Sunteți pe pagina 1din 27

Numărul 322 din Parlamentul României dezvăluie natura satanică a forţelor oculte

care controlează politica românească

de Nicu Gold

În data de 19 aprilie 2007, 322 de parlamentari români au votat pentru


suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, iar 108 de parlamentari au votat
împotrivă. Au aceste numere o semnificaţie aparte? Numărul susţinătorilor lui
Băsescu, 108 este un număr cunoscut în ocultism şi numerologie ca fiind
eminamente benefic. În schimb, 322, numărul parlamentarilor care au votat
suspendarea, este numărul care apare pe simbolul lojei masonice Skull and
Bones (Cap de mort), lojă cunoscută ca având unele dintre cele mai sinistre
ritualuri, în mediul satanic al francmasoneriei mondiale. Semnificaţiile opuse
ale celor două numere sunt atât de izbitoare, încât cu siguranţă nu putem vorbi
aici de hazard sau întâmplare. Ce trebuie să înţelegem de aici?

Jake Kotze, un cercetător modern, a dezvoltat recent o nouă filozofie practică, sincromisticismul, cu scopul de a
descoperi semnificaţiile reale ale evenimentelor sociale. Multe curente filozofice şi religii afirmă că nimic nu este
întâmplător. Pentru cel care crede în Dumnezeu şi în supremaţia puterii şi voinţei sale nu există întâmplare. Totul
este necesitate, iar anumite coincidenţe profund semnificative reflectă omniprezenţa lui Dumnezeu.

„Sincromisticismul” este „arta de a găsi coincidenţe semnificative sau sincronicităţi de natură mistică şi ocultă în
evenimentele profane”. Jake Kotze promovează filozofia sincromisticismului cu câteva exemple concrete pe site-
ul http://thebravenewworldorder.blogspot.com/ şi prin intermediul câtorva filme pe Youtube ce studiază
coincidenţe şi sincronicităţi referitoare la dezastrul de la World Trade Center aşa cum sunt ele reflectate în
conştiinţa publică prin filme şi mass media (http://www.youtube.com/profile?user=Seallion).

Acest curent filozofic recent combină sincronicitatea, modelul holografic al lumii şi ocultismul, cu anumite
informaţii cenzurate despre conspiraţiile care acţionează din umbră la nivel planetar şi despre civilizaţiile
extraterestre. În conformitate cu aceste teorii şi analizând modul în care evenimentul a fost reflectat public, Kotze
trage o concluzie cutremurătoare despre „atentatele” din SUA din 11 septembrie: a fost un mega ritual ocult în
legătură cu piramidele egiptene şi cu energiile cosmice asociate. Autorul filmelor vine cu o mulţime de
argumente şi exemple, relatând şi o serie de coincidenţe semnificative care scot în evidenţă incidenţa unor forţe
malefice şi interesele unor organizaţii oculte (în legătură cu secta malefică a Francmasoneriei mondiale).

Revenind la votul din Parlamentul României, exact 322 de parlamentari au votat pentru suspendarea preşedintelui
ţării, deşi Curtea Constituţională a decis că acesta nu a încălcat Constituţia, deci nu există motive pentru
suspendare. Într-o dubioasă unitate, partide politice în aparenţă oponente se coalizează în Parlament şi reuşesc să
facă încă un pas înainte către o sinistră lovitură de stat. Ulterior, Traian Băsescu a declarat: „N-ar trebui să
comentez decizia Parlamentului, parlamentarii care au votat nu sunt nimic altceva decât parte a acelui tot de 322.
Va deveni un număr rău pentru România, 322.”

Este o coincidenţă că acest număr rău pentru România, 322, numărul de parlamentari aserviţi unor interese
contrare României, este tocmai numărul simbolic care apare pe emblema sectei masono-satanice Skull and
Bones, numită şi „The Brotherhood of Death” (Frăţia Morţii)!?!
Nu afirmăm neapărat că cineva anume dintre oficiali a manipulat intenţionat votul din Parlament până acolo încât
să iasă fix acest număr. Ar fi fost de ajuns şi mai puţine voturi pentru a-l suspenda pe preşedintele Băsescu, iar
probabilitatea să iasă tocmai acest număr este relativ mică. Dar, chiar dacă nu ne imaginăm o ajustare
ostentantivă şi intenţionată a rezultatului votului, nu putem crede că acest rezultat este întâmplător! Cu siguranţă
anumite forţe oculte au acţionat din plin în cadrul acestui vot, iar rezultatul nu face decât să reveleze fără dubiu
care sunt aceste forţe şi natura lor satanică.

Faptul că există mai multe interese masonice care s-au coalizat pentru demiterea şefului statului Român a mai
fost arătat în presă. Tot Băsescu este cel care şi-a aruncat adversarii politici în confuzie, bâlbe şi gafe, prin
revelarea în presă a vizitei liderului masonic rus Kondyakov în România, cu scurt timp înaintea suspendării. Prin
urmare, nici masoneria rusă nu e străină de aceste evenimente, dar foarte probabil nici masoneria
americană (http://misa-yoga.blogspot.com/2007/05/andrei-badin-masoneria-suspendarea-lui.html).

Citiţi şi:
ORDINUL «SKULL & BONES» («Cap de mort»)
Francmasoneria sfidează România

yogaesoteric
14 mai 2007
Chiar “n-a mâncat usturoi”? Virgil Măgureanu susţine că nu este mason, dar
fotografiile-semnal îl dau de gol!

un articol de Bogdan Andrei

Dupã cum se poate lesne observa, masoneria românã cu greu îşi mai încape în piele. Fraţii
masoni de toate gradele au invadat canalele de informare mass-media, fãcându-şi reclamã şi
propagandã într-un mod de-a dreptul deşãnţat. E adevãrat cã, pe lângã aceastã reclamã, ei au
lansat multe fumigene şi ştiri contradictorii prin care urmãresc sã-i bage complet în ceaţã pe cei
slab informaţi. În ciuda acestei perversitãţi ce-i caracterizeazã, nu putem sã nu remarcãm în plus dimensiunea
impresionantã a numãrului şi varietatea vocilor ce formeazã corul "amicilor" ce aduc osanale masoneriei. Numai
şi numai personalitãţi - VIP-uri - ale vieţii politice şi sociale, ce s-au pornit cu toatele în aceastã perioadã, ca la
comandã, sã-şi exprime "adeziunea unanimã".

Culmea propagandei a fost atinsã în aceste zile în presã. Mesajul "anti-adeziv" al uneia dintre cele mai
controversate "personalitãţi" a vieţii politice post-decembriste este o capodoperã de informare/dezinformare. Şi
ne duce cu gândul la virtuozitatea lui Birlic în celebrul Titanic Vals.

Ca de obicei fraţii masoni nu se dezmint. De fapt ei urmãresc, în aceste momente de restrişte prin care trec
datoritã dezvaluirilor fãcute despre adevãrata faţã a satanicei masonerii, sã îşi transmitã pe aceastã cale încriptatã
mesajele de susţinere şi îmbãrbãtare. Şi asta chiar sub ochii cititorilor neavizaţi.

Iatã în continuare un extras din articolul de presã respectiv urmat de comentariile noastre.
“…Acestea sunt doar câteva dintre afirmaţiile “unuia dintre cei mai avizati analişti ai societăţii româneşti”,
prof. univ. dr Virgil Măgureanu, întemeietorul SRI, făcute în interviul pe care l-a acordat, în exclusivitate,
ZIARUL-ului (13 mai 2005).
-Aţi declarat de multe ori că nu sunteti mason. De ce ?
-Cand mi s-a făcut această propunere, cu mulţi ani în urma, am râs şi le-am spus că întrucât am
propria mea masonerie - în definitiv, conduceam un serviciu secret, ce să mai caut eu în
conclavul masonilor?! În realitate, acest gen de activitate, şi v-o spun clar şi accentuat, nu m-a
atras niciodată. Nu-i vorba că, deşi contrar aparenţelor, eu ar trebui să fiu înclinat către o viaţă
secretă, către ocultic, către un loc de unde se pot lua decizii capitale din umbră etc, cum mi se
atribuie câteodată, ceea ce nu prea este cazul! Pe de altă parte, masoneria a decăzut foarte mult în zilele
noastre. Ea nu mai este un centru real de putere şi în momentul în care au apărut la televizor ca să-şi devoaleze
simbolurile şi ritualurile mi-am dat seama incă o dată că o etapă de câteva sute de ani, în care au dominat
lumea şi au influenţat într-o măsură radicală deciziile de maximă importanţă, s-a încheiat! Astăzi, masonii
reprezintă o istorie şi o confrerie uşor revolută. Pe de altă parte, eu am o apetenţă foarte scăzută către
solemnităţi şi ritualuri, eu sunt mai degrabă un solitar, nu ţin neapărat să aparţin de undeva, dintr-un grup de
acest gen."

Iatã comentariile noastre pe marginea acestor declaraţii mirobolante.


Sã remarcãm cum, mai întâi, controversatului ex-director SRI îi este (re)creatã o imagine demnã de o
personalitate foarte importantã a vieţii politice româneşti: "unul dintre cei mai avizaţi analişti ai societăţii
româneşti, prof. univ. dr..."

Ne întrebãm şi noi, ca şi ziaristul, de ce a declarat insistent, de mai multe ori cã "NU ESTE MASON"? O datã n-
ajungea? Sau, de fapt mirosea a usturoi...
Oare cu cât de mulţi ani în urmã i s-a fãcut propunerea de a intra în masonerie (la care cicã l-a pufnit râsul..., mãi,
mãi) din moment ce masoneria româneascã se afla în adormire sub regimul ceauşist (conform variantei
oficiale)?!!

Aha, deci ex-directorul SRI-ului este perfect avizat cã masoneria depune un aşa-zis "gen de activitate"!
Bineînţeles, nici vorbã de vreo activitate de interes public, din moment ce directorul SRI (plãtit de la buget)
declarã rãspicat: "În realitate, acest gen de activitate, şi v-o spun clar şi accentuat, nu m-a atras niciodată."

O singurã comparaţie îi vine pe limbã despre "activitatea" discretei masonerii. Ea este o perlã rarã printre multele
afirmaţii publice care s-au fãcut în ultima vreme pe seama masoneriei: "întrucât am propria mea masonerie - în
definitiv, conduceam un serviciu secret, ce să mai caut eu în conclavul masonilor?!" Aceste cuvinte spun totul şi
ne lasã fãrã comentarii!

Ilustrul ex-director al serviciilor de informare se înalţã pe o culme a ambiguitãţii demnã de poziţia sa: " Nu-i
vorba că, deşi contrar aparenţelor, eu ar trebui să fiu înclinat către o viaţă secretă, către ocultic, către un loc de
unde se pot lua decizii capitale din umbră etc, cum mi se atribuie câteodată, ceea ce nu prea este cazul!" Fiecare
sã înţeleagã ce-o vrea! O fi atras de "ocultic" şi de "decizii capitale din umbră", sau "nu prea este cazul"? Oricum,
ce e scris rãmâne: în sfârşit o ex-oficialitate politicã pune punctul pe i şi afirmã public cã deciziile capitale (în
urma cãrora cad capete!) se iau în umbra masoneriei!

Urmeazã apoi cea mai originalã formã de propagandã: antireclama sau defãimarea publicã. Acest gen de reclamã,
de fapt, face parte din panoplia obişnuitã a armelor informaţionale ale fraţilor masoni. Cicã masoneria nu mai
este CINEVA... deşi a fost!
Din cuvintele ex-şefului SRI aflãm, şi nu ne mirãm, cã la SRI se ştie cã
secta satanicã a masonilor a avut "o etapă de câteva sute de ani, în care au
dominat lumea şi au influenţat într-o măsură radicală deciziile de maximă
importanţă"! Ceea ce uitã sã spunã domnul profesor universitar este cã
cele douã secole (şi ceva) de dominaţie mondialã masonicã au fost cele
mai sângeroase din întreaga istorie a umanitãţii, ultimul secol fiind chiar
supranumit "secolul rãzboaielor mondiale"!

În finalul interviului aflãm, în premierã mondialã!!!, cã puterea de


influenţã radicalã a sectei satanice a masoneriei "s-a încheiat"! Dar totuşi sã nu ne bucurãm prea devreme pentru
cã, domnul profesor o dã cotitã şi revine. Ceva putere a mai rãmas... Din moment ce declarã cã masoneria este "o
confrerie uşor revolută"?! Adicã, masoneria a avut o putere mondialã, maximã şi radicalã câteva sute de ani, iar
acum puterea sa a devenit "uşor revolutã"! Ptiu drace!

Dupã cum putem vedea cu toţii, fraţilor masoni le este foarte greu - mai degrabã îşi muşcã limba - sã vorbeascã
public împotriva teribilei lor organizaţii malefice. Nici nu este de mirare deoarece, în momentul aderãrii la
masonerie, ei au fost obligaţi sã depună anumite jurãminte în cadrul unor ritualuri satanice.

Cât despre dezicerea lui Virgil Măgureanu de masonerie… poate ar fi cazul să îi anunţe şi pe redactorii “iniţiaţi”
care îi publică poze-semnal revelatoare pentru fraţii iniţiaţi, care ne spun tot ce a ocultat şi aburit “distinsul
personaj”. Iată-l, în toată “splendoarea”, în pozele-semnal masonice tipice cu care am ilustrat acestor articol,
fotografii care au apărut în cotidiene cunoscute pentru inspiraţia lor masonică. Dizgraţiosul semn al “ghearei”
realizat cu mâna la faţă, arătătorul îndreptat aberant în altă direcţie decât privirea, şi ostentativa fotografie
realizată de jos pentru a simula ridicarea privirii, toate ne arată cât se poate de clar cam cât usturoi a mâncat la
figurat fratele Măgureanu. Că dacă mânca la propriu, l-ar mai fi protejat de demonii adoraţi de fraternitatea
satanică a masoneriei…

Cea mai reuşită este totuşi ultima ilustraţie, care a însoţit chiar articolul comentat de noi din Ziarul din 13 mai
2004: se vede clar că personajul cheie este omul-din-umbră, care are privirea de cunoscător orientată în mod
evident complet aiurea: este un semnal evident, într-o fotografie-semnal „de clasă”. Şi un mod pervers de a-i
batjocori pe români, vehiculând chiar pe sub nasul lor această fotografie care face ca toate declaraţiile ostentative
din articol să capete un cu totul alt înţeles! Cei care mai au dubii să îşi pună în mod inteligent întrebarea de ce
directorul de la Ziarul nu îl concediază pe fotograful inept căruia îi tremură mâna când face o fotografie şi ocupă
mai mult de jumătate din cadru cu spatele altcuiva. Sau de ce nu îl concediază pe redactorul care nu a ales o altă
fotografie, mai estetică şi cât de cât "normală" pentru a ilustra acest articol. E clar că poza aceasta nu este doar o
simplă poză, pentru că şi un copil de grădiniţă o reuşea mai bine. "Valoarea" acestei fotografii, în detrimentul
esteticii şi bunului simţ, constă în mesajul masonic pe care îl transmite.

Puteţi accesa articolul comentat de noi aici: http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=16560

Vă recomandăm să citiţi şi articolele:

Special: Învăţaţi să descifraţi semnalele şi ordinele masonice secrete transmise prin presă!

SENZAŢIONAL: Gregorian Bivolaru a dezvăluit PUBLIC semnalele şi ordinele francmasonice SECRETE


transmise prin presă

25 mai 2005
yogaesoteric

Francmasoneria sfidează România

de Andrei Comănescu (AIM)

Pe scurt: în plină criză politică, francmasonii români sfidează poporul, cu


premierul.

Pe larg: citiţi şi vă minunaţi.

Deputaţii PSD, PNL, PRM şi PC au votat în bloc pentru modificarea legii


referendumului astfel încât să fie simplificată modalitatea de demitere a
preşedintelui. Adică au votat modificarea legii referendumului prin care
preşedintele poate fi demis cu doar jumătate plus unu din numărul celor
care se prezintă la plebiscit.

Se precipită evenimentele. Curtea Constituţională a decis, miercuri 21 martie, că este legală comisia care
anchetează faptele preşedintelui, condusă de preşedintele PC, Dan Voiculescu care a anunţat că raportul a fost
adoptat de membrii comisiei cu 8 voturi pentru şi 4 abţineri (membrii UDMR şi PNL). El a mai declarat că
preşedintele a încălcat Constituţia şi a comis fapte penale. Totodată comisia a propus declanşarea urmăririi
penale a ministrului Integrarii, Anca Boagiu, care a refuzat să se prezinte la audierile comisiei.

Ni se spune că Traian Băsescu este cauza crizei politice actuale. De fapt, acţiunile sale. Care acţiuni? Haideţi să
analizăm împreună adevăratele motive ale disputei naţionale.

Totul s-a agravat de la şedinţa din Parlament în care şeful statului a condamnat comunismul. Exponentul PRM,
Corneliu Vadim Tudor, a avut un acces de isterie urlând cât îl ţineau plămânii. E clar că ceva nu-i convenea. Şi a
explodat tocmai atunci, pentru că nici accesul liber la dosarele fostei Securităţi nu i-a convenit.

Analistul Radu Tudor ne explică ce şi cum: "Corneliu Vadim Tudor [este] un apropiat al generalilor de Securitate
din Directia I a DSS, Sergiu Andon – ziarist la Scânteia, organul de presa al CC al PCR, Ioan Ghişe – informator
al Securităţii, Ilie Merce – ofiţer de Securitate, Marcu Tudor – ofiţer MApN, probabil informator al Securităţii".
Adică membri marcanţi în PRM şi PC.

Dacă din partea PRM ne cam aşteptam la o astfel de acţiune, oare de ce PSD-ul face tot posibilul să-i pună beţe-n
roate lui Băsescu? Doar pentru că Năstase a pierdut alegerile în 2004? Trebuie să mai fie şi altceva. Ca să ne
referim doar la două nume, amintim ca Ion Iliescu a fost prim secretar de judeţ şi membru al CC al PCR, iar
Viorel Hrebenciuc a fost secretar cu agricultura la Judeţeana de partid Bacău. Şi cu asta vă puteti face deja o
opinie. Ca să ne ocupam şi de restul PSD-ului, ar fi pierdere de timp, pentru că "cine se aseamănă, se-adună",
după cum spune românul.

Bine, bine, veţi spune, dar Tăriceanu ce are cu Băse? Chiar aşa de diferite sunt poziţiile PNL şi PD, că nu se pot
împăca, nu pot ajunge la o soluţie? PNL pozează într-un partid care nu are nicio legătură cu comuniştii din PSD
şi PRM. Iar Parlamentul, singurul "organ" în drept pentru a reprezenta
poporul român, de ce se războieşte cu Băsescu?

Tot Radu Tudor ne oferă detalii picante despre alte trei personalităţi din
viaţa politică actuală: "Călin Popescu-Tăriceanu [şeful PNL] este fiul unui
informator al Securităţii (venerabilul [francmason] Dan Amedeo
Lăzărescu), preşedintele Camerei Deputaţilor [Bogdan Olteanu, PNL] –
nepotul unui fost mare demnitar comunist, activistă înflăcărată în anii '50,
iar preşedintele Senatului [Nicolae Văcăroiu, PSD] – membru marcant al
Comitetului de Stat al Planificării, organ al PCR."

Tăriceanu beneficiază de susţinerea "ascunsă" a francmasoneriei?

Nu chiar aşa de ascunsă, din moment ce rivalul lui Băsescu la prezidenţiale, Adrian Năstase, este mare
francmason cu gradul 33, la fel ca şi Dan Amedeo Lăzărescu. Despre acesta din urmă avem detalii importante. El
a fost unul dintre iniţiatorii reînfiinţării Partidului Naţional Liberal la 22 decembrie 1989, şi a deţinut funcţia de
vicepreşedinte al PNL între anii 1990 şi 1997. Influenţa şi ghidarea lui Dan Amedeo Lăzărescu este deci evidentă
în ce-l priveşte pe premier (şi şef al PNL), Călin Popescu Tăriceanu.

Mai mult, nemulţumit de influenţa lui Valeriu Stoica asupra PNL, Dan A. Lăzărescu a înfiinţat, împreună cu mai
mulţi liberali, PNL-Tradiţional (actualmente defunct), susţinând gruparea CDR-2000 şi pe Mugur Isărescu la
alegerile generale din acea toamnă! Mai rămâne să adăugam doar că Mugur Isărescu, actual guvernator general al
Băncii Naţionale a României, este şi el francmason într-o lojă din Bucureşti.

Cine se-aseamănă, se-ajută!

Aşadar, la o simplă privire rapidă asupra adevăratelor relaţii din politica actuală, devine evident că premierul
Tăriceanu beneficiază de susţinerea nedeclarată, dar totală şi perseverentă, a "colegilor" din francmasonerie.
Revenind la Valeriu Stoica, se pare că acesta nu era pe placul lui Dan Amedeo Lăzărescu tocmai pentru că
încerca să scoată PNL de sub "papucul" acestuia.

Avem, aşadar, pe de-o parte pe Traian Băsescu care este susţinut de PLD (Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, etc)
şi pe de altă parte, pe Călin Popescu Tăriceanu, care este "ţinut în braţe" de francmasonii notorii ai Romaniei
postdecembriste - scuze, l-am uitat pe Dinu Patriciu, şi el francmason "penal" şi sponsor dovedit al PSD şi PNL
în campania din 2004...

Terminasem de tradus articolul lui Michael Rivero, Al patrulea Reich, când a apărut ştirea că Tăriceanu, în
calitate de premier, îşi arogă şi portofoliul externelor, evident, "pe timp limitat", devenit vacant prin demisia lui
Mihai Răzvan Ungureanu. Rivero făcea o paralelă între Hitler şi Bush, amândoi arogându-şi puteri extraordinare
pentru a lupta "împotriva terorismului", puteri care nu au dispărut, cel puţin în cazul lui Hitler, decât odată cu
Germania, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Sigur, nu se pune problema ca România lui Tăriceanu să se transforme într-o Germanie nazistă, însă Rivero a
observat cu inteligenţă că toţi dictatorii (inclusiv Stalin, şi - adăugam noi - şi Ceauşescu), şi-au arogat puteri
sporite înainte de a se folosi de ele în propriul interes, şi spre decepţia popoarelor pe care le conduceau.
Analizând şi modul în care Tăriceanu conduce PNL, cu o mână "de fier",
el neacceptând punerea sub semnul întrebării a propriilor decizii în ce
priveşte partidul (motiv pentru care a pierdut oameni importanţi, printre
care Valeriu Stoica şi Gheorghe Flutur, care se regăsesc acum în PLD), şi
ţinând seama şi de recenta cerere a sa de sporire a atribuţiilor prin
acapararea Ministerului de Externe, pentru mine este foarte clar că el nu se
va opri aici.

Tăriceanu va continua să se manifeste şi în afara partidului, în sfera


politică naţionala, la fel cum a făcut-o şi în interiorul partidului. Tăriceanu
dă semne din ce în ce mai clare că vrea să devină (dacă nu cumva a şi
devenit) un tiran, un dictator, şi trebuie oprit până nu e prea târziu...

Românul ştie multe proverbe simple, dar înţelepte. Unul dintre acestea este "hoţul strigă 'hoţii!". În cazul acesta,
cel care acuză pe altul că ar fi dictator şi tiran, este, de fapt, el însuşi un dictator. Acuzele de dictator la adresa lui
Traian Băsescu, deşi trâmbiţate din opoziţie, este evident că provin din sânul nucleului francmason condus de
premier care luptă împotriva preşedintelui României. Adevăratul dictator şi-a dat "arama pe faţă": el se numeşte
Călin Popescu Tăriceanu.

În această situaţie, lansăm un apel serios şi sincer către toţi românii, să nu se lase păcăliţi şi acum de aparenţele
politice care sunt transmise de mass-media de propagandă aflată în "buzunarul" francmasonilor. Manipularea
poporului român nu a încetat încă, deşi în decembrie 1989 toată lumea credea că adevărul şi libertatea sunt abia
la început de drum în România.

Rugăm public pe preşedintele României, Traian Băsescu, să NU SEMNEZE interimatul lui Călin Popescu
Tăriceanu la conducerea Ministerului de Externe. De asemenea, lansăm un apel către societatea civilă, să expună
public pericolul la care acest popor se expune prin acapararea puterii externelor de către primul ministru. NU ne
trebuie încă un dictator, abia am scăpat de Ceauşescu!

Oameni buni, este momentul să luaţi atitudine activă! Altfel cum veţi putea trăi cu conştiinţa că aţi avut ocazia să
împiedicaţi revenirea dictaturii, şi nu aţi făcut-o? Cum vă vor privi copiii voştri? Deja aţi uitat aşa uşor de
Ceauşescu? Deşteaptă-te române!

publicat pe 22 Martie 2007 de site-ul Active Information Media (articol original AIM)
Puteţi accesa acest articol la adresa http://aim.coz.in/

Citiţi şi:

Privatizarea în România – un jaf naţional


Dinu Patriciu - primus inter pares - Tratamentul preferenţial aplicat lui Dinu Patriciu
Răzbunarea francmasoneriei

yogaesoteric
22 martie 2007
Cu ocazia referendumului din 19 mai 2007 află şi românii ce afaceri învârt oligarhii
pe care i-a deranjat politica preşedintelui

Tot acum au ieşit la iveală iţele complotului masonic

de Eva Dan şi Mihai Vasilescu

Scena politică s-a împărţit în pro şi contra Băsescu la câteva luni după
ce acesta a câştigat alegerile din 2004. Mai precis odată cu reţinerea şi
arestarea pe 27 mai 2005 a omului de afaceri Dinu Patriciu. "În acest
moment, avem clar un sistem economic parţial mafiotizat, care deţine
controlul pe importante mijloace mass-media şi influenţează populaţia,
dar şi instituţii“ spunea Băsescu în 2005. Mai târziu avea să rostească
şi nume sub sintagma "moguli media", referindu-se cu precădere la
Dinu Patriciu şi Dan Voiculescu. Odată ce au fost demascaţi, aceştia s-
au ridicat împotriva preşedintelui cu disperarea unor oameni aflaţi în
pericolul de a-şi pierde definitiv nu doar imaginea şi averea, ci şi libertatea. Primul lucru pe care l-au făcut
după ce au preluat puterea prin interimatul lui Nicolae Văcăroiu a fost să blocheze, printr-o gravă imixtiune
în independenţa justiţiei dosarele în care ei şi oamenii lor sunt judecaţi.

Dinu Patriciu, prima cheie a problemei

În 2004 Dinu Patriciu era sigur că indiferent de partidul care va câştiga alegerile, el va avea în continuare spatele
asigurat. De ce era atât de sigur? Pentru că finanţase atât PNL-ul cât şi PSD-ul - partid ce guvernase până atunci
şi îi protejase atât de bine afacerile. Mulţi membrii ai PNL fuseseră pe ştatele de plată ale Rompetrol, iar Călin
Popescu Tăriceanu îi era un prieten devotat. Şi apare surpriza – preşedintele nou ales vorbeşte despre "grupurile
de tip mafiot concentrate în jurul premierului" şi îl indică chiar pe el, Dinu Patriciu ca fiind „un oligarh care vede
capitalismul prin prisma ţiţeiului adus din Rusia şi a scutirilor de taxe la bugetul de stat”.

Într-un articol publicat de site-ul nostru şi reprodus în introducerea cărţii lui Valentin Manoliu: „Dezvăluiri
uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica conspiraţie internaţională a Noii Ordini
Mondiale” scriam: „Asistăm de ceva vreme la scandalul juridico-mediatic iscat în jurul unui personaj cheie al
vieţii politico-economice a României. Este vorba despre Dinu Patriciu, cunoscut politician liberal, fost
parlamentar, bun prieten cu premierul României Călin Popescu-Tăriceanu şi conducător al Grupului Rompetrol.
În 2004 Parchetul General a anunţat că îl anchetează pe Dinu Patriciu în urma unor acuzaţii grave: înşelăciune,
spălare de bani prin intermediul unor firme din „paradisuri“ fiscale, manipularea pieţei de capital prin creşterea
artificială a preţului acţiunilor Rompetrol, privatizări frauduloase, evaziune fiscală. (În imaginea de mai sus Dinu
Patriciu apare cu pumnii strânşi, aratând celor avizaţi că el este cel care ţine frâiele. Poză-semnal publicată
într-un articol din Evenimentul zilei pe 29 decembrie 2006 în care se vorbeşte despre dosarul în care este
anchetat)

În momentul în care s-a aflat că datoriile Rafinăriei Petromidia, parte a Grupului Rompetrol, către bugetul
statului se ridică la sute de miliarde de lei, Dinu Patriciu a declarat senin că nu va putea plăti niciodată această
sumă, deşi avea profituri uriaşe. În consecinţă, a cerut statului român să cumpere aceste datorii sub formă de
obligaţiuni, iar guvernul Năstase s-a executat plin de obedienţă.
Practic este suficient ca Dinu Patriciu să ceară şi dorinţele îi sunt
îndeplinite cât ai bate din palme. Genul acesta de situaţii i-a determinat pe
mulţi să afirme că Patriciu este susţinut de „grupuri de interese“ care ar fi
adevăratele beneficiare ale maşinaţiunilor financiare de care el este acuzat
acum. În ultima perioadă se vehiculează nume grele: premierul Călin
Popescu-Tăriceanu (care nu s-a sfiit să telefoneze procurorului general Ilie
Botoş pentru a se interesa de soarta amicului său aflat la ananghie), Dan
Voiculescu (preşedintele Partidului Conservator şi patron printre altele al
televiziunilor Antena 1 şi Antena 3), senatorul Verestoy Attila
(vicepreşedinte al Comisiei SRI şi unul dintre cei mai bogaţi
parlamentari), Sorin Roşca Stănescu (cel care controlează ziarul Ziua,
creat cu banii lui Patriciu şi patronat de acesta până de curând) ş.a.m.d.
[…] Partea cea mai interesantă, dar şi mai ordinară, este faptul că Petrom
nu plăteşte taxe şi impozite la stat, întrucât, de 15 ani de zile, statul este
format chiar din membrii conducerii Petrom şi din alţi profitori din toată clasa politică.”

Articolul nostru a fost publicat în februarie 2006. De atunci s-au petrecut multe lucruri care nu au făcut decât să
confirme cele scrise. Călin Popescu Tăriceanu a mers până într-acolo încât a cheamat-o în biroul său pe Monica
Macovei, ministrul justiţiei la acea vreme, la o întrevedere particulară cu Dinu Patriciu cu privire la anchetele
aflate pe rol. Acelaşi Călin Popescu Tăriceanu i-a luat apărarea prietenului său Patriciu în faţa Parlamentului
României. Mai mult, în luna ianuarie 2007, premierul Tăriceanu i-a solicitat preşedintelui să intervină în actul de
justiţie în favoarea lui Patriciu. Un gest disperat justificat de gravitatea acuzaţiilor care i se aduc omului de
afaceri: înşelăciune, spălare de bani, manipularea pieţei de capital, privatizări frauduloase şi evaziune fiscală.
La scurt timp după aceasta, Traian Băsescu demască solicitarea premierului, fapt ce devine extrem de supărător
pentru acesta şi mai ales pentru “grupul de interese” ce-l susţine pe Patriciu.

Se poate spune că de la această dezvăluire până la suspendarea preşedintelui nu au fost decât câţiva paşi. Mai ales
că Băsescu nu tace. Face noi şi noi dezvăluiri despre modul în care este crescut artificial preţul carburanţilor, fapt
care de fiecare dată a fost utilizat pentru a justifica creşterea celorlalte preţuri. Astfel că Petromul şi Rompetrolul
sunt nevoite să scadă pentru o vreme preţul combustibilului din benzinării.

Îi demască pe "băieţii deştepţi" din afacerile cu energie. Aceştia vând energie la preţuri preferenţiale anumitor
oamnei de afaceri, în timp ce diferenţele sunt plătite de micii consumatori. În urma dezvăluilor sale doi miniştri
din guvernul Tăriceanu sunt anchetaţi: Codruţ Sereş – ministrul economiei şi Zsolt Nagy - ministrul
comunicaţiilor.

În decembrie 2006, Traian Băsescu prezintă în faţa camerelor reunite ale Parlamentului raportul comisiei
prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste în România, cunoscut public sub denumirea de “Raportul
Tismăneanu”. Una din acţiunile criminale menţionată în raport şi citată de Băsescu, a fost abandonarea
intereselor naţionale prin servilism faţă de URSS. Acest raport declanşează un conflict public, mai ales că, acelaşi
Traian Băsescu, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării iniţiase procedura de
desecretizare a dosarelor de Securitate. Mulţi lideri parlamentari, în frunte cu fanaticul Corneliu Vadim Tudor şi
Ion Iliescu huiduie această iniţiativă şi se aliază împotriva acestei acţiuni. Au şi de ce. Iliescu este anchetat în trei
dosare cu acuzaţii zdrobitoare: genocid, subminarea puterii de stat, subminarea economiei naţionale, instigare la
tratamente neomenoase, cercetare abuzivă şi arestare ilegală, omor deosebit de grav, propagandă pentru război,
distrugerea unor obiective, cumpărare de voturi. Dan Voiculescu este desconspirat ca fost informator al
Securităţii, având numele de cod Felix.

Băsescu merge chiar mai departe. Pe 14 februarie 2007 prezintă un mesaj


camerelor reunite ale Parlamentului, mesaj în care arată de mai multe ori
că “şi Parlamentul a fost atras în aceste realităţi ale corupţiei, deşi cea mai
mare parte a parlamentarilor nu au avut nici informaţiile necesare, dar nici
voinţa de a se documenta pentru a vota în cunoştiinţă de cauză”. Şi aduce
exemple concrete în care se încadrează perfect afacerile lui Dinu Patriciu
şi ale lui Dan Voiculescu: “Din 2000 până în 2007, s-au emis frecvent
ordonanţe prin care agenţi economici sunt scutiţi sau amânaţi de la plata
obligaţiilor către stat. Niciodată nu a existat o explicaţie de ce pentru unele
societăţi s-au aplicat aceste scutiri, iar pentru altele nu. […] Legea iniţiată
de alţi trei parlamentari pentru modificarea Legii 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a celor
conexe acesteia. Am returnat Parlamentului această lege pentru că dezincrimina utilizarea pentru altă destinaţie a
creditelor angajate şi, în acelaşi timp, dezincrimina nerespectarea normelor bancare. Această lege ar fi anulat
practic cercetările penale privind 80 de persoane trimise în judecată şi ar fi anulat pentru totdeauna
responsabilitatea celor peste 300 de firme şi persoane fizice care au luat credite de la Bancorex şi Banca Agricolă
şi nu le-au mai returnat. Am convingerea că Parlamentul va răspunde pozitiv observaţiilor pe care le-am făcut la
trimiterea pentru reexaminarea legii. Prin aceste exemplificări este evident că astfel de acte sunt transpartinice şi
beneficiază de susţinerea întregului spectru politic, de cele mai multe ori. Veţi vedea că la iniţiatori sunt
reprezentate toate partidele.”

Dan Voiculescu, "Felix"motanul moralist

Ca răspuns la acest mesaj, în data de 28 februarie 2007, Camerele reunite ale Parlamentului încuviinţează crearea
unei comisii de anchetă, prezidată tocmai de senatorul Dan Voiculescu. Pe 21 martie, preşedintele Traian
Băsescu este acuzat de insultarea Parlamentului şi de încălcarea Constituţiei. Comisia condusă de Dan
Voiculescu stabileşte 19 acuzaţii. "Suntem mână în mână" transmite gestul-semnal al lui Dan Voiculescu dintr-
un articol publicat în Gardianul pe 2 martie 2007. Textul vine să întărească imaginea: "Nu se pune problema
unor vendete politice pe o problemă atât de importantă pentru România" (înţelegând prin România nu
interesele poporului român, ci propriile interese)

Dan Voiculescu este la fel de speriat ca şi Patriciu de viitorul care îl aşteaptă. Pârghiile de care dispunea până
acum la nivel juridic şi politic încep să se şubrezească. Nu îi mai rămâne decât să îşi asmută imperiul media
asupra preşedintelui care nu ştie să tacă. Este ajutat şi de patronul ziarului Ziua - Sorin Roşca Stănescu, alături
de care este acuzat în mai multe dosare. Voiculescu este învinuit în dosarul Loteria II, împreună cu fiica sa,
Camelia, de spălare de bani şi ameninţă că procurorii vor plăti scump aceasta. Voiculescu este anchetat şi în
dosarul Rompetrol, înţelegerea dintre el şi Dinu Patriciu fiind evidentă, după cum arată şi Valentin Manoliu: “În
cazul Rompetrol, Dinu Patriciu vinde acţiuni la Bursa de Valori la un preţ foarte mic. Vine fiica lui Dan
Voiculescu, Lidia şi cumpără acţiuni în valoare de un milion două sute de mii de dolari, însă nu face decât să
arate un document bancar care „probează“ că ea poate plăti această sumă (truc folosit de numeroşi participanţi la
Bursa de Valori). Nu plăteşte această sumă, dar spune că poate plăti în trei zile, urmând să piardă acţiunile dacă
nu plăteşte. În câteva ore, valoarea acţiunilor Rompetrol la Bursa de Valori creşte de zece ori. Acţiunile fiicei lui
Dan Voiculescu valorează acum doisprezece milioane dolari. Ea vinde acţiunile imediat şi primeşte doisprezece
milioane dolari. Peste trei zile, plăteşte suma de un milion două sute de mii dolari şi rămâne cu zece milioane opt
sute de mii dolari în numai câteva ore.”

Dan Voiculescu nu a putut explica niciodată de unde a scos imediat după


1989 zecile de milioane de dolari cu care a înfiinţat un adevărat imperiu
alcătuit din 40 de societăţi. În 1990 de exemplu a înfiinţat Fundaţia
Crescent (care avea să fie mai bine cunoscută ca Fundaţia Umanistă Dan
Voiculescu) cu incredibila sumă de un milion douăzeci şi cinci de mii de
dolari, într-o perioadă în care salariul mediu al unui român era de doar
cincizeci de dolari. În perioada comunistă el spune că era un simplu
angajat al firmei Crescent. Realitatea este cu totul alta. La modul oficial
firma era proprietatea unui englez John Edgington. Fiind un off-shore din
Cipru, firma avea acţionariat secret, iar acţiunile sale erau ţinute într-un
seif completate în alb, astfel încât cine îşi trecea numele pe formular
devenea automat patronul firmei. John Edgington a declarat la un momenr
dat că firma era în realitate a Securităţii. În 1989 John Edgington a
completat formularul în alb prin care îl desemna ca patron pe un arab,
Fouad Sanbar. Mugur Ciuvică, liderul Acţiunii Populare, arăta într-un
interviu din 2004 că: "Acest arab, imediat după Revoluţie, şi-a făcut un
testament care ar putea intra în Cartea Recordurilor. A decis să lase
moştenire tot patrimoniul firmei Crescent copiilor săi, dar nu la moartea lui, ci la moartea lui Dan Voiculescu.
Adică un bătrân arab, care avea şi doi copii bolnavi (am aflat asta din cartea domnului Voiculescu- "Adevarul
despre Crescent") nu-şi lasă averea copiilor săi, ci precizează în testament că averea va fi împărţită copiilor după
moartea lui Dan Voiculescu, care era un simplu angajat al său". Şi aceasta nu este singura ciudăţenie. Fouad
Sanbar nu s-a ocupat niciodată în mod direct de afacerile firmei Crescent din Bucuresti. Deşi aceasta câştiga sute
de milioane de dolari anual, arabul venea o singură dată pe an în România. Firma era condusă de Dan Voiculescu
şi colabora cu firmele de comerţ exterior ale Securităţii. Mulţi s-au întrebat dacă nu cumva Fouad Sanbar era
doar un paravan, un instrument al Securităţii, total subordonat celor care l-au creat. Cert este că în 1995, la
moartea lui Sanbar, Dan Voiculescu devine brusc propietarul firmei Crescent.

Cine stabileşte regula jocului poate face ce vrea

Pe 19 aprilie, Parlamentul reunit în şedinţă extraordinară decide cu o majoritate de voturi - 322 contra 108
suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Anterior, Curtea Constituţională se
pronunţase asupra concluziilor raportului Voiculescu, stabilind că şeful statului nu se face vinovat de încălcarea
gravă a Constituţiei, aşa cum fusese acuzat. Însă Parlamentul nu ţine cont de acest aviz pe motiv că este
consultativ. Într-o dezbatere recent difuzată de postul Realitatea TV, Ion Iliescu sfidează bunul simţ şi confirmă,
dacă mai era nevoie, ceea ce am putut observa cu toţii: legea se aplică în funcţie de interesele celor care deţin
puterea.

Corina Drăgotescu: Dumneavoastră respectaţi legea. Cum aţi fost dumneavoastră de acord ca, după ce Curtea
a spus că nu sunt fapte grave de natură să fie suspendat preşedintele Traian Băsescu, totuşi colegii
dumneavoastră să insiste şi să meargă înainte cu acestă suspendare care încalcă o lege morală şi pune sub
semnul întrebării autoritatea Curţii Constituţionale?
I on Iliescu: Curtea nu dă decizii Parlamentului, este un aviz consultativ.
Robert Turcescu: În cazul acesta!
Ion Iliescu: Da, în acest caz.
Robert Turcescu: Da, dar are momente Curtea în care spune şi lucruri
care nu sunt consultative. La ce se mai cere acest aviz, pentru ce?
Ion Iliescu: E un aviz de specialişti....
Robert Turcescu: La ce îl mai cere, dacă oricum nu ţine nimeni cont de el
sau poţi să ţii cont sau nu. La ce le mai trebuie?
Ion Iliescu: Uneori poate să conteze..
Robert Turcescu: Acum de ce nu a contat?
Ion Iliescu: Pentru că principiul este că nu contează. Poate să ia în
considerare Parlamentul sau nu.
Robert Turcescu: Dar atunci de ce se cere? Am decis suspendarea, votăm
acum demiterea sau nu.
Corina Drăgotescu: Ne aşteptam la o clasă politică mai responsabilă, să
ţină cont de opinia specialiştilor, că de-aceea sunt acolo.
Ion Iliescu: Sunt nişte reguli ale jocului...
Corina Drăgotescu: Dar de ce un jurist trebuie să ţină cont de opinia
Curţii, iar un politician nu. Judecăm cu o măsură dublă?
Ion Iliescu: Deci e un aviz consultativ, iar Parlamentul ia în considerare
avizul consultativ...
Corina Drăgotescu: Când îi convine .
Ion Iliescu: Dar trage concluzia cuvenită.

Am redat mai mult din acest dialog pentru că poartă în el cheia "sistemului ticăloşit", cum îl numeşte Traian
Băsescu. Un sistem în care cei care au puterea pot să modifice din mers jocul, construind regulile de care au
nevoie pentru a câştiga. Şi totuşi nici nu câştigă şi nici nu înţeleg de ce. (În imaginile de mai sus îl puteam vedea
pe Ion Iliescu alături de Fred Kleinknecht, Marele Comandator al Ritului de York şi realizând un "lanţ masonic"
cu membrii de grad 33 ai Ritului de York - în semn de solidaritate cu aceştia).

Între Skull&Bones şi lojile masonice ruseşti

Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Ion Iliescu sunt câteva dintre personajele cheie care au un interes personal şi
direct ca Traian Băsescu să dispară de pe scena politică. Suspendarea lui Băsescu este marcată însă de data
aceasta în mod vizibil de mâna, de obicei ascunsă a masoneriei. Rostirea unui singur nume, Kondyakov, a
generat o adevărată busculadă în care au intrat, cu sau fără voia lor, personalităţi, instituţii şi organizaţii care nu
vroiau să-şi şifoneze imaginea publică. Dacă înainte atât consensul, cât şi divergenţele erau atât de bine regizate
încât dădeau impresia de normalitate, de data aceasta am asistat la o bâlbâială generală în care cei implicaţi s-au
acuzat singuri căutând să se dezvinovăţească. (În imaginea alăturată îl puteam vedea pe Călin Popescu
Tăriceanu în impas – poză semnal publicată în Ziua, 10 ianuarie 2007 cu titlul "Pânza de păianjen". Mai jos
Tăriceanu apare cu mâna la gât în semn că apelează la ajutorul "fraţilor" - poza apare pe site-ul mixmedia.ro
cu comentariul "Soarta lui Tăriceanu va fi decisă de bile". Sistemul de vot cu bile albe şi bile negre din
Parlamentul României este în realitate o metodă masonică, utilizată iniţial pentru a vota în cadrul lojilor.)

Ioan Talpeş, fost şef al SIE şi consilier prezidenţial pe vremea preşedintelui Ion Iliescu, confirmă într-un interviu
acordat cotidianului România Liberă că Alexander Kondyakov este consultant al preşedintelui Republicii
Moldova, Vladimir Voronin şi director executiv al Novocom, un centru de analiză politică din Moscova care
asigură Guvernului Rusiei şi Preşedintelui Putin consultanţă în domeniul informaţiilor. Alexander Kondyakov a
lucrat pentru agenţia de ştiri TASS şi a fost consilier al şefului Comitetului pentru Organizaţiile de Tineret ale
Uniunii Sovietice. Autor al conceptului "Viitori lideri pentru Noul Mileniu", Kondyakov a promovat ideea
organizării unor întrevederi informale între politicieni aflaţi în ascensiune din Uniunea Sovietică (mai târziu
Rusia), Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Pasiunea sa pentru "comunicarea elitelor" i-a facilitat
ascensiunea în francmasonerie.

Devenit Mare Secretar al Marii Loji a Rusiei, Kondyakov a fost, în 2001, unul dintre artizanii vizitei istorice la
Sankt Petersburg a americanului Fred Kleinkhnecht - Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu din
Washington DC (supranumit şi Mamă a Lumii). În aceeaşi calitate, Kondyakov a vizitat Bucureştiul în 2003, cu
puţin înaintea Conventului Marii Loje Naţionale a României, în cadrul căruia Ion Iliescu, pe atunci preşedinte al
ţării a vorbit despre "despre importanţa particulară a masoneriei în dezvoltarea României moderne". În urmă cu
aproape patru ani, Marele Secretar al Marii Loji a Rusiei i-a entuziasmat pe fraţii săi de la Bucureşti încheindu-şi
cuvântarea cu urarea "Trăiască România Mare!"

Şi tocmai acest Kondyakov îi vizitează pe mai mulţi oameni politici din ţara noastră cu câteva zile înainte de
suspendarea preşedintelui. Întrebaţi fiind asupra subiectului discuţiei cu Alexander Kondyakov, care a avut loc la
Palatul Victoria, atât Călin Popescu Tăriceanu, cât şi Camelia Spătaru (purtătorul de cuvânt al Guvernului) şi
Radu Stroe (senator PNL) nu s-au putut pune de acord asupra subiectului. Ce aveau ei de ascuns? La acea
întâlnire au mai participat încă două persoane, „doi consilieri de stat” după cum afirmă Camelia Spătaru, ale
căror nume, oficial, nu au fost dezvăluite, dar care au fost deconspirate ulterior ca fiind Gheorghe Florea şi încă o
persoană influentă în masonerie, presupusă a fi Bogdan Olteanu (preşedintele Camerei Deputaţilor). Despre
Gheorghe Florea se ştie că este un controversat om de afaceri, patron al echipei „Fulgerul Bragadirul” şi mason
de grad înalt, fiind conducător al Ritului de Memphis-Misraim, susţinut de masoneria rusă.

De asemenea, Kondyakov a avut întâlniri neoficiale cu Ion Iliescu, Adrian


Năstase şi cu Cosmin Guşă. Acesta din urmă a declarat: „Kondyakov este
prietenul meu de mai mulţi ani”. Poziţia marii Loje Naţionale a României
este şi contradictorie şi defensivă: „Pe linie oficială, de cel puţin un an
domnul Kondyakov nu a mai fost în România.Vizitele private pe care le
face un conducător de lojă într-o ţară nu trebuie anunţate la masoneria
română. Şi dacă aş ştii de o vizită recentă, deşi nu sunt la curent cu
vizitele domnului Kondyakov, mi s-ar părea o indiscreţie să comentez
vizita unui persoane private,” spune Eugen Ovidiu Chirovici, şeful
masonilor români.

Amestecul lui Kondaykov şi încercarea (nereuşită) de muşamalizare a vizitei sale din partea fraţilor săi atât de
discreţi nu face decât să adauge noi piese într-un puzzle în care piesele – Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Călin
Popescu Tăriceanu, Ion Iliescu suţinute de interese, masonice. Spre reamintire - Călin Popescu Tăriceanu este
fiul adoptiv al lui Dan Amedeo Lăzărescu – informator dovedit al Securităţii în anul 2000 şi fost Suveran Mare
Comandor al Masoneriei Române. Iar soţia lui Eugen Ovidiu Chirovici, Marele Maestru al Marii Loje Naţionale
a României este, conform mai multor articole publicate în presa românească, "director în holdingul lui Patriciu".
După ce a fost ministru în cabinetul Năstase, Eugen Ovidiu Chirovici s-a înscris în 2004 în partidul lui Dan
Voiculescu.

Într-un articol publicat în aprilie 2007 de Trustul Gazeta citim: "Legăturile dintre PSD şi Patriciu sunt cimentate,
potrivit informaţiilor noastre, şi de înalte feţe ale masoneriei româneşti. În urmă cu câteva luni, Marele Secretar
al Marii Loje Naţionale a Rusiei - rudă cu Vladimir Putin (este vorba despre acelaşi Kondyakov şi despre vizita
oficială menţionată de Eugen Ovidiu Chirovici n.n.) a fost în România, unde s-a întîlnit cu Eugen Ovidiu
Chirovici şi Călin Popescu-Tăriceanu. Dinu Patriciu, un apropiat al masoneriei ruseşti, este cheia întrunirii
neoficiale. La scurt timp de la întâlnirea româno-rusă, în cadrul căreia au
fost discutate probleme economice care vizează piaţa energetică, dosarul
Rompetrol este redeschis în forţă, de această dată chiar sub auspiciile
Departamentului de Stat al SUA, care şi-a dat acceptul pentru acordarea
asistenţei în vederea audierii martorilor - persoane din anturajul
conducerii Rompetrol - pe teritoriul american, în interiorul Ambasadei
României din Washington."

Însă în acest puzzle piesa cheie este Skull&Bones, şi ca de obicei despre


ea se vorbeşte cel mai puţin. La fel cum nu s-ar fi amintit nimic despre
masonul rus Kondyakov dacă Băsescu nu ar fi vorbit. Apariţia peceţii acestei grupări satanice – numărul 322 în
evenimentele legate de suspendarea lui Băsescu nu poate fi trecută cu vederea. Cu atât mai mult cu cât la sfârşitul
lunii mai a anului trecut a avut loc la Cluj un convent masonic internaţional, care l-a avut ca principal protagonist
pe vicepreşedintele american Dick Cheney, membru al Skull&Bones şi al grupului Bilderberg. Cu ocazia acestui
convent s-a pus în discuţie poziţia României faţă de cele două axe: Londra-Washington pe de-o parte, care ţine de
Ritul Scoţian şi Moscova-Paris, de cealaltă parte, care ţine de Ritul Francez. Nu trebuie să uităm faptul că până
acum orientarea României a fost mai degrabă către Moscova şi Franţa. Atât Ion Iliescu cât şi alţi membrii ai PSD
precum fostul premier Adrian Năstase erau obedienţi faţă de masoneria roşie, culoare la care am văzut revenind
PSD-ul în preajma vizitei lui Kondyakov. În ultima perioadă auzim tot mai mult vorbindu-se despre un aşa
numit "Grup de la Cluj", tocmai oraşul în care a avut loc întâlnirea cu fratele Cheney de la Skull&Bones. Acesta
se vrea a fi o fracţiune din PSD care îşi propune reformarea unui partid care şi-a pierdut tot mai mult
credibilitatea. "Grupul de la Cluj este un fel de colegiu invizibil al celor care s-au săturat de inerţie şi de
nomenclaturişti. Suntem o nouă generaţie politică, ce visează o nouă Românie" spune Vasile Dâncu, unul dintre
exponenţi. (Diabolica poză-semnal de mai sus îl reprezintă pe Nicolae Văcăroiu - unul din nomenclaturiştii
vechii generaţii, numit preşedinte interimar şi a fost publicată de ziarul Ziua în data de 20 aprilie 2007, imediat
după demiterea lui Traian Băsescu sub titlul "Vin laCotroceni!". Imaginea care se reflectă în ochelari este aceea
a unor mâini reunite – simbol al frăţiei malefice masonice.)

Punând alături toate aceste piese vedem cum lucrurile încep să se lege şi cum se prefigurează interese masonice,
internaţionale. Ceea ce se petrece în România este mult mai important pentru liderii mondiali decât vor ei să ne
lase să credem. Un motiv în plus să mergem în număr cât mai mare la vot şi să demonstrăm că nu dorim să fim
conduşi nici de numărul 322 şi nici de masoneria rusă.

Bibliografie:

1. Valentin Manoliu-„Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica
conspiraţie internaţională a Noii Ordini Mondiale”
2. Site-ul DEZVALUIRI.RO
3. Site-ul postului de radio BBC ROMANIAN
4. Site-ul de stiri HOTNEWS

Vă recomandăm să citiţi şi:

Dinu Patriciu - primus inter pares. Tratamentul preferenţial aplicat lui Dinu Patriciu
Numărul 322 din Parlamentul României dezvăluie natura satanică a forţelor oculte care controlează politica
românească
Cine ne dezinformează şi în interesul cui?
Situaţiunea actuală şi sloganurile masonice

yogaesoteric
18 mai 2007

Chiar înainte de audierile de la Stockholm masoneria română dezgroapă regi morţi


pentru a invoca sprijinul fraţilor suedezi

Noi directive masonice în Ziua

de Anca Munteanu

11 octombrie 2005. Prima zi a procesului din Suedia pentru judecarea cererii de extrădare formulate de statul
român împotriva lui Gregorian Bivolaru. În aceeaşi zi în România apare şi inevitabila comandă masonică cu care
ne-a obişnuit Sorin Roşca Stănescu. « Suedia sprijină România. Regele Oscar al II-lea, membru de onoare al
Ordinului Masonic Român ». Coincidenţă? Nicidecum.

Ziarul care a publicat acest articol nu mai are nevoie de prezentare: spui ZIUA, spui masonerie. Autorul
articolului merită, însă, două vorbe. Victor Roncea este şeful Departamentului Politică Externă al ziarului ZIUA
şi autorul lucrării "România în noua ordine mondială", carte publicată anul acesta. După cum vedeţi nici el nu are
legături cu masoneria şi nici usturoi n-a mâncat...

Nu mică ne-a fost mirarea când, după o scurtă căutare pe google am aflat că regele Oscar al II-lea a domnit cu
mai bine de...120 de ani în urmă. Da, aţi citit bine, masonii au scormonit în istoria Suediei până au găsit un motiv
„convingător” pentru care lojile de acolo să ajute lojile din România să îl distrugă pe Gregorian Bivolaru.

Aşa cum ne-au obişnuit deja cei de la Ziua, între comanda din titlu şi conţinutul articolului există o mare
discrepanţă, astfel încât nici până la final nu ne lămurim cum anume sprijină Suedia România şi ce are de–a face
masoneria cu asta? Articolul vorbeşte, de fapt, despre o vizită oficială în Suedia a unei delegaţii a Uniunii
Juriştilor din România (UJR), o asociaţie juridică. Din delegaţie a făcut parte Gavril Iosif Chiuzbaian,
preşedintele UJR, fost ministru al Justiţiei PUNR înainte de guvernarea CDR. Despre apartenenţa sa la masoneria
română vorbeşte răspicat un articol din Evenimentul Zilei din 17 mai 2004. De asemenea, conform site-ului AIM
- Active Information Media – Iosif Chiuzbaian este cel de-al doilea român, după Regele Mihai, care a primit cea
mai înaltă distincţie masonică - "Alexandru Ioan Cuza Princeps" - a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic
Român. De numele lui Chiuzbaian este legat şi un scandal de sute de mii de dolari. Pe scurt, după 1989,
Chiuzbaian, în numele UJR, a primit din partea premierului de atunci, Petre Roman, dreptul de a folosi gratuit 99
de ani o imensă clădire din centrul Bucureştiului. După ce a fost numit ministru al Justiţiei, în 1992, Chiuzbaian a
închiriat spaţiile comerciale de la parterul clădirii, câştigând zeci de mii de dolari anual. Cei câţiva proprietari de
drept ai unor apartamente din clădire s-au trezit aruncaţi în stradă, pentru ca au deranjat afacerile juriştilor.
Afaceri ilegale, pentru că asociaţiile nu au dreptul să desfăşoare acţiuni cu caracter comercial, cu atât mai mult în
spaţiile pe care le deţin de la stat.

Juriştii români s-au întâlnit cu Cancelarul suedez al Justiţiei, Gran Lambertz şi au discutat despre dezvoltarea
cooperării juridice romano-suedeze, exact înainte ca în Suedia să înceapă judecarea cererii de extrădare formulate
de autorităţile române împotriva lui Gregorian Bivolaru. La întâlnire s-a adoptat un amplu program de
colaborare, vizând inclusiv proiecte comune în perspectiva integrării României în UE, „oficialii suedezi
exprimându-şi susţinerea pentru aspiraţiile României”. Aceasta în condiţiile în care, decizia justiţiei suedeze în
dosarul lui Gregorian Bivolaru poate influenţa serios procesul de integrare al României în UE. Respingea cererii
de extrădare şi acordarea de azil politic în Suedia lui Gregorian Bivolaru de către instanţa de la Stockholm ar
însemna dovada clară a faptului că justiţia română nu este capabilă de a da o sentinţă corectă în acest caz, deci nu
este pregătită pentru integrarea în UE.

ZIUA informează că „delegaţia UJR a fost invitată să viziteze Palatul Regal şi Templul Ordinului Masonic
Suedez, unde a fost evocată figura regelui Oscar al II-lea care, în calitate de conducător al Masoneriei suedeze a
sprijinit Masoneria româna, fiind chiar membru de onoare al Ordinului Masonic Român”. Care este legătura
logică între discuţiile dintre jurişti şi vizitarea Templului Masonic? Şi de ce se amestecă masoneria în problemele
justitiţiei româneşti, tocmai acum? Acest articol poate fi privit ca un mesaj codat, prin care masonii din România
cer sprijinul celor din Suedia în dosarul lui Gregorian Bivolaru. Se dezgroapă, astfel, legături istorice. Rege
Oscar al II-lea, ce a domnit acum 120 de ani, este dintr-o dată vedeta zilei. „Suedia sprijină România” este o
comandă? O speranţă? O încercare de intimidare?

YOGAESOTERIC are o secţiune specială dedicată demascării masoneriei. Protocoalele secrete ale acestora şi
mărturii ale unor foşti masoni arată clar că masoneria este departe de a fi doar o societate de binefacere, aşa cum
îi place să se prezinte. Ea este adevăratul pericol pentru siguranţa naţională a statelor, iar articolul publicat de
Ziua este încă o dovadă în plus a amestecului ei inclusiv în treburile justiţiei. Cum poţi avea o justiţie corectă
dacă masonii, total obedienţi faţă de interesele lojelor sunt cei care împart dreptatea?

Gregorian Bivolaru, a devenit inamicul public numărul unu tocmai pentru că le-a demascat planurile. Acum,
când Justiţia suedeză, care nu este obedientă intereselor masoneriei româneşti, este pe cale să îi facă dreptate,
fraţii au pus în acţiune toate mijloacele posibile de distrugere, care de care mai penibile, chiar cu riscul de a-şi da
arama pe faţă în mod public. Nu au obţinut însă decât acest lucru, întrucât judecătorii de la Stockholm au admis,
deocamdată neoficial, că abusrdele acuzaţii care i se aduc lui Gregorian Bivolaru nu se susţin.

ZIUA 11 octombrie 2005

Suedia sprijina Romania. Regele Oscar al II-lea, membru de onoare al Ordinului Masonic Roman

La invitatia Cancelarului suedez al Justitiei, Gran Lambertz, in perioada 6-10 octombrie 2005, o delegatie a
Uniunii Juristilor din Romania a efectuat o vizita oficiala in Suedia, informeaza un comunicat al UJR. Delegatia
romana a fost alcatuita din Gavril Iosif Chiuzbaian, presedintele Uniunii Juristilor din Romania, Sorin Popescu,
presedinte de sectie la Consiliul Legislativ, Ovidiu Predescu, prorector al Universitatii "George Baritiu", Bogdan
Ionescu, secretar general al UJR. Cele doua delegatii au discutat despre dezvoltarea cooperarii juridice romano-
suedeze si au dezbatut pe larg asemanarile si deosebirile dintre sistemele de drept ale celor doua tari. De
asemenea, a fost adoptat un amplu program de colaborare, vizand inclusiv proiecte comune in perspectiva
integrarii Romaniei in UE, oficialii Suediei exprimandu-si sustinerea pentru aspiratiile Romaniei. In calitate de
vicepresedinte al Asociatiei Internationale a Juristilor Democrati de la Bruxelles, Gavril Iosif Chiuzbaian a
discutat cu gazdele problema afilierii juristilor suedezi la aceasta importanta organizatie mondiala, avand statut
special pe langa O.N.U, convenindu-se ca afilierea sa se realizeze in viitorul apropiat.

In finalul discutiilor s-a convenit ca intalnirile dintre juristii romani si cei suedezi sa aiba loc cel putin o data pe
an si sa se puna un accent deosebit pe studiile de drept comparat.
Delegatia UJR a fost invitata sa viziteze Palatul Regal si Templul Ordinului Masonic Suedez, unde a fost evocata
figura regelui Oscar al II-lea care, in calitate de conducator al Masoneriei suedeze a sprijinit Masoneria romana,
fiind chiar membru de onoare al Ordinului Masonic Roman. (Victor Roncea)

yogaesoteric

În 1931, un deputat român trage semnalul de alarmă împotriva francmasoneriei


Vă prezentăm o remarcabilă interpelare făcută de dr. Vasile
Trifu în Parlamentul României în 1931. Medic urolog celebru
şi membru al mai multor prestigioase organizaţii medicale
internaţionale, Vasile Trifu era în 1931 deputat de Storojineţ
(judeţ din Basarabia).

Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,

Înainte de a păşi în dezvoltarea acestei interpelări, vă rog din


adâncul inimii, să binevoiţi a-mi permite să vă exprim
sentimentele mele cele mai vii de gratitudine, pentru votul ce aţi
avut amabilitatea şi curajul să-mi acordaţi, spre a putea încerca să expun în faţa d-voastră, distinşi reprezentanţi
ai naţiunii, o problemă care, dacă nu este sigurul motiv al prezentării mele în faţa alegătorilor, este desigur pentru
mine personal cel mai important.

Îndeplinindu-mi o datorie care înfruntă de luni de zile cele mai variate dificultăţi, dificultăţi care pe foarte mulţi
i-ar fi oprit de mult în cale, am învăţat să-mi cunosc adversarii, să-i ocolesc sau să-i înlătur cu loialitate
desăvârşită, fără măcar a încerca să le opun „ura” pe care dânşii o folosesc cu atâta tristă înverşunare.

Nu mă îndoiesc ci, dimpotrivă, sunt încredinţat că adversari şi dintre cei mai cumpliţi se găsesc astăzi aici,
printre d-voastră sau chiar în tribune, unde deunăzi am observat prezenţa unui mare Hierofant, prea-onorabil
licenţiat în Kabala, suveran, mare pontif şi mare inspector general inchizitor.

Pe toţi îi salut sincer, cavalereşte, aşa cum salutau odinioară, în vremurile barbare, aceia care înainte de a începe
un atac în contra duşmanilor, găseau nimerit să-şi privească adversarul drept în ochi şi să-l salute cu cel mai larg
gest de curtoazie.

D-le Preşedinte, d-lor deputaţi, am avut onoarea a face în faţa dvs. următoarele întrebări şi anunţări de interpelări:

Am onoarea de a interpela pe d-l ministru al armatei dacă are cunoştinţă de faptul că numeroşi ofiţeri activi
aparţin societăţilor secrete ale francmasoneriei, care societăţi, prin mijloace oculte, urmărind o veche şi
nedezminţită tradiţie, luptă pentru desfiinţarea instituţiei monarhice, a bisericii creştine şi a statului naţional.

Având în vedere că una şi aceeaşi persoană, angajată solemn în serviciul statului şi mai ales al armatei, nu poate
servi în acelaşi timp şi unei organizaţii care slujeşte în taină în contra statului şi având lozinca „să spânzure pe
ultimul rege cu maţele ultimului preot”…
M. Oltescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne: D-le
Preşedinte, aceasta este o nouă interpelare.

D-l dr. V. Trifu: …că, prin urmare, există o desăvârşită


incompatibilitate între jurământul de credinţă faţă de Rege şi
jurământul prestat ordinului secret şi subversiv al francmasonilor,
care, în mod inadmisibil, servesc francmasoneria împotriva ţării
şi a regelui?

În şedinţa din 11 iulie 1931 am întrebat:


„D-le Preşedinte, am onoarea a întreba pe d-l ministru al armatei
ce rost are paza militară a clădirii din str. Câmpineanu nr. 45,
unde de luni de zile, ziua şi noaptea, face de pază un pluton de
ostaşi?”

În cazul că nu voi primi un răspuns satisfăcător, voi reveni asupra


acestei întrebări cu ocazia dezvoltării interpelării asupra ofiţerilor francmasoni.

La 25 noiembrie am pus următoarea întrebare:


„Am onoarea a întreba pe d-l ministru de finanţe dacă asociaţiile francmasonice, de orice culoare, plătesc sau nu
impozite: (1) pe venitul clădirii unde îşi au sediul; (2) ca societăţi ce au un buget şi încasează cotizaţii şi donaţii
foarte însemnate; dacă plătesc, sub ce formă plătesc, sub ce nume; iar dacă nu plătesc, cum au înşelat statul şi l-
au frustrat şi cum scapă de rigorile fiscalităţii, pe care le suferă orice cetăţean, chiar când este perfect onest…”

D-l A.C.Cuza: D-le Preşedinte, vă rog să evacuaţi sala de unii reprezentanţi ai aşa-zisei prese, care au intrat aici,
unde nu au dreptul să stea. Este vorba de d-l Clarnet.

D-l dr. V. Trifu: D-le Preşedinte, d-lor deputaţi, o altă întrebare – aceea despre care vorbeşte d-l ministru – este
următoarea:

Am onoarea a întreba pentru ce motive a dat d-l Cădere poruncă straşnică d-lui Vintilă Ionescu să ia măsuri de
confiscare a „Buletinului Anti-Masonic”, de îndată ce această revistă ar reapare?

„Buletinul Anti-Masonic” nu a făcut decât să reveleze pur şi simplu câteva dintre uneltirile tainice ale societăţilor
secrete, care, mai ales de câţiva ani, cu o înverşunare sălbatică acaparează pe toţi semidocţii şi îi proclamă valori,
pe toţi rataţii şi îi proclamă oameni geniali, astfel ca prin ajutorul lor să dezorganizeze şi societatea românească şi
statul român, după cum asociaţiile similare din străinătate zăpăcesc şi dezorganizează societăţile şi statele
corespunzătoare.

„Buletinul Anti-Masonic” a arătat că societăţile secrete masonice, societăţi de gândire, de anumită gândire, dau
concurs sectelor şi izbesc prin toate mijloacele în Biserica Română, stâlpul dintotdeauna al naţiunii române.

„Buletinul Anti-Masonic” a arătat că aceleaşi societăţi uneltesc împotriva armatei care, întotdeauna vitează şi
cuminte, este acum invadată de intriganţi, ale căror maşinaţiuni ar putea avea un trist rezultat; împotriva şcolii,
otrăvind-o cu ideea dăunătoare de pacifism perfid, educaţiune fizică falsificată şi culturi abracadabrante.
„Buletinul Anti-Masonic” a dovedit că francmasoneria dărâmă
naţionalismul şi ideea de stat român naţional, pentru a înscăuna şi
la noi „republica”, viitoarea provincie roabă a marii republici
internaţionale francmasonice. Şi terminam: „Pentru că ţara şi mai
ales dvs. trebuie să fiţi lămuriţi, am onoare a vă ruga respectuos
să mi se îngăduie să dezvolt o interpelare în această gravă
chestiune”.
D-lor deputaţi, care a fost intenţia mea? Am voit să vă semnalez
existenţa unui al doilea stat, anume francmasoneria, pe care îl
bănuiţi doar cei mai mulţi dintre dumneavoastră.

Şi fiincă pe mintea şi pe inima dumneavoastră se reazemă


nădejdea şi încrederea ţării, mă cred dator a vă arăta, pe cât va fi
posibil prea modestelor mele resurse, ce este francmasoneria şi, mai ales, care este rolul ei.

Mă bizui însă pe bunăvoinţa dumneavoastră, căci nu mă îndoiesc nici de patriotismul dvs., nici pe dorinţa dvs. de
a dezlega problema dureroasă, tragică, ce vi se pune tuturor, anume aceea de a înţelege cauzele mizeriei în care
se zbate o naţiune vitează, cuminte, harnică pentru a găsi o soluţie capabilă să curme o boală grea, cu o vastă şi
variată simptomatologie, numită „criza actuală”.

Din întrebările ce mi-am permis să le pun, precum şi din felul în care s-a încercat să mi se zădărnicească această
interpelare, dumneavoastră v-aţi şi putut convinge că francmasoneria este o instituţie care se bucură de drepturi
excepţionale, aşa de mari, încât, în ţara unde am ajuns ca nimic şi nimeni să nu mai fie sfânt nimănui şi unde poţi
înjura cum îţi vine la gură pe oricine, nu ai dreptul să te atingi măcar de francmasoni.

Am fost demult prevenit, dar am avut fericirea să primesc îndrumări, sfaturi şi îndemnuri, fără însă nici un fel de
ajutor material, de la cele mai strălucite personalităţi ale naţiunii celei mai nobile dintre toate câte există pe
întreaga suprafaţă a pământului: naţiunea franceză. Am stat neclintit numai pe front din 1916 până în 1918, am
suferit şi am sângerat greu. Orice mi s-ar întâmpla, voi purta în adâncul fiinţei mele, până în mormânt, adânca
satisfacţie că am avut cinstea inegalabilă să lupt şi să sufăr pentru Patria mea. Dar, d-lor, această satisfacţie se
transformă în adevărată beţie sufletească la gândul că, luptând pentru Patria mea, m-am luptat în acelaşi timp
pentru o altă patrie, a doua patrie a mea şi a dumneavoastră a tuturor, pe care nu o iubesc mai puţin, Franţa.

Imediat după ce am început lupta mea, aici, am primit nenumărate felicitări şi încurajări, dintre care vă rog să-mi
permiteţi să vă semnalez câteva. Strălucitul critic francez Louis Bethleem, directorul revistei „Revue des
Lectures”, îmi scrie: „Permiteţi-mi să vă exprim cele mai vii felicitări pentru frumoasa şi curajoasa iniţiativă,
care va avea, sunt încredinţat, cel mai strălucit succes. Nu fără dificultăţi, fireşte, fiindcă asta este soarta tuturor
străduinţelor nobile, dar dumneavoastră nu sunteţi omul care să daţi înapoi în faţa greutăţilor. Sunt fericit,
cunoscând activitatea dumneavoastră, şi rog pe Dumnezeu să vă ajute mai departe”.

Alte revelaţii inedite despre francmasoneria românească citiţi în aceste fragmente inedite din cartea Cucuveaua
cu pene roşii de Ion Costin Grigore...

iunie 2005
yogaesoteric
© MISA 2000 – 2008
Răzbunarea francmasoneriei

Gregorian Bivolaru, un Van Helsing al României

MISA nu s-a bucurat niciodată de toleranţa autorităţilor, cu toate că yoghinii sunt nişte oameni foarte paşnici. În
decursul timpului în cadrul acestei şcoli de yoga s-au făcut însă multe dezvăluiri zguduitoare despre activităţile
masoneriei mondiale şi despre planurile ei secrete de viitor care urmează să se aplice la nivelul întregii planete în
anii care vor veni.

Cea mai deranjantă dezvăluire – mai ales pentru masonii de pretutindeni – a fost ştirea „bombă” că viruşii
declanşatori pentru Sida şi Ebola şi cel mai recent virusul declanşator pentru SAR au fost fiecare creaţi în mod
artificial în laborator la ordinul şi cu finanţarea masonilor pentru a se putea reduce în felul acesta, printr-un
sinistru genocid planetar populaţia planetei la numai 1 miliard de locuitori. Acest plan criminal urmează să se
finalizeze pentru că în viziunea dementă a masonilor suprapopulaţia poate declanşa o mulţime de neajunsuri
planetare şi în plus un număr prea mare de oameni este mult mai greu de manipulat şi de stăpânit.

La toate acestea s-a adăugat şi faptul că Gregorian Bivolaru a publicat o carte cu dezvăluiri senzaţionale intitulată
„Semnale şi ordine francmasonice secrete transmise prin presă. Cum pot fi ele recunoscute cu uşurinţă de românii
inteligenţi şi care este în realitate semnificaţia lor ascunsă”, în care a făcut pentru prima oară publice semnele şi
mesajele ultrasecrete pe care masonii de pretutindeni le folosesc de zeci de ani în taină, atunci când dau într-un
mod „discret” anumite ordine celorlalţi „fraţi” masoni, atât în cadrul apariţiilor din emisiunile TV cât şi prin
fotografiile lor care apar în presă, atunci când ei sunt fotografiaţi făcând anumite gesturi secrete ce implică un
anumit „cod” misterios care este cunoscut numai de ei.

O conferinţă incendiară pe care Gregorian Bivolaru a ţinut-o la Paris cu ocazia unei deplasări în Franţa,
conferinţă în cadrul căreia el a vorbit cu mult curaj despre multe „adevăruri” interzise şi despre uriaşa conspiraţie
planetară pe care masonii o urzesc de zeci de ani profitând de înalte protecţii guvernamentale – mai ales în
S.U.A. (unde simbolurile lor oculte sunt deloc întâmplător prezente pe bancnotele de un dolar), „a umplut
paharul” iritării masonilor.

În viziunea lor, Gregorian Bivolaru era un fel de Jan van Helsing al României, care îi deranja din ce în ce mai
mult prin dezvăluirea în masă a unor secrete „înfricoşătoare” care sunt ştiute numai de cei mai mari conducători
ai masoneriei, undeva la vârf. De aceea masonii au apelat pe ascuns la „fratele” Adrian Năstase, care după cum
se ştie în anumite cercuri ale puterii din România este şi el mason (chiar cu un grad mare) pentru ca să-l „reducă”
la tăcere pe Gregorian Bivolaru, trimiţându-l după gratii şi tototdată i-au cerut lui Adrian să distrugă cu ajutorul
puterii de care dispune MISA. Pentru acest important serviciu masonii i-au promis în schimb un ajutor total în
ceea ce priveşte alegerea sa ca preşedinte al României.

La scurt timp după această înţelegere care a fost realizată cu masonii din S.U.A., la ordinele care au fost date din
„umbră” de Adrian Năstase, Poliţia română şi Procuratura au declanşat cea mai mare acţiune din ultimii 15 ani
care a fost intitulată „Operaţiunea Christ”. Atunci deodată, la un semnal ce a fost dat din biroul lui Adrian
Năstase, după mulţi ani de pace şi armonie, autorităţile au pornit „mineriada” împotriva yoghinilor şi au început
să le urmărească atent activitatea, să-i tracaseze, să-i ancheteze şi chiar au ajuns să-l aresteze pentru câteva zile pe
„guru” Bivolaru pentru nişte motive hilare. În cursul descinderilor în forţă şi a percheziţiilor au fost săvârşite
multe abuzuri şi ilegalităţi, iar multor yoghini le-au fost ridicate fără procese verbale diferite obiecte şi bunuri
care după aceea nu le-au mai fost înapoiate. Marea majoritate a românilor nu ştiu că yoghinilor li se trage tot
necazul de la masoni şi de la Adrian Năstase...

[Notă: Jan Van Helsing este autorul volumelor „Organizaţiile secrete şi puterea lor în secolul XX” care fac
dezvăluiri cutremurătoare şi şocante privitoare la francmasonerie şi la jocul puterii şi al banilor, la modul în care
câteva organizaţii secrete conduc din umbră planeta urmărindu-şi propriile interese care implică, printre altele, şi
subordonarea completă a marii majorităţi a omenirii. Datorită dezvăluirilor formidabile pe care el le face, cărţile
lui Van Helsing au fost interzise de către francmasoni în Germania.]

Cităm în continuare în sprijinul afirmaţiilor de mai sus un fragment din cartea Războiul nevăzut II: autor Cornel
Dan Niculae, Ed. Carpathia Rex, 2004, p. 236

„Obedienţa lui A. Năstase faţă de masonerie a devenit categoric făţişă după ce Eugen Ovidiu Chirovici a devenit,
în anul 2003, prin furtul a 34 de voturi, şeful Marii Loji Naţionale Române. Deja şef la „I.M.M.-uri” (unde se
vehiculează importante fonduri europene nerambursabile), Chirovici era şi consilier al primului-ministru al
României, Adrian Năstase. La scurt timp se declanşează atacul oficial al serviciilor secrete româneşti,
procuraturii şi poliţiei împotriva Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (cea mai virulentă mişcare anti-
masonică din România, ce editase revista Masoneria), prin arestarea liderului acesteia, „yoghinul” Bivolaru (sub
numele lui Gregorian Bivolaru au mai apărut lucrări precum: Dezvăluiri senzaţionale referitoare la acţiunile şi
planurile satanice ale Francmasoneriei Mondiale; sau Francmasoneria. Misterele dezvăluite ale unei gigantice
conspiraţii satanice planetare).

În instrumentarea cazului „gurului Bivolaru” s-a recunoscut oficial implicarea serviciului secret al Ministerului
de Interne (UM 0962). Şeful acestui serviciu, Virgil Ardelean este la rândul său mason, având titlul Quattuor
Coronati. Acest serviciu, ca şi ministerul, are la conducere mai mulţi masoni. La înmormântarea unuia dintre
foştii şefi ai UM 0962, Fl. Calapod, „au fost mai mulţi masoni decât cruci şi gropi în cimitir”(cf. Evenimentul
Zilei din 17.05.2004, căruia un mason i-a declarat: „Am sub mine şi deasupra mea mulţi fraţi masoni şefi de
spitale ori cu grade şi funcţii importante în armată, în servicii secrete şi membri marcanţi din toate partidele
politice importante”). La S.R.I. sunt cunoscuţi ca fiind masoni ofiţerii Ovidiu Soare (şef de divizie), Victor
Marcu, Aurel Rogojan, Vasile Iancu şi chiar, mai recent, Radu Timofte (după ce se declarase anti-mason înainte
de a fi director S.R.I.). Chiar şi şeful armatei române, generalul Mihail Popescu, şef al Marelui Stat Major, a fost
convertit de masonerie.”

Bibliografie:
Jan Van Helsing, Secret Societies and Their Power in the 20th Century, ed. Ewertverlag S.L. (1995)
Ed Decker, The Dark Side of Freemasonry, ed. Huntington House Publishers (September 1, 1994)
David Icke, The Biggest Secret, The Book That Will Change the World, ed. Bridge of Love Publications UK ,
1999
Alan B. Jones, How The World Really Works, ed. ABJ Press (January 1997)
Ralph Epperson, Masonry: Conspiracy Against Christianity - Evidence That the Masonic Lodge Has a Secret
Agenda, ed. Publius Press
John Ankerberg, John Weldon, The Facts on the Masonic Lodge, ed. Harvest House Publishers (January 1, 2003)
Stephen Knight, The Brotherhood: The Explosive Expose of the Secret World of the Freemasons, ed.
HarperCollins; New Ed edition (1985)
yogaesoteric

O perspectivă lucidă asupra fraudării alegerilor

Fraude electorale, comparaţii gratuite şi Protocoale urmate pas cu pas…


Biroul Electoral i-a făcut cadou 160.000 de voturi (2,5 %) lui Adrian Năstase

Pe 29 noiembrie B.E.C. a început să facă publice datele oficiale în urma numărării voturilor. Aşa cum era şi
firesc, pe parcursul zilei procentele diferiţilor candidaţi creşteau. La început, la fel au stat lucrurile şi cu
numărul de buletine declarate nule, însă la ora 17, sfidând toate regulile matematice, numărul de voturi
anulate a scăzut semnificativ cu 160.000. Întrucât numărul total de buletine de vot luat în calcul a rămas
constant, singura explicaţie a acestui fenomen este că buletinele care au fost anulate iniţial au fost repuse
în circuit şi calculate ca voturi pentru unul dintre candidaţi Urmărind procentele este clar că de acest lucru a
beneficiat Adrian Năstase. În plus ieri raportul B.E.C. nu a venit la ora 17 aşa cum era anunţat ci a fost dat
publicităţii mult mai târziu, la 18.45, adică exact cu 15 minute înainte ca Adrian Năstase să apară la
jurnalele de ştiri şi să anunţe triumfător că se distanţează de Băsescu.

Procentaj din total


Nr. voturi nule Diferenta candidati
voturi
29.11 ora 12 392.447 5,54% 4,08%
29.11 ora 17 232 597 3,28% 6,35%
Diferenta 159 850 -2,26% +2,27%

De ce suntem puşi în aceeaşi oală cu Ucraina ?

În mai multe ziare din presa italiană apar titluri precum: ,,După Ucraina a izbucnit în România scandalul
alegerilor trunchiate". Liderul Alianţei Liberal-Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European,
Graham Watson a cerut Comisiei Europeene să verifice rezultatele alegerilor din România: ,,În caz contrar,
lozincile portocalii de pe străzile Kievului vor fi transferate la Bucureşti”.

Nici presa românească nu este străină de manipulări în aceeaşi direcţie ,,Opoziţia importă modelul
ucrainean” scrie Jurnalul Naţional. Şi iată o altă declaraţie interesantă a lui Cristian Tudor Popescu în
Adevărul: ,,Nu întâmplător (atunci cu ce intenţii?) l-am întrebat pe dl. Băsescu, duminică seara, la
Realitatea TV (..) dacă vede o analogie între România şi Ucraina. Dl. Băsescu a răspuns "categoric nu", că
"nu doreşte să destabilizeze ţara".

Oare se încearcă inducerea unor mişcări de stradă şi la noi sau doar se pregăteşte terenul pentru mai
târziu?

Ce se află în spate ?

Este uimitor cât de uşor de detectat este stratagema utilizată pentru fraudarea alegerilor. Până şi un şcolar
care ştie puţin artimetică o poate descoperi. La fel, autobuzele cu turişti electorali s-au plimbat în văzul
tuturor. Cu ce scop însă atâta ,,transparenţă" ? Să fie vorba doar de lipsă de inteligenţă ?

Este posibil ca cei care conduc acum ţara sunt atât de convinşi de eficienţa mijloacelor de manipulare şi de
menţinere a unei stări de indiferenţă la nivelul oamenilor, încât nici nu se mai sinchisesc să se ascundă. Vă
amintiţi experimentul cu câinii care erau atât de dezorientaţi de mesajele contradictorii primite, încât având
mâncarea în faţă nici nu se mai atingeau de ea (vezi articolul De ce sunt oamenii indiferenţi?).

Dar, un lucru şi mai grav poate, confirmat de numeroasele paralele cu Ucraina, se plusează pentru a creşte
nivelul de frustrare şi tensiunea oamenilor cu scopul de a-i face să iasă în stradă sau pentru a-i determina
să apeleze la ,,salvatoarea" integrare în Uniunea Europeană.

Pentru cei care încă mai sunt sceptici, o să vă prezint câteva extrase concludente din planurile de
instaurare a Noii Ordini Mondiale (« Protocoalele secrete ale înţelepţilor francmasoni ») care sunt deja puse
în aplicare şi la noi:

,, Ţinta de căpetenie a acţiunilor noastre este să slăbim spiritul public al creştinilor prin critică, să-i facem
să-şi piardă obiceiul de a cugeta adânc, deoarece gândirea profundă dă naştere împotrivirii fata de noi (…).
Pentru a dezbina şi a câştiga opinia publică, trebuie să o buimăcim răspândind din diferite părţi şi vreme
îndelungată atâtea păreri care se bat cap în cap, încât creştinii se vor pierde în labirintul acesta şi vor sfârşi
prin a considera că este mult mai bine să nu ai nici o părere în politică"

(deja au reuşit, asaltaţi de atâtea informaţii contradictorii, mulţi români au ales să nu îşi exercite dreptul de
vot).

,, De la noi porneşte teroarea care a cotropit totul.(…)Toate Statele, în urma acestor uneltiri abile, cer
linişte, sunt gata să jertfească totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atâta timp cât ele nu vor
recunoaşte deschis şi cu umilinţă Guvernul nostru Suprem. (…) Poporul a început deja să strige că trebuie
să se rezolve problema sociala cu ajutorul înţelegerii internaţionale. Împărţirea poporului în partide i-a pus
pe toti la dispoziţia noastră deoarece, pentru a susţine o luptă pentru putere, trebuie bani, iar banii sunt
toţi sub controlul nostru

"

,,Aduceţi-vă aminte ca guvernele si popoarele nu văd decât aparenţa, înfăţişarea de la suprafaţă a


lucrurilor.(…) Votul public, din care am facut arma ridicării noastre la putere şi cu care i-am obişnuit pe
oameni prin diferite uniuni si tovărăşii), îşi va juca o ultimă dată rolul, pentru a exprima dorinţa întregii
omeniri de a ne cunoaste mai de aproape înainte de a ne judeca. Iată de ce trebuie sa împingem toata
lumea la votul public, fara deosebire de clasa si de cens electoral, pentru a putea întrona absolutismul
majoritaţii, pe care nu-l poţi obtine de la clasele censitare inteligente

".

,, Am înlocuit pe guvernator cu o caricatură a guvernului, cu un preşedinte luat din mulţime, din mijlocul
creaturilor noastre, al sclavilor noştri. Vom putea introduce fără teama anumite schimbări ce ne vor fi
favorabile nouă, de care nu va răspunde decât această creatura a noastră care va fi o marioneta. Ce ne
pasa nouă dacă rândurile celor ce aleargă dupa putere vor deveni mai rare sau dacă se vor produce, în
lipsa de preşedinţi, încurcături capabile de a dezorganiza în întregime ţara?

(vezi cazul Ucrainei). Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajează, vom unelti şi manevra
alegerea de prşsedinti care au în trecutul lor o pată ascunsă (Adrian Năstase are chiar mai multe) Teama
de o asemenea descoperire, dorinţa proprie fiecărui om odată ajuns la putere de a-şi menţine privilegiile,
foloasele şi onorurile legate de noua sa condiţie, vor face din aceştia servitorii credincioşi ai poruncilor
noastre".

,, Popoarele, obosite de neorânduielile si caracterul usuratic al conducatorilor lor, vor ajunge sa strige:
"Alungati-i si dati-ne un rege universal, care sa ne poata uni pe toti si sa distruga cauzele neînţelegerilor
noastre: graniţele naţiunilor, religiile, calculele Statelor; un rege care să ne dea acea pace şi acea siguranţă
pe care nu o putem obţine de la conducătorii şi reprezentanţii noştri."

Ştiţi foarte bine că, pentru a face posibile asemenea dorinţe, trebuie să tulburăm în asemenea mod
neîntrerupt, în toate ţările, legăturile dintre popor şi guvern pentru a ajunge să obosim întreaga lume prin
dezbinare, duşmănie, ură şi chiar prin martiraj, foamete, răspândirea bolilor, pentru ca creştinii să nu vadă
altă scăpare decât aceea de a recurge la suveranitatea noastră absolută si întreagă"

Aceste planuri dezvăluie temerea cea mai mare a francmasoneriei şi motivul pentru care suntem noi
prigoniţi acum: ,,O alianţă trainică între toţi creştinii din lume ne-ar putea opri oricând, spun ei şi continuă
plini de orgoliu prostesc, dar acum noi ştim că suntem scutiţi de această primejdie prin rădăcinile adânci de
neînţelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima creştinilor".

Toate aceste lucruri ar trebui privite cu luciditate, a nu le cunoaşte sau a le ignora cu bună ştiinţă înseamnă
a le face jocul celor care plănuiesc din taină instaurarea Noii Ordini Mondiale. A ne retrage din viaţa socială
şi publică ar avea aceleaşi efecte. Nu indiferenţa sau revolta, ci uniunea, iubirea şi compasiunea alături de
credinţa în Dumnezeu ne vor ajuta să reuşim. Este încurajator faptul că Traian Băsescu replică ferm
la toate comparaţiile deplasate care se fac în această perioadă cu Ucraina şi nici nu promovează apelurile
disperate către Uniunea Europeană!

Avem convingerea fermă că poporul român poate depăşi aceste evenimente recurgând la bunul-
simţ credinţa şi înţelepciunea tradiţională românească. Pentru aceasta însă trebuie să fim lucizi
şi să nu ne mai lasăm manipulaţi!

1 decembrie 2004
yogaesoteric

Pro şi anti-masonerie la OTV


Despre emisiunea lui Dan Diaconescu (02.01.2005) care l-a avut ca invitat pe masonul Olimpian Ungherea,
dar şi despre emisiunea de a doua zi cu Lorin Fortună

Dacă cei care conduc din umbră au decis să îşi trimită un mesager, care nu se sfieşte să declare sus şi tare că este
mason de gradul 3 într-o emisiune cu audienţă maximă şi într-un moment de început de an înseamnă că ceva
important se petrece şi era momentul să intervină mai pe faţă decât o fac de obicei. Să ne aducem aminte că
imediat după decembrie 1989 ziarele erau pline de articole care prezentau toată istoria României ca pe o înşiruire
de succese masonice...

Ce rost a avut emisiunea din 02 ianuarie?

Este vorba de o emisiune în care masonul Olimpian Ungherea se dedă la un familiarism exagerat faţă de Dan
Diaconescu şi se plasează pe poziţia superioră a decanului de vârstă care dă lecţii şi îşi permite să facă
recomandări! Pretextul emisiunii a fost lansarea unor noi cărţi ale domnului Olimpian Ungherea, ocazie cu care
acesta şi-a transmis mesajul. Iată exact în ce mod:

„Dan Diaconescu: (...)e bine să ştim de la început lucrurile astea să nu se supere iar cineva foarte tare ca
atunci în 1 septembrie 2002.
Olimpian Ungherea: Ar fi bine să se supere, dar nu mai are preşul sub picioare, puterea nu mai are putere să
fie clar, să înţeleagă şi puterea care a fost până mai ieri că nu mai are putere!
Dan Diaconescu: Dar noua putere are putere sau de acum încolo...?
Olimpian Ungherea: Noua putere are putere...”

O astfel de afirmaţie pare un non-sens dat fiind faptul că noua putere a fost deja recunoscută în 12 decembrie de
electoratul român, singurul capabil să o investească ca fiind Puterea. Pentru cei capabili să audă, această frază
însă este o dezicere publică de Adrian Năstase şi ai lui şi o investire, o recunoaştere oficială a noii administraţii.
În plus, dezvăluie un adevăr cutremurător: guvernul din umbră este adevărata putere şi nu guvernul, nu
preşedintele ales. Este necesar ca ei să fie mai întâi recunoscuşi de guvernul din umbră pentru a exista şi acţiona.
În momentul în care persoanele publice, respectiv preşedintele şi membrii guvernului sunt compromise, guvernul
din umbră îşi trimite mesagerii pentru a se dezice de aceştia, ca nu cumva cineva să îi pună în aceeaşi oală.
Pentru ei a părea ireproşabil din punct de vedere al cutumelor sociale este cel mai important.

În finalul emisiunii am asistat la o a doua recunoaştere - cea a lui Dan Diaconescu şi a emisiunii sale. Conform
paşilor explicaţi în articolul despre Jocuri şi manevre informaţionale este vorba de o punere în aplicare vădită a
planului B: crearea de făgaşe atunci când nu poţi împiedica informaţia să se propage. Chiar dacă rezultatele
alegerilor au fost surprinzătoare, credem noi, pentru aceşti manipulatori din umbră, ei vor să creeze impresia că
este alegerea lor.

Un argument în acest sens este faptul că din reluarea emisiunii respective, care s-a difuzat în dimineaţa zilei de
03 ianuarie au fost scoase întrebările (numeroase şi repetate) primite de la telespectatori referitoare la Gregorian
Bivolaru şi M.I.S.A., cele 12 numere ale revistei Francmasoneria, Protocoalele Sionului, etc. în timp ce alte
jumătăţi de adevăr şi numeroase piste false au fost păstrate. Ideile aberante referitoare la dl. Gregorian Bivolaru
le vom trata în alt articol. Aici vrem în special să evidenţiem modul în care acest personaj burlesc (Olimpian
Ungherea) nu face decât să aplice tehnicile de manipulare prin intermediul informaţiei. Nu că dumnealui ar fi,
neapărat, un manipulator. Satisfăcut de poziţia lui de "răspândac", probabil că domnul Ungherea nici nu ştie cui
îi face jocul şi în ce fel.

Principiul aplicat este acela de a face dezvăluiri parţiale ale unor informaţii presupus oculte. Oamenii vor fi
mulţumiţi şi nu îşi vor mai pune probleme. Dar să nu uităm că totuşi, dl. Ungherea nu este un mare iniţiat. Gradul
3 în fracmasonerie este ceva mai mult decât nimic, şi cu siguranţă nu îi permite accesul nici la secrete şi
informaţii inedite, nici la adevărata faţă şi adevăratele scopuri sinistre ale masoneriei. Lucru evident şi datorită
numeroaselor sale răspunsuri evazive, sau de tipul "nu ştiu". El este doar o marionetă, un mason de paie, de
paradă, un cabotin.

Emisiunea din 3 ianuarie

Pe 3 ianuarie a urmat o altă emisiune la OTV, în care invitatul, domnul Lorin Fortună, a făcut nişte observaţii
critice foarte pertinente la adresa francmasoneriei. El a subliniat şi faptul, dureros de real, că cei care participă
pasivi (acceptând prin pasivitatea lor) la anumite decizii politice sau sociale negative ale celor care conduc din
umbră se fac la rândul lor vinovaţi de complicitate.

Lorin Fortună este un personaj pitoresc al vieţii publice româneşti: revoluţionar de seamă în zilele fierbinţi ale
revoluţiei din 1989 de la Timişoara, fondator de partide (Partidul Republican), publicist (editează revista
"Astral"), bio-energetician, ezoterist... Iată ce a spus el referitor la domnul profesor Gregorian Bivolaru în această
emisiune:

Lorin Fortună: (...) Datorită faptului că în Bucureşti s-au luat deciziile cele mai rele pentru poporul român, de
către guvernanţii care au venit, şi au dus poporul român în situaţia în care este, nu spun acuma care guvern.
Datorită... A, apropo! Veţi vedea... Ţineţi minte că aţi făcut toată treaba aia cu Gregorian Bivolaru... Da?
Dan Diaconescu: Da.
Lorin Fortună: Vă rog să notaţi data, să vedeţi ce se întâmplă peste 5 ani de zile, ce se întâmplă peste 10 ani de
zile, ce se întâmplă peste... 16 ani de zile, după acea dată!
Dan Diaconescu: - Păi ce se întâmplă?
Lorin Fortună: - O să vedeţi, o să vedeţi ce se va întâmpla...
Dan Diaconescu: - De rău sau de bine?
Lorin Fortună: - Eu zic că de rău! Pentru că adevăratul motiv pentru care s-au luat de el, nu-i tipa aia de 14-15
ani care, vorba aia arăta a "femeie jos pălăria" şi aşa mai departe…
Dan Diaconescu: - Da…
Lorin Fortună: - ...ci faptul că el a scris două cărţi împotriva masoneriei şi a tras public, cum să vă spun, a
atras public atenţia poporului român asupra pericolului pe care îl reprezintă acţiunea subversivă, conspirată şi
uneori, şi chiar deseori subversivă a organizaţiilor de tip masonic. Asta a făcut el! Din cauza asta nu-l iartă ei şi
aşa mai departe... În sfârşit!”

Din reluarea emisiunii care l-a avut ca invitat pe domnul Lorin Fortună lipseşte acest pasaj extrem de important.
Pentru că domnul Fortună vorbeşte despre consecinţele karmice ale acţiunilor prin care un popor se face părtaş al
conducerii masonice, prin indiferenţă şi acceptare pasivă. În acest context domnul Fortună a fost prima persoană
din afara M.I.S.A. care a afirmat în mod public că momentul declanşării abuzurilor împotriva domnului profesor
Gregorian Bivolaru a fost puternic marcat negativ în planurile subtile şi va avea consecinţe negative ample. Şi că
motivul real pentru care domnul profesor este persecutat acum este activitatea sa eficient anti-masonică, lucru pe
care şi domnul Gregorian Bivolaru şi M.I.S.A. l-au susţinut încă de la declanşarea evenimentelor.

Evident că acest pasaj a fost scos din reluarea emisiunii de a doua zi. Ne vine greu să credem că aceste omisiuni
sunt întâmplătoare.

În loc de concluzie...

Domnul profesor Gregorian Bivolaru a fost "persona non-grata" (adică nerecunoscută de guvernul din umbră) în
timpul dictaturii comuniste a lui Ceauşescu. Normal era ca după căderea lui Ceauşescu dumnealui să fie
reabilitat, dacă se schimba cu adevărat puterea! Democraţia comunistă din ultimii 15 ani a menţinut însă aceeaşi
atitudine, care a atins limite greu de imaginat începând cu martie 2004. Observăm cu luciditate că şi după alegeri
presa face aceleaşi jocuri, ceea ce demonstrează că guvernele trec, dar cei din umbră rămân. Singurul act care să
demonstreze că lucrurile au intrat acum pe un făgaş autentic pozitiv ar fi stoparea oricărei forme de persecuţie a
domnului profesor. Până în prezent toate acţiunile guvernului din umbră dovedesc doar un singur lucru: că l-au
recunoscut a fi singura fiinţă capabilă să îi pună în Lumină.

Vă recomandăm să citiţi şi articolul Răzbunarea Francmasoneriei

6 ianuarie 2005

yogaesoteric