite .
Susţinerea cauzei în faţa completului de judecată nu trebuie să fie
agresivă şi orice analiză trebuie abordată principial, iar lupta pentru adevăr trebuie să se
dea între idei, iar arma folosită să fie argumentul, susţinut de forţa probelor , care
trebuie explicate prin mijloacele cele mai potrivite ale oratoriei, respectând angajamentele
faţă de clienţi şi, implicit judecătorul care reprezintă autoritatea judecătorească.
Comportamentul avocatului, în exercitarea profesiei sale trebuie să fie
guvernat de seriozitate, demnitate şi fair-play . Prezentarea în faţa instanţei, ţinuta
avocatului, modul de adresare, poziţia în timpul pledoariei sunt amănunte ce ţin de
persoana şi prestigiul avocatului şi care au importanţă în conturarea solemnităţii şedinţei
şi „ţinutei" înfăptuirii actului de justiţie. Prezenţa avocatului trebuie să inspire
încredere, să impună respect şi să constituie un model pentru cei din jur, atât în
profesie, cât şi în afara ei.
Până îi vine rândul în faţa completului de judecată justiţiabilul trece prin
numeroase stări emoţionale dar în momentul când avocatul său îi pledează cauza, starea
lui emoţională atinge cote maxime, aşteptând de la avocat totul: convingere, tact,
implicaţie emoţională, dăruire, pentru ca judecătorul să fie convins că el are
dreptate şi nu adversarul său.
Dacă avocatul va intui, pe baza probelor din dosar, că nu va putea să obţină
ceea ce clientul său pretinde, este înţelept să-i spună acestuia de la început că ceea ce
el cere este imposibil sau că se poate realiza parţial, întreaga apărare urmând să se
bazeze pe această înţelegere a situaţiei reale .
Avocatul care are talent va şti să apere şi o cauză în care clientul său pierde,
nu numai în care câştigă, şi mai ales trebuie să pledeze tot atât de convingător atunci
când ştie că va pierde ca şi atunci când e convins că va câştiga cauza, dar numai în
respectul pentru adevăr, ca şi cum ar recunoaşte că adversarul său a fost mai bun şi,
datorită şansei, lui i-a aparţinut adevărul în lupta procesuală.
Arta apărătorului constă în aceea de a contribui la clarificarea situaţiei
de fapt în care clientul său a pierdut, acesta având o falsă reprezentare despre adevăr,
edificându-se pe deplin şi acceptând soluţia prin care a pierdut.
Argumentele avocatului care susţine nevinovăţia clientului său, un
răufăcător de înaltă clasă şi care poate primi pedeapsa maximă sau capitală, trebuie să
ţină seama de respectul pentru adevăr şi ocrotirea valorilor morale şi de convieţuire
socială, deoarece dreptul la apărare nu-i poate fi luat/refuzat nici unei persoane
indiferent de gravitatea faptei de care este învinuită, în condiţiile unei judecăţi
adevărate, corecte.
Partea I
ORGANIZAREA INSTANŢELOR DE JUDECATĂ
Cadrul legal privind organizarea Instanţelor de judecată este Legea 304 / 2004(republicată şi
actualizată), emisă de Parlamentul României.Organizarea judiciară are ca obiect principal
asigurarea respectării drepturilor si alibertăţilor fundamentale ale persoanei. Se urmăreşte
asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către
instanţele judecătoreşti în mod imparţialşi independent de orice influenţe.Conform Legii 304 /
2004, puterea judecătorească se exercită de către Instanţelede judecată, Consiliul Superior al
Magistraturii este garantul independenţei justiţiei iar Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin
procurori constituiţi în Parchete.Instanţele de judecată sunt:-
  Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie
este instanţa supremă, cu sediul înBucureşti, are ca principal scop interpretarea şi aplicarea
unitară a legii decătre celelalte Instanţe de judecată. Preşedintele I.C.C.J. are si calitatea
deordonator de credite iar cheltuielile necesare funcţionării acesteia sefinanţează de la bugetul de
stat.-
Curţile de apel 
sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţiacărora funcţionează mai multe tribunale şi
tribunale specializate. În cadrulcurţilor de apel se regăsesc secţii sau complete specializate pentru
anumitecauze (spre ex secţia penală, civilă, cauze cu minori, etc).-
Tribunalele
sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la
nivelulfiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. În circumscripţia fiecăruitribunal sunt cuprinse
toate judecătoriile din judeţ. În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau complete
specializate pentru diferite cauze.-
  Judecătoriile
sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţesau în municipiul Bucureşti (după
sector). În cadrul judecătoriilor pot
safie alcătuite şi secţii sau complete în raport cu numărul sau naturacauzelor.Judecata se face de
către un complet de judecată. Colegiile de conducere stabilesccompunerea completelor de
judecata la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţiicompletului. Schimbarea
membrilor completelor se face în mod excepţional, pe
bazacriteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor  judecătoresti
. Un complet de judecata este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membriiacestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face în mod aleatoriu, în sistemcomputerizat.
Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui completdecât în condiţiile
prevăzute de
lege.Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecătoriei,tribunalului si
curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţiacauzelor privind
conflictele de munca si de asigurări sociale.Apelurile se judeca în complet format din 2
judecători, iar recursurile, în completformat din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea
prevede altfel. În cazulcompletului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord
asupra hotărârii ceurmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în
condiţiilelegii.Instanţele de judecată îşi desfăşoară activitatea cu următoarele birouri:-
  Registratura:
aici are loc înregistrarea cererilor şi acţiunilor date spresoluţionare, precum şi corespondenţa.;-
  Arhiva:
aici se ţine evidenţa cauzelor până la rămânerea definitivă şiirevocabilă a hotărârilor.
Deasemenea, tot aici pot fi găsite dosarelesoluţionate, puse spre conservare. Este locul principal
pentru obţinereainformaţiilor referitoare la o cauză.-
  Biroul grefă:
întâlnim aici personalul de specialitate auxiliar instanţelor – grefierul şef, grefierii de şedinţă,
dactilografii.-
  Executări Civile / Penale:
 pune în executare soluţii rămase definitive(civil), emite mandate executare (penal), debitează
cheltuieli de judecată.
Partea a II-aACCESUL ÎN SALA DE JUDECATĂŞI DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI DE
JUDECATĂ
Observaţie:
Ca urmare a practicii desfăşurate în cadrul Cabinetului de avocatură ,,Enache Radu’’,
practică  ce a implicat numeroase  deplasări la instanţe de rang diferit,am constatat
următoarele:
Accesul într-o instanţă de judecată, de orice fel, se face prin intrare
destinată publicului. Cei care doresc să intre trebuie să treacă de filtrul de siguranţă
organizat de jandarmerie. La judecătorii este posibil să nu existe filtru, ci doar pază. Justiţiabilii
au, deobicei, o intrare separată.Ţinuta vestimentară a celor care doresc acces într-o instanţă de
judecată trebuie săfie decentă. Avocaţii şi procurorii trebuie să aibă roba. Lipsa acesteia poate fi
amendatăde către judecător. Telefoanele mobile sunt permise în incintă, dar trebuie închise în

 
timpul şedinţei de judecată. Nerespectarea acestui fapt va fi amendată (în general amendaeste de
500 RON).În imediata vecinătate a intrării în sala de judecată sunt expuse listele cu
procese(număr dosar, părţi). Afişarea termenelor de judecată se face şi în sistem informatic de
tipintranet, fiind disponibile terminale de informaţii în incinta clădirii instanţei.Deasemenea,
informaţiile cu privire la dosare sunt expuse şi pe internet, pe site-ulinstanţei. Deşi este
importantă, afişarea pe intranet / internet a termenelor este de cele maimulte ori tardivă, în
general ele fiind afişate în aceeaşi zi cu termenul sau, de cele maimulte ori, ulterior. Din această
cauză este nevoie, pentru siguranţă, ca datele referitoare laun proces să fie verificate din timp
direct la sediul instanţei, la Registratură.
  A.
În cazul unui proces penal,
acesta se desfăşoară atât în faza urmăririi penale câtşi în faza de judecată. Actele necesare
desfăşurării procesului penal se fac din oficiu, înafară de cazurile în care legea prevede altfel.În
faza de judecată, la intrarea judecătorului în sală, cei prezenţi se ridică
în picioare. Grefiera strigă numărul dosarului şi cheamă părţile, menţionând şi calitatea procesual
ă a acestora. Tot grefiera cheamă şi eventuali martori, experţi, interpreţi sau
alte persoane ce au legătură cu desfăşurarea procesului, identificându-i după actul deidentitate. În
momentul în care grefiera îi cheamă, ei trebuie să răspundă ridicând mâna şianunţându-se
prezenţi.Dacă inculpatul este ascultat, el va fi legitimat înainte, fiind necesar să prezintetoate
datele din cartea de identitate precum şi porecla, dacă are una. Inculpatul nu estesupus
jurământului în momentul în care este ascultat. Martorii, în schimb, după ce au fostlegitimaţi,
sunt ascultaţi sub jurământ.Dacă martorul lipseşte, deşi a fost citat, poate fi amendat cu o sumă
între 250 şi5000 RON sau poate fi adus silit. Daca neprezentarea este datorată unei imposibilităţi
dedeplasare justificate, atunci acesta va fi audiat la locul unde se află de către organele judiciare.
În cazul în care se constată ulterior că conforme cu realitatea, sau dacă acestarefuză să dea
informaţii esenţiale pe care le deţine, este acuzat de mărturie mincinoasă. Încauzele în care sunt
infracţiuni de violenţă în cadrul aceleiaşi familii, instanţa poate sădispună ca martorul sub 16 ani
să ie audiat în prealabil, fiind înregistrat video. Jurământuleste consemnat de grefieră şi semnat
de martor. În cazul în care există mai mulţi martori,după identificare, sunt rugaţi să părăsească
sala, fiindu-le permis accesul numai câteunuia pe rând pentru audiere. Martorii deja ascultaţi nu
părăsesc sala până la finalulşedinţeiLa finalul şedinţei, judecătorul va stabli noi termene sau se
va retrage pentru adecide.
  B.
În cazul unui proces civil 
, înaintea începerii şedinţei de judecată, avocaţii au posibilitatea de a cere dosarele pentru a le
consulta. Ei trebuie să lase actul de identitatecât timp studiază dosarul şi nu pot poărăsi incinta
sălii de judecată cu dosarul.În momentul în care judecătorul intră în sală, cei prezenţi se ridică în
picioare.Judecătorul începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi amânate şi pe
cemotive, avocaţii comunicându-i numerele acestora. Dacă motivele de amânare suntîntemeiate,
judecătorul admitea amânarea, stabilind următorul termen pentru dosar.
 
După această fază, judecătorul trece la soluţionarea celorlalte dosare.
Ascultă părţile, avocaţii. Dacă consideră că este necesar în cauză, poate cere aducerea unor noim
ateriale sau înscrisuri necesare soluţionării cauzei, stabilind apoi noi termene.Deasemenea, el
poate admite sau respinge anumite cereri sau proceduri.La finalul audierilor tuturor dosarelor de
pe listă, judecătorul părăseşte sala de judecată iar cei prezenţi se ridică în picioare. 
Partea a III-a Activitate
Observaţie:
  În timpul stagiului  de  practică am asistat la multe cauze  purtate prininstanţe de rang diferit.
Printre procesele interesante la care am asistat şi pentru caream depus activitate a fost dosarul
nr. 6678 / 303 / 2007, Judecătoria Sector 6 Bucureşti,Secţia Penală. În cadrul acestui proces
destul de mediatizat, am asistat la desfăşurareatuturor termenelor şi am dactilografiat şi depus,
cu îndrumarea avocatului Enache Radu,cerere de schimbare a încadrării juridice, Apel,
Recurs şi Contestaţie în anulare.
Dosarul are ca inculpat pe IC, poreclit ,,Tweety’’ şi ca parte civilă pe RC.În fapt, s-a reţinut din
plângerea penală formulată şi din declaraţiile ulterioare datede partea vătămată RC, cameraman
de profesie, că în data de 07.04.2007, în jurul orelor 17:15, se afla împreună cu B.A. pe b-dul.
Ghencea, în apropierea porţii 2A a StadionuluiGhencea, filmând cu o cameră profesională Sony
un grup de suporteri care încercau să pătrundă în complexul sportiv prin escaladarea unui gard
de beton. În acest moment, RCsusţine că un tânăr de aproximativ 1.70m înălţime, îmbrăcat într-
un hanorac de culoareînchisă, l-a lovit peste piciorul
drept cu un lanţ metalic, fără vreun motiv. Dupăidentificarea inculpatului, s-a trecut la procedura
recunoaşterii din grup, moment în care partea vătămată l-a recunoscut fără ezitare pe
inculpat.Inculpatul IC s-a prezentat singur la poliţie şi a fost reţinut în faza de
urmărire penală pentru 24 ore, măsura arestării preventive fiind apoi schimbată cu măsura deinter
zicere a părăsirii localităţiiFapta a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţii
partevătămată, raport de expertiză medico-legală, acte medicale, proces-verbal de
prezentare pentru recunoaştere de grup, declaraţii martori B.A., T.D, T.A., proces verbal de preze
ntare pentru recunoaştere de către martori a inculpatului din grup, planşe foto, proces-verbal de v
izionare a înregistrării, proces verbal de reconstituire, suport video pentru reconstituire.RC a
primit 7 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului a fost iniţial încadratăde către Parchetul de
pe lângă Judecătoria Sector 6 la art. 180 alin (2) C.P. (lovire şi alteviolenţe ce au pricinuit o
vătămare pentru vindecarea căreia sunt necesare maxim 20 zilede îngrijiri) şi art. 321 alin (2)
C.P. (ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, varianta agravată). Inculpatul,
prin avocat ales Enache Radu, a înaintat plângereîmpotriva încadrării juridice, acesta
considerând că fapta de la art 321 a fost
eronatîncadrată la alin (2). Ministerul public, prin procuror general, comunică pe adresacabinetul
ui de avocatură respingerea cererii ca neîntemeiată, motivând că inculpatul a
 
avut o conduită violentă care a stârnit indignarea multor persoane. Încadrarea a fostulterior
schimbată chiar de către Instanţa de judecată, din art. 321 alin (2) la art 321 alin(1). Instanţa a
motivat că fapta inculpatului nu a fost sub nici o formă de natură a provocao tulburare de
amploare atât de mare pentru a fi încadrată la agravanta infracţiunii deultraj contra bunelor
moravuri.Pe tot parcursul procesului, inculpatul a avut o poziţie constantă de negare a fapteide
lovire. A susţinut că lanţul ce se vedea pe înregistrarea video era de fapt o lesămetalică pentru
câine. Deasemenea, a negat momentul lovirii, susţinând că distanţa a fost prea mare între el si
partea vătămată, lesa neatingându-şi ţinta. Declaraţiile martorilor dintimpul procesului,
contradictorii cu cele date iniţial în faza de urmărire penală, efectuareaeronată de către organele
de cercetare penală a procedeului de reconstituire a
faptei pentru a se determina dacă lovitura era sau nu posibilă, lucru ce ar fi trebuit să atragănulita
te relativă, adunate cu faptul că pe caseta filmată nu se vedea deloc momentullovirii, nu au fost
luate în seamă de instanţă, care a dovedit o permisivitate ieşită dincomun pentru toate viciile
de procedură din cadrul urmăririi penale.
Observaţie:
Faptul că în timpul judecăţii toţi martorii susţin că nu au văzut
momentul lovirii precum  şi lipsa acestuia  de  peînregistrarea video, poziţia constantă ainculpa
tului de a nega lovirea, precum şi recunoaşterea de către un expert chemat deinstanţă că de la
distanţa de 2 metri stabilită din analizarea casetei, lovirea nu ar fi fost  posibilă, ar fi trebuit să
dea mai mult de gândit instanţei.
Prin sentinţa penală nr. 169 / 18.03.2008 din dosarul penal nr. 6678 / 303 / 2007,Judecătoria
sector 6 a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 luni închisoarecu suspendare a
executării, sub supraveghere, plata de cheltuieli judiciare în valoare de500 ron şi daune pentru
cameramanul RC în valoare de 3000 RON. Aceasta a fost atacatăcu Apel, redactat şi depus de
mine la Judecătoria Sector 6 Bucureşti. Acesta a fost respinsca nefondat prin decizia penală 321 /
22.05.2008.
Observaţie:
  La cererea Parchetului, în Apel,
 
Tribunalul Bucureşti a schimbat din nouîncadrarea juridică la art. 321 alin (2), motivând că
fapta inculpatului a fost totuşi de o  gravitate extraordinară. Lipsa de uniformitate a practicii
judiciare a fost coroborată înacest caz cu incapacitatea unei instanţe superioare de a încadra
corect  o faptă evidentă.Un alt lucru ce trebuie menţionat este că respingerea apelului s-a făcut
fără  o motivareconcretă. Din nou, nu s-a ţinut cont de declaraţiile martorilor şi de lipsa oricărei
probeconcrete a lovirii. Instanţa a susţinut doar că este imposibil ca fapta să nu fi avut
loc,aceasta fiind practic  singura motivare a deciziei. Din  lucrurile învăţate în cadrul  Facultă
ţii  de  Drept înţelesesem  că  justiţia  operează pe bază de probe, nu de păreri personale, chiar 
şi  atunci când o faptă  pare evidentă trebuind a se respecta aceleaşi principii.
Recursul a fost dactilografiat şi depus de către mine la Registratura TribunaluluiBucureşti.
Recursul s-a judecat în data de 20.08.2008 şi s-a desfăşurat fără citarea părţiivătămate (art. 386
lit. ,,a’’). Curtea de Apel a decis că fondul cauzei nu va fi rejudecat. Înaceste condiţii, am
dactilografiat şi depus la Registratura Curţii de Apel Bucureşti oContestaţie în anulare

SPETELE
3.

r. unic (nr. format 8938/315/2019


vechi) :

Data inregistrarii 09.10.2019

Data ultimei 29.07.2020


modificari:

Sectie: .

Materie: Civil

Obiect: contestaţie la executare DOS.EXEC.4288/2019

Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte

MARCU ALICE GEORGIANA Contestator

MARCU FLORIN EDUARD Contestator

MAZILU CORNEL Intimat

MAZILU ELENA LUMINIŢA Intimat

Şedinţe
09.07.2020

Ora estimata: 09:00


Complet: C4-civil
Tip solutie: 244 c.pr.civ
Solutia pe scurt: Admite cererea de suspendare a judecăţii cauzei. În temeiul art. 413 alin. 1 pct. 2
suspendă judecarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. 4515/P/2019 aflat pe
rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte. Cu drept de recurs pe toată durata suspendării,
cerere ce se va depune la Judecătoria Târgovişte. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia
instanţei de către grefa instanţei, astăzi, 09.07.2020.
Document: Încheiere - Suspendare    09.07.2020

1.
Informaţii generale
Nr. unic (nr. format 5086/315/2018
vechi) :

Data inregistrarii 08.06.2018

Data ultimei 16.07.2020


modificari:

Sectie: .

Materie: Civil

Obiect: acţiune în constatare uzucapiune

Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte

Stănculescu C. Adrian Reclamant

Stănculescu Luminiţa Reclamant

Marin I. Vasile Pârât

Marin D. Antoaneta Pârât

Marin I. Vasile PE NUMELE MOŞTENIRII Pârât

Şedinţe
19.07.2019
Ora estimata: 08:30
Complet: C14-civil-amanare
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 02.08.2019.
Document: Încheiere - Amânare ulterioară a pronunţării    19.07.2019

09.07.2019

Ora estimata: 08:30


Complet: C14-civil-amanare
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 19.07.2019.
Document: Încheiere - Amânare ulterioară a pronunţării    09.07.2019
Activitati DESF. Cu avocat

2.
Informaţii generale
Nr. unic (nr. format 1224/283/2017
vechi) :

Data inregistrarii 22.06.2020

Data ultimei 17.08.2020


modificari:

Sectie: Secţia Civilă

Materie: Minori şi familie

Obiect: partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial

Stadiu procesual: Apel

Părţi
Nume Calitate parte

D.G.R.F. PLOIESTI - PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE Intimat


DAMBOVITA Reclamant

MANGUTA EFTIMIE Apelant Pârât

MANGUTA ECATERINA Intimat Pârât

Şedinţe
24.07.2020
Ora estimata: 9:30
Complet: Camera consiliu - Apel - 3
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Se va emite adresă către Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa, prin care se va solicita
să comunice dacă petiţionarul Mănguţă Eftimie şi soţia sa Mănguţă Ecaterina, figurează în calitate de
pensionari, cu menţionarea cuantumului pensiei, în cazul în care primesc pensie. Se va emite adresă
către Serviciul anchete sociale, din cadrul Primăriei Bezdead, pentru întocmirea referatului de anchetă
socială, la domiciliul petiţionarului, prin care să se stabilească mijloacele de trai ale familiei acestuia.
Amână cauza la data de 05 august 2020, în Camera de Consiliu.
Document: Încheiere de şedinţă    24.07.2020

17.07.2020

Ora estimata: 9:30


Complet: Camera consiliu - Apel - 3
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: amana cauza pentru ca petiţionarul să depoună la dosar adeverinţă eliberată de
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dâmboviţa, respectiv serviciile fiscale locale privind
veniturile obţinute în ultimul an şi să precizeze în concret care sunt toate informaţiile necesare pentru
identificarea stării materiale, conform art.14 din OUG nr.51/2009.
Document: Încheiere de şedinţă    17.07.2020
Activitati DESF. Cu avocat

4.
Informaţii generale
Nr. unic (nr. format 3630/315/2018
vechi) :

Data inregistrarii 24.04.2018

Data ultimei 11.09.2020


modificari:

Sectie: .

Materie: Civil

Obiect: uzucapiune

Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte

Diaconu Viorica Reclamant

Bucura Petruţa Reclamant


Diaconu Aurelia Reclamant

Diaconu Samuel Reclamant

Fulger Andrada Izabela Reclamant

Popescu I. Ion Pârât

Popescu Mironel Pârât

Popescu Marius Pârât

Spînu Vasilica Pârât

Popescu Irina Pârât

Popescu I. Daniel Georgian Pârât

Zăbavă I. Raluca Ionela Pârât

Şedinţe
15.09.2020

Ora estimata: 11:00


Complet: C14-civil
Tip solutie:
Solutia pe scurt:
Document:    

07.07.2020

Ora estimata: 09:00


Complet: C14-civil
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Cerere de amânare încuviinţată apărătorului reclamanţilor.
Document: Încheiere de şedinţă    07.07.2020
Activitati DESF. Cu avocat

5.
Informaţii generale
Nr. unic (nr. format 3199/315/2017
vechi) :

Data inregistrarii 18.04.2017

Data ultimei 11.09.2020


modificari:
Sectie: .

Materie: Civil

Obiect: partaj judiciar

Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte

POPESCU MARIA Reclamant

RADU MIRELA Pârât

BONDOC FILOFTEIA DECEDATĂ Pârât

POPESCU CRISTINEL Pârât

POPESCU FLORIN Pârât

PREDA RODICA Pârât

POPESCU CRISTINEL Pârât

RADU MIRELA Pârât

ZĂBAVĂ RALUCA Intervenient

SAS MIRELA Intervenient

POPESCU GEORGIAN VIOREL Intervenient

POPESCU IRINA Intervenient

POPESCU CORNEL MIRONEL Intervenient

SPANU VASILICA Intervenient

POPESCU MARIUS Intervenient

DIACONU VIORICA Intervenient

BONDOC GABRIEL Intervenient

PREDA RODICA Intervenient

BONDOC CORINA GABRIELA Intervenient

RADU MIRELA la cab. av. Uricanu Simona Liliana Pârât


Şedinţe
03.07.2020

Ora estimata: 10:00


Complet: C5-civil
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Amână cauza la data de 11.09.2020 pentru lipsă de apărare.
Document: Încheiere de şedinţă    03.07.2020
Activitati DESF. Cu avocat

Sugestii şi impresii în urma efectuării stagiului de practică


 
Pe durata stagiului de practică, am realizat că deși, între teorie și practică există o
conexitate,totuși practica este mult mai cuprinzătoare .În urma efectuării stagiului de practică am
reușit să
dobândesc :
câteva cunoștiințe practice , să observ modalitatea de lucru a coordonatorului
meude practică și să
-
mi formez o perspectivă a ceea ce înseamnă profesia de avocat.După părereamea, această
profesie este una cum nu se poate mai frumoasă , pentru că îți oferă șansa de ainteracționa cu
oamenii , cu diverse probleme , situații, îți pune mintea la contribuție , tedetermină să
gândești din ambele perspective ( pro/contra) ceea ce e benefic și pentru tine caom , iar dreptul
fiind o forță vie,niciodată nu te lasă să te plictisești , ceea ce e bine pentru un om
activ.
Ca sugestii în urma efectuării stagiului de practică ar putea fi durata mai lungă a stagiuluide
practică , stagiul să se efectueze pe parcursul anului universitar ,întrucât pe perioada de vară
,e
xistă mai puține cazuri de jurisprudență,fiind și perioada de concediu.
 
Concluzii
În concluzie ,această perioadă de practică a însemnat pătrunderea mea într 
-
o altă lume ,cea practică.Consider că,toate activitățile întreprinse pe parcursul stagiului d
e practica mi-au fostutile

S-ar putea să vă placă și