Sunteți pe pagina 1din 65

Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” IAŞI
Facultatea de Construcţii

Student:ARITON GHEORGHITA
Grupa : 3402
Secţia : C.C.I.A

2005-2006
2

PROIECTUL VA CUPRINDE :

A. Piese scrise

1. Realizarea unui studiu geotehnic.


2. Proiectarea unui zid de sprijin.
3. Verificarea stabilitatii unui taluz.
4. Proiectarea unor fundatii izolate :
a) rigide ;
b) elastice .
5. Retele de grinzi de fundare:
a) metoda aproximativa ;
b) metoda Winkler.

B. Piese desenate

1. Plan general de amplasare a fundatiilor izolate (Sc. 1:100, 1:200).


2. Detalii de fundatii.
3. Armarea unei grinzi de fundatii continue sub stalpi.
3

I. Intocmirea unui studiu geotehnic

Pe un amplasament corespunzator unui ansamblu industrial urmeaza sa se realizeze o serie de


obiective cu scop de productie si locuinte .In vederea precizarii structurii litologice a amplasamentului se
cere sa se intocmeasca un studiu geotehnic necesar proiectarii si realizaii constructiei respective .
In acest scop s-au realizat :
• un profil transversal al amplasamentului ;
• cercetari de teren urmate de incercari de laborator constand in efectuarea unor foraje
avand diametre de :
- 2 toli ( f Φ 2”);
- 12 toli ( f Φ 12”);
si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor recoltate .
Cercetarile in situ au constat in executia a trei foraje manuale cu diametrul de 2” si doua foraje
mecanice cu diametrul de 12”.
Din forajele de 2” notate f1, f3, f3, s-au recoltat probe tulburate pentru care in laborator s-au
determinat caracteristicile care pun in evidenta proprietatile fizice ale pamantului(W,Wl,Wp,γ ,n,e)
Forajele de 12” notate F4, F5, au fost recoltate probe netulburate pe care in laborator s-au
determinat parametrii de rezistenta la forfecare ai pamantului si modulii de deformatie edometrica .
Forajele sunt pozitionate ca in figura . Datele obtinute din foraje si analiza de laborator sunt
precizate pentru fiecare foraj in parte.

Pe langa datele obtinute prin analize directe si analize de laborator cu ajutorul altor indici-
geotehnici vom determina alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare.
4

N=5

Forajul f1 (2”)

• se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m


• se extinde pe o adincime de H1=7m
• are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m
S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 m
S3 argila marnoasa h3=2.6 m

Forajul F4(12”)

• se realizeaza la cota teren C2=61+N=66 m


• la o distanta d= 25 – 0.1N= 24.5 m fata de f1
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

Se extinde pe o grosime de h1=2.3 - 0.05xN =2.05 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza


proba P1 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice:
• compozitie granulometrica A= 32 – 0.05xN = 29.5 %
P= 28 – 0.05xN = 25.5 %
N= 40 + N=45 %

• limitele de plasticitate WP= 23 – 0.2xN = 22 % WL= 35 + 0.5xN= 37.5 %


• umiditatea naturala W=19 + 0.2xN = 20 %
• porozitatea n = 35 + 0.3xN = 36.5 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S= 26.5 + 0.04xN = 26.7 kN/m3
• curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3

• parametri de rezistenta la forfecare φ =21 – 0.2xN = 20o


c=23 – 0.2xN = 22 kPa

Stratul S2

Stratul are o grosime de h2=4.5 – 0.1xN = 4 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P2
pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice:
• compozitie granulometrica A= 48 – 0.5xN=45.5 %
N=33 – 0.5xN = 30.5 %
P=19 + N = 24 %
• limite de plasticitate WP = 21 + 0.2xN = 22 %
WL = 54 – 0.5xN = 51.5 %
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 24 – 0.2xN = 23 %
• porozitatea pamintului n = 42 – 0.2xN = 41 %
5
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.6 + 0.05xN = 26.85 kN/m3
• curba de compresiune tasare: εp2 = 3 + 0.1xN= 3.5 %
moduli edometrici M1-3 = 90 + N = 95 daN/cm
M2-3 = 115+ N = 120 daN/cm2
• parametri la forfecare φ = 15 + 0.02xN = 16o
c = 25 – 0.3xN = 23.5 kPa
Statul S3

Stratul are o grosime de h3 =3.2 + 0.05xN = 3.45 m , dincare s-a recoltat proba P3 pentru care s-au
determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:
• compozitia granulometrica A = 32 – 0.5xN = 29.5 %
P = 45 %
N = 28 – 0.5xN = 25.5 %
• limite de plasticitate WP = 22 + 0.25xN = 23.25 %
WL = 48 + N = 53%
• umiditatea in stare naturala a pamintului W = 26 – 0.3xN = 24.5 %
• porozitatea pamintului n = 43 – 0.2xN = 41.5 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.6 + 0.04xN = 26.8 kN/m3
• curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1

• parametri de rezistenta la forfecare φ = 21 + 0.2xN = 22o


c = 20 + 0.3xN = 21.5 kPa

Forajul f2 (2”)

• s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m


• se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m
• se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4
• prezinta urmatoarea stratificatie:
S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 m
S2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 m
S3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m

Forajul F5(12”)

• se realizeaza la cota teren C5= 61.5 + N = 66.5 m


• la o distanta d3 = 56 + 0.5xN= 58.5 m fata de f2
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

Se extinde pe o grosime de h1=2.0 + 0.05xN = 2.25 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza


proba P4 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice:
• compozitie granulometrica A= 10 + N = 15 %
P= 70 – 0.5xN = 67.5 %
6
N= 20 – 0.5xN= 17.5 %

• limitele de plasticitate WP= 21 + 0.1xN = 21.5 % WL= 45 - 0.1xN= 40 %


• umiditatea naturala W=22 - 0.2xN = 21 %
• porozitatea n = 46 - 0.5xN = 43.5 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S= 26.5 kN/m3
• curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3

• parametri de rezistenta la forfecare φ =20 + 0.3xN = 21.5o


c=0.2 + 0.008 = 0.24 daN/m2

Stratul S2

Stratul are o grosime de h2=3.5 + 0.05xN = 3.75 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba
P5 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice:
• compozitie granulometrica A= 5 %
P=10 %
d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %
d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %
d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %
d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 20 – 0.2xN = 19 %
• porozitatea pamintului n = 45– 0.2xN = 44 %
nmax = 51 + 0.4xN = 53% nmin = 42 -0.2xN = 41 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.5 + 0.02xN = 26.6 kN/m3
• parametri la forfecare φ = 28 + 0.3xN = 29.5o
c = 0 kPa
Statul S3

Stratul are o grosime de h3 =4.5 – 0.1xN = 4 m , dincare s-a recoltat proba P6 pentru care s-au
determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:
• CaCO3 > 50%
• limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 %
WL = 50 + 0.5xN = 52.5 %
• porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 28.2 - 0.04xN = 28 kN/m3
• indicele de compresiune Ic = 1.1 – 0.02xN = 1
• gradul de saturare Sr = 0.7 + 0.01xN = 0.75
• parametri de rezistenta la forfecare φ = 19 + 0.3xN = 20.5o
c = 25 + 0.4xN = 27 kPa

Forajul f3 (2”)

• s-a executat la cota teren C3 = 60.5 + N = 65.5 m


7
• se afla la distanta de d4 = 25 + N = 30 m fata de forajul F5
• prezinta urmatoarea stratificatie:
S1 h1 = 3.2 + 0.1xN = 3.7 m
S2 h2 = 4.3 – 0.1xN = 3.8 m

Pentru intocmirea studiului geotehnic, este necesar sa se determine caracteristicile fizico-mecanice


specifice fiecarui foraj. Datele vor fi indicate prin:
- diagrama ternara;
- curba de compresiune-tasare;
- curba granulometrica;
- profilul geologic al forajelor f1,F4,F5
f1,F4,f2
- profilul transversal al forajului amplasamentului;
- bloc diagram prin forajele existente.

Calculul caracteristicilor geotehnice si mecanice pentru foraje

Forajul f1 (2”)

• se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m


• se extinde pe o adincime de H1=7m
• are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m
S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 m
S3 argila marnoasa h3=2.6 m

Forajul F4

• se realizeaza la cota de teren C4 = 66 m


• la o distanta d1 = 24.5 m fata de f1
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

- grosime de h1= 2.05 m ,


- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt:
compozitie granulometrica A = 29.5%
N = 25.5% Praf argilos
P = 45%
• limitele de plasticitate WP = 22%
WL = 37.5%
• umiditatea naturala W = 20%
• porozitatea n = 36.5%
• indicele porilor pamintului in stare naturala
n
e= = 0.57
1−n
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.7 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
8
γ d = γ S(1-n) = 26.7·(1-0,365) = 16.95 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W)= 20.34 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+n·γ w = 20.6 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata
γ ’ = (γ s-γ w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 10.6 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅ γw
Wsat = = 0.213 Wsat=21.35%
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W 20
Sr = = = 0.94 , pamant saturat
Wsat 21 .35
• indicele de plasticitate
Ip = WL-Wp = 15.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie
• indicele de consistenta
WL − W 37 .5 − 20
Ic = = = 1.129 , pamant tare
Ip 15 .5

• indicele de lichiditate
Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.129
• curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3

• moduli de deformatie edometrica

p3 - p1 3 −1
M1 - 3 = = ⋅100 = 111 .11
ε 3 − ε1 3.9 − 2.1
daN/cm2
p3 - p2 3 −2
M2 - 3 = = ⋅100 = 100
ε 3 − ε 2 3.9 − 2.9

• parametri de rezistenta la forfecatre φ = 20o c = 22 kPa

Stratul S2

- grosime de h2=4 m
- caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P2

• compozitie granulometrica A = 45.5%


N = 30.5% argila nisipoasa
P = 24%
• limite de plasticitate WP = 22% WL = 51.5%
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 23%
• porozitatea pamintului n =41%
• indicele porilor in stare naturala a pamintului
9
n
e= = 0.69
1−n
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26,85 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 26,85(1-0,69) = 15.84 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W) = 19.48 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+nγ w = 19.94 kN/m3
• greutatea volumica in stare submersata
γ ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = 9.94 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅γw
Wsat = = 0.256 Wsat=25.69%
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W
Sr = = 0.89 , pamant foarte umed
Wsat
• indicele de plasticitate
Ip = WL-Wp = 29.5% , plasticitate mare
• indicele de consistenta
WL − W
Ic = = 0.966 , pamant plastic vartos
Ip
indicele de lichiditate Ic = 0.033
• moduli edometrici M1-3 = 95 daN/cm2 ε p2 = 3.5%
M2-3 = 120 daN/cm2

p3 - p1 3 −1
M1 - 3 = = ⋅ 100 = 95 ⇒ ε 1 = 2.19%
ε 3 − ε 1 4.33 / 100 − ε 1
p3 - p2 3−2
M2 - 3 = = ⋅ 100 = 120 ⇒ ε 3 = 4.33 %
ε 3 − ε 2 ε 3 − 3.5 / 100

-obtinem curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 1 2 3
ε (%) 2.19 3.5 4.33

• parametri la forfecare φ = 16o c = 23.5 kPa

Statul S3
- grosime de h3=3,45 m
- caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P3

• compozitia granulometrica A = 29.5%


N = 25.5% praf argilos
P = 45%

• limite de plasticitate WP = 23.25% WL = 53%


10
• umiditatea in stare naturala a pamintului W = 24.5 %
• porozitatea pamintului n = 41.5
• indicele porilor in stare naturala a pamintului
n
e= = 0.71
1−n
• greutatea specifica a scheletului mineral γ s =26.8 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 27,1(1-0,39) = 15.68 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 19.52 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+nγ w = 16,53+0,39·10 = 29.83 kN/m3
• greutatea volumica in stare submersata
γ ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = 9.83 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅γw
Wsat = = 0.265 Wsat=26.49 %
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W
Sr = = 0.925 pamant practic saturat
Wsat
• indicele de plasticitate
Ip = WL-WP = 29.75% plasticitate mare
• indicele de consistenta

WL − W
Ic = = 0.958 pamant plastic vartos
Ip
indicele de lichiditate
Il = 1 – Ic = 0.042

• curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1

• moduli edometrici
p3 - p1 3 −1
M1 - 3 = = ⋅100 = 111 .11
ε 3 − ε1 3.9 − 2.1
daN/cm2
p3 - p2 3−2
M2 - 3 = = ⋅100 = 166 .66
ε 3 − ε 2 3.9 − 2.9
• parametri la forfecare Ф = 22o C = 21.5 kPa

Forajul f2 (2”)
11

• s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m


• se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m
• se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4
• prezinta urmatoarea stratificatie:
S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 m
S2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 m
S3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m

Forajul F5 (12”)

• se realizeaza la cota de teren C5 = 66.5 m


• la o distanta d3 = 58.5 m fata de f2
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

- grosime de h1= 2.25 m ,


- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt:P4
compozitie granulometrica A = 15%
N = 17.5% Praf argilos (Ip=18.5%)
P = 67.5%
• limitele de plasticitate WP = 21.5%
WL = 40%
• umiditatea naturala W = 21%
• porozitatea n = 43.5%
• indicele porilor pamintului in stare naturala
n
e= = 0.77
1−n
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.5 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 14.97 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W)= 18.11 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+n·γ w = 19.32 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata
γ ’ = (γ s-γ w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 9.32 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅ γw
Wsat = = 0.29 Wsat=29.06%
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W 20
Sr = = = 0.723 , pamant umed
Wsat 21 .35
• indicele de plasticitate
12
Ip = WL-Wp = 18.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie
• indicele de consistenta
WL − W 37 .5 − 20
Ic = = = 1.027 , pamant tare
Ip 15 .5

• indicele de lichiditate
Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.027
• curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3

• moduli de deformatie edometrica

p3 - p1 3 −1
M1 - 3 = = ⋅100 = 66 .67
ε 3 − ε 1 5.7 − 2.7
daN/cm2
p3 - p2 3−2
M2 - 3 = = ⋅100 = 71 .43
ε 3 − ε 2 5.7 − 4.3

• parametri de rezistenta la forfecatre φ = 21.5o c = 0.24 daN/cm2

Stratul S2

- grosime de h2=3.75 m
- caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P5

nisip praos

• compozitie granulometrica A= 5 %
P=10 %
d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %
d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %
d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %
d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 19%
• porozitatea pamintului n =44%
• indicele porilor in stare naturala a pamintului
n
e= = 0.79
1−n

nmax nmin
emax = = 1.128 emin = = 0.695
1 - nmax 1 - nmin

• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.6 kN/m3


• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 26,6(1-0,79) = 14.9 kN/m3
13
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W) = 17.73 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+nγ w = 19.3 kN/m3
• greutatea volumica in stare submersata
γ ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = 9.3 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅γw
Wsat = = 0.297 Wsat=29.7%
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W
Sr = = 0.639 , pamant umed
Wsat
W −W
Ic = L = 0.966 , pamant plastic vartos
Ip

• parametri la forfecare φ = 29.5o c = 0 kPa

Statul S3
- grosime de h3=4 m
- caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P6

• CaCO3 > 50%


• limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 %
WL = 50 + 0.5xN = 52.5 %
• porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 %
• indicele porilor in stare naturala a pamintului
n
e= = 0.639
1−n
• greutatea specifica a scheletului mineral γ s =28 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 28(1-0,639) = 17.08 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare naturala
γ = γ d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 20.58 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare saturata
γ sat = γ d+nγ w = 16,53+0,39·10 = 20.98 kN/m3
• greutatea volumica in stare submersata
γ ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = 10.98 kN/m3
• umiditatea pamintului in stare saturata
e ⋅γw
Wsat = = 0.228 Wsat=22.8 %
γs
• gradul de umiditate al pamintului
W
Sr = = 0.83 pamant foarte umed
Wsat
• indicele de plasticitate
Ip = WL-WP = 32% pamant cu plasticitate mare
• indicele de consistenta
14

WL − W
Ic = =1 pamant tare
Ip
indicele de lichiditate
Il = 1 – I c = 0

• parametri la forfecare Ф = 20.5o C = 27 kPa

Forajul f3 (2”)

• s-a executat la cota teren C3 =65.5 m


• se afla la distanta de d4 = 30 m fata de forajul F5
• prezinta urmatoarea stratificatie:
S1 h1 = 3.7 m
S2 argila marnoasa h2 = 3.8 m

II. Proiectarea unui zid de sprijin


15
Pe ansamblul amplasamentului studiat la etapa anterioara, se va proiecta si executa un zid de sprijin de
rezistenta alcatuit din beton armat Proiectarea zidurilor de sprijin se va realiza astfel incit sa fie
indeplinite si respectate conditiile de rezistenta si stabilitate pentru astfel de elemente de constructie .

Etapa va cuprinde :

1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka) in ipoteza lui Coulomb.


2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa pe paramentul zidului de sprijin(calea
analitica)
3. Calculul rezultantelor presiunilor active ce actioneaza asupra zidului de sprijin
4. Verificarea zidului de sprijin :
4 • verificarea stabilitatii la rasturnare
• verificarea stabilitatii la lunecare
• verificarea unei sectiuni de beton
• verificarea presiunilor pe talpa fundatiei

Stratificatia pe amplasamentul corespunzator zidului de sprijin se va considera stratificatia forajului F4.


16

Caracteristicile zidului de sprijin :


HZ=4.00m

g 8 = 0,45 m
g 7 = 0,6m
b1 = 0,55 m .
b = 2,65 m
D f =1,00 m

2.1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka)

Acesti coeficienti sint utilizati pentru determinarea impingerii pamintului asupra elementului de
constructie, tinind cont de stratisficatia care este pozitionata in spatele zidului de sprijin.
Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F2 de 2” considerind aceasta stratificatie
inclinata cu unghiul β =5o.

h 1 =2,65m
sin 2 (θ + φ )
Ka = 2
 sin(φ + δ ) ⋅ sin(φ − β ) 
sin θ ⋅ sin(θ − δ )1 +
2

 sin(θ − δ ) ⋅ sin(θ + β ) 

Stratul S1

• h1=2,05 m θ 1=98˚ φ 1=20o δ 1=1/2φ 1=10 o β =9o

sin 2 (118 )
Ka 1 = 2
= 0,46
 sin( 20 + 10 ) ⋅ sin( 20 − 9) 
sin 2 98 ⋅ sin( 98 − 10 )1 + 
 sin( 98 − 10 ) ⋅ sin( 98 + 9) 
Stratul S2
h 2 =1,95m θ 2=98o φ 2=16o δ 2=8o β =9o
sin 2 (114 )
Ka 2 = 2
= 0,56
 sin( 24 ) ⋅ sin( 7) 
sin 2 98 ⋅ sin( 90 )1 + 
 sin( 90 ) ⋅ sin(107 ) 

2.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa,


Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra
zidului de sprijin

Stabilirea presiunilor active (pa) , cit si a impingerilor totale active (Pa) si se face pe cale
analitica .
a). Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa
17
Stratul S1

sin θ1
p a0 = Ka1 ⋅ h0 ⋅ γ 1 ⋅ =0
cos δ 1
kN/m2
sin θ1 sin 98
p 1a = Ka1 ⋅ h1 ⋅ γ 1 ⋅ = 0,46 ⋅ 2,05 ⋅ 20,34 ⋅ = 19,29
cos δ 1 cos 10

Stratul S2

γ 1 ⋅ h1 sin θ 2 20,34 ⋅ 2,05 sin 98


hech 2 = ⋅ = ⋅ = 2,22 m
γ 2 sin (θ 2 + β ) 19,48 sin 107
sin θ 2 sin 98
p a2 = Ka 2 ⋅ hech 2 ⋅ γ 2 ⋅ = 19,48 ⋅ 2,22 ⋅ 0,56 ⋅ = 24,22( p a2 inf erior )
cos δ 2 cos 8
kN/m2
θ
p a3 = Ka 2 ⋅ ( hech 2 + h2 ) ⋅ γ 2 ⋅
sin sin 98
2
= 0,56 ⋅ ( 2,22 + 1,95) ⋅ 19,48 ⋅ = 45,49( p a2 sup erior )
cos δ 2 cos 8

b). Calculul rezultantelor presiunilor active

Stratul S1

1 1
Pa1 = ⋅ Ka1 ⋅ γ 1 ⋅ h12 = ⋅ 0,46 ⋅ 20.34 ⋅ 2,05 2 = 19,66 kN/m
2 2

Stratul S2

1  2 ⋅ he 2  1
Pa 2 = ⋅ Ka 2 ⋅ γ 2 ⋅ h22 ⋅ 1 +  = ⋅ 0,56 ⋅ 19,48 ⋅ 1.95 2 ⋅ (1 + 2 ⋅ 2,22 / 1,95) = 67,96 kN/m
2  h2  2
c) Calculul distantelor zi

h1 2,05
Z1= ⋅ =⋅ = 0,68 m
3 3

2 ⋅ p a2 + p a3 h 2 2 ⋅ 24,22 + 45,49 1,95


Z2= ⋅ = ⋅ = 0,88 m
p a2 + p a3 3 24,22 + 45,49 3

d). Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active :

Pa1h = Pa1 ⋅ cos ( δ − α ) = 19,66 cos (10 − 2 ) = 19,36


kN/m2
Pa1v = Pa1 ⋅ sin ( δ − α ) = 19,66 sin (10 − 2) = 3,41

Pa 2h = Pa 2 ⋅ cos ( δ − α ) = 67,96 ⋅ cos (10 − 2 ) = 67,3


kN/m2
Pa = Pa 2 ⋅ sin (δ − α
v
2 ) = 67,96 ⋅ sin(10 − 2) = 9,46
18

2.3. Verificare analitica a zidului de sprijin

Verificarea analitica a zidului de sprijin consta in verificarea la rasturnare si verificarea la lunecare


a zidului de sprijin.

a). Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin si ale pamantului

Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin ce alcatuiesc zidul de sprijin stiind ca


γ beton =25kN/m 2
si se desfasoara pe o lungime de 1m.
G1 = A1 ⋅1 ⋅ γ b = 0,5 ⋅ 0,5 ⋅ 3,55 ⋅ 25 = 22,19
kN
G 2 = A2 ⋅ 1 ⋅ γ b = 0,1 ⋅ 3,55 ⋅ 1 ⋅ 25 = 8,88
G3 = 0,5 ⋅ 0,5 ⋅ 3,55 ⋅ 25 = 22 ,19
G4 = 0,45 ⋅ 2,65 ⋅ 25 = 29 ,81
kN
Gp1 = 0,9 ⋅ 3,55 ⋅19 ,91 = 63 ,61
Gp2 = 0,5 ⋅ 0,5 ⋅ 3,55 ⋅19 ,91 =17 ,67
kN

b). Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin

Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsr al momentelor de stabilitate
Mstabilitate si de rasturnare Mrasturnare fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin
2  1  1 2,65
M stab = G1 ⋅  ⋅ 0,5 + 0,55  + G 2 ⋅  ⋅ 0,1 + 0,5 + 0,55  + G 3 ⋅ ( ⋅ 0,5 + 0,6 + 0,55) + G 4 ⋅
3  2  3 2
 0,9  2 
+ G p1 ⋅  + 0,6 + 0,55 + 0,5  + G p 2 ⋅  ⋅ 0,5 + 0,6 + 0,55  = 257 ,87 kN ⋅ m
 2  3 
n
M rast = ∑Pa ih ⋅ d
i =1

d 1 = Z 1 + h 2 = 0,68 +1,95 = 2,63 m


d 2 = Z 2 = 0,88 m
M rast = Pa 1h ⋅ d 1 + Pa 2h ⋅ d 2
M rast = 19 ,36 ⋅ 2,63 + 67 ,3 ⋅ 0,88 = 110 ,14 kN ⋅ m
19
M stab 257 ,87
Fsr = = = 2,34 > 1,5
M rast 110 ,14

c). Verificarea la lunecare a zidului de sprijin

Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsl al sumelor fortelor
pe verticala Fv si al fortelor pe orizontala Fh, inmultite cu un coeficient f=0,3(STAS 3300/2-85 pentru argila
nisipoasa), indeplinind conditia ca
Fsl ≥ (1,1÷ 1,3).

∑F
i =1
i
h
= Pa1h + Pa 2h = 19.36 + 67.3 = 86,66 kN
n

∑F
i =1
i
v
=Pa1v + Pa 2v + G = 3,41 + 9,46 + 164,35 = 177 ,22 kN
n

∑F
V
i
177 ,22
Fsl = i =1
n
⋅f = ⋅ 0,3 = 0,61 < 1,1 (Nu se verifica)
86,66
∑F
i =1
i
h

In consecinta, inclinam talpa fundatiei sub un unghi α=15˚

G5 = 0,5 ⋅ 0,7 ⋅ 2,65 ⋅ 25 = 23,19kN


 He 2 
Pa 2`= 0,5 ⋅ γ 2 ⋅ H 2`⋅Ka 2 ⋅ ⋅1 + 2 ⋅  =102 , 47 →Pa 2 =101 ,47
`h

 H 2` 
Pa`v2 =14 , 26
H 2`=1,95 +0,7 = 2,65
20
n

∑F
i=1
i
h
=V =Pa h
1 +Pa h`
2 =19 .36 +101 ,47 =120 ,83 kN
n

∑F
i=1
i
v
=H =Pa v
1 +Pa v
2 `+G +G 5 =3,41 +14 ,26 +187 ,54 =205 ,21 kN

=V ⋅cos α=198,22
V1
=V ⋅sin α=53,11
V2
=H ⋅cos α=116,71
H1
=H ⋅sin α=31,27
H2
V =V1 +H2 =229,49
∑H =H1 −V 2 =63 .6
n

∑V
229 ,49
Fsl = i=
n
1
⋅f = ⋅0,3 =1,1 =1,1 ( Se verifica)
63 ,6
∑H
i=1

Ms 298 ,84
Refacand verificarea la rasturnare ajungem la : Fsl = Mr = 182 ,17 =1,64 >1,5
d). Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei zidului de sprijin
n n
N tot = ∑Fi v + ∑Gi = 205 ,21kN
i =1 i =1

B = 2,65 2 + 0,70 2 = 2,74 m


A = B ⋅1 = 2,74 ⋅1 = 2,74 m 2
B 2 ⋅1 2,74 2 ⋅1
W = = = 1,25 m 3
6 6

M = Pa 1v ⋅ e1 + Pa 2v ⋅ e2 −G1 ⋅ e1 −G 2 ⋅ e2 + G p1 ⋅ e6 + G p 2 ⋅ e 7 + G 3 ⋅ e3 + G p 4 ⋅ 0 + G 5 ⋅ e 5
M = −22 ,19 ⋅ 0,44 −8,88 ⋅ 0,23 + 22 ,19 ⋅ 0,09 + 23 ,19 ⋅ 0,44 + 63 ,61 ⋅ 0,875 +17 ,67 ⋅ 0,26 +
+ 3,41 ⋅1,325 +14 ,26 ⋅1,325 = 84 ,06 kNm
M = 84 ,06 kNm

Nt o tM 2 ,20 815,0 4 6 p1 = 1 ,14k 4/2mN ≤ pc o n v


p1,2 = ± = ± ⇒ 
A W ,2 7 4 1,2 5  p2 = ,7 6 k 5/ mN > 0
Calculul presiunilor conventionale

pconv = pconv + C B + C D
21
e = 0,69
I c = 0,966 ⇒ p conv = 350 KPa = 350 kN / m 2
C B = p conv ⋅ K ⋅ ( B −1) = 350 ⋅ 0,05 ⋅ (2,65 − 1) = 28,875 kN / m 2
Df −2 1−2
C D = p conv ⋅ = 350 ⋅ = −87 ,5kN / m 2
4 4
p conv = p conv + C B + C D = 350 + 28 ,875 − 87 ,5 = 291,375 kN / m 2
p1 < pconv

Verificarea unei sectiuni de beton

Sectiunea a-a

Nt M
σ 1, 2 = ±
A W

h2`` = 1,5
 2 ⋅ he 2 
Pa``2 = 0,5 ⋅ γ 2 ⋅ 1 +  = 21,6kPa → Pa``2h = 21,39; Pa``2v = 3,00kPa

 h2` 

Z2``=0,69 m
A=B ⋅1 =1 ⋅ 0,60 = 0,60 m 2
N t = ∑V = Pav1 + G1 + G 2 + G3 + Pa``2v = 22,19 + 8,88 + 22,19 + 3,41 + 3,00 = 59,67 kN
v h
M R = G1 ⋅ e1 + G 2 e 2 + G3 ⋅ e3 + Pa1 ⋅ b'1 + P v a 2 ⋅ b' 2 −Pa1 ⋅ b1'' − Pah2 ⋅ z 2'' =
22 ,19 ⋅ 0,033 + 8,88 ⋅ 0,25 + 22,19 ⋅ 0,467 + 3,41 ⋅1,8 + 3,00 ⋅ 1,8 − 19,36 ⋅ 2,18 − 21,39 ⋅ 0,69 = −41,45 kN ⋅ m
2
B `` ⋅ 1
W = = 0,06 m 3
6

 σ
6 ,1 2 34 ,4 1 5  61 = 7 ,39 k 8
4 /Nm 2

σ 1, 2 =
N
±tM
= ± =
0,6 0,0 6  σ 2 = − 5 ,28 k 87/Nm22
A W
22

e). Calculul armaturii din zidul de beton armat

Sectiunea a-a

Rc=95daN/cm2
Ra=2100 daN/cm2
M a − a = 28.05 ⋅ 2.2 + 20.76 ⋅ 0.7 = 55.67kNm
M a−a 55.67 ⋅ 10 4
B= = = 0,018686 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0,01886
b ⋅ h02 ⋅ Rc 100 ⋅ 56 2 ⋅ 95

h0 = h − a b − φ / 2 = 0,56 m
b ⋅ h0 ⋅ ξ ⋅ Rc 100 ⋅ 56 ⋅ 0,01886 ⋅ 95
Anec = = = 4,78cm 2 / m ⇒ 7Φ10 / m ⇒ Aef = 5,50 cm 2
Ra 2100
p = 0,09 > 0,05 %
f). Calculul armaturii din fundatia zidului
-sectiunea a-b

p b = 35 ,89 kPa
p c = 66 ,97 kPa

R=
( 7,89 + 35,89 ) ⋅ 0,55
= 11,90 kPa
2
2 ⋅ 7,89 + 35,89 0,55
x= ⋅ = 0,21m
7,39 + 35,89 3
M d = R ⋅ x = 11,90 ⋅ 0,21 = 2,5kN ⋅ m
hab = 0,45 + 0,147 = 0,597 m
hac = 0,758 m
φ
h0 = h − a b − = 0,0597 − 0,0035 − 0,01 / 2 = 0,557 m
2
23
Md 2,5 ⋅ 10 4
B= = = 0,000848 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0,000848
b ⋅ h02 ⋅ Rc 100 ⋅ 55,7 2 ⋅ 95

b ⋅ h0 ⋅ ξ ⋅ Rc 100 ⋅ 95 ⋅ 0,000848 ⋅ 95
Anec = = = 0,214 cm 2 / m ⇒ 1φ6 − cuA EF = 0,283 cm 2 / m
Ra 2100
Din p min si constructi v alegem 5φ8
p > 0,05%

sectiunea a-c

Gp G p1 + G p 2
gp = = = 54 ,19 kN / m
1,50 1,50
g p ⋅ cos α = 52 ,34 kN / m
M d = g p ⋅1,5 ⋅1,5 / 2 = 60 ,96 kN ⋅ m
'
Md 60 ,96 ⋅10 4
B= = = 0,012447 ⇒ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0,01252
b ⋅ h02 ⋅ Rc 100 ⋅ 71,8 2 ⋅ 95

h0 = h − a b − φ / 2 = 0,718 m
b ⋅ h0 ⋅ ξ ⋅ Rc 100 ⋅ 71,8 ⋅ 0,012526 ⋅ 95
Anec = = = 4,07 cm 2 ⇒ 6Φ10 / m ⇒ Aef = 4,71cm 2
Ra 2100
p = 0,06 > 0,05 %
24
III.Stabilitatea taluzului

Sa se predimensioneze panta unui taluz cand se cunosc inaltimea si caracteristicile pamantului


din care este alcatuit masivul .caracteristicile terenului din care este alcatuit taluzul sunt cele existente in
forajul F4
Predimensionarea pantei taluzului se face folosind relatia lui Goldstein.
c
Fs = A ⋅ tgφ + B ⋅ , unde : FS -coeficient de stabilitate;
γ ⋅H
A,B-coeficienti a caror valoare este functie de panta taluzului
Analiza de verificare a stabilitatii taluzului consta in
1 Metoda de predimensionare Goldstein
2 Metoda fisiilor (felenius)

1. Metoda Goldstein

Se impune o panta a taluzului 1:m 1:1 m=1


c
F = A ⋅ tg φ + B ⋅
γ ⋅H

unde:
-A, B sint coeficienti adimensionali determinati din tabele A=2,34 B=5,79
-φ , c, γ sint caracteristicile geotehnice ale taluzului

φ1 ⋅ h1 + φ 2 ⋅ h2 20 ⋅ 2,05 + 16 ⋅ 1,95
φmed = = = 18,05 
h1 + h2 2,05 + 1,95
c ⋅ h + c 2 ⋅ h2 22 ⋅ 2,05 + 23,5 ⋅ 1,95
c med = 1 1 = = 22,73kPa
h1 + h2 2,05 + 1,95
γ ⋅ h + γ 2 ⋅ h2 20,34 ⋅ 2,05 + 19,48 ⋅ 1,95
γ med = 1 1 = = 19,91kN / m 3
h1 + h2 2,05 + 1,95

-h inaltimea taluzului h=4,00m

Conditia este ca Fs>(1,5-2,0)

22 ,73
Fs = 2,34 ⋅ tg 18 ,05 + 5,79 ⋅ = 2,41 > 1,5
19 ,91 ⋅ 4,0
25

⇒ α = 45 ˚

2. Metoda fisiilor

Metoda fisiilor are la baza o serie de observatii determinate pe teren in care suprafata de lunecare
este cilindrica circulara.

Stabilirea centrului de lunecare:


• de la piciorul taluzului pe verticala se ia h=3,60m iar pe orizontala se ia 4,5h=16,2m

obtinindu-se punctul1.
• se masoara unghiurile β 1 si β 2 obtinindu-se punctul 2
• linia obtinuta 1-2 reprezinta linia centrelor suprafetelor cilidrice
• se noteaza O1centrul suprafetei cilindrice 1 in punctul 2 obtinut.
• se imparte in fisii de 1m lungimea taluzului si se numeroteaza cu 1, 2, 3, ...
• se calculeaza greutatile fiecareai fisii i=1, 2, 3 ...
Gi = hm ed ⋅ bi ⋅ 1 ⋅ γ m ed
• se determina proiectiile pe verticala si pe orizontala
Ti = Gi ⋅ sin α i
N i = Gi ⋅ cosα i
unde α I reprezinta unghiul dintre linia centrelor 1-2 si linia de la centrul O1 la fisia respectiva
c ⋅b
Fi = N i ⋅ tgφ i Fcoez = i i
cosα i
Verificarea se face astfel:

n n 0

Ms
∑ Fi + ∑ Fcoez + ∑T
Fs = = i =− n i =− n
n
i =− n
> 1,5
Mr
∑T
i =0
i

Tabel nr 1 R=5,6m
bi hi Gi Gisin ΔLi=bi/ ci
N αi sin αi cos αi Ci* ΔLi
(m) (m) (Kn) αi cos αi (kPa)
-2 0.24 0.1 0.779 -16 -0.276 -0.215 0.961 0.25 23.5 5.88
-1 1.0 0.92 17.53 -10 -0.174 -3.05 0.985 1.02 23.5 23.74

0 1.0 2.0 38.57 0 0 0 1 1 23.5 23.5


1 1.0 2.92 57.74 10 0.174 10.05 0.985 1.02 23.5 23.74
2 1.0 3.66 71.68 20 0.342 24.51 0.94 1.06 23.5 24.91
3 1.0 3.45 68.09 30 0.5 34.05 0.866 1.15 23.5 27.03
4 1.0 2.72 53.16 42 0.669 35.56 0.743 1.35 23.5 31.73
5 1.21 1.54 27.26 57 0.839 22.87 0.545 1.83 22 40.26
26
12 200.
3.77 79

200 ,79
Fs = = 1,62 >1,5
123 ,77

● se noteaza O2 centrul suprafetei cilindrice 2 la distanta d=0,3·h=0,3·4,00=1,20m fata de O1 pe linia


centrelor.
Tabel nr 2 R=6,47m
bi hi Gi Gisin ΔLi=bi/ ci
N αi sin αi cos αi Ci* ΔLi
(m) (m) (Kn) αi cos αi (kPa)
-1 0.3 0.1 0.779 -6 -0.104 -0.081 0.994 0.302 23.5 7.1
0 1.0 0.83 15.78 0 0 0 1 1 23.5 23.5

1 1.0 1.75 33.7 9 0.156 5.28 0.988 1.01 23.5 23.74


2 1.0 2.52 49.58 18 0.309 15.32 0.951 1.05 23.5 24.68
3 1.0 3.1 60.33 28 0.469 28.29 0.883 1.13 23.5 26.56
4 1.0 2.66 52.16 38 0.616 32.13 0.788 1.27 23.5 29.85
5 1.0 1.36 33.97 54 0.809 27.48 0.588 1.7 22 37.4
10 172.
8.42 83

172 .83
Fs = = 1.59 > 1,5
108 .42

● se noteaza O3 centrul suprafetei cilindrice 3 la distanta d=0,3·h=0,3·4.0=1,2m fata de O2 pe linia


centrelor

Tabel nr 3 R=7,15m

bi hi Gi Gisin ΔLi=bi/ ci


N αi sin αi cos αi Ci* ΔLi
(m) (m) (Kn) αi cos αi (kPa)
0 1.0 0.47 8.77 5 0.087 0.763 0.996 1.00 23.5 23.5
27

1 1.0 1.3 24.93 14 0.242 6.03 0.970 1.03 23.5 24.21

2 1.0 2.0 39.02 22 0.375 14.63 0.927 1.08 23.5 25.38


3 1.0 2.48 48.98 31 0.515 25.22 0.857 1.17 23.5 27.5
4 1.0 2.26 44.2 41 0.656 29 0.755 1.32 23.5 31.02
5 1.24 1.04 22.58 54 0.809 18.27 0.588 2.11 22 46.42
93 178.
.91 03

178 .03
Fs = = 1.89 > 1,5
93 .91

IV. Proiectarea unei fundatii izolate


(rigide,elastice,)
28

Sa se amplaseze pe acelasi amplasament fundatia unui complex industrial alcatuit din doua hale
avand 2 deschideri si 6 travee fiecare cu dimensiunile LD =6m LT =6m si dimensiunile stilpilor de
sectiune dreptunghiulara 40x40cm conform shitei alaturate.Structura de rezistenta a halei este din cadre
din beton armat monolit .Pe suprafata unui stalp actioneaza o sarcina uniform distribuita p.
Caracteristicile terenului de fundare sunt cele existente in forajul F4 . Fundatiile se vor realiza
urmatoarele variante:
• fundatii izolat rigide pentru stilpurile S2 si S4 alcatuite din bloc din beton simplu si cuzinet din beton
armat ;
fundatii izolat elastice S1 ,S3 si S5 talpi din beton armat .

Pentru calculul static avem o structura cu un numar de nivele

n=2+N/10=2+5/10=2 nivele

Pentru calculul eforturilor axiale aven o incarcare uniform distribuita


N 5
p = 16 ,5 − = 10 ,5 − = 15 ,5kN / m 2
10 10

Calculul se va realiza in doua variante


• in gruparea fundamentala Nf, Mf
• ingruparea speciala Ns, Ms

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea fundamentala:

N 1f = LT ⋅ D ⋅ p ⋅ n + As ⋅ H ⋅ n ⋅ γ b = 9 ⋅ 6 ⋅ 15,5 ⋅ 2 + 3.5 ⋅ 2 ⋅ 0,4 ⋅ 0,5 ⋅ 24 = 1690,8kN


N 2f = LT / 2 ⋅ D ⋅ p ⋅ n + As ⋅ H ⋅ n ⋅ γ b = 6 ⋅ 9 ⋅ 1 / 2 ⋅ 15,5 ⋅ 2 + 3,5 ⋅ 2 ⋅ 0,4 ⋅ 0,5 ⋅ 24 = 853,8kN
N 3f = LT / 2 ⋅ D / 2 ⋅ p ⋅ n + As ⋅ H ⋅ n ⋅ γ b = 6 / 2 ⋅ 9 / 2 ⋅ 2 ⋅ 15,5 + 3,5 ⋅ 2 ⋅ 0,4 ⋅ 0,5 ⋅ 24 = 435,3kN
N 4f = LT ⋅ D / 2 ⋅ p ⋅ n + As ⋅ H ⋅ n ⋅ γ b = 6 ⋅ 9 ⋅ 1 / 2 ⋅ 15,5 ⋅ 2 + 3,5 ⋅ 2 ⋅ 0,4 ⋅ 0,5 ⋅ 24 = 853,8kN
f
N 5 = D ⋅ LT / 2 ⋅ p ⋅ n + As ⋅ H ⋅ n ⋅ γ b = 6 ⋅ 9 ⋅ 1 / 2 ⋅ 15,5 ⋅ 2 + 3,5 ⋅ 2 ⋅ 0,4 ⋅ 0,5 ⋅ 24 = 853,8kN

Momentele concentrate pentru gruparea fundamentala:


29
M 1f = 0,1 ⋅ N1f = 0,1 ⋅1690 ,8 = 169 ,08 kNm
M 2f = 0,15 ⋅ N 2f = 0,15 ⋅ 853,8 = 128 ,07 kNm
M 3f = 0,25 ⋅ N 3f = 0,25 ⋅ 435 ,3 = 108 ,83kNm
M 4f = 0,20 ⋅ N 4f = 0,20 ⋅ 853 ,8 = 170 ,76 kNm
f f
M5 = 0,15 ⋅ N 5 = 0,15 ⋅ 853 ,8 = 128 ,07 kNm

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea speciala:

N 1s = 1,25 ⋅ N 1f = 1,25 ⋅1690 ,8 = 2113 ,5kN


N 2s = 1,25 ⋅ N 2f = 1,25 ⋅ 853 ,8 = 1067 .25 kN
N 3s = 1,25 ⋅ N 3f = 1,25 ⋅ 435 ,3 = 544 ,13 kN
N 4s = 1,25 ⋅ N 4f = 1,25 ⋅ 853 ,8 = 1067 ,25 kN
s f
N 5 = 1,25 ⋅ N 5 = 1,25 ⋅ 853 ,8 = 1067 ,25 kN

Momentele concentrate pentru gruparea speciala:


M 1s = 1,3 ⋅ M 1f = 219 ,80 kNm
M 2s = 1,3 ⋅ M 2f = 166 ,49 kNm
M 3s = 1,3 ⋅ M 3f = 141,48kNm
M 4s = 1,3 ⋅ M 4f = 221,99 kNm
s f
M5 = 1,3 ⋅ M 5 = 166 ,49 kNm

1. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S2

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N2f=853,8kN si un
moment M2f=128,07kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=22kPa N1=0,51
φ =20 o
deci N2=3,06
γ =20,34kN/m 3
N3=5,66

1.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare


• adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet
• talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

Df=Di+10cm+10cm=100+20=120cm

1.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:


pefectiv max<1,2ppl
30
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) ml=1,4
q=Df γ =1,2·20,34=24,41kN/m 2

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.


p pl = ml ⋅ ( D f ⋅ γ ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1,4 ⋅ ( 20,34 ⋅ 1,2 ⋅ 3,06 + 22 ⋅ 5,66 ) = 278,90 kN / m 2
Nf Nf
p= ≤ p pl ⇒ A f = = 3,06 m 2
Af p pl
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,60m latimea fundatiei
B=2,20m.

1.2.1Determinarea caracteristicilor:
• greutatea fundatiei G f = L ⋅ B ⋅ D f ⋅ γ beton ⋅ 0,85 = 2,2 ⋅1,6 ⋅1,2 ⋅ 24 ⋅ 0,85 = 84 ,48 kN
• incarcarea totala la nivelul talpii N tot = N 1f + G f = 938 .28 kN

1.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei

f
N M 9 ,32 8 1 ,20 87 1  p = 3 k
6 /
N 6m 2

p1,2 = ± = + = 
to t 2

A f W f 1,6 ⋅ 2,2 1,2 9  p2 = 1 k6 /N6m 2


N tot 938 ,28
Pef = = = 266 kN / m 2
Af 2,2 ⋅ 1,6

1.2.3Verificare
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
p pl = 1,4 ⋅ ( 20 ,34 ⋅ 2,2 ⋅ 0,51 + 24 ,41 ⋅ 3,06 + 22 ⋅ 5,66 ) = 310 ,85 kN / m 2
p ef max = p1 = 366 kN / m 2 < 1,2 ⋅ p pl = 373 ,02 kN / m 2
p ef = 266 ≤ p pl = 310 ,85 kN / m 2

1.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale: N2s =1067,25KN si M2s=166,49KN

1.3.1 Determinarea incarcarii totale


'
N tot = N 1s + G f = 1151 ,73 kN

1.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei


31

M  L'= L = 1,6m
s
e = ' = 0,1 m ⇒ 3
1

Nt o t  B'= B − 2⋅ e = 1,9 m 4

1.3.3 Determinarea presiunii critice


Datorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=1,.375>0,2 atunci vom avea
urmatorii coeficienti de forma:
p cr =γB’N y λ+qN q λ q +cN c λc

Pentru B/L≥0, 2
B' 1,94
λc =1 + 0,3 ⋅ = 1 + 0,3 = 1,36
L' 1,6
λq = λc =1,36
B' 1,94
λγ =1 − 0,4 =1 − 0,4 = 0,52
L' 1,6

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

p cr = 692 ,21kN / m 2

,
N tot 1151 ,73
p ef, = = = 371 .05 kN / m 2
B '⋅L' 1,94 ⋅1,6
Verificare
p ef, = 371,05 kN / m 2 < m0 ⋅ p cr = 0,9 ⋅ 692 ,2 = 622 ,98 kN / m 2

1.4.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului

Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din
considerente economice, dupa conditiile
• pentru bloc din beton cu o singura treapta
l c bc
= = 0,55 ÷ 0,65
L B
• pentru bloc din beton cu doua trepte
l c bc
= = 0,4 ÷ 0,5
L B
Se alege bloc din beton simplu BC150 cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
l c = 0,5 ⋅ L = 0,5 ⋅1,60 = 0,8m
bc = 0,5 ⋅ B = 0,5 ⋅ 2,20 = 1,1m
32
Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
h
conditia: tgβ = c ≥ 1
e

se adopta hc=40cm

1.5.Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele
doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara
in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o
fata de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea
de pe talpa cuzinetului.

lc
33

Pmed

P0 P3 p2
P1

Arie c = l c ⋅ bc = 0,88m 2
bc ⋅ l c2 0,8 ⋅ 1,12
Wc = = = 0,16m 3
6 6
b − bs 110 − 50
lx = c = = 0,3m
2 2
l −l 0,8 − 0,4
ly = c s = = 0,2m
2 2
1.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului

N 2f M 2f 8 ,85 13 ,20 87 p1 = 1 7,6 k76 /N0m


2

p1,2 = ± = ± =  ⇒
Ac Wc 0,8 8 0,1 6  p2 = 1 ,67 k 9 /Nm 2

p1 + p2
pm e= d = 9 ,72 k 02 /Nm2
2
1.5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii
34

p0 = p 2 +
( p1 − p 2 )( lc − l x ) = 1344 ,06 kN / m 2
lc
( p1 − p 2 )( lc − l x )
p3 = p 2 + = 1479 ,59 kN / m 2
lc

2
bc ⋅ l x l3y
Mx = (2 p1 + p 0 ) − ( p3 + p 0 ) = 56,35 kNm
6 6
2
p med ⋅ l y
My = (3 ⋅ l s + 4 ⋅ l x ) = 17 ,49 kNm
6

1.5.3 Armarea cuzinetului

h0 x = hc − ab = 40 − 3,50 = 36 ,5cm
ab=acoperirea de beton
hoy = h0 x −1 = 35,5cm
MX 56,35 ⋅ 10 4
BX = = = 0,0755
bC ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 80 ⋅ 36,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0,0786
R 70
Ax = ξ ⋅ bc ⋅ h0 x ⋅ c = 0,0786 ⋅ 80 ⋅ 36,5 ⋅ = 7,65cm 2 ⇒ 7φ12cuAef = 7,92cm 2
Ra 2100

My 17,46 ⋅ 10 4
By = = = 0,01799
l C ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 80 ⋅ 35,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0,01816
R 70
Ay = ξ ⋅ l c ⋅ h0 y ⋅ c = 0,01816 ⋅ 80 ⋅ 35,5 ⋅ = 2,36cm 2 ⇒ 6φ10cuAef = 4,71cm 2
Ra 2100

1.5.4.Verificarea procentelor de armare

Aefx 7,92
px = ⋅ 100 = 100 = 0,19% > 0,05%
h0 x B 36,5 ⋅ 220
Aefy 4,71
py = = 100 = 0,17% > 0,05%
h0 y L 35,5 ⋅ 80

1.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.
B − bc 2,2 − 1,1
l1 = = = 0,55m
2 2
h h
≥ 1,3 ⇒ ≥ 1,3 ⇒ h ≥ 0,80 m
l1 0,55
35
Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,35m si h2=0,35m

1.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat

L − lc
l2 = = 0,40 m Rc = 70 daN / cm 2 B
2
Ab = ( bc + 2 ⋅ l1 ) ⋅ ( l c + 2 ⋅ l 2 ) = 3.52 m 2
Ac = l c ⋅ bc = 1,1 ⋅ 0,8 = 0,9m 2
Ab 3,52
ki = 3 =3 = 1,59
Ac 0,88
N = N 1s = 1067 ,25 kN < k i ⋅ Ac ⋅ Rc = 1,59 ⋅ 0,88 ⋅ 70 ⋅ 10 2 = 9794 ,4kN

1.7. Verificarea unghiului de rigiditate

0,8
pe directia x-x : tg α1 = 0,55 = 1,45 > tg αadm = 1,3
0,8
pe directia y-y: tg α2 = 0,4 = 2 > tg αad = 1,3
Pentru p pl < 4daN / cm ⇒ tgα > 1,3
2

2. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S4

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N4f=853,8KN si un
moment M4f=170,76KNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=22kPa N1=0,51
φ =20o deci N2=3,06
γ =20,34kN/m 3
N3=5,66

2.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare


• adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet
• talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

Df=Di+10cm+10cm =100+20=120cm

2.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:


pefectiv max<1,2ppl

p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) ml=1,4
q=Df γ

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.


36
p pl = ml ⋅ ( D f ⋅ γ ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1,4 ⋅ ( 20,34 ⋅ 3,06 + 22 ⋅ 5,66 ) = 278,90 kN / m 2

Nf Nf
p= ≤ p pl ⇒ A f = = 3,06 m 2
Af p pl

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,6m latimea
fundatiei B=2,4m.

2.2.1Determinarea caracteristicilor:
• greutatea fundatiei G f = 0,85 ⋅ 2,4 ⋅1,6 ⋅1,2 ⋅ 24 = 94 kN

• incarcarea totala la nivelul talpii N tot = N 4f + G f = 947 ,8kN

2.2.2 Calculul eforturilor de la baza fundatiei

f
N M 9 ,84 71 ,7 60 1  p = 3 k5 /Nm8 2

p1,2 = ± = + = 
to t 4

Af W f 2,4 ⋅ 1,6 ,1 5 3  6p2 = 1 k3 /Nm6 2


.
N tot
Pef = = 247 kN / m 2
Af

2.2.3Verificare
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
p pl = 313 ,76 kN / m 2
p ef max = p1 = 358 kN / m 2 < 1,2 ⋅ p pl = 376 N / m 2
p ef = 247 < p pl = 313 .76 N / m 2

2.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale: N4s=1067,25kN si M 4 s =221,99kNm


2.3.1 Determinarea incarcarii total e
'
N tot = N 4s + G f = 1161 ,25 kN .
37
2.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

M  L'= L = 1,6m
s
e = ' = 0,1 m ⇒ 9
4

Nt o t  B'= B − 2e = 2,0 m 2
.
2.3.3 Determinarea presiunii critice

p cr =γB’N y λ+qN q λ q +cN c λc

B' 2,02
λc = 1 + 0,3 ⋅ = 1 + 0,3 = 1,38
L' 1,6
P entru B/L≥0,2 λq = λc = 1,38
B' 2,02
λγ = 1 − 0,4 =1 − 0,4 = 0,5
L' 1,6

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

p cr = 701,9kN / m 2
N tot
p ' ef = = 359 ,3kN / m 2
L'⋅B '
Verificare
p ef, = 359 ,3kN / m 2 < m0 ⋅ p cr = 0,9 ⋅ 701,9 = 631,71kN / m 2

.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului

Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege
din considerente economice, dupa conditiile
• pentru bloc din beton cu o singura treapta
l c bc
= = 0,55 ÷ 0,65
L B
• pentru bloc din beton cu doua trepte
l c bc
= = 0,4 ÷ 0,5
L B
Se alege bloc din beton simplu cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
l c = 0,5 ⋅ L = 0,5 ⋅1,6 = 0,8m
bc = 0,5 ⋅ B = 0,5 ⋅ 2,2 = 1,20 m
Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
h
conditia: tgβ = c ≥ 1
e
se adopta hc=40cm
38

2.5.Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele
doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara
in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o
fata de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea
de pe talpa cuzinetului.

Arie c = l c ⋅ bc = 0,8 ⋅ 1,2 = 0,96m 2


l c ⋅ bc2
Wc = = 0,19m 3
6
b − bs 1,2 − 0,5
lx = c = = 0,35m
2 2
l −l 0,8 − 0,4
ly = c s = = 0,2m
2 2

2.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului

N M 8 ,85 1 3,7 60p1 = 1 ,71 k 82/ mN 8


f f 2

p1,2 = ± = ± = 
4 4
⇒2
Ac Wc ,0 9 6 ,0 1 9 p2 = − ,9 3 k 6/ Nm

2.5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii


39
p1 l c − d p2
= ⇒d = ⋅ l c = 0,006 m
p2 d p1 + p 2
p1 lc − d p1 ((l c − d ) − (l x − l y ))
= ⇒ p3 =
p3 (l c − d ) − (l x − l y ) lc − d
p3 = 1563 ,48kN / m 2
p1 lc − d p1 (l c − d − l x )
= ⇒ p0 = = 1263 ,96 kN / m 2
p0 lc − d − l x lc − d

Aria necesara pentru armatura de ancoraj:

C ⋅ T c d ⋅ p 2 ⋅ bc 1,8 0,006 ⋅ 9.36 ⋅ 0,8


Anec = = ⋅ = ⋅ = 0,0019 cm 2
R 2 Ra 2 21
Alegem _ 2Φ10 = 1,57 cm 2
l a = 40 Φ10 = 40 ⋅1,0 = 40 cm
2
bc ⋅ l x l3y
Mx = ( 2 p1 + p 0 ) − ( p 3 + p 0 ) = 75,3kNm
6 6
2
p med ⋅ l y
My = (3 ⋅ l s + 4 ⋅ l x ) = 17 ,19 kNm
6

2.5.3 Armarea cuzinetului

h0 x = hc − ab = 40 − 3,50 = 36 ,5cm
ab=acoperirea de beton
hoy = h0 x −1 = 35,5cm
40
MX 75,3 ⋅ 10 4
BX = = = 0,1009
bC ⋅ h 0 x ⋅ Rc 80 ⋅ 36,5 2 ⋅ 70
2

ξ = 1 − 2 B = 0,106613
R 70
Ax = ξ ⋅ bc ⋅ h0 x ⋅ c = 0,106613 ⋅ 80 ⋅ 36,5 ⋅ = 10,38cm 2 ⇒ 7φ14cuAef = 10,77cm 2
Ra 2100

My 17,19 ⋅ 10 4
By = = = 0,01623
l C ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 120 ⋅ 35,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 2 B = 0,01637
R 70
Ay = ξ ⋅ l c ⋅ h0 y ⋅ c = 0,01637 ⋅ 120 ⋅ 35,5 ⋅ = 2,32cm 2 ⇒ 7φ10 ⇒ Aefy = 5,5cm 2
Ra 2100

2.5.4 Verificarea procentelor de armare

p x = 0,25% > 0,05%


p y = 0,19% > 0,05%

2.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.
B − bc 2,4 − 1,2
l1 = = = 0,6m
2 2
h h
≥ 1,3 ⇒ ≥ 1,3 ⇒ h = 0,78m = 0,80 m
l1 0,4
Pentru p pl < 4daN / cm ⇒ tgα > 1,3
2

Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,4m si h2=0,4m

2.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat

L − l c 1,60 − 0,80
l2 = = = 0,40 m Rc = 70 daN / cm 2
2 2
Ab = ( bc + 2 ⋅ l1 ) ⋅ ( l c + 2 ⋅ l 2 ) = 4m 2
Ac = l c ⋅ bc = 0,80 ⋅ 1,20 = 0,96 m 2
Ab 4
ki = 3 =3 = 1,6
Ac 0,96
N = N 2s = 1067 ,25 kN < k i ⋅ Ac ⋅ Rc = 10752 kN

2.8. Verificarea unghiului de rigiditate

0,8
pe directia x-x : tg α1 = 0,6 = 1,33 > tg αadm = 1,3
0,8
pe directia y-y: tg α2 = 0,4 = 2 > tg αadm = 1,3
41

3. Proiectarea fundatiei izolat elastice a stilpului S1

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N1f=1690,8kN si un
moment M1f=169,08kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=22kPa N1=0,41
φ =20 o
deci N2=3,06
γ =20,34kN/m3 N3=5,66

3.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare


• adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet
• talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

Df= 120cm

3.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:


pefectiv max<1,2ppl

p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) ml=1,4
q=Df γ

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.


p pl = ml ⋅ ( D f ⋅ γ ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 278,90 kN / m 2

Nf Nf
p= ≤ p pl ⇒ A f = = 0,6,06 m 2
Af p pl

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,00m latimea
fundatiei B=3,0m.

3.2.1Determinarea caracteristicilor:
• greutatea fundatiei G f = 0,85 ⋅ 3,2 ⋅ 2,0 ⋅1,2 ⋅ 24 = 136 ,67 kN
• incarcarea totala la nivelul talpii N tot = N 1f + G f = 1847 ,47 kN

A f = 6,00 m 2

3.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei


42

f
N M 1 8 ,44 77 1 6,0 98  1  p = 3 6
k N
4
/ m 2

p1,2 = ± = ± 2 = 
to t 1

Af W f 3,0 ⋅ 2,0 2,0 ⋅ 3,0  p2 = 2 5k N2/ m 2


6
Pef = 308 kN / m 2

3.2.3Verificare
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
p pl = 322 ,47 kN / m 2
p ef max = p1 = 364 kN / m 2 < 1,2 ⋅ p pl = 386 ,96 kN / m 2
p ef = 308 ≤ p pl = 322 ,47 kN / m 2

3.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale: N1s =2113,5kNsi M1s=219,80kNm

3.3.1 Determinarea incarcarii totale


'
N tot = N 1s + G f = 2270 ,17 kN

3.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

M  L'= L = 2,0m
s
e = = 0,1m ⇒ 
1

N  B'= B − 2e = 2,8m
'
to t
3.3.3 Determinarea presiunii critice
Datorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=0,1,5>0,2 atunci vom avea
urmatorii coeficienti de forma:

p cr =γB’N y λ+qN q λ q +cN c λc

B'
λc = 1 + 0,3 ⋅ = 1,42
L'
Pentru B/L≥0,2 λq = λc = 1,42
B'
λγ = 1 − 0,4 = 0,44
L'

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

p cr = 729 ,3kPa
43

,
N tot
p ef, = = 378 ,36 kN / m 2
B'⋅L'
Verificare
p ef, = 378 ,36 kN / m 2 < m0 ⋅ p cr = 716 kN / m 2

3.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei

L=2.0m B=3,0m p<4daN/cm2


H
= 0,22 ⇒ H = 0,22 ⋅ B = 0,22 ⋅ 3,0 = 0,84 m ⇒ H = 90 cm
L
H H H 90
H '= ÷ ⇒ H '= = = 45cm
3 2 2 2

3.5.Armarea fundatiei izolat elastica

3.5.1 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :


G f 1
5
6
7
p g = =
L ⋅B 3
p1 " =
p1 −
p g =
p 2 ' =
p 2 −
p g =
p1 "+ p 2
p m
e
d =
2

p 2 ⋅ L3 ( p1 − p 2 ) ⋅ L3
Mx = +
λ µ

"
p med
My = ⋅ B3 ,unde λ,μ,η,se determina functie de

η
rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.
44
B
= 0,67
L
λ = 21 ,32
ls 0,40
Pentru = = 0,2 ⇒ µ = 24 ,32
L 2 η =15 ,9
bs 0,5
= = 0,17
B 3

M X = 443 ,48 kNm


M y = 141 ,83 kNm

3.5.2.Armarea fundatiei
h0 x = H − ab = 90 − 3,5 = 86 .5cm
ab=acoperirea de beton
hoy = h0 x −1 = 86 ,5 −1 = 85,5cm

MX 443,48 ⋅ 10 4
BX = = = 0,04233
B ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 200 ⋅ 86,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 2 B = 0,04327
R 70
Ax = ξ ⋅ B ⋅ h0 x ⋅ c = 0,04327 ⋅ 200 ⋅ 86,5 ⋅ = 24,95cm 2 ⇒ 9φ 20cuAef = 28,28cm 2
Ra 2100
My 141,83 ⋅ 10 4
By = = = 0,000924
L ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 300 ⋅ 85,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 2 B = 0,000928
R 70
Ay = ξ ⋅ L f ⋅ h0 y ⋅ c = 0,000928 ⋅ 300 ⋅ 85,5 ⋅ = 7,94 cm 2 ⇒ 8φ12 cuAef = 9,05cm 2
Ra 2100

3.5.3.Verificarea procentelor de armare


Axefectiv
px = ⋅ 100 > 0,05%
h0 x ⋅ L
Ayefectiv
py = ⋅ 100 > 0,05%
h0 y ⋅ B
p x = 0,11 % > 0,05 %
p y = 0,052 % < 0,05 %

4. Proiectarea fundatiei izolat elastice al stilpului S3

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N3f=453,3kN si un
moment M3f=108,83kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=22kPa N1=0,51
φ =20 o
deci N2=3,06
45
γ =20,34kN/m3 N3=5,66

4.1.Conditiiii pentru stabilirea adincimii de fundare


• adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet
• talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

Df=Di+20cm=120cm

4.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:


pefectiv max<1,2ppl

p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) ml=1,4
q=Df γ =24,41 kN/m 2

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.


p pl = ml ⋅ ( D f ⋅ γ ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 278,90kN / m 2

Nf Nf
p= ≤ p pl ⇒ A f = = 1,63m 2
Af p pl
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,4m latimea
fundatiei B=1,80m.

4.2.1.Determinarea caracteristicilor:
• greutatea fundatiei G f = 0,85 L ⋅ B ⋅ D f ⋅ γ b = 47 kN

• incarcarea totala la nivelul talpii N tot = N 3f + G f = 500 ,3kN

4.2.2 .Calculul eforturilor de la baza fundatiei

N t o t M 3f 5 0,3 0 1 0,8 83  p1 = 3 4k N2/ m


2

p1,2 = ± = + 2 = 
Af W f 1 ⋅,1,84 1,4 ⋅ 1,8  p2 = 5 k4 N/ m2
6
N tot
Pef = = 198 kN / m 2
Af

4.2.3Verificare
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
p pl = 305 ,04 kN / m 2
p ef max = p1 = 342 kN / m 2 ≤ 1,2 ⋅ p pl = 366 ,05 kN / m 2
p ef = 198 kN / m 2 < p pl = 305 ,04 kN / m 2
46

4.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale: N3s=544,13kN si M3s=141,48kNm

4.3.1 Determinarea incarcarii totale


'
N tot = N 3s + G f = 591 ,13 kN

4.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

M  L'= L = 1,4m
s
e = ' = 0,2 m ⇒ 4
3

Nt o t  B'= B − 2e = 1,3 m 2

4.3.3 Determinarea presiunii critice

p cr =γB’N y λ+qN q λ q +cN c λc


B' 1,32
λc =1 + 0,3 ⋅ = 1 + 0,3 = 1,28
L' 1,4
P entru B/L≥0,2 λq = λc =1,28
B' 1,32
λγ =1 − 0,4 =1 − 0,4 = 0,62
L' 1,4

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

p cr = 646 ,7 kN / m 2
N tot
p ' ef = = 319 ,87 N / m 2
L'⋅B'
Verificare
p ef, = 319 ,87 kN / m 2 < m0 ⋅ p cr = 0,9 ⋅ 646 ,7 = 582 kN / m 2

4.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei

L=1,4m B=1,8m p<4daN/cm2

H
= 0,22 ⇒ H = 0,22 ⋅ B = 0.39 cm ⇒ H = 40 cm
L
H H H 50
H '= ÷ ⇒ H '= = = 20 cm ⇒ H ' = 20 cm
3 2 2 2
47

4.5.Armarea fundatiei izolat elastica

4.5.1 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :


G f
p g =
L ⋅ B
p1 " =
p1 −
p 2 ' =
p 2 −
p1 "
p m
e
d =

p 2 ⋅ L3 ( p1 − p 2 ) ⋅ L3
Mx = +
λ µ

"
p med
My = ⋅ B3 ,unde λ,μ,η,se determina functie de

η
rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.

B
= 0,78
L
λ = 22 .9
ls
Pentru = 0,28 ⇒ µ = 25 ,8
L η =17 ,2
bs
= 0,28
B
48

M X = 91,18 kNm
M y = 28 ,58 kNm

4.5.2.Armarea fundatiei
h0 x = H − ab = 40 − 3,50 = 36 ,5cm
ab=acoperirea de beton
hoy = h0 x −1 = 37 ,5 −1 = 35,5cm

MX 91,18 ⋅ 10 4
BX = = = 0,0698
B ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 140 ⋅ 36,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 2 B = 0,0724
R 70
Ax = ξ ⋅ B ⋅ h0 x ⋅ c = 0,0724 ⋅ 140 ⋅ 36,5 ⋅ = 12.34cm 2 ⇒ 9φ14cuAef = 13,85cm 2
Ra 2100
My 28,58 ⋅ 10 4
By = = = 0,0179
L ⋅ h 2 0 x ⋅ Rc 180 ⋅ 35,5 2 ⋅ 70
ξ = 1 − 2 B = 0,0181
R 70
Ay = ξ ⋅ L ⋅ h0 y ⋅ c = 0,0181 ⋅ 180 ⋅ 35,5 ⋅ = 3,87cm 2 ⇒ 9φ 8cuAef = 4,53cm 2
Ra 2100

4.5.3.Verificarea procentelor de armare


Axefectiv 13,85
px = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0,21% > 0,05%
h0 x ⋅ B 36,5 ⋅ 180
Ayefectiv 4,53
py = ⋅100 = ⋅100 = 0,09 % > 0,05 %
h0 y ⋅ B 35,5 ⋅140

Ayefectiv 10,78
py = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0,23% ≥ 0,05%
h0 y ⋅ B 46,5 ⋅ 100
49

V.Calculul tasarii terenului sub fundatiile F1si F3

1. Calculul tasarii terenului sub fundatia izolata rigida F1.

1.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei

p1 + p 2
p ef = p med = = 377 ,23kN / m 2
2
p n = p ef − γ ⋅ D f = 377 ,23 − 20,34 ⋅ 1,2 = 352 ,82 kN / m 2

1.2.Determinare adancimii zonei active z0


σ <σ gz
-este conditionata de relatia: z , unde:
-σz reprezinta efortul unitar datorita incarcarii fundatiei
-σgz reprezinta presiunea geologica la adancimea respectiva
Pe verticala in centrul fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare eforturile unitare
verticale datorita presiunii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatia: σz<α0 pn ,in care:
- α0 este coeficientul de distributie a eforturilor verticale(functie de L/B siz/B)
- z –adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei
- pn-efortul unitar mediu pe talpa fundatiei
50

Z γ σ gr=γ *
n=L/B Z/B α 0 σ z 0,2σgz σ iz
med
(m) KN/m3 H
51

0 20,34 1,5 0 1 352,82 24,41 4,88


310,04
1 20,34 1,5 0,5 0,7575 267,26 44,75 8,95
205,96
2 20,34 1,5 1 0,41 144,66 65,09 13,02
114,23
3 20,34 1,5 1,5 0,2375 83,79 85,43 17,09
68,36
4 20,34 1,5 2 0,15 52,92 105,77 21,15
40,57
5 20,34 1,5 2,5 0,08 28,22 126,11 25,22
6 20,34 1,5 3 0,075 26,46 146,45 29,29 27,34

Se observa ca inegalitatea σ z < 0,2σgz este indeplinita la cota -6m sub talpa fundatiei.Z0=6m.

1.3 Calculul tasarii efective


: Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia

s = 100 ⋅ β ⋅
∑σ med
iz ⋅ hi
Ei

-β-coeficient de corectie =0,8

s = 100 ⋅ β ⋅
∑σ med
iz ⋅ hi  1
= 100 ⋅ 0,8 ⋅  ( 310 ,04 + 205 ,96 ) + 1 (114 ,23 + 68 ,36 + 40 ,57 + 27 ,34 ) 
Ei  23000 15600 
s = 3,08 cm

-Ei-modulul de elasticitate

E = M ⋅M0
M = M 2−3 = 10000 kPa
Stratul I:
− pentru : I c = 1,129 ; e = 0,570 ⇒ M 0 = 2,3
E = M ⋅ M 0 = 10000 ⋅ 2,3 = 23000 kN / m 2

M = M 2−3 = 12000 kPa


Stratul II: − pentru : I c = 0,966 ; e = 0,690 ⇒ M 0 = 1,3
E = M ⋅ M 0 = 12000 ⋅1,3 = 15600 kN / m 2

2. Calculul tasarii terenului sub fundatia elastica F3.


52
2.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei

p1 + p 2 427 ,54 + 52,26


p ef = p med = = = 240 kN / m 2
2 2
p n = p ef − γ ⋅ D f = 240 − 20,34 ⋅1,2 = 215,59 kN / m 2

2.2.Determinare adancimii zonei active z0

γ
Z n=L/B Z/B α0 σz σgr=γ*H 0,2σgz σizmed
KN/m3

0 20,34 1,29 0 1 215,59 24,41 4,88


177,86
1 20,34 1,29 0,71 0,65 140,13 44,75 8,95
98,09
2 20,34 1,29 1,42 0,26 56,05 65,09 13,02
44,19
3 20,34 1,29 2,14 0,15 32,33 85,43 17,09
4 20,34 1,29 2,86 0,075 16,17 105,77 21,15 24,25

Se observa ca inegalitatea σ z<0,2σ gz este indeplinita la cota –4m sub talpa fundatiei. Z0=4

Calculul tasarii effective

Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia:

s = 100 ⋅ β ⋅
∑σ izmed ⋅ hi
Ei

-β-coeficient de corectie =0,8


s = 100 ⋅ β ⋅
∑σ med
iz ⋅ hi  1
= 100 ⋅ 0,8 ⋅  (177 ,86 + 98 ,09 ) + 1 ( 44 ,19 + 24 ,25 ) 
Ei  23000 15600 
s = 1,31cm
53
V.Proiectarea fundatiilor pe retele de grinzi

Se cere sa se proiecteze fudatiile unui bloc de locuinte avand ca regim de inaltime P+10 etaje cu o
structura de rezistenta pe cadre de beton armat.Din calcul static efectuat au rezultat momentele
incovoietoare si fortele axiale (calculate in gruparea fundamentala) adoptandu-se ca sistem de fundare
solutia de fundatii pe retele de grinzi.Dupa repartizarea sarcinilor axiale din noduri pe directie
longitudinala si transversala se vor calcula fundatiile pentru o grinda longitudinala si una transversala in
ipotezele:
a.Metoda aproximativa-se va calcula grinda longitudinala si transversala incarcata cu forte si
momente.
b.Ipoteza deformatiilor elastice locale(Winkler)- se va calcula grinda transversala incarcata cu
forte si momente si se va face armarea pentru aceasta grinda.
Stalpii vor avea sectiunea patrata (40x40)cm2,iar grinzile sectiunea in T.

Date numerice personale:


 toate grinzile au inaltimea Hg=0,6m
 grinzile marginale transversale 1-1 si 6-6 au latimea By=1,55m
 celelalte grinzi transversale interioare 2-2,3-3,4-4,5-5,au latimea By=1,8m
 grinzile marginale longitudinale A-A si E-E au latimea Bx=1,3m
 grinzile longitudinale interioare B-B,C-C,D-D au latimea Bx=2,0m
 coeficientul de rigiditate Ks=1,80m
 inaltimea talpii h=Hg/3=0,6/3=0,2m
 latimile inimilor grinzilor bx=ls+10cm=0,4+0,1=0,5m by=bs+10cm=0,4+0,1=0,5m

25 26 27 28 29 30

19 20 21 22 23 24

13 14 15 16 17 18

7 8 9 10 11 12

1 2 3 4 5 6
3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
54

1.Repartizarea pe directia x si y a sarcinilor din noduri ce provin di icarcarile transmise de


stalpi.

µ
Pxi = Pi ⋅
µ +1
1
Pyi = Pi ⋅
 pentru un nod oarecare µ +1
µ
Pxi = Pi ⋅
µ +ν
Pyi = Pi ⋅
ν ν = f  l1 
 pentru un nod de pe grinda marginala transvaersala µ +ν ,  Lex 
µ ⋅ν
Pxi = Pi ⋅
µ ⋅ν +1
 
Pyi = Pi ⋅
1 ν = f  l2 L 
 pentru un nod de pe grinda marginala longitudinala µ ⋅ν +1 ,  ey 

µ ⋅ν 2
Pxi = Pi ⋅
ν 1 + µ ⋅ν 2
 
ν 1 = f  l1  ν 2 = f  l 2 L 
ν1
Pyi = Pi ⋅
ν 1 + µ ⋅ν 2 , L
 ex  ,  ey 
 pentru un nod de colt

In care:
4 ⋅ E ⋅ I zx
Lex = 4 h Bx 
K ⋅ Bx b ⋅ h3 ηx = f  , 
I =ηx ⋅
x
z H b 
12
B x ⋅ Lex 4 ⋅ E ⋅ I zy h By 
µ= Ley = 4 b ⋅ h3 η y = f  , 
B y ⋅ Ley K ⋅ By I yx = η y ⋅ b 
, , 12 , H

1.1Calculul momentelor de inertie ale grinzilor

h 0,2
= = 0,333
H 0,6
a) pentru grinzile A-A si E-E ⇒ ηx = 1,523
Bx 1,3
= = 2,6
b 0,5

bh 3 50 ⋅ 60 3
I zx = η x = 1,523 = 1,3707 ⋅10 6 cm 4
12 12
55

b) pentru grinzile 2-2,...,5-5


h 0,2
= = 0,333
H 0,6
⇒ηy = 1,715
By 1,8
= = 3,6
b 0,5

b ⋅ h3 50 ⋅ 60 3
⇒ I zy = η y ⋅ = 1,715 ⋅ = 1,5435 ⋅10 6 cm 4
12 12

c) pentru grinzile B-B,C-C si D-D

h 0,2
= = 0,333
H 0,6
⇒ηx = 1,778
Bx 2,0
= = 4,0
b 0,5

bh 3 50 ⋅ 60 3
I zx = η x = 1,778 = 1,6002 ⋅ 10 6 cm 4
12 12

d)pentru grinzile 1-1 si 6-6


h 0,2
= = 0,333
H 0,6
⇒ηy = 1,624
By 1,55
= = 3,1
b 0,5

bh 3 50 ⋅ 60 3
I zy = η y = 1,624 = 1,4616 ⋅ 10 6 cm 4
12 12

1.2.Calculul lungimilor elastice ale grinzilor

a) pentru grinzile A-A si E-E

4 EI zx 4 4 ⋅ 270000 ⋅ 1,3707 ⋅ 10 6
Lex = 4 = = 282,02cm
KB x 1,8 ⋅ 130

b) pentru grinzile 2-2,...,5-5


56

4 EI zy 4 4 ⋅ 270000 ⋅ 1,5435 ⋅ 10 6
Ley = 4 = = 267 ,82cm
KB y 1,8 ⋅ 180

c) pentru grinzile longitudinale B-B,C-C si D-D

4 EI zx 4 4 ⋅ 270000 ⋅ 1,6002 ⋅ 10 6
Lex = 4 = = 263,22cm
KB x 1,8 ⋅ 200

d) pentru grinzile 1-1 si 6-6

4 EI zy 4 4 ⋅ 270000 ⋅ 1,4616 ⋅ 10 6
Ley = 4 = = 274 ,26 cm
KB y 1,8 ⋅ 155

1.3.Calculul incarcarilor in nodurile de colt (1,6,25,30)

µ ⋅ν 2  
Px17 = Px 24 = P117 ⋅
ν 1 + µ ⋅ν 2 ν 1 = f  l1  ν 2 = f  l 2 L 
 Lex  ,  ey 
,l1=l2=1,8m
ν1
Py17 = Py 24 = P17 ⋅
ν 1 + µ ⋅ν 2
pentru
l1 180
= = 0,64 ⇒ν 1 = 1,64
Lex 282 ,02
pentru
l2 180
= = 0,66 ⇒ ν 2 = 1,6
Ley 274 ,26

B x ⋅ Lex 130 ⋅ 282 ,02


µ= = = 0,862
B y ⋅ Ley 155 ⋅ 274 ,26
µ ⋅ν 2 0,862 ⋅ 1,60
Px1 = Px 6 = Px 25 = Px 30 = P1 ⋅ = ⋅ 140 ,13 = 64,01t
ν 1 + µ ⋅ν 2 1,64 + 0,862 ⋅1,60
ν1 1,64
Py1 = Py 6 = Py 25 = Py 30 = P1 ⋅ = ⋅ 140 ,13 = 76,12t
ν 1 + µ ⋅ν 2 1,64 + 0,862 ⋅1,60
1.4.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile longitudinale marginale(2,3,4,5,26,27,28,29)

µ ⋅ν  
Px = Pi ⋅
µ ⋅ν +1 ν = f  l2 L 
,  ey 
1
Py = Pi ⋅
µ ⋅ν +1

l1 180
pentru: = = 0,67 ⇒ν 2 = 1,326
Lex 267 ,82
57
B x ⋅ Lex 130 ⋅ 282 ,02
µ= = = 0,761
B y ⋅ Ley 180 ⋅ 267 ,82
µ ⋅ν 0,761 ⋅1,326
Px 2 = Px 5 = Px 26 = Px 29 = P2 ⋅ = ⋅149 ,72 = 75 ,2t
µ ⋅ν +1 1 + 0,761 ⋅1,326
1 1
Py 2 = Py 5 = Py 26 = Py 29 = P1 ⋅ = ⋅149 ,72 = 74 ,52 t
µ ⋅ν +1 1 + 0,761 ⋅1,326
µ ⋅ν 0,761 ⋅1,326
Px 3 = Px 4 = Px 27 = Px 28 = P3 ⋅ = ⋅160 ,27 = 80 ,5t
µ ⋅ν +1 1 + 0,761 ⋅1,326
1 1
Py 3 = Py 4 = Py 27 = Py 28 = P3 ⋅ = ⋅160 ,27 = 79 ,77 t
µ ⋅ν +1 1 + 0,761 ⋅1,326

1.5.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile transversale marginale(7,12,13,18,19,24)

µ
Pxi = Pi ⋅
µ +ν
ν
Pyi = Pi ⋅
µ +ν
l1 180
pentru = = 0,68 ⇒ ν = 1,314
Lex 263,22
B ⋅L 200 ⋅ 263,22
µ = x ex = = 1,24
B y ⋅ Ley 155 ⋅ 274 ,26
µ 1,24
Px 7 = Px12 = Px19 = Px 24 = P7 ⋅ = ⋅160 ,478 = 77 ,91t
µ +ν 1,24 +1,314
ν 1,314
Py 7 = Py12 = Py19 = Py 24 = P7 ⋅ = ⋅160 ,478 = 82 ,56 t
µ +ν 1,24 +1,314

µ 1,24
Px13 = Px18 = P13 ⋅ = ⋅137 ,469 = 66 ,74 t
µ +ν 1,24 +1,314
ν 1,314
Py13 = Py18 = P13 ⋅ = ⋅137 ,469 = 70 ,73 t
µ +ν 1,24 +1,314

1.6.Calculul incarcarilor in nodurile oarecare(8,9,10,11,14,15,16,17,20,21,22,23)


µ
Pxi = Pi ⋅
ν = f  l1 
µ +1
Pyi = Pi ⋅
1  Lex 
µ +1

B x ⋅ Lex 200 ⋅ 263,22


µ= = = 1,092
B y ⋅ Ley 180 ⋅ 267 ,82
µ 1,092
Px 8 = Px 20 = Px 23 = P8 ⋅ = ⋅170 ,09 = 8,71t
µ +1 1 +1,092
1 1
Py 8 = Py 20 = Py 23 = P8 ⋅ = ⋅170 ,09 = 81,38 t
µ +1 1 +1,092
58
µ 1,092
Px 9 = Px 21 = Px 22 = P9 ⋅ = ⋅180 ,624 = 94 , ,2t
µ +1 1 +1,092
1 1
Py 9 = Py 21 = Py 22 = P9 ⋅ = ⋅180 ,624 = 86 ,42 t
µ +1 1 +1,092

µ 1,092
Px10 = Px15 = Px16 = P10 ⋅ = ⋅157 ,615 = 82 ,2t
µ +1 1 +1,092
1 1
Py10 = Py15 = Py16 = P10 ⋅ = ⋅157 ,615 = 75 ,41t
µ +1 1 +1,092

µ 1,092
Px11 = Px14 = Px17 = P11 ⋅ = ⋅147 ,061 = 76 ,7t
µ +1 1 +1,092
1 1
Py11 = Py14 = Py17 = P11 ⋅ = ⋅147 ,061 = 70 ,367 t
µ +1 1 +1,092

1.Metoda aproximativa pentru grinda longitudinala C-C

1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.

1.1.Calculul rezultantei incarcarilor

R = ∑Pi = P x13 + Px14 + Px15 + Px16 + Px17 + Px18 = 2 ⋅ 66 ,74 + 2 ⋅ 76 ,7 + 2 ⋅ 82 ,2 = 451 ,28 t = 4512 ,8kN
1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale

G f = LT ⋅ B x ⋅ H ⋅ γ b ⋅ 0,85 = 0,85 ⋅ 21,6 ⋅ 2 ⋅1,2 ⋅ 25 = 1101 ,6kN


Rt = R + G f = 4512 ,8 +1101 ,6 = 5614 ,4kN
1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei

Rt 5614 ,4
P= = = 129 ,95 kN / m 2
L ⋅ B x 21,6 ⋅ 2,0
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
ml=1,4 q=Df γ
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=19kN/m2 N1=0,61
φ =22,2o
deci N2=3,44
γ =17,77kN/m 3
N3=6,04
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1,4(17 ,77 ⋅ 2,0 ⋅ 0,61 + 21,32 ⋅ 3,44 + 19 ⋅ 6,04 ) = 263 ,99 kN / m 2
p ef = 129 ,96 ≤ p pl = 263 ,99 kN / m 2
2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare

' ' Gf 1101,6


p1 = p 2 = p ef − = 129,96 − = 104,46kN / m 2
L⋅B 21,6 ⋅ 2,0
q = p 1 ⋅ B x = 104,46 ⋅ 2,0 = 208,92kN / m
'

667,4 767 822 822 767 667,4

A 13 14 15 16 17 18 B
59

1,8 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 1,8

2.1.Calculul fortei taietoare

TA=0
T1st=208,92⋅ 1,8=376,07kN
T1dr= T1st-667,4=376,07-667,4=-291,33kN
T2st= 208,92(1,8+3,6)-667,4=460,77kN
T2dr= T2st-767=460,77-767=-306,23kN
T3st=208,92(1,8+3,6·2)-667,4-767=445,88kN
T3dr= T3st-822=445,88-822=-376,12kN
T4st=208,92(1,8+3,6·3)-667,4-776-822=375,99kN
T4dr= T4st-822=375,99-822=-446,01kN
T5st=208,92(1,8+3,6·4)-667,4-767-822-822=306,11kN
T5dr= T5st-767=306,11-767=-460,89
T6st=208,92(3,6⋅ 5+1,8)-667,4-767-822-822-767=291,22kN
T6dr= T6st-667,4=291,22-667,4=-376,18
TB=208,92·21,6-2·667,4-2·767-2·822=-0,128~0

2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor

MA=0
M1st=208,92⋅ 1,82/2=338,45kNm
M1dr=M1st-69,16=338,45-69,16=269,29kNm
M2st=208,92⋅ (1,8+3,6)2/2-667,4⋅ 3,6-69,16=574,25kNm
M2dr=M2st-45,16=574,25-45,16=529,09kNm
M3st=208,92⋅ (1,8+3·3,6)2/2-69,16-45,16-667,4·7,2-767·3,6=780,46kNm
M3dr=M3st-39,55=780,46-39,55=740,91kNm
M4st=208,92⋅ (1,8+3·3,62)/2-667,4⋅ 10,8-767⋅ 7,2-822 ⋅ 3,6-69,16-45,16-39,55=740,68kNm
M4dr=M4st+39,55=740,68+39,55=780,23kNm
M5st=208,92⋅ (1,8+14,4)2/2-667,4⋅ 14,48-767 ⋅ 10,8-822⋅ 7,2-822·3,6-69,16-45,16=528,6kNm
M5dr=M5st+45,16=528,6+45,16=573,76kNm
M6st=208,92⋅ (1,8+18)2/2-667,4⋅ 18-767⋅ 14,4-822 ⋅ 10,8-822⋅ 7,2-767⋅ 3,6-69,16=268,73kNm
M6dr=M6st+69,16=268,73+69,16=337,89kNm
MB=208,92⋅ 21,62/2-667,4 ⋅ 19,8-767⋅ 16,2-822⋅ 12,6-822 ⋅ 9-767⋅ 5,4-667,4⋅ 1,8=-1,38kNm

2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri

Ma=208,92 ⋅ 3,62/2-667,4⋅ 1,8-69,16=83,32kNm


Mb=208,92 ⋅ 7,22/2-667,4⋅ 5,4-767⋅ 1,8-69,16-45,16=316,33kNm
Mc=208,92 ⋅ 10,82/2-667,47⋅ 9-767⋅ 5,4-822 ⋅ 1,8-69,16-45,16-39,55=402,34kNm
Md=208,92 ⋅ 14,42/2-667,4⋅ 12,6-767 ⋅ 9-822⋅ 5,4-822⋅ 1,8-69,16-45,16=315,96kNm
Me=208,92 ⋅ 182/2-667,4⋅ 16,2-767⋅ 12,6-822 ⋅ 9-822⋅ 5,4-767⋅ 8-69,16=82,4kNm
60
2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor

l i ⋅ ∆M ∆M = −1,38 kNm
yi =
L L = 21 ,6m

MA=0
M1st=338,45+(1,8*1,38)/21,6=338,57kNm
M1dr= 269,29+(1,8*1,38)/21,6=269,41kNm

M2st=574,25+(5,4*1,38)/21,6=574,6kNm
M2dr=529,09+5,4*1,38/21,6=529,44 kNm

M3st=780,46+(9*1,38)/21,6=781,04kNm
M3dr= 740,91+9*1,38 /21,6=741,49kNm

M4st=740,68+12,6*1,38/21,6=741,72kNm
M4dr= 1409+12,6*1,38/21,6=781,04kNm

M5st=528,6+16,2*1,38/21,6=529,64kNm
M5dr=573,76+16,2*1,38/21,6=574,8kNm

M6st=268,73 +19,8*1,38/21,6=269,99kNm
M6dr= 337,89+19,8*1,38/21,6=339,16kNm

MB=-1,38+21,6*1,38/21,6=0

2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri

l a = 3,6m
Ma=83,32+3,6*1,38/21,6=83,55kNm
l b = 7, 2 m
Mb=316,33+7,2*1,38/21,6=316,82kNm
l c =10 ,8m
Mc=402,34+10,8*1,38/21,6=403,03kNm
l d =14 ,4m
Md=315,96+14,4*1,38/21,6=316,82kNm
l e = 18 m
Me=82,4+18*1,38/21,6=83,55kNm

2.Metoda aproximativa pentru grinda transversala 2-2


61

1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.

1.1.Calculul rezultantei incarcarilor

R = ∑Pi = P 1 + P2 + P3 + P4 + P5 = Py 2 + Py 8 + Py14 + Py 20 + Py 26 = 2 ⋅ 745 ,2 + 2 ⋅ 813 ,8 + 703 ,6 = 3821 ,6kN


M t = ∑M i = M 1 + M 2 − M 3 − M 4 − M 5 = 94 ,26 + 20 ,26 − 42 ,3 − 20 ,26 − 94 ,26 = −42 ,3kNm
1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale

G f = LT ⋅ B y ⋅ H ⋅ γ b ⋅ 0,85 = 0,85 ⋅ 22 ,2 ⋅1,2 ⋅1,8 ⋅ 25 = 1018 ,98 kN


Rt = R + G f = 3821 ,6 +1018 ,98 = 4840 ,58 kN
1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei
Rt 6 ⋅ M t 4840,58 6 ⋅ 42,3 p1 = 114 ,78 kN / m 2
P=  =  )⇒
L ⋅ B y L ⋅ B y 22,2 ⋅ 1,8 22,2 ⋅ 1,8 2
2
p 2 = 127 ,49 kN / m 2

p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) ml=1,4
q=Df γ
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici
c=19kN/m2 N1=0,61
φ =22,2o deci N2=3,44
γ =17,77kN/m3 N3=6,04

p pl = ml ⋅ (γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
p pl = 1,4 ⋅ (17 ,77 ⋅1,8 ⋅ 0,61 + 21,32 ⋅ 3,44 +19 ⋅ 6,04 ) = 290 ,66 kN / m 2
p ef max = p 2 = 127 ,49 kN / m 2 < p pl = 290 ,66 kN / m 2
p ef = 114 ,78 ≤ p pl = 290 ,66 kN / m 2

2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare

" G f 1
0
1
8
p1 =
p1 − =
1
1
4 ,7
8 −
L ⋅B 2
2 ,2
" G f 1
0
1
8
p2 =
p2 − =
12
7 ,4
9 −
L ⋅ B 2
2 ,
"
q1 =
p1 ⋅
B y =
8
9 ,2
8 ⋅
1,8 =
1
6
0 ,7
"
q2 =
p2 ⋅
B y =
1
0
1 ,9
9 ⋅
1,8 =
1
8
3
q1 + q2
qm
e
d = =
1
7
2 ,1
5 k
N / m
2

Py2= 745,2 Py8= 813,8 Py14= 703,6 Py20=813,6 Py26=745,2

A 1 2 3 4 5 B
1,8 5,7 3,6 3,6 5,7 1,8
62

2.1.Calculul fortei taietoare

TA=0
T1st=172,15⋅ 1,8=309,87kN
T1dr= T1st-745,2=309,87-745,2=-435,33kN
T2st= 172,15*7,5-745,2,2=545,93kN
T2dr= T2st-813,8=545,93-813,8=-267,88kN
T3st=172,15*11,1-745,2-813,8=351,87kN
T3dr= T3st-703,6=351,87-703,6=-351,74kN
T4st=172,15*14,7-745,2-813,8-703,6=268,01kN
T4dr= T4st-813,8=268,01-813,8=-545,8kN
T5st=172,15*14,7-745,2-813,8*2-703,6=435,45kN
T5dr= T5st-745,2=435,45-745,2=-309,74
TB=172,15*22,2-745,2*2-813,8*2-703,6=0,22 ≈ 0

2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor

MA=0
M1st=172,15⋅ 1,82/2=278,88kNm
M1dr=M1st-94,26=278,88-94,26=184,62kNm
M2st=172,15⋅ (1,8+5,7)2/2-745,2⋅ 5,7-94,26=499,82kNm
M2dr=M2st-20,26=499,82-20,26=479,56kNm
M3st=172,15⋅ (1,8+5,7+3,6)2/2-94,26-20,26-745,2·9,5-813,8·3,6=481,7kNm
M3dr=M3st+42,3=481,7+42,3=524kNm
M4st=172,15⋅ (1,8+5,7+2·3,6)2 /2-745,2⋅ 12,9-813,8⋅ 7,2-703,6 ⋅ 3,6-94,26-20,26+42,3=522,33kNm
M4dr=M4st+20,26=522,33+20,26=542,59kNm
M5st=172,15⋅ 20,42/2-745,2⋅ 18,6-813,8⋅ 12,9-703,6⋅ 9,3-813,8·5,7-94,26+42,3=228,13kNm
M5dr=M5st+94,26=228,13+94,26=322,39kNm
MB=172,15⋅ 22,22/2-745,2 ⋅ 20,4-813,8 ⋅ 14,7-703,6⋅ 11,1-813,8⋅ 7,5-745,2 ⋅ 1,8+42,3=43,74kNm

2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri

Ma=172,15 ⋅ 4,652/2-745,2⋅ 2,85-94,26=-356,92kNm


Mb=172,15 ⋅ 9,32/2-745,2⋅ 7,5-813,8 ⋅ 1,8-94,26-20,26=276,27kNm
Mc=172,15 ⋅ 12,92/2-745,2⋅ 11,1-813,8⋅ 5,4-703,6⋅ 1,8-94,26-20,26+42,3=318,8kNm
Md=172,15 ⋅ 17,552/2-745,2⋅ 15,75-813,8⋅ 10,05-703,6⋅ 6,45-813,8⋅ 2,85-94,26+42,3=-313,78kNm

2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor


63
∆M = 43 ,74
L = 22 ,2m
l i ⋅ ∆M
yi =
L

MA=0
M1st=278,88-(1,8*43,7)/22,2=275,34kNm
M1dr= 184,62-(1,8*43,7)/22,2=181,08kNm

M2st=499,82-(7,5*43,7)/22,2=485,06kNm
M2dr=479,56-(7,5*43,7)/22,2=464,8 kNm

M3st=481,4-11,1*43,7/22,2=459,55kNm
M3dr=524-11,1*43,7/22,2=502,15kNm

M4st=522,33-14,7*43,7/22,2=493,39kNm
M4dr=542,59-14,7*43,7/22,2=513,65kNm

M5st=228,13-20,4*43,7/22,2=187,97kNm
M5dr=322,39-20,4*43,7/22,2=282,23kNm

MB=43,7-22,2*43,7/22,2=0

2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri

l a = 4,65 m
Ma=-356,92-4,65*43,7/22,2=-366,07kNm
l b = 9,3m
Mb=276,27-9,3*43,7/22,2=257,96kNm
l c =12 ,9m
Mc=318,8-12,9*43,7/22,2=293,41kNm
l d =17 ,55 m
Md=-313,78-17,55*43,7/22,2=-348,32kNm

-
64
65