Studiu de caz - Inadaptarea școlară

Autor: prof. Ioana Zubascu

Școala Gimnazială ”Liviu Rebreanu”, Dragomirești, Maramureș

SUBIECTUL: Z.I., 7 ani, clasa pregătitoare

- elevul prezintă timiditate excesivă în timpul activităţilor, iar în timpul pauzelor are un

comportament antisocial: foloseşte limbaj vulgar, îşi jigneşte colegii şi uneori are un

comportament violent faţă de aceştia.

- elevul înregistrează rezultate slabe, atingând cu greu standardele minimale de

performanţă;

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI:

Părinţii elevului lucrează in strainatate. Situaţia lui nu este tragică prin faptul că părinţii

locuiesc în alta tara, această situaţie existând de 4 ani, tragismul situaţiei îl reprezintă faptul că

acest copil nu are modele stabile pe care se poate baza.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- fiind timid, educatoarea i-a indus o stare profundă de nesiguranţă şi neîncredere în

propriile forţe prin excluderea tacită din grup (evita să îl implice în activităţi pentru că, aşa cum

relatau copiii “doamna zicea că el nu ştie nimic”);

- copilul îşi întâlneşte părinţii de doua ori pe an, în timpul vacanţelor, însă şi atunci când

asta se întâmplă, copilul îşi petrece timpul tot cu bunicii;

- bunica are un comportament violent (agresează copilul verbal şi îl bruschează des)

Comportamentul:

- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare şi de

multe ori nu răspunde nici atunci când este solicitat;

- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să

privească în ochi învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor;

- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu

rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii;

- Z.I are capacităţi intelectuale de nivel mediu;

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Obiective:

- La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii;

- Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi;

- I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat;

- Părinţii vor petrece timp de calitate cu copilul, li se va explica faptul că nu e de ajuns ca

ei să fie în aceeaşi casă cu copilul, ci ceea ce vor face cu copilul atunci când se întâlnesc;

- Bunicii i se va explica faptul că, deşi e greu să ţii pasul cu un copil, trebuie să înţeleagă

nevoile afective ale copilului, nevoia de a fi înţeles şi apreciat.

Metode şi strategii

- Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el;

- O strânsă legătură cu familia, astfel încât atunci când părinţii/ bunica au întrebări, au

nevoie de sfaturi, să simtă că au suport şi nu trec singuri prin această situaţie cu care se

confruntă;

- Ajutarea lui Z.I de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa

colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei;

PSIHOPEDAGOGIE

ORIZONT DIDACTIC - NR. 49

17

PSIHOPEDAGOGIE

- I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în

situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în

competiţii, concursuri.

- Se va cere ajutorul consilierului şcolar, data fiind natura cronică a problemelor lui Z.I.

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

- I se cere lui Z.I. să răspundă zilnic de distribuirea cornului şi laptelui, pentru a intra în

contact cu toţi colegii;

- Va fi încurajat permanent de către bunica sa, chiar pentru cele mai mărunte lucruri;
- Se va elimina complet limbajul abuziv şi bruscarea copilului (alternativă: bunica va

număra până la 10, în gând, înainte de a acţiona);

- Va lucra o dată pe saptamână cu consilierul şcolii.

Participarea în clasă

- Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă

în ziua precedentă. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă, micşorându-i teama de

a răspunde în faţa colegilor.

- Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel

încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.

Aptitudini sociale

- În timpul activităţilor de grup, elevul va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze

planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care îl va informa asupra lucrurilor pe care

acesta va trebui să le spună şi să le facă în rolul respectiv.

Şedinte de consiliere

- O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

- O dată pe lună va participa şi bunica

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

- La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu

Z.I., bunica şi consilierul şcolar.

- Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile

spontane cu alte persoane.

REZOLVAREA PROBLEMEI:

După o lună comportamentul elevului s-a schimbat: nu îşi mai jigneşte colegii deloc, a

căpătat mai multă încredere în el, se implică în activităţi, răspunzând fara teama eşecului.

Studiu de caz

Autor: prof. înv primar Nistor Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 1 Balcani, jud. Bacău

Descrierea cazului

Alexandra, 10 ani, clasa a IV-a

Eleva face parte dintr-o familie cu doi copii. Relaţiile din familie sunt armonioase,

preocupându-se de dezvoltarea optimă a copilului .

Din discuţiile cu mama, cu copilul, dar si din observaţiile personale, am constatat ca fetita are

un comportament normal, atât la şcoala, cat si acasă. Este sociabilă, cooperantă, este atentă,

disciplinată, politicoasă, răspunde la toate solicitările și sarcinile de lucru date.

Eleva prezintă tulburări de citit–scris: citire lentă, fragmentată (pe silabe sau litere), cu multe

ezitări, pauze; face deseori inversiuni de litere/silabe: „el”-„le”, „al”-„la”, „un”-„nu”, „ul”-„lu”; omite

si inlocuieste litere, silabe, grupuri de litere, diftongi, cuvinte de legatura: de exemplu scrie„giocel” in

loc de „ghiocel”, „pimejdie” in loc de „primejdie”, scrie cu aspect dezordonat.La momentul actual,

fetița înregistreaăa rezultate slabe la învatatură din cauza limbajului deficitar.

Particularitați individuale:

Senzaţii: foloseşte activ auzul, simţul tactil, văzul.

Percepţii: spirit de observaţie dezvoltat.

Reprezentări: se orientează bine in spaţiu.

Atenţie: nu prezintă dificultăți majore în concentrare, stabilitate a atenţiei voluntare.

Memorie: predominant mecanică, de durată medie. Reproducerea este afectată de

dificultățile de organizare a răspunsului si cele de limbaj.

Gândirea: stabileşte relaţii logice de tip cauză-efect; nu identifică soluţii variate de rezolvare a

problemelor, dificultăți de analiză si sinteză.

Limbaj şi comunicare: vocabular sărac, exprimare greoaie, rar stabileşte relaţii de sinonimie,

antonimie si omonimie. Organizarea limbajului este deficitară: foloseşte în exces cuvinte și povestiri

neconcludente. Este comunicativă.

Imaginaţie: relativ bogată, inspirată din desenele animate pe care le vizionează la televizor.

Afectivitate: este echilibrată,mai puţin rezistentă la frustrări, dar nu se manifesta impulsiv.

Manifestă bucurie in jocurile colective, este foarte ataşată de mama.

Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Rezistenţă la dificultăţi: nu oboseşte

uşor, nu se plictiseşte repede.

Trăsături de caracter: respectuoasă, colaborează bine cu grupul de elevi, neîncredere în sine,

timiditate, nehotărâre, nesiguranţă; pare dezorganizată, uitucă, chiar dacă nu e.

Aptitudini: activităţi practice, educaţie fizică, educaţie muzicaăa (memorează versurile

cântecelor, dar din cauza limbajului, întâmpină dificultăți la interpretare).

Stil de învăţare: greoi, preferă activităţile practice (să picteze), educaţia fizica (imită cu

uşurinţă mişcările sugerate de domnul profesor), educaţie muzicală .

38 ORIZONT DIDACTIC - NR. 59

Stil de muncă: are o atitudine pozitivă față de muncă, este perseverentă, își rezolvă constant

sarcinile / temele cu ajutorul familiei sau al învățătorului.

Strategii ameliorative

Obiectivele intervenţiei:

- ameliorarea tulburărilor de citit – scris;

- dezvoltarea priceperilor, deprinderilor, abilităţilor și a capacității de învățare.

Durata: septembrie 2014 - iunie 2015

Metode, procedee aplicate:

- activități recuperatorii;

- activități de exersare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor;

- fișe de lucru individualizate; terapie emoţională;

- cultivarea încrederii în sine; încurajarea/acordarea recompenselor la orice progres;

- implicarea în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilități;

- stimularea dezvoltării abilităţii fonologice a copilului;

- exersarea lecturii in imagini,asociind cuvântul scris ce denumeşte imaginea;

- exersarea construirii de cuvinte, în absența imaginii;

- exersarea compunerii de propoziţii (tehnica puzzle-jetoane cu imagini si propoziţii);

- pentru a o ajuta să citească cuvintele mai grele - sublinierea silabelor;

- ajutor în pronunţarea corectă a cuvintelor;

- aşezarea în prima bancă, pentru a beneficia permanent de ajutor;

- înmânarea, frecvent, a unei liste cu câteva cuvinte pe care să le învețe pe litere.

Rezultate obţinute:
- respectă toate regulile clasei ca și ceilalţi elevi;

- răspunde prin propoziţii simple, uneori dezvoltate;

- este receptivă la sarcinile de lucru;

- rezolvă sarcinile date în ritm propriu datorită tulburărilor de citit-scris;

- scrie un pic mai ordonat, mai estetic;

- o îmbunătățire în ceea ce priveşte limbajul și comunicarea cu ceilalţi;

- interrelaționare pozitivă cu toţi colegii;

- identificarea modalităților de dezvoltare a imaginii de sine;

- participarea la toate activitățile clasei.

STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIONAREA UNEI SITUAŢII DE CRIZĂ

(INADAPTAREA ŞCOLARĂ)

SUBIECTUL: TEODORSCU IONEL

Data şi locul naşterii. 20.01.xxxx Bucureşti

Domiciliul: Bucureşti

Şcoala/clasa: Şcoala nr. 50 / clasa a IV-a C

Tatăl: TEODORESCU TEODOR, 33 ani

Ocupaţia : plecat la muncă în străinătate

ama: TEODORESCU TEODORA, 30 ani

Ocupaţia: muncitor, SC XXX SRL

Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia): este singur la părinţi

Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – NORMALĂ

Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: la aceeaşi adresă locuiesc părinţii din partea
mamei, IONESCU ION şi IONESCU IOANA.
Relaţii dintre părinţi : relaţiile din cadrul familiei sunt tensionate, conflicte puternice, frecvente

Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii acceptabile, nu are propria cameră, dar are un birou
unde işi scrie temele.

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil bolnăvicios, cu internări destul de dese, afecţiuni ORL.

Antecedente: în perioada preşcolară a fost diagnosticat cu astm bronşic, a urmat tratament şi urmează
şi în prezent.

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu medii foarte bune în clasa I, a avut rezultate
bune şi în clasele a II-a şi a III-a, dar încă de la începutul clasei a IV-a situaţia şcolară s-a înrăutăţit având
rezultate slabe. Este de cele mai multe ori gânditor în timpul orelor, lipseşte mult, nu îşi mai face temele.

PREZENTAREA CAZULUI :

- elevul înregistreaza rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de

performanţă;

- lipsa de respect faţă de mamă, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tulburări de
comportament.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta având probleme cu
alcoolul, elevul a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început
să se manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;

- are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:

- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;

- raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi
învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor.

- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi
deranjează colegii.

- are capacităţi intelectuale de nivel mediu.

- are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie

- ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un comportament
violent.

Dialog cu elevul:

- Florentin pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească

- El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat,
el se supără, iar ea îl lasă în pace.

- “Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine dacâ voi
greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.

Dialog cu mama:

Ionel este un alt copil acasă.

Mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui Ionel îi este dor de tatăl lui, că
băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalţi şi de multe ori
refuză să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca

Are un comportament ostil şi faţă de bunici. De cele mai multe ori se retrage pe balcon şi citeşte
scrisorile primite de la tatăl său

Mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când Ionel îşi va da seama că
greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Problema la şcoală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi expresia
adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”

Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină problema de

motricitate fină şi de motivaţie

Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp util, el va reuşi să
aibe din nou încredere în forţele proprii.

Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă (închis în sine şi ostil) şi
de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să stăpânească ambele situaţii.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

Va frecventa regulat toate orele.

La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.

Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.

2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi responsabilizat.

Metode şi strategii

Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.

O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.

Ajutarea lui Ionel de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi,
printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.

Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.

I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în situaţiile în

care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.

Se va cere ajutorul consilierului şcolar, dată fiind natura cronică a problemelor lui Ionel.

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

În timpul unei întâlniri la care au participat mama, învăţătoarea, directorul şcolii, Ionel a acceptat să
încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi

I se cere să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât de
importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe săptămână cu consilierul şcolii.

Participarea în clasă

Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă în ziua
următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă.

Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i permită
să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
Participarea elevului la discuţiile din clasă nu va lăsa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi conştient
că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor vedea că nu sunt
aşa de rău.”

Teme scrise:

Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.

Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări
cumulative.

Aptitudini sociale

În timpul activităţilor de grup, Ionelva avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune
după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să facă în rolul respectiv.

Şedinte de consiliere

O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

O dată pe lună va participa mama lui Ionel

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

Evaluarea

La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu Ionel, mama şi
consilierul şcolar.

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi
convenabile lui Ionelcu alte persoane.

Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.

Numărul mărit de activităţi orale pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băiatului. Spre exemplu,
după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă
din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.

Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge (întârzia,
dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi, deranjând ora şi se
purta la fel ca înainte). Dialogul lui cu consilierul şcolar şi cu doamna învăţătoare au arătat că acest
comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.

REZOLVAREA PROBLEMEI

Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai
flexibilă.

La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.

Randamentul lui Ionel la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei
învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor
de clasă.

Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că băiatul
depune mai mult efort pentru a colabora.

CONCLUZII

Teama pe care o manifestă băiatul de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a epata prin
comportamentul agresiv, atât verbal, cât şi fizic, se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi
cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea
lui de a relaţiona cu colegii.

Comportamentul său agresiv, faţă de mamă şi de bunici este datorat lipsei de afecţiune din partea
tatălui, pe care copilul îl iubeşte foarte mult. Momentan, el se simte abandonat de tată.

În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a
ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară pentru Ionel.

Exemplu de studiu de caz (anatomie, cl. XI)

Analizaţi următorul studiu de caz şi răspundeţi la

întrebări

 Un pacient în urma unei stări de rău îşi

pierde cunoştinţa. După ce îşi revine, îi

explică medicului că a avut dificultăţi în a

urca scările, după care a avut o durere

puternică în partea stângă a toracelui.

Întrebările

 La ce fel de test îl va supune imediat medicul?

 Electo-cardiograma indică modificări datorate unei

suferinţe cardiace. Care este diagnosticul pe care

medicul îl poate pune?

 Pacientul precizează că a avut întotdeauna un regim

alimentar bogat în alimente grase, că fumează mai

mult de un pachet de ţigări pe zi şi că unul din părinţi a

murit ca urmare a unei boli cardiace. Au vre-o

semnificaţie aceste informaţii în contextul simptomelor

prezentate de pacient?

Studiu de caz m