Pr. Iect. dr.

AUR EL PAVEL

CARTEA PR OFETULUI

Editura Universităţii "Lucian Blaga"

Sibiu - 2000
 Pr. lect. dr. AUREL PAVEL

. ; .. .

CARTEA PROFE TULUI DANIEL

 --.. 7

Pr. lect. dr. AUREL PAVEL

Teză de Doctorat
..

Pr. prof. dr. Dumitru Abruda n- conducător ştiinţific

Pr. prof. dr. Emilian Comiţescu - referent
Pr. prof. dr. Vasile Mihoc - referent
Pr. conf. dr. Leon Arion - referent
CART EA PROF ETUL UI
DA NI EL
INTRODUCERE, TRADUCERE, EXEGEZA ŞI TEOLOGIA CĂRŢil
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
PAVEL,AUREL
Cartea profetului Daniel : introducer e, traducere,
exegeza şi teologia clrtii / pr. lect. dr. Aurel Pavel.-Sib iu:
F.ditura Universităţii "Lucian Blaga'', 2000
p. : an.
Bibliogr.
ISBN 973-651-049-2
l. Biblia. V.T. Daniel
224.5.07

Copertai:
~/~I Daniel fi scrierea pe perete Editura Universităţii "Lucian Blaga"
(unagtne reprodusă din Mica Biblie, Ed. mMBOR)
Sibiu, 2000
p

·CUVÂNT ÎNAINTE

Rânduită, de cătretradi~a creştină, între rllit+il fi .

·T · d .. . ....... .,..e pro etice ale
Vechiu lul estament, iar e către tradiţia iudaică între " t • ,,
de a m-a grupă a ''Tanachului'') sau haghiografe carteaeuvun~ (ceai.
· l · . , pro1etu w
D~e a ~scitat un pe~~nt.1nteres, dovadă bibliografia extrem de
. extinsă, atiit cu caracter cnt1c-mtroductiv cât şi exegetic-teol ic la
această carte. og '
în .caru:'11 bibliografiei_ biblice româneşti, preocupările în
această direcţie au fost totuşi limitate, motiv pentru care tu.a de
Doctorat a pr.lector Aurel Pavel poate fi socotită, pe buni dreptate, 0
îmbogăţire a acestui domeniu al studiilor biblice vechi testamentare.
Precum se poate deduce chiar din titlul tezei, aceasta este
structurată pe trei mari părţi:
* Introducere;
* Traducere şi exegeză;
* Teologia cărţii.

În Introducere, autorul întreprinde o prezentare generală a

cărţii, luând în considerare aspecte precum: versiunile textuale (textul
masoretic al cârtii, textul traducerii greceşti-Septuaginta, textul
versiunii Teodoti~n textul altor versiuni), cadrul istoric al cărţii, cu-
prinsul ei, unitatea literară şi etapele fonnării ei, bilingvis~ul cărţii şi
Mulponesc ...4-lir pe -..-.._ ...x __ , · c.
. - 1 4 1.41.e pro1eso

marra ~ m vedena obfinerii titlului de DOCTOR ÎN TEOLOGIE,

pn,cum P celor ce au &cut posibilă aparifia cărfii.
· la 1or-
ril or ce au contn·bwt r. problema autorului. (pp. 7-49). Referitor la ace~ ult11:° as~
autorul înregistrează atât poziţia tradi~onală iudaică şi_ creşti~
(neotestamentară şi patristică) după care D~el ~e. soeotit
autor al cârtii, cât şi teoriile criticilor raţionalişti care ,.,
autenticitatea cărţii, amplasând scrierea ei în secolul ~ ~
=
Autorul
Autorul nu omite să-şi formuleze propriul punct ~e v=• ~erea
problemă. Succint, acest punct de vedere .se .prezintă
autor: ea· nu 1 s:....
iui.»
pe care o avem astăzi nu este opeJ;a U11Ul singur:. ' ·mu•smtl
co · La baz.a scrient stă cu sie--:-~
mpusă la o smgură dată... .. tinuaton ai
profeţiile şi relatările profetului Daniel, la care unu con

CUVÂNT fNAINTE
6
săi au adăugat câteva glose, Încheind astfel, mai târziu dec "t .
profetu.lu~ munca redacţională" (p.58). Mai precis Primaa tnnpul
cărţii (cap. 1-6), redactată dintru Început în aramai ~ 'il a P~e a
autor pe Daniel", pe când partea a doua (cap. 7-12) "a fost ~e tăept
scris, în limba ebrai~ _~.epo ca _m_acabeană" (sec.II î.d.~ j. ş~
această a doua parte msa IŞI are ongmea tot la Daniel, încrucât
conţine ideile acestuia, care au circulat pe cale orală şi pe care un
'
"co,ector - . "m seco
", c.are a trăit Iul IT Ie-a transpus şi scris, Ie-a corectat
(vezi p.59).
şi a venit şi cu unele adaosur i proprii
Raporta t chiar la poziţia ortodoxă, în amsamb lu, punctul de
vedere al autorului este pondera t şi judicios, în acelaşi timp, ţinând
cont de faptul că Teologi a greacă, spre exemplu , s-a apropiat de
teoriile occidentale, care sunt foarte restricti ve în a-i recunoaşte lui
Daniel vreun merit în privinţa alcătuirii cărţii.
Referitor la persoan a lui Daniel, autorul lucrării pledeaz.ă
pentru identific area acestuia cu tânărul evreu, de viaţă nobilă, care
împreună cu alţi tineri din aceeaşi clasă socială înaltă, a fost deportat
de către Nabucod onsor, în Babilon , la 596 î.d.Hr.
Destinul lui Daniel s-a dovedit favorabil, întrucât a ajuns şi a
men~ ca o personalitate politică de prim rang, atât sub dominaţia
bab.ilooiaoă, cât şi sub cea persană. Mai presus de orice, însă, el
fost un om providenţial pentru conaţiona lii săi deportaţ i în Babilon în
586 î.d.Hr. Şi-a folosit influenţa. politică pentru a-i apăra şi sprijini,
dar, mai ales s-a oferit pe sine însuşi pildă de fidelitat e şi
intransigentă în raport cu legea străbună . S-a dovedit autorita r din
punct de vedere moral, nu numai în faţa evreilor , dar chiar şi În faţa
~ni~. Prin fermitatea şi loialitate a sa faţă de adevărurile
~ • .~iste , Daniel i--a încuraja t pe conaţionalii săi să
~ f1 ea fermi în această credinţă, iar în rânduril e păgânilor a
reuş~t ~ ~ interesul şi respectu l fată de Dumnez eu cel unul,
căruia I se mchina Daniel.
. Trăsătu~ de caracter, întru totul pozitive , vârsta, inteligenţa,
~°:l, ~ cu cace a înfruntat vicisitud inile vieţii şi ale
unpreJurărilor. politice defavorabile. îl apropie pe Daniel de o altă
::~pe~ nahtate bibl~ vechitestamentară, care a fost Iosif, fiul lu~
Israel, şi ~le ~lorlalţ1 unsprezece întemeie tori de triburi ale lui
Daniel ~~::i1;:1:!i,~on.reuşit să joace acelaşi rol de excepţie pe care
CUVÂNT îNAINTE
7
Stăruito area sublinie re a. fuptelor de eroism ale acestor doi.
. _. . ,. "
tineri evrei tra1to~ m_ vr~mun _m care neamul lor suporta starea
apăsăt<;>are .· a_ -~lulu1 ş1_ presmn ~ de multe ori sălbatică a
deznaţion3:1aza01, are . d:s1gur menrrea d~ a le evidenţia meritul
. . uşurarea sufennţelor şi chiar
salvator ş1 memora bil m salvarea
compatrioţilor 1or de Ia p1crre.
În part~~ a doua a tezei, care ~ste şi cea mai extuinsă,
ea
acoperin d p~~Ile 70-228~ auto~ se dedică lucrării de traducere şi
exegeză a carţu profetul ui Damei. Procedu ra agreată de autor este
cea a prelucrării fiecărui capitol şi verset . În parte. Totuşi prin
subsuma rea versetel or unei idei prepond erente, autorul reuş~e să
evite fărâmiţarea excesivă a prezentării şi să garanteze cursivitatea
lecturii.
Cele cinci evenime nte istorice menţionate în prima parte a
cărţii (cap. 2,4-6,22 ) sunt încadrat e corect în contextul istoric şi
spaţial, iar chipul persona jelor menţionate aici este bine conturat,
încât acestea ni se dezvăluie cu trăsăturile şi însuşirile lor specifice.
,
De remarca t spiritul critic, impus de car3:cierul ştiinţific al
lucrării, cu care autorul investighează toate aspectel e şi situaţiile
descrise în carte, inclusiv acelea în care apar menţionaţi vrăjitorii,
prezicătorii şi magii ori se face referire la unele practici oculte, tradi-
a
ţionale la curţile imperia le din Orientul antic. Toate acestea sunt puse
în legătura cu scopul misiona r-apolog etic al cărţii Daniel, care viza
combate rea idolatrie i şi păgânismului şi apărarea monoteismului.
Unele neconcordanţe cronolo gice şi chiar unele erori de ordin
istoric, sesizate mai ales de critica raţionalistă, sunt explicate de
autorul tezei ca proveni nd din faptul că anumite părţi din carte,
precum capitole le 1-6, apoi capitole le 7-9 şi în zona capitolelor I 0-
12 au fost redactat e şi au circulat indepen dent, autorii lor nereuşind
să se sincroni zeze întrutotu l.
. Cu aceeaşi rigurozi tate şi preocup are pentru detaliu, ~uto~l
analizează în continu are viziunil e şi profe#il e mesianice cupnnse m
cea de-a doua parte a cărţii, respecti v în capitole le 7-12. Fundam_entat
~: surse bibliogr afice proveni te de la comentatori_ mod~rru. ~e
. nume, autorul reuşeşte să desluşească mesajul profetic al lw Damei
şi să sesi~eze semnificaţia simbolu rilor şi metaforel~r. util~t~ î~
~ - ~eţmem aprecie rea pe care o face autorul, în pnvmţa vaztunu
ll'leSianice specific e cărţii profetic e a lui Daniel, cum că aceasta
g CUVÂNT ÎNAINTE
depăşeşte cadrul limitativ al istoriei lui Israel, proiectându-se„ t
. . ,. 1 bează . tn r-un
cerc mai. extms, care mg o toate neamunle.
Precum_a m arătat, la început, ultima parte a tezei de doctorat
Pr.lector Aurel Pave~ este consacrată "Teologiei cărţii" profetul ~
Daniel. Cinci sunt temele teologice mari, pe care autorul caută să ~
prezinte în sinte7.ă:
· -, · 1. Teologia providenţei;
2". Teologia istoriei;
3. Mesianismul;
4. Doctrina despre îngeri;
5. învierea morţilor.
Bibliografia cercetată sau identificată de autor constituie un
accesoriu care garantează calitatea muncii prestate de Pr. lector Aurel
Pavel. Este, într-adevăr, foarte bogată şi la obiect această
bibliografie.
Găsim binevenită inspiraţia autorului de a fi îmbogăţit textul
lucrării cu material ilustrativ (8 planşe) care facilitează înţelegerea
evolu}iei manuscrisului cărţii care poartă numele Daniel.
Apreciind întru totul pozitiv strădania şi competenţa Pr.lector
Aurel Pavel, care reuşit să alcăbiiasr.ă o teză de doctorat de înalt
nivel exegetic-teologic, şi tinând cont de aprecierile pozitive ale
celorlalţi coreferenţi (Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, pr. prof. dr. Emilian
Comitescu şi pr.conf.dr.Leon Arion) recomandăm spre publicare
această lucrare, ;u ro.nvipgerea că se aduce o contribufie preţioasă la
Îmoogătirea literâtuni biblice româneşti.
Sibiu: 15 decembrie 1999
Conducător ştiinţific,
Pr.prof.dr.DUMITRU ABRUDAN
CUPRINS
Pag.
Preliminarii ......................................................... 13
A. INTRODUCERE .......................................................... 16
I. Prezentarea cdrţii . ..... . ............ .. .................. .. ...... ......... 16
II. Texte şi versiuni ...................... .. ................................ 16
a) Textul masoretic .. .. ........ .................... ..... 17
b) Textul Septuagintei ................................... 18
c) Versiunea Teodotion ............. .. ... ...... .... .... 20
d) Alte versiuni .... ........ ... ......... .. ... .. .. .. ... .... . 23
III. Cadrul istoric al cărţii Daniel. .. ........ .... .. ..... .. ................ 26
IV.Cuprinsul cdrţii ..... ..... ........... ............ ... ... .......... ..... ... 38
V. Unitatea literară a cărţii şi formarea sa. ......................... ... 41
VI. Genuri literare şi bilingvismul cărţii ... .... .. ... .. ... . ....... ..... . 45
VII. Limbile cărţii Daniel. .. ....... .. .... .. ...... ... ........... .. ......_. ... 49
VIII. Problema autorului şi atribuirea cdrţii lui Daniel ............ 54
a) Personalitatea lui Daniel... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..54
I )
b) Autorul cărţii Daniel ........................ ........ 56
· .. ............................. .56
1. Vechile poz1ţ11
2. Poziţii actuale ............. :................ 61
3. Poziţia noastră ........................... .. 62
·1~ . .,. 64
IX . Cartea Danie ,n iuuaism .. . ...........
. . •• ••••-•• · · · · · · · · · · · · · · · · · · ··· · 66
X. Receptarea cdrţii Danielfn creştinism ..... ••••••••••·················
a) Daniel în Noul Testament .. . ................. .... . 66
b) Daniel la Sfinţii Părinţi ..... . ........... .. .. ...... ·· 68
B TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ ..... ·.·· ···· ··· ... ····· ... ············· 74
· Cap. lDanielşice.itre~tinerişiBabilon ..... ... .... .... ......... : ;:
a) Introducere 1ston~ .. •:· · ·· ·· · ··· ·· · ····· ·· ··· ··· ···· ·• ·"· ···· 16
b) Alegerea celor 4 tmen .. . •••· •· · · · · ·· · · · ·· · · ·· ·· ·· ·: · · ·· · ··: ··
c) Respingerea bucatelor regelui şi propunerea lui Daruel. ~~
d) Bogătia tinerilor evrei. Primirea de ~e rege~-· · ..... .
. R I • Nabucodonosor t8lcuit de Daniel .... .. 84
Cap. 2 Visu 1 ege u, . . 86
) Dialogul dintre rege ş1 ~lde1 : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
. : ) Relatarea intervenţiei Im Damei .......................... .
10 CUPRINS

CUPRINS 11

c) Daniel îi descoperă regelui visul şi tâlcuirea lui .. ........

94
d) Nabucodonosor aduce laude lui Dumnezeu .... ......... 1o
1
Cap. 3 Chipul de aur şi cei trei tineri în cuptorul de Joc ...... 1o4
a) Statuia sau chipul de aur ........... ... ... .... .... ....... .... 105
b) Denunţarea tinerilor iudei ................................. 115
c) Tinerii iudei se înfăţişeaz.ă înaintea regelui . . . . . . . . . . . . . 116
d) Tinerii iudei în cuptorul de foc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 117
e) Minunea din cuptor şi omagiul adus lui Dumnezeu . . . 119
f) Versetele 31-33. Finalul cap. 3 sau începutul cap.4 .... 122
Cap. 4 Vedenia arborelui cosmic ............................... 124
a) Nabucodonosor povesteşte visul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
b) Interpretarea visului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. 13 2
c) Rr.a]izarea visului .............. . ......... .. ................. 134
Cap. 5 Osptlţ,,l lui Belşaţar, scrierea pe perete şi tâlcuirea ei. ....... 138
a) Ospăţul lui Belşaţar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . 141
b) Inscripţia şi convocarea înţelepţilor ...................... 143
c) Incapacitatea înţelepţilor caldei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 144
d) Daniel se înfăţişează la rege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 14 7
e) Interpretarea scrierii de pe perete ......................... 148
f) Onoarea acordată lui Daniel şi moartea lui Belşaţar... 153
Cap. 6 Daniel în groapa cu lei .. ... . ....................... ...... . 154
a) Daniel ajunge al treilea în conducerea regatului ....... 155
b) Uneltirea dregătorilor împotriva lui Daniel . . . . . . . . . . .. . 156
c) Daniel este pedepsit în groapa cu lei. Salvarea lui ..... 159
d) Edictul regelui Darius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Cap. 7 Vedenia lui Daniel în care se arată cele 4 fiare ..... 164
a) Relatarea vedeniei ... ....... ... .. ... ........................ 166
b) Exp licarea v ed · · d e către „mger ..................... .. 175
. erue1 w
d) Anunţul profetic (10, 20-21) .;. :-- ... ~ ..... . ·:· : ..._.._.. : .... 212
Cap. 11 Proorocia despre regii Persiei, El?ptuluz şz Sme, ... 213
a) Introducere:evocarea rapidă a epoc~1 pers~e (~ 1,1-14)214
b) Ptolomeii şi Selencizii până la vemrea lut Ant1oh ..... 216
c) Antioh III cel Mare ..... . ............................ •··•··· 217
d) Antioh IV Epifanes (11, 21-39) ........................... 221
e) Prezicerea morţii lui Antioh IV (11, 40-45) .............. 226
. An~'h • t · · · · · .... · .. · .... · · · · · . · 228
9 •
Cap. 12 1,n,iere şz• esh atoIo~e.. 0 ns,
a) Triumful final al dreptilor ............................. • .. • 23 0
b} Dialogul ceresc despr~ durata stărşitului ............ •·. • 232
c) Epilog .................................. ............ •••••• · •· •· 233
C. TEOLOGIA CĂRm .................................. ....... . · ·.... 236
l) Teologia Providentei .............. . .. ............ . .......... ·. 237
·
. IStone1
2) Teologia · · .............. .. .... ... ........ , ............. ·· 239
3) Mesiamsm· ul cărţii D ame „· I ............................. ••••. 242
4) Doctrina despre îngeri .................... .. ................ 249
" ·
5) InVterea mortl·1 or ................................... .... •• •••250
Bibliografie ............ .' ........................... •.. •.. • ••• ••• ••• •· · · · .254
Anexe ................. . ........ ........... ......... ..... ........... ...279-287

Cap. 8 Vedenia berbecului şi a ţapului .......................... 180

a) Relatarea viziunii . .. . . . . .. .. . . . . . .. . . . . .. . .. .. . . .. .. .. . . . .. .. 181
b) Interpretarea viziunii .. .. ................... .. .. ... .. ...... . 186
Cap. 9 Proorocia alor 1apter,,eci de s4pt4m4ni de ani . . . . . . . . l 91
a) Introducere .................................. ................ 192
b) Rugăciunea lui Daniel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
- . f„t,;,. ?...... ( • 200
c) D
l.'\JC;ve~ a&&&eru u1 .............. . ............. •• .. · · · · · · · ··
Cap.to Marea vuenk fu,a/4 - l're~a suferln.ţ,d ...... ••• •· · 2~
a) Intr~cer~ ......_. ..... , ................................. •••·
b) Vedema lw Damei .................................. .... •.. 8
~g
c) Reacţia lui Daniel şi răspunsul îngerului , ........... •••· 2l 1
 ABR EVI ERI

BASOR Bulletin of the American Schools of Oriental Researcb.

PRE LIM INA RII
♦
New Haven apoi Cambridge.
• BHS Biblia Hebraica Stuttgartensia Stuttgart, 1967n7.
• Bi Biblica. Roma.
•
♦
BJ
CBQ
Bibic de Jerusalim. Paris, 1974.
The Catholic Biblical Quarterly. Washington.
Cartea Daniel este unică în genul său în Sfăn.1a Scriptură . Este
din motivele pentru care a fost greu accesibil ă şi chiar neînţelea să 1
• Ea
unul
ră­
Această operă,
• Dictionnaire de Theologie Catholique. Paris.
2
DTC mâne ''în general M paralelă în Sf'anta Scriptură " • una

• BUCA Hebrew Union College Annual. Cincinn.ati. dintre cele mai recente incluse în canonul cărţilor Vechiului Testament, pre-
zintă cercetătorului biblic o mulţime de probleme : folosirea celor două
limbi
• JBL Journal ofBiblical Literature. Philadelphia
(ebraică şi aramaică) ; împărţirea în două părţi, diferite prin formă şi fond,
•
♦
JETS
JNES
Journal of the Evangelical Theological Society.
Journal of Near Eastem Studies. Chicago. primele şase capitole (cap. 1-6) de tip narativ scrise înainte
beană, ultimele şase (cap. 7-12) fixate în scris în epoca macabean
de epoca maca-
ă, deşi,

•
♦
JSS
JTS
Journal of Semitic Studies. Manchester.
The Journal ofTheological Studies. Oxford.
după cum ·vom arăta în cursul lucrării, şi acestea au
fie ca mici scrieri de pe vremea profetului Daniel, fie
putut
pe cale
exista
orală;
în paralel,
apoi, fo-

•
♦
LXX
MA
Septuaginta.
Mitropolia Ardealului. Sibiu.
losirea unui limbaj simbolic şi mistic, chiar apocalipt ic. În
pează şi-i conferă un plus de dificultate este caracteru l teologic:
plus, ceea ce
istoria ori-
fra-

ginilor, a căror elemente sunt integrate viziunii finale privind destinul

♦ MIO Mitteilungen des lnstituts fi1r Orientforschung. Berlin.
7; "afirmaţi a
Mitropolia Moldovei şi Sucevei. laşi. umanităţii; problema "Fiului Omului" descrisă în capitolul
♦ MMS 3
morţilor
nouă, chiar revoluţionară" a învierii etc.
•
♦
MO
o
Mitropolia Olteniei. Craiova.
Ortodox ia Bucureşti.
Aşadar, avem de-a face, pe de o parte cu o scriere profetică, deoa-
rece sunt relatate vise, vedenii, tâlcuiri, semne şi profeţii, lucru ce a impus
•
♦
PSB
RA
Părinţi si Scriitori Bisericesti, Bucuresti.
Revue d'Assyriologie et d' Archeologie Orientale.Paris.
aşezarea clrfii Daniel în grupa scrierilor profetice , du~ Ieudliel şi
de Osea. Remarcăm însă anumite particular ităţi care ne fac să credem
înainte
ci1
♦ RB Revue Biblique. Paris. "nu suntem aici, ca şi cu profe,tii din epoca c/asică",într-un timp de creaţie
pură, ci într-o perioadă de exploatar e a materiale lor scripturis tice, fie
«cano-
♦ RHPR Revue d'Histoire et de Philosophie Religieuses. Paris. ca fiind
nizate» în momentu l în care Daniel a fost scrisă, fie, în tot cazul,
♦ RQ Revue de la Qumrân. Paris. 4
autoritati ve •
♦ RSPT Revue des Sciences Philosophiques et Technologiques. Pe de altă parte, capitolele 7-12 fac parte din genul apocaliptic,
Paru. care este "o prelungire a profeţiei" . "Este clar că o perioadll biblicii s-a
5

•
♦
RT
SCH
Revista Teologică. Sibiu.
Sources Chretiennes. Paris .
♦ SDB Supplement Dictionnaire de la Bibic. Paris.
1
John Bright, Hutory ofIsrael, Londra, 1960, p. 183.
2
Andre Lacocque, Dani.el et ion temp,, (Le monde de la Bible), Geneva, 1983, p. 9.
♦ ST Studii Teologice. Bucurq ti. 3 Robert Martin-Achard, în "Prefaţa" cărtii lui A Lacocque, Dania l!lson temps, p. 8.

•
♦
STIi
SVT
Studia Theologica. Oslo.
Supplements to Vetus Testamentum. Leiden.
◄ A Lacocque, op. ciJ., p. 10.
' cf. O. Pl<>ger, TlleobaJU und Eicl,atolo u (tradus! în englezi sub titlul : Tl,u,cracy
tlllll
E,cJ,atol.ogy, John Knox, 1968). Gerhard von Rad vede însl apocalipsa ca nliscându-se
voi.,
♦ TOB Traductioo Oecumenique de la Bible. Paris, 1988. din clrţile didactico-poetice (Di.e Tlteologi.e tlo AIJen Tottultfflb , M0nchen, 2
u
• VT Vetus Tcstamentum. Leiden.
1962-196.5; tradus în francez!: "Tll,ot.ogi.e
Theoloqiqu
l~naen TallulUIII (= No"velle Suie
e 12 = voi. 1 şi 19 = voi. 2), Geneva. 1963 • 1967. Aici s•a citat din voi. 11, p.
♦ 7AW l.eitschrift fiir die Alttestamentliche Wissenscbaft- 31.5-316 .
.Bertia.
14 PRELIMINARII
PRELIMINARII 15

incheiat şi că una nouă a început. Prima a oferit fundamentele ce 1e,. de-a

doua. Acest lucru a 1.ost detenmna nt pentru tradiţia palestiniană în a aşeza
n6 &. •
probleme. Cine este Daniel, eroul şi autorul clrţii? Este opera scrisă de
. I m categona . "Scnen . ·1 or" (Ketub.1m) ş1. nu printre "P r . ., o singuri mânl? Toate plrţile dateazl din aceeaşi epoci? Dad da, cine
cartea Dame A

s· ro1eţ1
~
.. ) (ii...X ..m sena· ,..)l ..... J
p.10r pe care ma.goga o considera ca al d •1 este autorul? Daci nu, care sunt cele mai vechi şi în ce perioadl au fost
(Nebnm , a \.,(I \,,CU

etaj deasupra Profeţilor, ambele grupe având ca fundamen t Tora"1 ea °' scrise fiecare dintre ele? Apoi, cum se e:iplicl fenomenul curios al bi-
lingvismul ui sau chiar trilingvism ului? Sau, cum se explici divereen1d e
.. în_ ~ ul~or ani, ~nţia _ex~geP:Ior a fost îndreptată asu ra
versiunii greceşti, Septuagin ta (LXX), În raport cu veniunea ebraici
~ Damd ŞI ~tontă influenţei acesteia ~•.a literaturii apocaliptices iu~- (TM)? Care este semnificaţia faedrui simbol şi a diferitelor viziuni re-
•C:C ~ Noulw Testament ~ceastă tradiţi~ apocaliptică, însă, nu repre- latate? Ş! nu în cele d.in urmi, care a fost şi este mesajul clrţii?
~ un coere°:t sa~ ~c despre sf'arş1tul_ lumii, deoarece nu există
S1Ste?1 1n răspunsul la aceste întrebări trebuie să ţinem seama că oricare
ma o dogmă m apocalipsa iudaică. Se poate vorbi doar de o evoluţie vizibi- ar fi elementele care intră în alcătuirea sa, cartea pe care o avem astăzi este
lucru i-a determina t pe unii să expri-
10
lă a conceptelo r esbatologi ce . Acest caracterizată de o reală şi puternică unitate (abstracţie ftcând adaosurile:
me, printr-o formulă devenită celebră, că "apocalips a este mama teolooiei Istoria Susanei şi Istoria omorârii balaurului şi a sflrâmlrii lui Bel).
t:,•
creştine•11.
Relatările şi viziunile au acelaşi obiectiv.
sânul acestei tradiţii apocalipti ce cartea Daniel ocupă un Ioc
în Pe de o parte, cartea de care ne ocupăm este una dintre cele mai
important. Acest lucru însă oferă cercetătorului modem un număr mare de vechi apocalipse iudaice, deoarece, chiar dacă ne-a parvenit o operă ieşi.tă
2
din cercul hasidimilor1 , pe timpul lui Antioh N Epifanes (176-163 î.Hr.).13
foarte aproape de cea pe care o cunoaştem datorită textului masoretic , nu
'A. Lacocque, op. cit., p. 10.
este mai puţin adevărat că aceasta se serveşte de un material premacabean.
cf. Maimonidc, GlliM da igarh.III,cap .45, apud A.Lacocque, op.cit., p.10."Există-zice
7

după cum demonstrează studiile comparative ale textelor aramaice de

Maimonide- unsprezece grade în pr-ofeJie, din care cel mai jos este o (simplă) comunicare
a Duhului Sfânt. «Daniel este socotit printre Scrieri - şi nu printre Profeţi - pentru că
el nu a fost inspirat decât prin Duhul Sfint, care se manifestă adesea prin vise, proverbe,
psalmi etc., chiar da.ci autorii se numesc toţi profeţi, printr-un termen general». Se remar-
ci, pe de a1ti parte, faptul ci Daniel nu foloseşte niciodată formula autoritativă a profe-
filor: •Aşa grlieşte Domnul..." . ·
Termenii "tlp0Clltip6c" şi "ahtllo/ogic" sunt greu de definit, în ciuda faptului că la prima
1
la
Qumrân cu partea aramaică din cartea Danier'.
Pe de altă parte, "în ciuda formei sale mixte în care textele
apocaliptice se împletesc cu relatările didactice, sau probabil datorită
formei, cartea a manifestat o importanţă deosebită în dezvoltarea teologiei
istoriei şi a teologiei nădejdii, la finele Vechiului Testament .. Aceasta (car-

vedere Hr plrca ci ne transpun În aceeaşi perioadă a istoriei mântuirii . (cf.J.Carmignac, tea, n.n.) a fixat trăsăturile generale ale speranţei iudaismului contemporan
15
Qa' ~ 'l'U l'apoa,lyptiq iu1 în RQ 10 (37/1979), p. 3-34. Noului Testament" .
ln cc priveşte apocalipsa iudaici, a se vedea: M. Delcor, BiJan da ituda ,ur l'apocalyp-
9

tit-, în "Apocalypse s et Thcologie", Paris, 1977, p. 27-42; J. M. Schmidt. DujiulucJie

~ ' Du Gacltidtu ilrrer Erforscltung von tkn Anflingen bis zu tkn Text- 11
M. Delcor, Le /it,,-e 116 ~ ( = Sources Bibliques). Puia, 1971, p.18; L. F.Hartmann. fi
/llllMII"°" Q,u,eran, ediţia a II-a, Neukirchen, 1976; K Koch. Roti.o, vor der Apoca- A. A. Di Leita, TJ,e Booll of I>tuwL· A New Tr,uuloluM ,..,, / ~ ~ c-
fn,âl, OiUenloh. 1970; K. Koch. Schmidt, J.M. şi alpi, Apocalyptik (= Wege der Fors- mMlory ( = Tiui Anchor Bibhi 23), Ncw-Y orie. 1978,p. 43-45. A. Matcns, D-, Blid, IHl-
cmu,g 365), Danmtadt, 1982. Mulţi vid locul de naştere al acestei literaturi secta de ni.a u,a Liclll• a Tm• ,,o,.. T«- Mur ( = Stungarter BJblische Monogropltien I 2),
la Qumrin, excepţie face D. S. R.ussell, The Mdhod tuUl Ma,age of Jewuh .ÂI~ Ww-.tburg, 1971, p. 169, dcmonstreazl că redactorul final al elrţii Daniel chiar daci a apar-
~ 200 BC-ADIOO, ( = The Old Testament Library), Londra, 1964 . Cât priv~e ţinut mediului qunvanian, nu este membru al sectei. Aceasta explici foarte bino
raJiunca
identificarea mediului de apari pe, altul decât secta de la Qumrân sau Israelul11101 pentru care cartea Daniel a folll primită atit la Qumran. cât ti în sinu.I curentului ram.
(pr~~
Mc:lopotamia). • 1e vedea B. Rigaux, L'lllllkl,rist tJt l'oppMiluJn ou royalllll4 UUI: ilor, QODUv corpusului onohian. A se vedea ât acest sem P. Grelot, Jlidwre ,t&r(", •Ir
fMe ""- l'ÂIICÎM d No,,-,,-,, T_,.,,,.,, (=Universitas Catholica Lovaniensls 24), pan,, 1wll1111deli11N.l:MltiM, în "Apocalypsu et tlwo/ogi• ". 1977, p.109.
u F.M.Croaa. în "IA 1Nvail tl'itlitio• • ,,,.._ • <Jtu-a• în RB 63 (1956). p. S8, care s-a
10
1932.
cf.M.J.Lapaoge, Le da+rw ~ .Ies Jui& 150 av. J.C. a 200 •P· J ,..C.("" e::,:: ocupat de publicarea a trei msa. ale cirp.i Daniel glsite în peştsa nr. 4 la Qumrln a
ci textul "Oile îndeaproape conform tradiJiei aworetioe posterioare". AceJqi luau ii
sau
Bibliqu,),Pu:is, 1909; H.H. Rowley, Tbe Relev~ or Apocalypd,c. A .tu,Y or.: p s
... C'lutlda A,oalnea frea DuW to the Reveladon. Londra, 1963; ~ e ·,~: afirmi fi K.Koch, Da Buci, D"1WI (=Ertrdge du Forsclnmg 1#). Darmstadt, 1980.
ne : 200 BC-AD 100 ( = The Old Te, p.22. '
~etW _. Maaa,e ol .lewllh Apocalyptic
c...,,,.,,,.,j,,,_ R ~ .J'OIJl r...... S,..

~=
ll. K.HarrilOD, [111,0tl,,aio,a ta t/u OT-..lâ •
11
menr library). Laacb. 1964.
E . ~ u1q eu,~ (traducere din germani D.Appia a operei"E se1~
H
1iM - · Sp«:illl
Vuholz. a,,,,,,,. 1111tl
.. .,.,,.,_,,
s,,,,,,.,.r,.,;q
li,•
M . . . ~..Onncl Rapidl, 1969, p. 1124-1127; R.I.
tn ffl 21 (1978), p. 315-321; K.Koch, •
u d ~ • . în doul volume, 06Uingen 1960-1964), (= Le ~ ; e fi o cil., p. 45.
critici ~ 1972, p. 193. O aintezl a reaqiei lui Bultmann la ac~ ~o/MIUI" tlM u P.Orclot. .,,_ cil., p. 109.
..... brati a celor doul puncte de vedere guim la P. Benoit, L h t le d6
în "Apocalypse s 111 iheo og
l'e,Z ~,lltifMe ""- k corp111 pa111i1Mn,
ance (=l«;ttoDtvina 95), Paria, 1977, p.303 ,.u.

INTRODU CERE
L PREZENTAREA CĂRŢil
Cartea Daniel apare în Biblia ebraică (TM) în grupa Ketubim
("Scriert'), după Estera şi înainte de Ezdra, Neemia şi I, Il Cronici, iar în
Biblia greacă (LXX), şi în toate celelalte versiuni, este aşezată în grupa
Nebiim ("Profeţi"), respectiv după Isaia, Ieremia şi lezechiel, deci între
profeţii mari16. În Septuaginta şi în traducerile făcute după ea, te:\.1lll carţii
Daniel are unele adaosuri care nu se găsesc în Textul masoretic: Căutarea
celor trei tineri (3 ,34-94); Istoria Susan ei (cap.13) şi Istoria omorârii ba-
laurului şi a stărimlrii lui Bel (cap.14). Bibliile catolice şi ediţiile ecume-
nice17 le-au a.şez.ai în grupa Deuterocanonicelor, Bibliile protestante le-au
clasat printre Apocrife, în timp ce pentru noi ortodocşii aceste adaosuri sunt
necanonice, neinspirate, bune însă de citit18 .
Daniel a fost scrisa în două limbi: 1,1-2,4a şi cap. 8-12 în ebraică,
iar 2,4b-7,28 în aramaică. Juxtapunerea celor două limbi creează mari pro-
bleme. Daniel începe în ebraică, apoi se trece cu cap. 2,4b la aramaică,
pmni a se reveni la ebraică19 .
:~ · Î n ~ cărţii trebuie să ţinem seama de problema transmite-
m tcxtJ,ale. In acest sens, cartea Daniel pune probleme serioase, mai ales
textele .greceşti, Septuaginta şi Teodotion.
IL TEXTE ŞI VERSIUNI
. Cele mai vechi fragmente din cartea Daniel le avem printre manus-
crisele descoperite în peşterile 1, 4 şi 6 de la Qumrân20 • în prima peşteră au
INTRODUCERE
-------- -------- -------- -- 17
fost descoperite două fragmente Dn. 1,10-17 şi 2,2-6=1 Q »an• şi Dn.
J,22-30=1 Q Danb21 ; în peştera a IV-a, trei manuscrise: Dn. 2,19-35 şi frag-
mentul părţii centrale a cărţii = 4 Q Dan•; partea de mijloc a cărţii = 4 Q
Danb şi 4 Q Dan022 . În peştera nr. 6 au fost descoperite mai multe
fragmente: 8,16-17?; 8,20-21?; 10,8-16 şi 11,33-36 şi 38 = 6 Q Dan23.
Din păcate, însă, fragmentele cele mai substanţiale ale cărţii, res-
pectiv 4 Q Dana,b,c nu sunt încă disponibile pentru studiu, cu toate că au fost
descoperite cu mai muJt de un sfert de veac în mmă.
Cea mai importantă informaţie pe care ne-o aduce 1 Q nan• este
că secţiunea aramaică începe în 2, 4b, în acelaşi loc cu Textul masoretic, dar
lasă un loc între textul ebraic şi cel aramaic24 • În 1 Q Danb, în care nici mă­
car un singur rând de text nu se păstrează integral, este semnificativ faptul
că omite Dn.J, 24-90. Revenirea la limba ebraică se face în 8, 1, exact ca în
textul masoretic, după cum o confirmă şi 4 Q Dan• şi 4 Q Danb2S. Wfextul
cărţii Daniel în aceste suluri se conformeaz.ă îndeaproape ulterioarei tradiţii
masoretice; sunt, oricum, câteva variante rare care se sprijineau pe textul
alexandrin, împotriva Tenului masoretic şi Teodotion"26_ 4 Q Dan° este
cel mai valoros deoarece este cel mai apropiat în timp de actualul autograf
al cărţii27 .
În zilele noastre cunoaştem cartea Daniel în cel puţin trei variante
diferite: Tenul masoretic (TM), traducerea Septuaginta (LXX) şi versiu-
nea Teodotion.
a) Textul masoretic28 care, după descoperirea fragmentelor de la Qum-
rân29, nu este singura mărturie a textului ebraic şi aramaic. Dacă pentru ma-
21
Publicate de J. C. Trevor,c_,,,,.,_ oftlee PublionfÎM 1/'Soa6 F„mam fr- CaN I,
22
în "R. Q.", 19/196.S, p. 323-336.
Publicate do F. M. Cross, E ~ tll• MIIIUUCripl F,.....- ft- .Qlm..._ C... 4 .,.
QauNr- (4(l), în "Biblical Arcliaeologl.fl" ..-. 19(1956). p. 86.
u Publicate de M. Baillet şi J. T. Milik., La hlita Gna. IM ~ li „Discowria tn tJw,
J1Ada«111.0.s11rt ofJordan" IV. 3, p. 114-116.
24
D. Barth6lemy şi J. T. Milik. Qtu,t,'1t Cime I, Oxfonl, 1995, p. 150 - 152.

=·.
16 ln "F.M. Crosa. tll't cil. , p. 86.
_Codex-ul din Alep al Textului muoretic datat în secolul X, cartea Daniel e~ aşezat!
16
lbidem.
:-re r..te;;:,.,i Eblra. În _Talmud şi şapte manuscrise apare înainte de Estera, E1.d':9 •! 17
F.M. Cross dateazl 4 Qdaa' din perioada anilor 20-SO d.Hr., iar 4 QDaa.c în perioada ani-
-un mamas_ma Daniel apare între Io" şi Rut. (cf. N. M . Sama, art. Bibu-
lor 100-50 i.Hr. cf. Tir• Dn.Jop,,eMl of d,e J-,UI, ~ . în "Tlte Bibi. and the
Bihli..,;: 'Er,cyc~pediajudaica", voi. 4, 1971, col. 826 şi 830).
Anci-ent Near East", Doubleday, 1961, p. 139.
11

11
. J....._,,,
(ID) &feazi cartea Daniel printre "Profe/i", în timp ce Troducer-"
A m ~ (T.O .~ .) Oqeazl printre "Scrieri".
21
Editat.I de R. Kittel în colaborve cu alli savanJi în Biblu, Htlbrai,t:as..aa-.,...;..,.
rioada 1905-1906. Pinl în anul 1973 a-a ajuns la a XVI-a edilie. Noi vom folosi Si-
în po-

le ~~m~ e greceşti DU constituie obiectul nostru de studiu, fapt pentnl care nu

biu, Hebrau:a StuJtgarwuio (BHS), Stuttgart, 1967-1977, fiind cea mai buni edipe
critic.I a textului ebraic. La alcituirea acestei edilii a lucrat un grup de ccrcetltcri sub
"T -..,.et..
.,.,_ cit. p.S8· F F
•Neou,,a-..: · ·
aru!
recerea de la. o limbi la al ·
, The Boot of Donul ·SM tl,e Qumrâln co,,unun...,,
F M Cross,
Cite confinnatl de manuscrisele de la Qumtân; cf. · · ;,., în
oonducerea lui Karl Elliger 1i Wilhem Rudolph. folosindu-se ,ă de manuscrisele de la
Marea Moartl şi de Codex Leningradcnsis.
l9 Pini acum au fost cercetate zece fragmente ale clrţii Daniel (cf. K.Koch, Dtu IHu:Jt ».Iii.el,
• D ··- ..,ca et lemitica" 1969
. B.1Wlemy 1 T M:1:1, . • • p.222. 55 1980, p.22). A se vedea şi L.F. Hartmann li A Di Lei.la.-,,. at. p. 72 ş. u. pentru lista
' · · .._,, Duco,,w,ia iii dteJUt/oean Dam I, Oxford, 1955, P· 150•l · fragm,mt~lor din Daniel glsite la Qumrân, în peşterile 1, 4 ti 6 cf. şi notele 19- 21.
 18 INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 19

joritat~ ~ o r Vechiul~ Testam„en~ textul ebr_ai~ poate fi considerat Ifl dHr. şi Codex Chisi~u~ (mss88)~ , ~ secoiele J?{-XI d.Hr. La acestea
7

fiind onginalul, nu acelaşi lucru se 1Dtămplă cu pnvire la cartea Daniel ca
Pentru unii exegeţ.i "Tenul masoretic este adesea inferior te~ .
30
Septuagintei, Teodotion, Peşita şi Vulgata şi trebuie recurs Ia aceste v ~1
uni ~ a găsi textul ~ c ~~ ebraic" ~ To~i şi pentru aceşti ex:;;
31
"textul ID ansamblu reprezintă onginalul dar m zeci sau chiar sute de pasa•
este foarte puţin fidel formei originale"32 • ue
Ori~ul semitic_ are ~ ~lan relativ sim~la :nmele şase capitole
relatead viaţa profetulw Damei impreWlă cu cei trei conaţionali ai săi la
curtea regelui Babilonului, unde se menţioneaz.ă în ordine cronologică cei
patru ~gt Nabucodonoso~ ~ Babilonul~ _(cap. 1-4), fiul său Belşaţar (cap.
5), Danus Medul (cap.6) ş1 Cirus al Pers1e1 (6,29). Unneaz.ă apoi, şase capi-
tole de profeţii ale lui Daniel: două sub regele Belşaţar (visul cu cele patru
fiare şi Fiul Omului, cap. 7 şi vedenia berbecului şi a ţapului, cap.8), lll1a
sub Darius Medul (vedenia îngerească care explică profeţia cu cele 70 de
săptămâni de ani, cap. 9) şi una sub Cirus al Persiei (cap.10-12).
După cum am amintit ·deja, scrierea începe în ebraică şi la un moment
dat, foarte brusc, se trece, în 2,4b unde încep prezicătorii caldei să răspundă
regelui, la limba aramaică, o aramaică "clasică" foarte aproape de cea a
cărţii Enob descoperită la Qumrân. Se revine, începând cu versetul I al ca-
pitolului 8, la limba ebraică până la s1ărşitul cărţii 33 .
b) Textul. Septuagi,ntei
Textul traducerii nwnită Septuarsnta (LXX)34 ne-a parvenit prin
dowi manuscrise greceşti: Papynuul 967 5, zis de la Koln36, din secolul II-
• 1t.H.Cbarlca,A aitietll . u l ~ Co,,u,w,tary on tlte Book of Daniel, Oxford, 1929,
p. UX. la paginile LX-LXVIIl autorul oferi câteva principii care pot 6 folosite la critica
1extuall a dirţi.i Daniel
Jl M.Delcor, op. cit p. 19.
12 Ibidem.
poate adăuga ca o ventabilă mărturie ş1 Beupla lw Origen38 .
se Textul Septuagintei prezintă câteva caracteristici.
Din punci de vedere stilistic, nu se fereşte să grecize7.e în unele ca-
zuri originalul se~tic. Din P!111ct d~ veder~ al conţinutului, diferă mul! de
cel semitic, în capitolele 2-7, ID special capitolele 3-5. În plus, Septuaganta
conţine, ca de altfel şi Teodotion, următoarele adaosuri: 3,34-94; cap. 13 şi
cap. · Caracteristica cea mai vizibilă şi care ne surprinde este inversarea
14
capitolelor sau mai b!11e. zis a v~eniilor în ~•p!rusul 967. Astfel, ~itole-
le 7 şi 8 sunt plasate mamtea capitolelor 5 ş1 6, m acest caz, moartea lw Bal-
tazar, relatată în capitolul 5, este după istorisirea evenimentelor datate din
vremea regelui Darius Medul • Succesiunea ar fi unnătoarea:
39
capitolele 1,2,3,4: sub Nabucodonosor
capitolele 5, 7,8: sub BaltazarJiul său
capitolele 6,9: sub Darius Medul
capitolele 1O,11, 12: sub Cirus40
În Dn.11,1 ebraic şi în Vulgata apare Darius Medul şi nu Cirus, ca
de altfel şi în Dibla româneascl. Chiar dacă nu ridică o.mar~ difi~tate în
succesiunea Darius-Cirus, "o astfel de dispunere este IIl31 logică decat cea a
Textului masoretic ebraic-aramaic',4 1 • Apoi, "nu este locul a decide aici dacă
dispunerea capitolelor în 967 este rezultatul unei revizuiri în _gr':'3că sau ~că
ea a fost făcută deja într-un model semitic sau încă, soluţia mterm~
dacă ea a fost introdusă de primul traducător grec:" 42 . Oricare ar fi explicaţia
nu reduce cu nimic valoarea textului.
în practica Bisericii, Septuaginta a fost foarte re~e. abando~tă
în favoarea lui Teodotion. Acest lucru este confinnat de Fencttul Iero~
(. ..): "Danielem prophetam iuxta Septuaginta interpretes Domini Salv~ton~
ecclesiae non /egunt, utentes Theodotionis editione, et hoc cur acc,~r,t
nescio.... Hoc unum affinnare possum, quad multum averitate (hebrmcal)

" S-au emis mai multe plreri în leg,11url cu aceast1 trecere. Le vom analiza la timpul 36 Editat de W. Hamm în "Papyrologische Texte und Abhandlung-11" (presCUrtat P.Ţ.A.ţ. lO

„
cuvenit.
Ca mai veche ediJie tiplriti a Sq,t,u,gÎll/a este cea din Pofiilota u li, Akala ( 1S 14-1 S l 7),
(1969)cap.l-2: Idem, în P.T.A. 21(1977) cap.3-1; Angelo Oeissen. Iw
do Blldaa Danul kap.S-12, v,,amme,11 mit s,,,,,,,,,.,
B« • Drtlal, ltntU
~4::"": '°f
• • '
apoi• hai A1dus Manutius (Veaelia 1518), ediJia Sixtinl (Roma. 1S87), Grabe (Oxford. 1•2,1$, IUJCh um Klllner Teii do Papynu 967, în P.T.A 10 (~969). . . •IMi
1707). Cele mai noi IWlt: a lui Brde ti Mc Lean (Cambridge, 1911) şi • lui Rahl: 37
Editat de S.M.Magistris, Danul sec,,lllbu,t S ~ n,uu: pn1IIIUlt _.,,, d •"'I
(1935). cf. Pr. pro[V. Prelipcean, Pr. prof. Nicolae Neaga. Pr. prof. Ghe. Bama. ~- pr~- Chi.siano Cadiu, 1772. • tlcutA •111b-c anii
Mircea ChiaJda Stllllu,d VedlÎllbli TotarfUWI (manual pentru Institutele teologa~e) i 31
Reprodus! de A M. Ceriani, Coda: Syr9-Ha:aplaru, 1874 ciupi o copte
a li--, Bucurqti, 198.5, p. 81 . A 1e vedea fi Pr.prof. dr. Dumitru Abrudan. 9_,pt,,"linlA 1 616-617.
39
mb~ uup;,.,;. ei, în "Ortodoxia".f'6. I/ 1975, p. 198-201; Pr. prof. Nicolae Ne:, A. Oeissen. op. ciL p. 31-33. . _,.. ,.,,.. " ,. tniliâM
S.,..,Uâ, în~. nr. _3-.5, 1964, p.19S-209.Noi am foloait: Alfred RAhlfs, sq,::zi
Sbdtgart. 0 reeditare mat noul a ediJici din 1935 fi Joseph Ziegl«, S111allllA, D
8
II
;i
40

7
da Sq,tanle. Etkhill d Daniel datu k Popyr,u 96 , ID a,
1
cf. P. M. Boga~ Le timoifnage U la Vella UIIUUI • a· 59(1971), p. 384-393.
41
• Drt.c., 1n •&p,uaglnta Vehu Testamenl";,, Graecum", voi. XVI, partea a -a, Ibidem
42
,, °'1Uinpn.J9.5-4. . . lbldem.
1n 1937 H publicatPapynmd Chuter Beatty (prima parte a PapyrusulMI 967).
 INTRODUCERE INTRODUCERE
lO
- - - - - - - - - - - - _ _ ; . . . . . : . __ _ _ _ _ _ _ 21

43
discordet, et recto indicio repudiatus_esf' . De fapt, comentariul lui I . nă pe afirmaţiile Sf.Epifanie, potrivit 3cărora Teodotion şi-ar fi publicat ope-
asupra lui Daniel se bazeaz.ă pe versmnea Teodotion 44 . Puţin î ~ht A
ra sub regele Comm~e (180-192)5 , deci, cu câţiva ani după Aquila~.
de anul 205, Origen se foloseşte de ambele versiuni 45 _ În fraze:, ~te Acest lucru il determină pe Montgomery să afirme că Teodotion apare la
· du ă Septuagi~!a
foloseşte un _c1tatA p
· (de exemplu Dn.1,17.19~20) secuttve
şi unul jumătatea secolului al Ii-lea. Epifanie s:ar fi putut înşela, deoarece afirmaţi­
după Teodotloo. In opera sa de cntică textuală, Origen le pune în para.I 1 ile lui se bazeaz.ă pe o lectură superficială a unui text din "Istoria biseri-
~~uă. Totuşi, pentru Origen, Septuaginta a reprezentat Bibliae:. cească" a lui Eusebiu de Cezareea
55
, unde acesta din urmă vorbeşte de un
senat . autor care ar fi compus o operă împotriva· ereziei lui Artemon, dar ffiră să-i
_ Critic~ m~mi, _punând faţă în faţă, Septuaginta cu textul ebraic- dea numele. Fericitul Ieronim în "Comeotar la AvacumnM şi în "Despre
bărbaţii iluştri~ consideră că Teodotioo este ebionit ca Symmach. Mai
7
araowc au emis ca!eva ipoteze. Pentru unii capitolele U ocupă un loc
aparte, afirmând chiar că este vorba de o revizuire şi nu o traducere47 târziu însă, va veni cu o altă părere, spunând că Teodotion este eretic iu-
Pentru alţii, capitolele 3~ au _gutut
circula independent, ca o colecţie d~ clai7.ant58.
istorie din epoca premacabeană 8. Este incontestabil faptul că Teodotion a fost cunoscut de autorii
creştiniînainte de Ipolit şi Origen, chiar dacă citaţiile literare sunt mai puţin
numeroase la Părinţii Apostolici şi la apologeţi .
59

c) Versuurea Teodotion
49
Textul versiunii Teodotion este reprezentat de câteva manuscrise
greceştiso_ Primul text creştin care menţionează numele lui Teodotion este
"Contra ereziilor", m, 21 a Sf. Irineu al Lyonului, care situează pe Teo-
dotion înaintea lui Aquila51 .
Până nu demult, s-a considerat că versiunea Teodotion este din se-
colul al Ii-lea, împreună cu Aquila şi Symmach 52 . Ipoteza aceasta se spriji-
Fer. lerooin, /,r Dani&m, Prefaţă, P. L 28, col 129 1. Precum şi în comentariul său la
41
în jurul anului 150, în "Dialog cu Trypbon", Sf.Iustin citead "in
extenso" Dn. 7,9-28, text ce nu corespunde nici cu Teodotion, nici co
Septuaginta'°. Făcând o anali7.ă a textului Dn. 7,13 "Fiul Onudui wne pe
norii cerulu,""61 (cum apare în Septuaginta), sau "cu norii cerului" · •62
(cum
.
apare în Teodotion) dovedeşte că Sf.Iustin cunoştea ambe) e versmru
Cu câ(:iva ani mai devreme, spre anul 140, "Plstorul lui Herma"
63
citează din Dn.6 22 versiunea Teodotion , iar "Epistola lui Barnaba",
spre anul 130, ci[ează din Dn. 7-8, variantă pe care nu o găsim nici în Teo-
dotion, nici în Septuaginta. .
Toate aceste mărturii îndreptăţesc pe unii cercetători moderm să se
gândeacă la existenţa unei variante Pre-Teodotion, o ~rimă ~ a ~

Du1el 4,6 (P. L 2S,Sl4) apud M. Delcor-, Daniel .. op. cil., p. 20-21. tuagintei64 , de care s-a folosit Teodotion, lucru ce reiese ŞI din afirmaţiile
De versiunea Teodotion s-au folosit şi Sf. Ioan Guri de Aur şi Teodoret al Cyrului (cf. J.
44

Ziegler, op. cit. p. 3S ş.u.). Eusebiu de Cezareea şi Tertulian se folosesc, în paralel, de Sf.Iustin şi Tertulian65 •
ambele versiuni, preferând totuşi Septuaginta; la fel , Sf. Ciprian, ins!, preferând Teo-
clotion. (Ibidem, p. 23-25).
sa (cf J. A Montgomery, op. cit. p. 47; P. Grelot, La y,,,.io,u f'.CfllO tU IMnul. în
◄, lnN11111ertn, Hom. 18,3 P.G . 12, col 715. Vezi şi traducerea în francezi de AMehat, Hom~
Bi nr. 47, 1966, p. 391. ul lui M
lio ,.,, la Nombra, în SCh nr. 29, Paris 1951 p. 367 ş.u.
)J Este vorba de Marcus sau Lucius Aurelius Commcdus (180-192 d. Hr.), fi arc
: Scriso,,,e c4tre lllli.u A,frica,u,J, P. G. 11, col. S7~.
Aureliu.
Bludau. Die aleuadrbmcbe Ubenetzunc des Buchn Dudei WIii 1hr Verhiltnll
"'cf. B. J. Roberts, The o/Jl TatlUIIDII Tal ""4 Venio111, Cardiff, 1951, P· 123.
41
n o n • ~ Ten, Fribourg-en-Brisgau, 1897, la M. Delcor, Le livre, p.21.
" Cartea V, cap 28 .
., 1. ~ Mont~, Tlte Boolc ofDaniel, Edinburgb, 1927, p. S9. .. ,,c artea II cap. 3,10-13.
,. Editat~ J. Ziegler, op. cit.,în paraleli cu textul Septuapatel ticu un bopt aparat ':""c· 37
Unul dare cele mai vechi texte este oferit de Coux Vatica,t,u (prescurtat B) dan accolul ,. P. L 23, col. 702.
al IV-iea d.Hr. Apoi, Codex Mordral.iiuuu (prescurtat Q) din secolul al VI-lea d.~ ., ~o ,, Cuu.,,, /011, P. L 21, col. 1142. TecNlodoa (cf 1. Ziegl«,
coatrar ~ o r lui Montgomery (op. cit., p .S3) nu este distinct de veniunea lut Orige~ Menţîoolm ci "Vda ltltim," şi versiunea copCl sunt flalte ciupi
(~ J. Ziegler, p. SO fi 65) ; Coux Ven«,,. (prescurtat V) din seoolul al VIII-lea d.Hr.,. ~ op. cit. p. 36 -39). . . .• ..... • . -... aataioerl tradu-
nunusculele 62 (Oxford) din secolul al XI-iea d Hr.; 147 (Oxford) din secolul al XII-iea d. R.H.Charlea, op. cit., p.116-122 emite ipoteza unet revizua, • Se~,._,w■ ~
, 1 . Hr._(cf. Montgomeryp. 51 ,.u. ti J.Ziegler, p. so ,.u. . . cerii lui Teodotlon "care oferi patruzeci de acorduri ~ c:u tel".
Vorbind deapre lL 7, 14 qeaz.l pc Teododon din Efes înaintu lui Aquila dm Pont. con- 61
va lui Teo4otlon fi cincizeci în acocd cu Teododoa tmpoeriva ~,-~S-4).
lidcrtndu-i pc amAodoi "prozeliJi iudei"(cf. lmpotri,. •e:iilM m, 21,l ~ s. Cb. ~ •
11
11
Â/I0'°6ÎIII, 51,9;~Mri 14,8 ti 120,4;(cf. P. Orelot,I.M....,··· p.
DWo1 cap. 31 .
p,39!>. "llec:cmele• traducai
c:IIN fi wnenbila• Septupnta.
a lui Aquila ti Teollodon, IUlll considerate ca fimd dupl vc- 63
64
S. Ch, 53 Paria 1958, p. 136-137 la P. Orelot, lM HffllllU... ?·
31 ·\,.,o.
n Ontiaea la care cele trei traduceri IUlll citate de obicei, Aqulla. s,....._ ti Teollodo• ou " R. H. Charles_..,_ cil., p. LII-LVI fi J. A Moatgom«Y, :.::,:- ,. 3 7 apud p_ Orolat, Lee
• otcrl aici o aonolO&ic. Ordinea ~ cite rc1JNdatl doar de Origen in Re-■-pla "Dialoc cu lllClftl Trifo■", 31,3 - 4 p • Εpotrit'• Im ' -
 INTRODUCER E
ll INTRODUCER E - - - - - - -- --=-= =----- --23
re-cenzare greacă a profeţilor şi de 14,~---- acestor recenzii
Dar cine si fi Bcut aceasti traducere dupl orioinaI I b . efiort de . . ........ ~ 8
• · este · • ~- u e raic- pentru a face f~ţă mte~• propag~e creştin_e ~tă pe Septuaginta"'6
Folostrea vec~• traducen, Septuagi~ta. nu a încetat în Noul Ta-
aramaac şa care onginea sa exacti!
Luând în considerare afirmaţiile Sf.Epifanie, după care T eo d ot·IOD însă noua versmne, despre care vorbim, a câştigat tot n,,., ul
. publi
şi-a cat opera sub _regele Commod ( 180-192), unii exegeţi66 s-au gândit t ament, din t td de 'li m t te-
aces pune e ve ~e, uti ~ J?313lelă a celor două ver-
&. . . . .

ren. Văzlltă
~ .J~nathan_ ~n U~el, ~espre_ ~ ":oi:reşte Talmudul babilonian61 , un
disetpol al lw Hillel ş1 căruia tradiţia rablillcă îi atribuie Targum u I aramean siuni în No~l Testam~~t ara~ ~umat că ~uto~ lw au _cunoscut O dublă for-
al profetiJ
t" or. mă "canom~" a cărţii Dame_J. ~exandrină ş1 P3:1estiniană. Faptul că Dn.
7,13 apare 1:11, fo~ ~~xan~ m ~t 24,30, ş1 2~,64 şi în Apoc.1 4, 14
~entru m01~~~ ~ ~ limităm doar la afirmaţia că Teodotion (Fiul omulw 'pe nom cerulw), dar m forma palestiniană în Mc.1 4 62 •
Apoc. 1,7 ~onstituie o dov~dă e:113or~ară. "Aceasta însă nu vrea să~
este ~noară vers~lllln Aquda , deoarece pasaje din Daniel-Teodotion
sunt citate nu numai de Sf.Părinţi, ci şi de Noul Testament în special de
Apocar 69 că Teodot1on ar fi «canorucă» 10 acelaşi sens ca Septuaginta, aceasta are
. 1psa Sf"~tuJ w• Ioan . J.A.Montgo mery , face exegeza la şapte ci-
10 '
rolul doar de reprezentan tă a originalului semitic recunoscut ca sacru de
tate din Apocalipsa luate din Teodotion, la care H.H.Charles adaugă altele
71

rabinatul palestinian" . Este ceea ce îl va determina pe Origen să afinne că

77
2
opt Pierre Grelot7 , continuând lista textelor, respinge ideea unei versiuni
Teodo-tion "este mărturia greacă cea mai fidelă a originalelor ebraice-
Pre-T~oti on: "T~dotion nu este o simplă revizuire a Septuaginte i; este aramaice" 78.
o vemlllle refăcută mtegral pe baza tex"telor originale; şi cum, pentru capito-
Aşadar, Daniel-Teo dotion este o nouă traducere (şi nu o recen-
lele 4-ti, ne putem întreba dacă aceste originale nu erau cunoscute de tradu-
cători sub două forme foarte diferite" •
73 zie/9 făcută în prima parte a secolului I d.Hr., înaintea căderii Ierusalimului
D.Barthelem y a reînnoit problema. Studiind caracteristicile funda- din anul 70 şi a reorganizării statului evreu prin adunarea de la Jammia,
mentale ale acestui traducător, a remarcat că Teodotion traduce constant când s-a fi xat Canonul biblic vechi-testarnentar8°.
particula ebraică. "qam" prin grecescul "K.cx.i yi " . Este adevărat că în
74

Da,uel grupul "Ka.i yi" apare doar de două ori (11,8 şi 11 ,22). Totuşi, ver- -
d) Alte versiuni
siunea Teodotion nu se prezintă doar ca o versiune nouă, ci ca o variantă a
Se~tuagintei ~tă xe
tc>..'11.ll original faţă de care autorul manifestă o mare
l. Versiunea Peşita are o importanţă deosebită pentru studiul Ve-
11
voinţă de fidelitate . Acest lucru se explică foarte bine prin dorinţa
rabinilor palestinieni de a definitiva textul Septuagintei după textul ebraic chiului Testament. Fiind o versiune veche făcută direct pe tm text ebraic,
folosit în serviciul sinagogal. "Acest cadru istoric ar explica excelent efortul este de o mare valoare pentru critica textuală. Apoi, datorită traducerii care
fficut de rabinatul palestinian de a recenza Septuaginta profeţilor. .. Deci unneaz.ă îndeaproape sursa sa, dar nefiind servilă acesteia, este un martor
este foarte adevărat că anii 30-50 au fost caracteri:mţi în Palestina printr-un preţios pentru istoria exegezei. În plus, ea este cel mai vechi corpus literar în
siriacă, influenţând întreaga literatura care s-a dezvoltat în această limbă. De
aceea, publicarea unei ediţii critice a textului Peşitei, la Leiden, începând cu
anul 1961, a fost o mare reali7.3re • Celebrul Codex AMbl'ODflllllS, un ma-
82
nniom...p.384.
66
E. SdJOrcr, Godud,ulia jiiducJ,., Volka, t. III Leipzig.1898, p. 324 apud P.Grelot, La
Nrriotu... .,,_ cit. p. 386; J. A Montgomery, op. cil. , p. 47-50; R. H. Charles, op. cil., p.
Ul-LVI. ; D.Barthelemy, op. cil., p. lSl ş.u. .
f7 Mcgillah. 3a fi P.Kahle, T/re Cairo, Genw,, 1947, p.117 apud D.Barthelemy, La tkt1attden P.Grelot, lll't. cil. , p.397.
tl'A.qllÎIII, in "'Suppl.ements to Vetus Testamentum", X, Leiden, 1963, p.148-153.
71
A. M. Dubarle, Note conjoinle ,ur l'uupiration u la Sepl_,,., în RSPT, 49 (196S),
• D.Barthelemy, art. cil., p.21-30. 79 p.211 ş.u.
Cum este considerată de multi biblicişti (cf."S,.,diul Vechudlli TatOIIIIIII ", P· , manual
82
• în Noul Testament, varianta Teollotlon, apare în Mc.14,62 fi Apoc. 1,7 (în afarl de Codex
C.). in timp ce variam.a Septuaef,lta se glseşte în Mt. 24,30 şi 26,64, Apoc.14,14 (şi pentru Institutele teologice, Bucureşti. 1985).
.a 90
1,7c). Prin urmare, Septuaelnta Teoclodon au fost folosite de autorii Noului Testa-
ment, mai putin Mc.14, 62 şi Apoc.1 ,7 luate din aramaici.
11 L.F._H~mann şi ADi Lella, op. cil. p.82.
O btbhografie bogati despre Peşita ne oferi P.B.Dirksen, An A""""11d Bib/illfr~I
!"
. .
t89
dl•
stf 1' ,>, LeJdell. ,__;
70
Op. cit. , p. 49. Puhilta oflh• Old Testament (Monograph1 of the P•shltta In
n Op. cit., p. UV. completau uherior de P.B.Dirksen şi Avan da- Kooij, Tl,e Pol,ilN • • Tnuu
n La penu,ns ... , art. cit., p.394. Institute 8). Leiden, 1995, p.221 -:236· tiplrit in arai!
, 2 p (Mon~raphs of the Peshitta
1 5
entru pruna dati dupl publicarea Peşitei în Poligloto de la Paris, dm ~ H . Leiclca.
73
Ibidem, p.381.
74
D. Barthelcmy, op. cil., p .31 ş.u. 1966 în r•• 0/.tl TatlllfWII ;,. Syril,c Acc.ort/Înl ,- tuPo/,ilN y...,,,11, 1823
" M. Delc:or, op. cit., p.22. 1966. Traducerea Pqila • clrţii Dualei apare în Walton'1 London Polyglol, Lee ( ),
 24 __ _ _ _ _ _ _ _
INTROD _ _. _ _ _ _ _ _ _ u
_ _UCERE
INTROD UCERE

şi
DUSCris nedatat , dar care se că est . puţin sau nici o influenţă din Septua ginta şi nici una de la Origen
text de ~ al acestei ediţiis~ e din secolul al VII - lea, este luat ca • 91
Lucian •
1n ceea ce priveşte mediul .
împărţite. şi data apariţiei Peşitei, pru-eriJe sunt 2 . Versiunea latinii Vulgata

. Pentru unii, Peşita îşi are ori . ea

Cartea Daniel a fost una dintre primele cărţi ale Vechiului Testa-
•

gm m d1aspo ~ iudaică din Mesopc -

A • •

tami3: Faptul că versiwi ea se b şi

ment m favoare a acestei ipote ze~ pe un text ebraic constituie un argu. roent tradusă de Fer. Ier~nim . ~ par:e că el _a luaat 1:3 Daniel_între 38~
t~ -~raică ŞI aramaic ă, folosmd u-se ş1 de DaD1el-
Pentru alţii, versiun ea t 392, traducâ nd-o direc
mentel e ebraice care ,.,iţ,...a..~ eS e ~pera unor traducători creştinis 4 El e_
A
Teodot ion şi de alte versmru
.. se ~ ·m. versiun e sunt ex.-nli ca1e m mai multe feluri •
A • •

Versiun ea latină pennite elucida rea anwnito r problem e de istorie a

traducătoru au ....,...,..,.. la tradit.til lUdaiCC care le •y e,._a · 85 '
textului biblic. Până la publica rea în 1937 a Papyrusului Chester Beatty
•-u..i:,
Ieronim pentru Vulgat a - ei au consul ~rnu .t,:uu.u1a re . ' sau - ca Fer.
lor evrei, sau. probab il traducăt .. tar_ l~crarile coment atonlor şi exegeµ- (prima parte a Papyru sului 967), textul Daniel- Septua ginta nu era cunoscu
t
om creştmi au fost la orio-ini evrei8 6 păstrat
„ ul .
In tuna vreme msă, ' A

·al · · · 0 decât în versiun ea Heupl a. Pentru cartea Daniel însă, manusc93 risul
1 iştu au demonstrat că Peşita la Koln este de mare însemnătate şi "aproap e singuru l în cauz.ă" .
-<&&A •

rioară Diatesa ronulu i lua· Taţ~ 18.D, operă compusă " ·uru1 ·1
este ante-
.
este de ongine iudaică pre-creştinăgg probabil
.
urui::;
J aru_or I
s1
ş1 yo '. După cum s-a amintit, caracte ristica cea mai vizibilă
a acestui

pe punctu l de a se încreştina"s9_ Este ,deci posibil ca a-oceascotversmn ămuru~te mdaică docume nt o constitu ie ordinea capitole lor care cuprin viziunil e profetului.
"o v · ·udai„.ii: e să fie Succesi unea capitole lor este mai logică decât cea oferită de Tenul
""°' mc~p~tă mainte de anul 150 şi terminată la începutul
A

masore tic • Şi, în general , tradiţia latină aduce o clarific are neaşteptată.
A

:::•~e I 94

secofun w ID-I~ _atunci cand comuni tatea producătoare ar fi avut contacte "Lumin a nu vine de la anumite mărturii latineşti vechi conserv ate ale cărţii
pro de cu creştmismul" 90 •
Daniel (Wirceburgensis - Vetus Latina, 177; Constantiensis - V.L., 175;
• V:rsiun ea s~că ~eşit~ cuprind e o formă mai lungă a cărţii Sangallensis - V.L., 176) care se ataşează versiun ii greceşti, zisă Teodoti-
D~el decât ~ptua gmta ş1 DaDJel-Teodotion. Deşi, ea depinde direct
de
on; ea vine din Liber Promis sionum , atnbuită oarecân d lui Prosper d'Aq11i-
ongina lul ebraic, Peşita reflectă în unele locuri Daniel-Teodotion. A primit taine şi astăzi lui Quodvultdeus, episcop de Cartagi na. alungat din scaun de
95
Geiseric, regele vandali lor şi sosit la Napoli în 439" . În cartea LilJer Pro-
Urmia (1U2), Mosul (19.Sl) fi in facsmil fotolitografiatJ în Codes:-ul Ambrozi
an, mission um, Quodvu ltdeus analizează multe dintre ărţile Bibliei, între care
şi Daniel El prezintă cartea Daniel în următoarea structura. ca fiind
publicat de A Ccriani, TrllllSIAlio Syr• Pocilto "l!iUrU t ~ u
codice Ambrosi4no 12 ve-
. 1876. Câteva încerciri de publicare au fost
•ec.f•e VI pl,otolitbogr,q,J,ic4 ~ în
denii:
discupe de c11rc M . H. Goshen - Gottstein în "Prolego mene to a Criti.cal Edition
puse ÎD
oftlu Paluai," , în "Scripta Hierosol ymitana S- 1961, p. 26o-27. I Susana şi bătrânii .
., Li lit.cndura anglofoni acest text a fost numit "Btuic Tutru Recq,t,u ", termen creat28, de M.D. II Dn. l: Danihe l suique amici statueru nt ...
ment ofib Val.u,,. Venion, în JSS 1993,
Kost.er, Pal,ÎIIII Revuitd . A Reassa• 11
,.
cf.M.J.W yngardcn . Tlte Syriac Venwn oft/te Book Do1tiel, disertaţie
p. 23S--268. ICrid aub înckuma-
a awt o mare
Cartea lui B.1.Roberts, Tlte 014 TatlunlJnl Text o,uJ Veniotu, Carditf, 19.Sl,
84
şi r A Di.LeUa. op.cit., p. 75.
tirziu, originea ceqtinl a Pe,itâ a fost susJinutl de Avan der ,2 rea lui J.A Montgomery. Vezi la Louis F. Hartman Alexande
Torino-M arietti. 1962, la Louis F.Hartman
influenli in acest sena. Mai
Fribourg, 1981, p.273-284. cf.G.Rinaldi. Daniele, ed. 4-a "u Sacra llibbia"
Kooij, Die llllo, Text UMgM

~ 11n4 Jubis-. în J.
tla Jasajab,u

Lieu şi alţii,
:J,o,

The
OOO,

Jew,
nr.3.S,
Ultimul care a-a Jll'ODUDţa1 în favoarea acestei poziJii este H. J. W.Drijver
1UnOng Paga,u a11d
a, Syrilu,
Cl,,vdl,, u Îlf
91
şi Alexande r ADi. Lelia, op.
P. M. Bo~aert, u
cu., n.
16
p.
thnoi«na gc u la Yenu La,i,u, datu l'li#u u
Papyr,u, 961, în „Biblica", .S9,1978,
„ trtlllition tla S~
p.384.An selo Oeie-
tante Ezechia « Daniel dlUu
- Yoric, 1992, p. 124-146. ll mii SIUIIIMr
"" Roman Empire, Londra New sen, Der Sq,t,u,gi nta - Tut da BIAdta DaniM Kap.. 5-12, DOOIIUM
IS cf. Drijven, art. cit., p. 140.
: cf. ~an der Kooij, op. cit., p . 273 - 284.
Vez1 R. A. Taylor, Tie Pahiltll of D11niâ (Monogr aphs of the
.
Peshltta
.
Instttute
.
7), Leadcn,
Bel et Draco, sowie Estlrer Kap. 1, Jo - 2, JS, nacJ, tkM Kllner Teii do Papyna
(P_apyrologiJche Texte und Abhandlu ngen .S, Bonn, 1968); Winfiied Hamm. lhrs..,..96 1

'61
JSS 46, 199.S, gan1a • Tai da Bucltu Danul Kap. 1-2 noclt tkM KiJll,,r Teii da Papynu
1994, p. 321 fi S. P. Brock. A Palatini an T"'ll""' Feature in SyrÎlle,
p. 271-282 . ~0P>;roloţtsche Texte und Abhandlu ngen 10, Bonn, 1969); R. Roca - Puig. ~ DN
• Jan 100llen, u Pal,ilu, ,k l'Anci.eJ, TatllllUn l dans la recl,erc/re rlunle,
lucrare pro- ~ p tlltli/ogu da codice 967. în "Aegypti u", nr. .S6, 1976, p. 3 - 18. .

z.eaaaa la 16 febn&arie 1995 la Paris în cadrul unui ciclu de conferinţ e cu titlul "Biblill ·0 M: Bogaert, Olt. cit., p. 38.S. tn Dn. 11, 1 Textul maaordl iqi Vlllcatam enJioneu
anus Medul şi nu Cirus.
.l

~ • Sq,t,u,siltta"' fi publicatJ în RHPR, (76), 4/1996, p. 385 ~ 395. Vezi

P· 391. 11s
Opera fluodtiulltleo Cortltag inu,ui qacopo ,,,.,,._ editatl de R. Braim (C Ch
• L 60, Tum-
·Ibidem, p. 392. 19 onum II, p. XXXIV - XXXV, cap. 73 • 81), la
locatizind -o la hout. 76, p. 139 - 146. (Liber Prom/,s/
• .. Ibidem. Unii dacazl ~ - Pe,itâ îlllre anii :ZOO • 300, probabil 250, P. ·M. Bogaert. an. ciL. p. 38.S.
Edcaa. cf. Louis F. Hartman ti Alexande r A Di. Lelia, op. cil., p. 75.
J6 INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _INTR
_ _O.:..:D:...U:...C:.:E:.:.:RE=-_ _ _ _ _ _ _ _ _ 27

m Dn.2:qu attuor regna in quattuo r metallis e quibus statua

IV Dn.3: amici Danihel is ... ca.mino detrusi ··· învăţături doctrinare, morale, canonice, practice etc. şi aceasta sub forme
V Dn. 4: arborem magnificam foarte diferite, fără a ţine strict la evidenţierea datului istoric.
VI Dn. 7 : quattuo r sibi apparen tibus bestiis Pentru noi, creştinii , Biblia nu este o carte de istorie, ci este Cartea
VII Dn.8: ex ariete et hirco Persaru m et Graeco rum ... Cărţilor care, scrisă În istorie, ne oferă istoria întreagă,
istoria mântuirii,
VIII Dn.5 : Baltasa r rex cenam faciens istoria veşniciei. În plus, pentru noi ortodocşii nu sunt importante relatml e
IX Dn.6: Darius Medus. (Danihe l) missus leonibu s biblice "ad literam", care pot prezenta unele neajunsuri, în comparaţie cu
X Dn. 9 : propinq uante fine tempori s LXX annorum datele istoriei, ci mesajul pe care ni le transmit. A fixa cu exactitate un anu-
XI Dn. (10) 11 , 12: sub persona bellanti um regum facta mit eveniment şi-n istorie este de cele mai multe ori foarte dificil, dacă nu
Antichr isti . .. , resurrec tio etiam mortuo rum chiar imposibil. Aceasta Însă, nu diminuează câtuşi de puţin valoarea tex-
XII Bel şi balaurul96 • tului ce ni s-a transmis.
Ordinea , Susana -Daniel -Bcl, pe care o urmeazA Quodvu ltdeus este ~şa se pune problema şi în ce priveşte cartea Daniel, de care
ne
ocupăm. Incercân d o încadrar e istorică şi de ce nu şi geografi
identică cu Teodotion. Astfel, "rezum atul propus de Quodvu că a cărţii
ltdeus ne con- Daniel înseamnă să derulăm evenimentele istorice pe parcursu l a cinci
duce la concluz ia că el a avut în faţă un manusc ris latin în care ordinea capi-
secole (sîarşitul secolului al VII-iea î.Hr. până însecolu l al Ii-lea î.Hr.), din
tolelor era cea din Papyrus ul 967. Dar textul însuşi şi anumite element
e au vremea profetului Daniel, eroul evenime ntelor din capitole le 1-6, şi autorul
fost împrum utate dintr-un exempl ar tradus sau corecta t după Teodotion" 97
• vedeniil or din capitolele 7-12, până În vremea Macabe ilor, când a luat naş­
tere opera pe care o avem astăzi.
3. Versiunea etiopiană este consemnată în mai multe manusc rise, Este lesne de înţeles că a prezenta o perioadă aşa de lungă este di-
începân d cu secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea98 • Prima ficil şi nici nu ne propunem acest lucru, deoarec e nu se impune în cazul de
traduce re etiopiană este reprezentată de manusc risele S,A199 şi se pare că faţă. Ne vom limita doar la a puncta moment ele importa
au nte din istoria lui
fost făcute după textul Teodotion în perioad a secolelo r IV-VII100• Israel, pentru a nu umbri mesajul cărţii Daniel.
Trebuie, deci, să "citim" ca pe nişte istorisiri (cf. hagada din litera-
tura iudaismului rabinic) capitolele narative care-l aduc pe profetul Daniel
pe scena istoriei şi să le situăm într-un context istoric cultural mai larg, dar
f'ără să negăm sau să minimalizăm sensul şi valoare a profeţii
lor sale.
Odată cu căderea cetăţii-capitală, Ninive, în anul 612 Imperiu
l asi-
m. CADRUL ISTORIC AL .CĂRŢII DANIEL în
rian dispare pentru totdeauna de pe scena Orientu lui vecbi101 • Iuda, regele
Iosia, bucurându-se de o oarecare libertate, se ocupă de reorgan izarea micu-
lui regat, chiar şi în ce priveşte religia. pomnia sa constitu ie o perioadă de
progres şi punăstare în toate domeniile. lnsă această perioadă va fi de scurtă
durată102 • 1n 609, la Meghido, în teritoriu l vechiulu i Israel, !osia vrea
Istoriog rafia nu a fost niciodată un gen ~eutru " în Biblie~ ci ~ să o-
prească pc egiptenii care urcau în Mesopo tamia pentru a-1 ajuta
este în serviciu l Teologi ei care încearcă să interpre teze evenim entele 1stone1 pe ultimul
rege asirian, Asurbanipal. Iosia moare în această luptă, (vara anului 609; cf.
sfinte. Relatările istorice sunt deci edificat oare şi lămuritoare prin ele însele. 4R23,2 9-30)103 •
Dar, la evocare a evenimentelor reale, prin folosirea mijloacelor literare După moartea lui Iosia ajunge la cârma regatulu i Iuda
spe- Ioahaz
cifice Istoriei, uneori îndepărtate de cele ale Teologi ei, Vechiul ui '!'es~e (4R23,3 0), dar care a fost luat ca prizonie r de către Neco n104 şi dus în
n! ·
a cunoscu t foarte devrem e relatări şi istorisir i destinat e transrm teru Egipt unde a şi murit (4R23,34~ Ier.22,10-12; 2Cr.36,3-4; Iez.19,4). Înlocui
unei

101
"'P.-M.Bopert, lllt. cit., p.386. J.Bricnd, M.-Joscph Seux, Israel d la malio,u d',q,ră la teJda • Prodt...o
riatl MdM,
., Ibidem. p. 387. "Supplement au Cahiers Evangiles", nr.69, Paria. 1919, p.88.
102
• Se vorbcp dapre 34 de maausaue. cf.M.Delcor. IA livre ... , op. dl., cf J.Bright, op.dt., p.312-429.
"o.c.r- ur.,.-. D i . • ~ Owsdt,llnt • Propl,OIUII
lplld M. Dek:m. u lme ... , op. t:it., p. 23.
».-.. p.2~.
Parll. 1927, P·
XVIll

tn
•
ioJ A fost oare o blt!lie? A se vedea G.Pfeiffcr, în
MIO, XV,1969, p.297-307. S.Harmann,
Gachicte /,rad6 in altutamaulidte,, z.;i, ed. a 2-a, 1980.
, m;,,p;. ~ 11N ~ Londra, 1961. p. ~ - 72; H. S. Oe1unaD.
1• d. Edwad Ulleadod 104
J.Yoyotte, art. "Nkltao", SDB, VI, 1960, col. 363-393.
J B L 46, 1927„ p. 279 - 330. apud M. Dolcor, u,;.,. ..., •· dl., p. 23.
 INTRODUCERE

- - - - - -~ ----IN TR=- ~
său, Neco îl nwneşte pe Eliachi m, fiul lui Iosia şi fratele mai mare a lui Ioa- =O..:.D..:.U..:.C=ERE:..:::::..._ _ _ _ _ _ _ _ _ 29
baz105 (4R 23 ,34; 24,6). Noul rege al lui luda,
care s-a numit ca rege loia-
c ~ devine vasal Egiptu lui şi plăteşte tribut (cf.4R 24, l). Aceast ru1 text: "În anul aJ şaptelea, în luna Kislev, regele... şi-a luat oştirea
ă situaţie şi a
..
nu va dura mult Intre .
tnnp, Nab u codonosor pornit în ţara Chatti (Siria). El şi-a aşe:zat tabăra faţă în faţă cu oraşul
(605-5 62)106 atacă pe egipten i iu-
care efectua u incursiuni de-a lungul Eufrat ului, şi obţine o victori e impor~ deilor şi a cucerit oraşul în ziua de 2 Adar (6 martie 597). Pe regele
(loia-
tantă la Karchemiş, în nordul Siriei (ler.46 ,2-12). La sî'arşit chim) l-a luat prizonier, şi pe alt rege după inima lui (Sedec hia) l-a
ul anului 605 însăr­
Nabup olasar moare (15 august 605) 107 ş1· locul lw· a fost luat de cinat cu domnia "113 .
Nabuc odo-' Regele învingător instalează, aşadar, pe Matatia, oochiu l lui Ioia-
nosor (7 septem brie 605).
chim, care a primit numele de Sedech ia(4R.24, 17). Elita ostăşească,
În aceste condiţii regele loiach im nu se mulţumeşte să dea tribut funcţio­
narii (sarim ), nobilii bogaţi (gibbore-bayil), un mare număr de preoţi
Babilo nului şi, cu toate insistenţele profetu lui Ieremi a, "s-a răscula şi o
t împo- parte a populaţiei iau drumul exilului, între care şi profetu l Iezechi
triva lui"' (n.n Babilo nului) (4R24 ,l), reftuâ nd să plătească tributu el. Tot
l datorat. acum sunt transportate şi obiectele Templului. Are loc, în anul 597,
La început, Nabuc odonos or nu intervi ne person al, consid erând neînse prima
mnate deportare a evreilo r 14 .
micile nemulţumiri şi revolte în marele im~riu , ci se foloseşte doar
de oşti­ Un fapt este totuşi frapant : toate datele oferite de cartea Iezech
iel
le moabit e, amonit e şi siriene (4R24 ,8-15) 08 . Lucrur ile însă se precipi
tă "În se referă la anii domniei lui Ioiachim, acesta nu a domnit decât trei
luni.
al şaptelea an, în luna Kislew, regele Akkad -ului (n.n Nabuc odonos Această particularitate nu este numai semnul unei simpat
or) şi-a ii person ale a pro-
adunat trupele sale; s-a îndrep tat spre ţara Hatti şi s-a instala t în fetului faţă de rege, ci se pare că, chiar prizoni er fiind, Ioiachi m era
cetatea lui consi-
luda. În ziua a doua a lunii Adar, a ocupat cetatea şi a făcut prizon derat de către babilonieni ca adevăratul rege al lui luda115 . Aceast a
rege. El a desemn at, după voia sa, un nou rege, i-a impus un tribut
ier pe vrea să
spună că Sedechia, instalat în Ierusal im, era consid
greu şi erat ca mi regent, ca
să-l trintă în Babilo n"100• Aşadar, după un an de asediu, cetatea cade. reprezentant al regelui prizoni er.
Regele
loiach im moare în circumstanţe neprec izate 110, iar fiul său Ioiach Vasal regelui Babilonului, Sedech ia se află în fruntea unui mic
in îi ia
locul (4R24 ,6)111 • O cronică babiloniană ne permit e să urmărim regat. O parte din teritoriul iudean este pierdut în favoare a edomiţilor 16
aceste eve- (cf.
niment e cu o precizi e deosebită112 . Ps.137,7; Iez.25,12-14; Is.34,5-15;63, l-3). Funcţionarii care-l înconjo
ară
Căderea Ierusal imului este descrisă în 4 R.24,1 0-17 sunt "şovini şi complet orbi faţă de realităţile prez.ente". În faţa
(cf. 2 Paralip . acestei
36, 10). Regele şi familia sa au fost deportaţi în Babilo n şi au trăit situaµi, Sedechia, rege la 21 deA ani, chiar având intenţii bune, fie că
la palatul nu s-a
lui Nabuc odonos or. "A vorbit cu el prieteneşte ... a mânca t întotde putut impune, fie că nu a ştiut. 1n această situaţie l-a căutat pe profetu
auna la l Iere-
masa regelui în toate zilele lui. Hrana i s-a dat de la rege zilnic, până la mia, rămas încă la Ierusalim, pentru a-l sflltui. "Atunc i regele Sedech
ia a
moarte a sa, în toate zilele vieţii sale" (Ier. 52,32-34). O comple tare, trimis şi a chemat pe Ieremia proorocul 1a sine, la uşa a treia a Domnu
la spu- lui; şi
sele Sfintei Scripturi, a fost adusă în anul 1955 lprin studier ea tăbliţel a zis regele către Ieremia: «Am să te întreb ceva, dar să nu ascunz i nimic
or cu- de
neiform e, vechi de 2500 de ani, rămase necerc etate multă vreme la mine»" (ler.38,14). Însă era prea târziu (cf.ler.38,17-22). Lipsit
în Muzeu l de curaj
Britan ic din Londr a Astfel, cercetătorul D. J. Wisem an a dat peste politic şi slab pentru a ţine în frâu pe· conaţionali, Sedecbia se vede
unnăto-
învins
de evenimente. Situaţia este tragică. Ierusalimul şi locuitorii lui se îndreap
tă
spre o mare catastrofă.
105
A.Malamat. Tu WorldHistory oftheJe wult Pupk, 1975, p.126 ş. u. cf 4R..23,30 şi pen-
tru vântl v.31 fÎ v.36. 113
1
°'01 M.Leibovici, art. "'Nabtu:ltodonosor", SDB, IV, 1960, col. 286-291. Cartea 2R.24,12 şi 14-16 fixează prima cldere a IerusaJimului în al
8-lea an a lui Nabuco d~
. nosor, în timp ce Ier. 52,28 vori>eşte de al 7-lea an, datl confirm atl
' J.Briend , u Line d.e Jbimi.e , în "Cahiers Evangile" nr. 40, p.9 . E. Vogt. Die 04
n baby- Nbllonl ani.
de altfel şi de Croaka
lonisdse Clrronil Qber tli,e Sclwu:l,t Hi Karkmw ds wul du Einnaltl 114
M von Jer,ual.mt, cf. Daniel Rops, Hisloire Sainu. IA pa,pk â Io Bibl6, Paris, 1943,
svr. IV, 19S7, p. 67-%. B b Io- 24,14 vorbeşte despre un numlr de 10000 de deportaµ. v. 16 mai adaugi
p. 291.c..rt ea 2 R.
•• J.Bricod, M-J. Seux, hrul d Io nalions, op. cil., p. 90 E. Lipinslci 7000, plus 1000
, The Egypto- a ty de meşteşugari (haruh= armurier ; D111Ster= zidar). cf. A Ma1amat
"""' w„ oftlu W-1111a, 601-60() B Napoli,32, 1972, p. 235-241. , Dfl· cit., p. 133. lea.
1
°' "CltrMU Jue babyl,o,.;.mne. JUene d.eC,Nab,u:J nl lea r
,odono,or" la D .J. Wisem.a n. Chn> c 0
mia 52, 28 dl cifra de 3023. Probabil au existat doul grupuri
Ieremia menţionea.zl anul al 7-lea a lui Nabucod onosor,în timp oe
de deportaµ. dcolncc
O.Wae aa Kiap, Londra. 1956, p. 7'1,.73. 2R.. 24, 12 menponc.a-
• ntl zl anul al 8- loa. Cifra de 10000 ar putea corespunde primului grup
11
• 4 R. 24, 6 evoci o moarte naturali, textele cirţii dupl care au urmat
lerania vorbesc despre o moarte vio1e 3000 de deportaţi imediat dupl clderea cetiţii şi al doilea grup de 7000,
(Ier. 22.19; 30,30); puţin mai tirziu.
"' S-au descoperit liste unde prin anii 592-591 apare "loialcim, nrge
111
H.Tadmor„C'ltrculOloa, oftl,e Llut Xilts• of J,uJaJ,, JNES, 19S6, p. 226-230 B" ln luda".C f .J.Maxw eller,
; E. Vogt. 1, John H.Hayes, A. Huto,y ofAIICWII IUYNI alUI Jllt/al,, Philadep hia,
J9j7, p. 229-233 ; W. F. Albri&ht, BASOR , 143,32. 116 1986, p 408.
Acelt lucru roiesc dinlr-o inacripJio descoperit.I în anul 1967 la TeU
m Cronica Cite redatl de J. Briend Ji M.-J. Seux, l•rul .. op. dl., p.90-91. Aracl.4 R.. 25,1 f.U., cf.
Malamat, op. cit., p.150.
·
 JO INTRODUCERE

INTRODU CERE 31
Puţin după anul 597 Babilon ul trebuie să facă faţă COnflictel or se~
rioase care apar la graruţa ·
· onenta lă. Proorocul Ierenua · aminteşte Că în _
593 ~lan lii popoarelor vecine se aflau la I~rusaJim J>entru a Pregăti 594 mesage n• ~m Eoipt
c,- pentru
• a i se da CaJ.· şi· trupe în număr mare„120 • fX.JC
mc1.

Ierelllia ajutor, iudeii au capitulat.

rebeliune unpotnva Im Nabucodonosor (ler.27) . 1n aceasUI suuape, 0

încearcă să-i convmgă pe conaponali că trebwe să accepte jugul babilonian_

El chiar adresează o scnsoare memorabilă exilatiJor din Babilon în care
li
îndeamnă: "Zidiţi casă şi lrăi,fi; Faceµ grădini şi mâncaţi roadele lor. .. Că­ a) Exilul babilonian

utaţi binele ţării in care v-am dus robi şi ruga,ti-v<l Domnu lui pentru ea, că 8121 constituie un moment de hotar
. distrusă· "Atunci cetatea a fost
de propdşirea ei atârnă şi fericire a voastră l""(ler.29,4-7ş.u.). Nicidecum
Căderea Ierusalimului în anul ~
în istoria lui Isr~I. ~ea este cuce~C : porţilor~ se aflau în~ _două
profetul Haoaoia nu are dreptate promiţând că în doi ani obiecte le luate de luată şi toţi ostaşi~ au fugit ~(!1:l:4)122. Templul este devastat ŞI ~stms
Nabucodonosor vor fi aduse la Ierusali m (Ier.28, 2-4); afinnaţia lui Hanania ziduri lângă grădina reg~lw ' Te lului sunt transportate m Ba-
este o iluzie (Ier. 28,5-17 ).
scos oe Ş1
1 25 august. Obiectel mp
e sfinte ~ea .I s-au hii · apoi a fost dus
şi
• .c.

Coaliţia preconizată eşuat pnn J.OC a m I . Sedechi

bilon (4 R25,8-17) . . R:ge w e din pulaţia Ierusalimului _a fost omo-
a cu efecte negativ e pentru Iuda .
Sedechia. Regele a fost obligat să se deplasez.e personal în Babilon pentru a ŞI munt fie u
llllde a luptelor, O ~pă (4 ~5 8-21), o parte a fugit, altă parte
face proba fidelităţii sale. înAlăBabilon
fie în timpul ,

:ro;t dusă tori Nabuco:

124

Faptul că în anul 588 î.Hr. s-a urcat pe tronul Egiptul ui Apries

în robie (Ier.52,29,4. R 25: 1_1( •. în fnmtea cilrora
(Hofra) în locul lui Psamne tic II, a influenţat
în mod evident izbucnirea în teritoriul Iuda rămân puţiniGodOCOUll. un prieten de-al profetulw
răscoalei. , foarte
· emator pe ia,
Mitpa, în nordul Ierusalim ·
ulm. Dar
Probabil noul faraon a promis ajutor lui Iuda împotri va Babilon u- donosor a nwrut ca guv
"căci răsculat
împotri va împăratului
Babilon ului" (4R Ieremia, care _afost insta l~ de iudeii fanatici (ler.40,1-41,18), profetul
lui Sedechia s~a
24,20; Ier.52,3 ). Deci, înceteaz ă plătirea tributul ui. Acest lucru nu este pe curând Godolta a fost • E . t (4 R24,18- 25; Ier.37,3 -47,7). . • amă
aceluiaşi Ieremia este Idus cu forţa m gip documente care să dezvălme m
şi
placul lui Nabuco donosor în "luna a zecea" (4R25, l) a an, 588 · semnalează o
-
nouălea" se afla la porţile
Ierusali - ceastă dată nuIuda.
avem .
Cartea profetulm Ieremia . .
ul .:,·s2 (Ier 52 30) ca o reacţie babil~rue-
a lui Sedechia, Nabuco donosor De a a . .
î.Hr. "al
oştire puterni că cu care învinses oraşele întărite din nunt evenimentele din ~u?tl a
' că' regatul Im· Iuda a dispă-
e mai întâi
a treia deportare a evreilor m.an ză12s Cert
mului cu o 117
Lachiş şi
118
Oştirile
caldee, compus e din infanterie Ori
· este
cortina istoriei se lasă m
A

rezistenJă egipteană.
Az.eca (Ier.34,7).
şi
sud,
şi detaşamente călăreţi, împrăştiate toată
doar o IJ>?te . t "Astfel
politică ~ec=ţiile
nilor dar aceasta este
au distrus o încercar e de
posterităţii fază
de
"Mărturii şi
clare impresi onante aduc în faţa
ochilor ultima rut d~
jos pe scena
peste o ţară depopula
a ~~elite au fost în
a acestei lupte lipsită de orice nădejde" 119 . Iurnea .
„J 26

Timp de 18 ani Ierusali mul a fost asediat (10 I 587-9 VII 586).
'1ar in anul al nouălea
al domniei lui Sedechia, in luna a zecea, in ziua a
şi şi
zecea a lunii, a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toată oştir~~
la:
cf. Ostraka 3 4 de Lactitadm or op. cit. , p. 226 _ 2 30, E._Vogt. Bi,
1957, _P· 2:;~a!;
în ce priveşte cronologi"1: H. 1. ce' W .F. Albright. în" .B,,ldut '!f d,e  ~ Briend.
120

sa asupra Ierusalimului şi l-a împresurat şi a focut fn jurul lui intăritun __

(4R 25, l cf. Ier.39,1 ; 52,4; Ier. 24, 1-2). Lupta a fost dură. înfometaţi, i~u
121

vorbesc de anu~~ ~4; m: 32 preferi anul 587; ct: E.Cav :~

of <JrillnMlR:• . . ' ,• 'Ancia,
în "Introdllctwtt cntiqu,i • I Tatamffl l' • voi. 2, sub
r~:!
...........a u1
Cazellcs.

s-au apărat cu toată dîrz.enia. Ei sperau într-un ajutor militar salvator din . ot1Maioff• 1"Bil,k. Scuil. Paris. 1971:_P· 230. le de
partea egipten ilor, căci Sedechia a trimis mesageri în acest ~P- se vedea citeva ddalu pe ~
."~t 122 Paris. 1973, p. 64.
Babilon uh.u) trimiţând I iu 1n ceea ce pnveşte
J!!""':~
Wiltnd H~n . satua„a m':pul asediului, a cit p 345 ş.u.
principe (Sedechia) s-a revoltat împotri va lui (regele

117
I 1>4
"---t..-) .. ••ilc la Lachiş, la S. Fermann, op.

I nte al 19-lea an. Dupl spuse

586 a fo nu
lllld
· ·
Forcha,~g
cr ~
st li ·tat. cf W Schottrou, "'"'
" 27 1982,p. 49.
: ~ilea al lui
• 8-. I al L..: Nabucodonosor, ciupi 25.
Ier. 52, 29 menponeazl 832 de le Sf. Saipturi reiese el numlnal ~
lut (VllU.- e,- deportali în anul al 1 ea ....
So•:•••a cludtt. lsrtNb "'
_..
NabucodonOIQf'. Nabuundan,
·1cr din amil
PeneneM .

cipatea)ia
.
J. Brigbt, op. cit.., p.430.Arbeologul J.L,Starke y doscopcri în 1930 la 50 de ·
~omecri· ,udele în "Verkilndi gung
- ·"·
~~ e:-cl
1:u Ier 52 30:"ln anul al doulzeci fi · · cinci de au.tlete
1ousaJim ruinele cetlpj I...adut. 1n molozul uria,ei porp a giait 18 bucilJ de O.arab, 00
lunr a anului 588 î. Hr. cf. W. Keller, op. .. ~r>Î~ a strlmutat din iudei pplc exemplu S.A.C<lk fÎ C.C.Torrelar:y) ~M:
imcriJJlii pe lut care a&all foarte clai, •• zecea
-- •
12' w Keller, op, cil., p. . dfost
283 ·. Au .
11,_ -•m mul a evreii«.
...-.... .,.., înal.spuno
A)bri..W •
. fi:-.. C _,., ...
111
cit., p. 279. . I Dr .F edc:rick • •• "statruc,o e.,.--v A • IDll1 ... r .......,_
Azeca. la wco 30 de kilometri llld-vett de Icn.alim. ln anul 1898 en~ · r
11 J. Baiu a identifica t o cetate cu I turnuri ca fiind vemea
Azd. :::: : ':~ :istruso
· . 'odatl, altele
ruet • au fost11repopu
inceSX:!~ :';!: !:,~-~~ci:.x.:u~op. dt., p. 283-214).
' W . Kcll«, op. t:iL, p. 279 Cf. J. Maxwell Miile.-, lohu H. Hayes, op. dt., P· 411·
r, rNT ROD UCE RE
INTRODUCERE

-
Des pre viaţa exilaţilor în Bab ~in~m ~~
ta un lud a. Ba mai mu lt,~
iJo n ave m puţine dat e. Pot rivi . . lui CiroS131 . Ace sta va ~~
Iez ech iel se par c că iud eii au t cărţii
fost grupaţi pe familii în vec hile pfU!'CSC li
~ ~ ţtnutulplului\32 (Ez d. 6,3-S
oraşe bab il
în m~ il~ tat ea de a se înt oar
nie ne (cf. Ez.d. 2,5 9) şi se buc ş.u.
ura u de o anumită libe rtat e (ls. ). lnsl nu
însuşi, dep orta t în anu l 597
, a loc uit la Tel Av iv în mij loc
3,1 5) car e ave au pos ibil itat ea
să-l asc ulte şi să-i unn eze
47,6). Iez ech i~
ul alto r iud ei (lez.
rit pos1b1
aprobare_ ~e
to\i evr eu a~ P~ v
~:ttrUire a cetăţn şi a Tem
cu buc urie ace st dec ret. ~
era foarte greu acu m.
ţară bogată în fav oar ea
50 de ani de exil, ~ părăseŞU 0vană de evrei se rem
Pen tru iudeii fide li Leg ii mo7 înd emn uril e.
după a~ro;:tuşi, în primăvara anu lw torc
cum se interprcle.v..ă eve nim ent .aice se nas c acu m două într
ebări: uno r ~ · 53::p~xistenţa Biblici. aşa cum
ele şi trag edi a care s-au abă 64 -67 ). "De ace st marş a
pop oru lui ales ? Şi, ma i există tut asu pra în patne (Ezd._,2..~'" . tură a use anl de mu lte
o speranţă. un viit or pen tru Isra o Biblie, o creştinătate_ ŞI olacul!-
Nu cunoaştem mu lte luc ruri el ? oaştem ( l l ) ~ -~~,~~ cei din lud a ar
des pre viaţa lor religioasă. Nu o cun
te de aru. D a că n-ar fi existat ruc1 o
• • îna poi ere e~.,
dăm informaţii des pre exi
stenţa unu i cul t sau a uno
pose- su . tin în mare, aceeaşi ~ I... . ___ . .
;ţ ca şi cei din Isra el, adică s-a r fi.
r practici ritu ale. Ps. 137 d .
exprimă însă star ea de
dol iu a exilaţilor. Apoi, 4R. 25,
26 şi Ier.40,16-44,13
fi avut, cel
amestecat şi ei cu
.P~~
Ori ent ul. şi în cele dm unnă ar fi dispArut ca popor c sine
A

ne des criu viaţa iud eiil or din

Tah pan e (în greacă Dap hne ) stătător''1JJ.
Căderea Bab1lonulw, pre zisă de profeţi (ls.13.19-_20,
Nil ulu i, din Mig dol şi din Me în estu l deltei . . • 46-47 ·
mp his (ap rox ima tiv 20 km. la
astăzi). Se aminteşte, de
ase me nea , de o col oni e miJitară
sud de Cai ro de
r 50-51 ), s-a pro dus .fă~ lup te ). Mai mult, Cirus.a as igu rat :
la Ele fan tine care (Dn.4., 30 cea civilă şi intcgntatca ~..
ave a pro priu l tem plu şi un cul _ stat elo r :
minină numită cnt -yh w
t orig ina l, sincretist, cu două divi
(An at-Y ahu , sau Anat-Bethel)
nităţi, una fe-
~~ tea tem ple lor, cont1~U1tatea
Pol itic a lui înţeleaptă ş1 d~să .cu
c~~w ,kgă a flc ut din el una ~c ele
.m ai
scurtă de La Yh wh =la hve ) 121 şi alta i respingătoare u~suş1rc ~

Nab uco don oso r mo are în anu

.
Pe tron ul Bab ilon ulu i reg
ii se succed în mo d
l 562 î.Hr. Unnaşul său, Evi l-M
Vh w (fo nna

fire sc.
~:~:1:~;~:idl;~~:.:=~;=~O:,
.
nn persan,,136 . A,..~
.,t<.r
~ ~ 3 5 "Ce a ma

Ctr uS stăpaneş e
560 ), deşi domneşte foa rte puţi edo rac h (562- ·
vreodată în ace a par te a hun ..
n. acordă reg elu i loia chi u.
sem n că Du mn eze u nu abando m anu mit e favoruri,
nează def init iv pop oru l
Său (4 R 25, 27-30).
După Evi l-M edo rac h 128
a unn at în fruntea bab ilon ien ilor
.
Eve nim ent ele 1sto . derulează în con tinu are ,
(556-539), 129 sub car e evenim Nab oni de nce se
entele din Orientul Apropiat evol
Ma i mu lt arh eol og, dec ât şef ueaz.ă rap id
de stat, Nabonide a pet rec ut într
Arabia, la Tei ma (cf.Is.21,l4~1e e 552-545 în
r.25,23) situată la aproximativ . • · I anului SSO cind cuce Ecbatana. capi tala rnoutor ti•i
est de Akaba, pen tru a fac 400 km . sud - na Ciru s apare în istone reşte
e săpături pe vechiul amp lasa unette pe ace ~a cu perşu. .
n~ _1uru
şi a des cifr a inscripţiile, lăs men t al Bab ilon ulu i (Ed - 5.14 )
ând afa cer ile statului în mâna u1 Cu îndeplinirea acestui . I a însl rcin at pe dregltOl'Ul
şqb a~
sar130, car e a con trib uit efectiv la dezmemb fiului său Bel sas - . . ordm ,.CIJ U.s • S tar al IV-i ea fiu al rege lui Ioia chll. cf. 1
rare a imperiului babilonian. pnnc1pe evreu (--> ....bil
.,.- - este 1dent1c cu ena _ ll (
Para lip. 3,18 ).
m Mary Elle n Cha se apud W. cil. p 3()4-30.5 .
Ke 11cr, ~ - , ;,. l'I,., ._ --- -• ·o-
1JA cf J Duc hesn e
• · - Ouillemin, Lt, '
,,. •nc io' p. 1.52 ,.u. ID - pen .
b) Imp eri ul persan adl Babilooul era o mare .. --p oli""'
..,.. u com craa • li ,.._H.......
. I" • -•'- -•• dar 1n cpl
17 5 Pc lânp mulţimea zei't 1orurl era •·
l rnb "
Spr e anu l 546
, Cir us, reg ele perşilor, intră în
Bab ilon şi este întâ m-
-awna spurcl.ciunil?". ~?1 '1lu ~•
şa
. n'tualul lor potn v,t unei ,nsc <~ : '
npţi1. exislaUal
55 capele ale 'lui Marduk. 300 de canele e z eilor .,-.
t Bab ilon 53 de tem ple ale ze~
lli ._cu cultul.
A■ ....ant ~i 600 IV'fl tJ\I zeu or ~
cau lw.
pinat de preotii zeu lui Ma rdu k, ~·- ·-• r-· -••i
deo are ce ace sta din wmă era
car e nu l-au a~re:ciat niciodată
pe Nab oni de, 18 altarepentru lşlar, 180 pe ~
.. r-
zeu!;="~ 1
i
titu;.
Ada d i .
alte 12 altare pentru divc ql·
pub lici: "Da r obic eiul cel ma&
..':
ado rato rul zeu lw Sm (Luna). zei. Dc gra ~ ~ • a auns
Speran(a evreilor a prin s contur. uric ios al bab1loruemlor este apo ~\: /ec: ar:;. :'me ie a ţlril
unn llo dall • . •• . sl IC trebuie d IC exp unl ~ ~
sib ia după apr oxi ma tiv 70 de Renaşterea statului. i~ ic va fi tn templul ze•\e . . Afrodita, pent tmp reun eze cu un strli n. .. •
po- l ..
ru ca o m Vlll, - CI
ani. în 539 cân d put ere a babilonia .. • f, acest.a zeiţei,
nă a căzut abia dup l ce s-a îm~ una l ş1
de atunci înco ace, m.c , un dar
nu ~
t~
,-a slu}rt m 1 1mar e ca sl to ac poate tnto arcc --- . li
mai tent eze. Fem eile ~
- - · ·· •

m cf. 1. Briend, M-J. Seux, Tes trate cu munuseţe 11 cu un de acolo·, cele lips ite tnd ~
:tn da Pro clw -Or lent and en
et Hls toif f d'hr ael, Paris, 197 trup_ . pau '1'« înde plin i cerinţa t,aţli
p. I S6 ,.u. B.Potten, Ard uns rrom 7 trebuiau sl aştepte nwl tl vrem lcg;i~ dar ,, unele
Ekp han dne . The Ufc or an Anc
knt Jcn h MW· 1i altele clim e ele trebuiau sl e uwn te ~ • pute a. chia r patr u ani". cf. Bcrodot
1
tar) ' Col ony , 1968 , p.205. aştepte un tunp de trei sau I.
• De fapt lui Evil-Mc 199 apud w. Keller~ p. ~90-292
dorah i-a urm at Neriglissar (S60
1
• P. Garc lli, ut. •Nobott
-5S6), un uzurpator. m Vezi "Cro nico bobilolUIINI II · . . ,. . -erollica l,,i N ~
i.M"in SDB VI, 1960, col.281- tn •Jmr,•A• :d
282. aili q,u a l ' ~ Tat OIM ltf'lu, C,n o '1 ·
ut cf. Cronica babilonianl, StM
a u NM>Oltiu • H.,.,t111, p-ecum fi . sub tndr wna rea tu, H. Cazellca. nota 4 61-6 9
Nab onid e Kria in epoc a lui Ciru
s (.I.Inel et la Nat iom , p .96). pamfletul ~ ~• "' W. Keller, op. cil., p. 299 . P· •
W.H arrin gtoo , op.cil, p.2J ·
 34 INTRODUCERE

După -~oartea ~ui C_irus ~n 530

---- - - ~ - - - - - - - INTRODUCERE
H

avem informatu despre mde1. Ab şi domnia lui Cambise ( ază provincie separată de Samaria,
ia spre anul 522, care marchează 530 _522 Iudeea forme O sutmA în continuare
dollll}iei lui Darius~ (5_22-486), ~ "
vorbeşte de o comunitate activă:~):: nu
perşilor· Sub unnătorii regi per
sani nu reţinem evenimente importa
lim. Intr-adevăr, _la ~1~nţele lw" nte pen-
Zo r~a bel , descendent davidic
tul ~ __Iosua, m~ţi. exila~ se mtorc şi a Preo- . · tin rolui Iudeea
trU 1ocuitoru ~u
m_patne ~an~ 522). Aceştia, la nt. important pentru evrei este
le ş1 m de ~e profeţilor ~gh eu insi stenţe­ Următorul mo m: ob . ut o victori Alexandna cel
13 ŞI Zaharia, mcep reconstruirea e, în 331, la Albele, asupra lui
din Ierusalun . La 12 martie Tem plului Mare (33 6-3 23) . Ace sta fâ ~tul
. ID ce marcheaz.ă 5 arşi imperiului persan. După moartea lui Ale-
515 noul Templu este sfinţit 138
rat că Z.Orobabel nu a fost rec . "Este adevă­ Danus
unoscut ca rege, dar comwlitate , . )142 Palesti · îl
poate, din fericire, să trăiască şi
să se adune în jur ul Templu
a iudaică xan dru (323 în Babilon ' tul na este supusă Lagiz or care domneau în
lui propriu; legea era fixată definitiv
preoţii jucând un rol prepon lui reco nstruit, Egipt. p~ po ~ evreu a;: iv: ere şi av~
derent în conducerea comunităţii" 139 cultural, juridic şi lingvisti~1 4J_De
priveşte autoritatea, pe car . În ceea ce autonoffile din punct. ităţ
acee aşi
libertate se bu~urau ş~ comun . .ile evreieşti din Mesopotamia
e guvernanţii persani o recunoşte
ea era numai de ordin religios au marelui preot
şi etnic: din acest dublu punct i Seleucizi, între Siria şi Egipt, a făcu .
marele preot era în fruntea tuturor de vedere' Tensiunea dintre Lagizt ş d uă ........l'l....;.tii
t din
Iudeea un loc de trecere ş1· de di~pută între ce1e o ~I.W
iudeilor, chiar şi a celor din Bab
încă mai fonnau un num
ăr mare de colonii.
ilon ~ l-"'" "~·
După anul 200 , Pale5trna a _trec ut sub controlul Seleucizilor care
domneau m Babilon şi_ s·ma . 144 Mulµ evrei. elD .,.....,_1715 în Eoi nt în Alexan-
ly~ . o-:- . . .
A • •

. . "Jitarii având o situ aţie pnvilegiată.

dria, evreii erau grupaţi ~tr-Wl ~e
A

* Beneficiind de autonoffile, evreu ~~u în acest cartier la locul de rugă­

_se a
ciune, ca de altfel şi cei ~-e 1~
145
•
După anul 515 situaţia
comunităţii din Ieru sali :uS~l=~~zil~r a fost dificilă (Dn. ~
Situaţia celor din unpen 1~. Ann
ca.uz.a autorităţilor din Samaria m este precară din
. favorabile IerusalimulW Ş1 Tem--
ei până în secolul următor (cf.
. Iudeii amână rezidirea cetăţii
Ezd .4,1 7-2 3), când lucrurile
ma acţiunii lui Neemia, un evreu,
şi a zidurilor
se schimb ă în ur-
oh lll cel mare ~2~ - 187) _a lua
plului (2M.4, 11) · ~ ~ b ,
t
An
:S:niv
Epifanes (175-164) a persecu~
care ocupa o funcţie importantă pe evrei datorită cre~ţe1 lor (~M Sub el Iudeea a cunoscut cea mai
capitala imp eriu lui persan. Cu per în Susa, 4,7 ~i timp politică şi rel igi ~
misiunea lui Artaxerxes I al perş
ilor (465- mare criză. Aceas~.~ 3 fost m _Iudeea
424), Neemia pleacă la Ierusali
m în vederea susţinerii rezidirii
cetă
a fost anexată Sinei ş1 supusă ele~ce .. Din punct de vedere ~g ios , ~-a
întâmpină rezistenţă din partea ţii. D~ ~~ Le - .. în anul 169, Antioh IV
Tobie Amonitul şi a lui Gueshan
guvernatorului Samariei, Sanaba
llat, a lw produs despărţi.rea evrei·1o_r de pracnctle gtL a JC-
Ara bul . în cur sul primei mis fuit şi profanat Templul din Ieru . (lM .l,1 6-2 4; Dn .ll,3 1)._
433), Necmia "m lli: rea n rec ons
trui rea zid ulu i de apărare (cf.
iuni (445-
Cea mai drastică mă~ a fost
salim luată în anul 167, pnntr-un decret
d cu mu au pe toţi cei care
Ne.
6,1-16), rep opu lare a Iem sali rnn
lui (Ne .7,4 -5; 11, 1-2 ) şi con tno
2,1 1-4,17;
care a introdus i.d. o1atn.a. pe d-m
_....ea răJnAneaU
nizarea romunităţii" 140 . În cur sul
celei de a doua misiuni (430 sau
uie la or~ -
statornici în credinţa stămo~
"'i- -· ( lM
1 l0-5 7). Nu i-a fost suficientăgti nu-
anumite măsuri (cf;Ne.13 ). 428 ) 13 mai comoara din Templu, ci . 'Ap ollo nius , ma i marele strân fio-
a tonus_
Fiind în această perioadă o mică
provincie persană, Iudeea a cun~s- rilor de biruri, cu o annată la Ieru pe Acesta "a jefuit oraşul şi a dat oe
cut o IDlllţime de probleme salim. ·
religioase. în acest context a ven
în 398 (sub Artaxerxes IL 404
-35 9) E:zdra
~ (Ezcl. 7). "Legea promulgată c1e'Eut pentru a instaura oficial lege de
it la 1erusalun
142
Puterea ajunge în mâna ge~ eralilor lui Alexandru- Lupta pentru
.
putere a„ la clcZ·
ra, deodată cu Legea lui oumnez mem brar ea imp eriu lui în trm
p1rţ1:
$1 legea regelui (Ezd.7 ,26
), trebuie să coresoundă Tor .e~ 1) Imp eriu l Mac edon iei (no r~l . ")
Gr~ et~c 1.si ria.p inl tn Indi a.ai ca pătai• la
care constituie prima parte a Bibliei ei sau Pentateuhulw 2) Imp eriu l Sele ucid (din Tracia,A
iudaice"f41 . Începând din ace . hi ) sla dria).
st moment, Ant10 a. . ~-•
3) Imp eriu l Ptol eme ilor (în regi. nea Nilului. cu cal
u . "'-• la Alox.;loc
an îşi ..... stl·
ve.. - ai
te "Ne plsl tor fall de noua e.,~..,-,.l i cunulu1 omenelC, rnic:Ul stat .al preo,- d"vinl. numai
-a n e sl se fi oprit fn loc f1 Tora. Lege
u• l..ucririle .ele recomtruc1ie au
lS7
înc.eput prin octo mbr ie-n oiem brie
ruinţl de propriul slu dru ~-- -, vr~~~ parun a •
o cit. p.315-31 6).
itl&i relig ioas e~~ - Kelle;;.B~or.
cf. Zaharia. l,1 "I" 1'lna o 8-
a, anu l ol 2- ka a 1'lf Dar iu1"
a anul ui SZO . lunii 1
ea pare sl fi preo cupa t viaţ
a m1~11 ':°m tl# Jtlf/i M ~ n (1965), P.
Ada ,- ("obtL _ ; Ezd. 6,S: "ziuo O J-~ 0Wiso • A ac vede a B. Lifs
chitz , L'l,e#Unu-""" în .
Adaru) din al 6- l,a an o 1'li Dor -
,,. ": i
.,. .
~ of ':." ""'- - Kifte• (61 6.
iul" • 12 martie 51S. A" vede
JJ6
a D. · 9s6.
B.C ) u, d,• B,itisch Mld•""' 1
520 -538 .
ie tn aces t cadru treb uie plas ceas c1 a Sep...,._., .
Torci.
cC Saa ..,_ •

::: ::p.lOl.
. . ...... ,p.1
00. • Ari ,,-- ", probabil an~ 25~-
atl t,adu ccrO a ave
1• 1
t4' I ·r Fla . "'llli 138_144_
011 'YlU, ~ . clt:.,
- _.. .. ,,,., ;,;.. XII.
 J7
JNTR.ODUCERE

36 . .. te de Epifancs în anul 16 7
ed anularea dispo21ţiilor da Macabeii vor continua
INTRODUCERE

. pace care prev ea religt'oasă (lM.6,30 ş.u),.. ·urut anului 142 i.Hr.,
caselor, a ~ t zidurile şi a dus cu el şi pe femei cu copii, şi pe animale"
(1M~,33-34,2M5,24 ş.u.). Templul a fost dedicat cultulm· 1 · Ze •
chete : ...11 libertatea .
î.Hr- Pe lăllf:d ceilalţi doi fii, Ionatan
lupta conduşt. _e cordă şi libertatea
r!i·
i Simon, Ş1 m J
·oasă (1Ml5,l ş.u.).
Pract:I~ prescnpl-'-"~r
· t..1 . m us iar
cultice! ~ jertfele, sabatul şi tăierea împrejur, ~rau
tgt
sub sunon, sina le a „ timpurile neo-babilonie-
ped_e!'51te ~ _moartea. ~ acelaşi ~mp, regele instaura în toate provinciile 0 . cartea Daniel ne tf3DSPUD~ m
po~tl~ religaoasă totalitară: un smgur rege şi un singur cult, cel al lui Zeus pnn urmare, roase şi vom "mcerca explicarea lo..r
?limp _anul (l~l,41-5~ "şi 2~.6,1-~I)_. Se năştea acum prima persecuţie
1 . e Erorile istorice sunt ~ume . Iicaţiile am sintetizat cvem-
ne ş1 persan . ·u1 . Pentru a înlesm exp
~~tnva evreilor..~ulţi însă ... Il1al bine au voit a muri, decât a se pângă­ --~· 1 comentan Ul. ·
în tablou cronologic. 12
ru (lM 1,66). Polittca de elenu.are introdusă de Iason (174-171) a fost dusă
CUI:,= • A

mentele istonce intr-~ul . (Nabucodonosor) cf. 0n. 1, - .

l a ~ de Men~~u (171-168) care i-a obligat pe evrei să se decidă între 586· Căderea Ie
rusalim Ul ... ·
·
a ~ e ~u ~um. Cartea I Macabei menţioneaz.ă executarea evreilor 585~549: Astyage, regele Mezilor.. scăunarea lui Evil-Merodach.
t
A

fideli I:egu: "Ş1 onunde _se afla la cineva cartea legii şi oricine ţinea Legea, 562: Moartea lui Nabu~odonosor ~înseăunatea lui Neriglissar.
~la ~ ~runca regelw era omorât. .. Şi pe femeile care îşi tăiaseră împre- 560: Asasinarea lui ~vil-M~rodac Ş1 •
jur pe -~ lor: le-au omorât după poruncă. Şi pe prunci i-au spânzurat de
556: înscăunarea Im ~a~mde. îm triva lui Astyagc Medul. Primul
grumaJn lor ŞI casele lor le-au prădat şi pe cei care i-au tăiat împrejur i-au
omorât" (l,60~) "Şi numai râvna pentru credinţa a unui bărbat a fost cea
555-549: Revolta lUI Cirus P~rsan~ ~ numele Cirus II cel Mare.
ajunge regele Mezil?r ŞI Perştlor su tă1 să Nabonide de la putere şi
care a aruncat în ţară făclia aprinsă a revoltei"147 • 548 · În Babilon, Belşaţar mdepărtea7.A pe ta u
Revolta care a survenit a avut ca iniţiator pe preotul Matatia, din · este pentru o lună regent ( cf.Dn. 4 ).
localitatea Modein (la aproximativ 30 km de Ierusalim, astăzi el-Medieh) · pă Babilonul Moartea lui Belşaţar (Dn.S).
ajutat de fiii săi : Ioan, poreclit Gadis, Simon zis Tasi, Iuda numit şi Maca- 539: Cirus ocu . . A • fiul . să Cambyse (530-522) (nemcn-
530: Moartea lw O.rus. Inscăunarea Ul u,
beu.l, Eleaz.ar Avaranul şi Ionatan (1M2,2-6). Când trimişii regelui Antioh ţionat în Vechiul Testament).
ajung în această localitate pentru a-i sili pe locuitori "să părăsească pe 525 : Cambyse ocupă Egiptul. .
Dumnez.eu şi să jertfească" (1M2, 15b), Matatia preotul a refuzat împlinirea 522: Moartea lui Cambyse. Ocuparea tronului de către Danus I (522-486).
poruncii, zicând: " Vai mie! Pentru ce m-am născut a vedea zdrobirea cetăţii 516: Resfinţirea Templului_din Ierusalim._
celei sfinte şi a şedea acolo, când s-a dat în mâinile vrăjmaşilor?" (lM.2,8). 4&6 : Moartea lui Darius I. Inscăunarea lw Xerxes I (486-465).
Nu putem intra aici în detalii, cert este Matatia, retras în munţi, a 4&0: Luptele de la Termopile şi Salamina
reuşit să strângă de parte lui câţ.iva evrei care să continue lupta 478-477: Xerxes înăbuşă revolta din Babilon.
După moartea lui Matatia, conducerea răsculaţilor este preluată de 465-424: Artaxerxe I.
fiul acestuia, Iuda Macabeul . În anul 164 î.Hr. Ierusalimul a fost eliberat şi 336: Victoria lui Alexandru cel Mare asupra lui Darius III.
Templul, după trei ani de la profanarea sa, a fost resfinţit şi ~ restabile~te iunie 323: Moartea lui Alexandru cel Mare.
nînduiala Templului potrivit Legii. "Şi a ales preoţi fliră de prihană, credin- 320: Ptolemeu I ocupă Ierusalimul. Dominatia Ptolemeilor va dura până în
cioşi legii lui Dumnezeu. Şi au curăţ.it sfintele... şi au făcut vase sfinte anul 198. Epoca seleucidă începe în 311.
noi ..." (1M4,43-S3). Toate acestea s-au petrecut în "25 ale lunii a noua, 312-281: Seleucus I Nicanor (cf.Dn.11,5).
care este luna Kislev a anului o sută patru zeci şi opt" (1M4,S2). . 281-26 l_: ~~oh I So~er~ în Egipt. Ptolemeu II (285-246) fondează Muzeul
în aceste împrejurări se pare că se situeaz.ă alcătuirea _progresivă a şi Btbhoteca din Alexandria.
cărţii Daniel. după cum vom arăta mai jos, sau. cum ~ e~mă un mare 261-246: Antioh II Theos. Căsătoria cu prinţesa Bercnice (cf Dn.11 6
biblist occidental, "acesta este orizontul istoric al ultunulm colector de 246-226: Seleucus II Callinicos cf.Dn.11,7-9; în Egipt Ptoie · . II ' ).
aosamblu"1• . Evergetul (246-221). meu
Deşi dsooala a fost înfrântă de armatele Seleuc1zilor, c o ~ ,.ck
• •

141
Antioh V Eupator (163-162 î.Hr.), fiul lui Antioh Epifanes \ biruitoni m-
octombrie a anului 164 M .
· oartea lui a fOllt conaidcndl .
Dumnezeu: "Este cu muh mai lldevlrat sl cred ci . fuirea ca o ~ p d a lui
141 cauzat moartea regelui" (Iosif Fla • • • em JC Templului dm leruaalim a
W.Kell«, • dl., p.323. , . p · 1990 p 199, (200-120) este de altl plrcre· " :viu, A;ntidt~ ~ XII. 354-359). Istoricul Polibiu
"'P.Grct~Ldm•MDM ill,ln •1.,o P,.,,. - ,..,,,,_Ecru,", ~·· ~:
1• Du mcJr1ii lui Alsiob o CWM>aflem de pe o tlbliJI
"(anul
I pedeapt1" ("Cootra lal A~~1;r:~~l~C11ţie, ncwmat1 de aplicarea ci, ma mcritl DKli o
conl«V811 la Britisb M punde lunii
141, luna 9). u cunoqte ci re,ele Antioh (era mort) ", ceea ce coru
38 INTRODUCERE
226-223: Seleucus m Soter. Represalii contra Egipt.(cf. Dn. l l, 10).
223-187: Antioh III, fiul lui Seleucus II (cf. Dn.11,11-17).
189: Antioh III învins de romani.
187-176: Seleuc IV Philopator (cf.Dn.ll,20;2M 3,3,1-4,7).Marii Preoţi:
Onias şi Simon cel Drept.
175-164: Antioh IVEpifanes ( cf. Dn. 11 ,21 ş. u.)
IV. CUPRINSUL CĂRŢII
Cartea Daniel are o structură literară compozită, ceea ce a făcut ca
unii cercetători să vorbească de doi sau mai mulţi autori, dar în acelaşi timp
se bucură de o unitate conceptuală, ce a determinat pe alţii să nu împănă­
Şt".35Că idee.a celor dintâi, ci, dimpotrivă, să afinne existenţa unui singur
autor.
Cartea începe în ebraică, apoi brusc trece în cap. 2, 4b la aramaică,
pentru a reveni la ebraică în cap. 8. Trecerea de la o limbă la alta nu afectea-
ză cu nimic unitatea cărţii. Diviz.acea ei însă în două părţi este foarte clară:
Partea I (cap. 1-6 relatările istorice):
1. Daniel şi cei trei tineri sunt în serviciul lui Nabucodonosor.
2. VISul lui Nabucoclonosor cu statuia.
3. Chipul de aur şi cei trei tineri în cuptorul de foc.
4. Al doilea vis a lui Nabucodonosor.
5. Ospăţul lui Belşaţar şi scrierea pe perete.
6. Daniel în groapa cu lei.
În fiecare situaţie grea în care Daniel şi prietenii lui sunt puşi, ie~
victorioşi. Păgânii aduc slavă Dwnnezeului celor patru tineri. Aceste relatări
istorice se desflşoară în Babilonia sub domniile lui Nabucodonosor,
Belşaţar (sau Baltaz.ar) şi Darius Medul.
Partea a II-a (cap. 7-12 vedeniile):
7. Vedenia profetului în care se arată cele patru fiare.
8. Vedenia berbecului şi a ţapului. . .
9 - Rugăciunea lui Daniel şi proorocia celor şaptezeci de săptămâni de aru.
10. 11. Marea vedenie-vremea suferinţei.
12. Vedenia despre învierea morţilor şi despre Antihrist
Toate aceste vedenii sunt atribuite lui Daniel
Structura c1rţii şi limbile ar putea fi redate astfel:
INTRODUCERE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 39
Genurile Capitolele Liri>ile
literare
6 istorisiri I.Daniel si însotitorii lui 1a curtea lui Nabucodoosor Ebraica
Dn.1-6 2. Visul cu statuia
3.Cei trei tineri în cuptorul de foc Greaca
Cântarea tinerilor
4. Visul cu arborele
5. Ospatul lui Belsatar: scrierea pe perete Aramaica
6.Daniel în ~oaoa cu lei
4 vedenii
Dn. 7-12 7.Vedenia celor patru animale si Fiul Onmlui
8.Vedenia berbecului si a tapului
9.Profetia celor 70 de saptamâni Ebraica
10-12.Marea vedenie
Cartea începe cu relatarea primelor evenimente legate de viaţa
profetului Daniel la curtea lui Nabucodonosor, în Babilon. Daniel, în ciuda
prezenţei sale în ţară străină şi păgână în acelaşi timp, rămâne ascultător
prescripţiilor alimentare ale Torei. Hrănit cu apă şi legume, cu ajutorul lui
Dumnezeu, el se arată mai viguros decât ceilalţi tineri de la curte şi mai
înţelept decât toţi magii din Babilon (cap.)).
Daniel se foloseşte de înţelepciunea sa atunci când relatează
regelui propriul său vis şi-l interpretează. Sub formă alegorică, autorul
prezintă ca o profeµe succesiunea istorică a celor patru regate. Impresionat
de ştiinţa lui Daniel, Nabucodonosor recunoaşte puterea Dumnezeului lui
Daniel şi îl pune pe acesta din urmă în fruntea înţelepţilor Babilonului. La
rugămintea lui Daniel, regele a însărcinat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego,
conaţionalii profetului, cu ocârmuirea ţinutului Babilonului (cap.2).
Nabucodonosor ordonă supuşilor săi adorarea unui mare idol făcut
clin aur. Cei care nu se vor supune poruncii şi nu se vor închina idolului vor
fi aruncaţi în cuptorul de foc. Cei trei prieteni ai lui Daniel nu duc la înde-
plini re porunca regelui. Furios, regele porunceşte încălzirea cuptorului de
şapte ori mai mult decât de obicei şi tinerii evrei sunt aruncaţi în cuptor.
Dar, spre stupefacţia regelui, tinerii, nesuferind nici o vădmarc din cauz.a
focului, se plimbă printre flăcări însoţiţi de îngerul Domnului. Din nou,
regele aduce slavă Dwnnezeului lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, Dum-
nezeul cel Preaînalt (cap.3).
Capitolul wmător relatează visul regelui Nabucodonosor în care se
arată wi copac mare şi puternic al cărui vârf ajwigea până la cer.
Daniel, chemat să interpreteze visul, îi spune: "Acela eşti tu, o rege, tu care
te-ai milrit şi te-ai ftkut puternic, ai crescut şi ai ajuns pdnd la ceruri.. , dar
40 INTRODUCERE
vei fi alungat dintre oameni şi vei locui cu animalele câmpului... " (v.19 şi
22). Şi lucrurile s-au petrecut întocmai. După puţin timp, Nabucodonosor îşi
pierde mintea şi regatul şi şapte ani petrece în cea mai umilă situaţie. În cele
din unnă, îşi recapătă memoria şi într-un imn de slavă laudă, înalţă şi
preamăreşte pe Împăratul cerurilor, mărturisind că împărăţia. puterea şi
slava nu aparţin decât Dumnezeului lui Israel (cap.4).
Succesorul lui Nabucodonosor, Belşaţar, oferă un ospăţ celor o mie
de dregători de la curte. În cursul petrecerii se dedă la mari sacrilegii. A
poruncit să se aducă vasele sfinte de aur şi de argint pe care Nabucodonosor
le luase de la Templul din Ierusalim, ca să bea vin cu ele. "Ei au băut vin şi
au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de
piatră" (v.4). Dar în acelaşi timp, o mână a scris pe perete cuvintele: "Mene,
111e11e, teqel 11/arsbt". Convocaţi de rege, înţelepţii sunt incapabili de a des-
cifra mserioasa inscripţie. Daniel însă descifrează cele patru cuvinte: dis-
trugerea regatului şi moartea regelui Sllllt iminente. Daniel "va cârmui ca al
treilea in împdril,tie" . Noaptea următoare regele Belşaţar a fost omorât şi
Darius Medul i-a urmat la tron (cap.5).
Daniel a ajuns unul din cei trei dregători care erau în fruntea a 120
de satrapi care purtau grija întregului regat Datorită calităţilor sale, Daniel
stârneşte invidia şi răutatea dregătorilor şi satrapilor. Aceştia îi smulg rege-
lui un decret care interzicea timp de o lună cultul oferit altui dumnezeu în
afară de cultul regelui. Daniel însă nu ţine seama de acest decret şi "în
fiecare zi ingenunchia de trei ori, s-a rugai şi a lăudat pe Dumnezeu, cum
fdcea ş; mai înainte" (v.11). Pentru aceasta şi-a primit pedeapsa; regele l-a
aruncat în groapa cu lei. Prin puterea lui Dumnezeu, Daniel a scăpat nevă­
tămat Regele a decretat ca tot regatul să tremure şi să se teamă de Dumne-
zeul lui Daniel {cap.6).
Partea a II-a a cărţii cuprinde vedeniile profetului care arată
"mersul progresiv al evenimentelor istorice spre un termen fixat de Dumne-
zeu, al acelei zile în care El va distruge toată ~uterea pământească, pentru a
1
instaura propria sa Împărăţie printre oameni"
În prima vedenie, lui Daniel i se arată patru fiare, care reprezintă
cele patru regate: Babilo~ Media, Persia şi Grecia Cornul cel mic care
iese din capul celei de-a patra fiare îl simbolizează pe Antioh IV. Aceste
regale ocupl scena istoriei până ce se derulează scena Judecăţii divine
prmdate de •ee, tlecld de t,ile• când se va instaura un personaj simbolic,
Yud o,,,,,b,L Îlnpldpa lui Dwnnezeu este dat.I Lui (cap.7).
Vedenia berbecului şi ţapului este legată strâns de cea relatată în
capitolulprecedeut
Ul W, ~ • . dt, p. S49.
INTRODUCERE 41
Un berbec - simbolul imperiului medo-persan - este atacat de la
Apus, de către un ţap-simbolul imperiului grec - din al cărui cap iese un
corn "magnific" - simbolul lui Alexandru cel Mare. Când puterea ţapului
ajunge la apogeu, cornul magnific va fi pe punctul dispariţiei, şi alte patru
coarne îi iau locul. Sunt simbolurile celor patru generali care i-au succedat
lui Alexandru, împărţind marele imperiu în patru regate ale Diadohilor.
Dintr-unul va ieşi persecutorul nelegiuit Anti.oh Epifanes, care a profanat
Templul şi a interzis sacrificiile. Cultul zilnic va fi repus în drepturile sale
după doud mii trei sute de zile şi nopţi {cap.8).
În a treia vedenie, Daniel este preocupat de profefia lui Ieremia
(29,10) despre cele 70 de săptămâni de ani care trebuie să treacă până ce
Ierusalimul va fi reconstruit Profetul se roagă cu stăruinţâ lui Dumnezeu
pentru a fi luminat Atlmci apare îngerul Gavriil şi explică vedenia: Ieremia
a vorbit despre timpul captivităţii şi întoarcerea din exil, iar desăvârşirea
reformei de restaurare, realizarea profeţiilor mesianice se vor petrece după
trecerea celor 70 de săptămâni de ani (cap. 9).
Vedenia despre apariţia unui înger pe malurile Tigrului deschide o
perspectivă asupra perioadei care va preceda imediat epoca mesianică. Pro-
fetul vorbeşte despre relaţiile dintre Ptolemei şi Seleucizi până la moartea
lui Antioh IV (cap.10-11).
În capitolul 12 Daniel părăseşte sfera preocupărilor politice pentru
a derula unA plan mult mai elevat: învierea morp.lor, slava celor drepţi şi
instaurarea Impărăţiei lui Dumnezeu. Această împărăţie va veni la momen-
tul hotărât de Dumnezeu, deoarece persecuţia va dura "o vreme, vremuri 1i
jumătate de vreme".
V. UNITATEA LITERARĂ A CĂRŢII
ŞI FORMAREA SA
Cele două păiţi ale cărţii Daniel sunt distincte una de cealaltă.
Această problemă, _la care se__adaugă cea a bilingvismului. afectează într-o
oarecare măsură !!,IDtatea cărţii, deşi s-a spus că, în ciuda tuturor diferentelor
aparente, cartea. 111: fo~ e1_ prezentă are o unitate totali, conce11tdnctu-sc
a~pra ~~ lw Damei ~ asuEra unui scop_teologic, de a imprima curaj
ş1 fidelitate în timpul Macabeilor" si . Şi daci "unitatea scrierii este incontes-
1
" Louis F. Hartman. A Di icna, op. cit. , p. 16.
 _ __ _ _ __ _ _ ____:JN:...:.TR..:...:::O~D::_:U~C~E~RE~--------- 43

tabilă. es1c eYidcnt. de asemenea. că ea poate fi făcută de un autor recent ca . ~ Acestea ar fi ipotezele cele mai semnificative şi la care ne vom
deunscriitorYech:i" ' ~: . ~ .. . . . refen m cele ce urmează, nu înainte de a aminti şi· alte păreri
Să vedem. mai întâi. problema bilingvismulw carţn Damei . Cartea · 161 .
J. Stemmann remarcă faptul că ordinea: ebraică, arainaică, ebraI-
începe în ebraică şi brusc în 2, 4b. când magii d~ !3~bilon ~:nt mt:rogaţi de că, ~orespunde . ~odului Bammurabi (unde ordinea este poezie, pro7.ă,
Nabucodonosor. se trece la aramaică, o arama1ca clasică sau de_impc- ~z1e)_ sau_ cărţu Iov (proză, poezie, proză) şi consideră că folosirea succe-
riu"153 , foarte aproape de ]imba cărţii Enob ~e ne este _c~o~cută pnn d_es- sivă a hmbtlor s-a făcut în mod voit pentru a-i impresiona pe cititori.
coperirile de la Qumrân. 1n capitolul 8 se mine la ebraica până la sfârşitul ţ . După soluţia propusă de H. H. Rowley 162 relatmle istorice din
cărţii 154.
cap1t~lele 2~ sun~ o~ra unui autor macabean anonim. Ele au avut drept
Cum se explică acest lucru ? Ce a determinat trecerea de la o scop _mcuraJarea v1ct.1melor persecuţiei lui Antioh Epifanes. Mai târziu, a-
limbă la alta ? ~laş1 autor a a~ugat capitolul 7, tot în aramaică, şi apoi viziunile apocalip-
S-au propus mai multe ipoteze: . . tice. Acestea, avand un alt conţinut, au fost acrise în ebraică. La urmă a pre-
I . O ipoteză susţinută de H. L. Gmsberg155 ş1 acceptata de UI1ll
V ••

faţat cele două părţi cu capitolul I scris în ebraică. Deci, potrivit lui H. H.
comentatori 156 spune că a existat un original aramaic, din care s-a tradus în Rowley, cartea este unitară şi s-a scris în secolul al Ii-lea î. Hr163 . De aceeaşi
ebraică începutul şi stărşitu1 1 5 7 . Dar, se pune întrebarea: De ce nu s-au tra- părere este şi A. Lacocque, care se bazează pe comparaţia capitolelor 2 şi 7.
dus capitolele intermediare ? Care este ex-plicaţia ? Aici regatele sunt dispuse în aceeaşi succesiune cronologică, de unde rezultă
H. Charles propune chiar trei traducători : primul pentru l , l-2,4a; al "puternice prezwnpţii în favoarea unitătii autorului şi a datei pentru toată
doilea pentru capitolele 8-1 O şi probabil capitolul 12 şi al treilea pentru ca- 164
cartea" , autorul fiind anonim, "pseudonimi a operei este semnul uni-
pitolul 11. precizând chiar data efectuării traducerii (între 161 şi 153 î. Hr.). tăţii"16s_
A. Bentzcn consideră că o parte a cărţii a fost tradusă în ebraică în vederea 166
Otto Ploger consideră că folosirea celor două limbi corespunde
canoni zării . structurii fundamental e a cărţii. Limba aramaică "simbolizează limba străină
Argumentele lingvistice însă nu ne constrâng să admitem existenţa învăţată de Daniel la curtea regală din Babilon" 167 .
unui traducător care să fi făcut munca după un original aramaic, ci, dimpo- Pentru O. Eissfeldt 168 nici o soluţie propusă nu este satisfăcătoare.
tri\ ·ă , este mult mai accesibilă ideea că autorul a scris in ebraică, deşi îi era
Şi pentru A. Lacocque teoria lui J. Steinmann nu explică nimic, iar cea a lui
mai cunoscută arama.ica 158. "Pasajele in arama.ică nu sunt traduse in ebraică; H. H. Rowley trebuie respinsă169 .
din contră. ebraica pare a depinde de un original ararnaic" 159.
Noi suntem de părere că bilingvismul cărţii Daniel este legat de
. 2. Altă ipoteză vine să spllllă că a existat o carte în aramaică (cap. formarea sa. Şi anume: capitolele 1-7 sau capitolele 1-6 unde se istorisesc
2-7) '6/,J, la care s-au adăugat o introducere (cap. l) şi o parte finală (cap.
realităţile trăite de profetul Daniel la curtea lui Nabucodono sor îl au drept
8-12 ) scrise intr-o ebraică aramaizată . Pasajul 2, l-2a a fost tradus în ebraică
autor pe eroul relatărilor. Aceste capitole au fost scrise de Daniel însuşi în
pentru a se face sudura intre cele două limbi .
limba aramaică şi au circulat fie în scris, fie pe cale orală. Ele relatează o
H'-~··---·· , cap. "Dan,-
etapă din viaţa şi activitatea lui Daniel de la curtea babiloniană. La acestea
i,i ,_,., , -Ul "Intro duction ... " apărută sub îndrumarea lui H.Cazelles,
p. 646-657. C( E. Vogt, în Bi. 1966, p. 126-128. s-au adăugat ~rimul capitol scris în ebraică şi capitolele 8-12 scrise tot în
:: P.~elot, Le lil',e_. .. în "Lt:s psaum_es ... ",op.cu.. p. 196. această limbă 70. Noi înclinăm să credem că şi capitolele 8-12 sunt de
ln_literatura vec~entar l ~ av~11_1 ~ si~alie . similară în cartea Ezdra: cap. 4,8--6,18 origine danielică, chiar dacă ele au fost aşezate în scris în epoca maca-
11 7,12-16 sum saue în aramatcl. Aiet insă situaţia este explicabili, deoarece aceste părţi
reproduc documcme de arhivi acrise iniţial în aramaici.
I''
.,, SbMin • · n--:.J
- op. a.,p.·
41-61.
161
162
Dani6', Paris, 1961, p. 3.5.
Tlte BiJutslUll Problat o/Daull, in ZAW, 9, 1932, p. 256-268. .
R. H.\:;s• A crilia,J.ONJE:u,etical. .. , op. cit., p.25. Zimmennann, înJBL 1938, p. 2.5.5 163 Tlte
1'1 f.U., , p. 349 f.U. UniJy of... înHUCA 23 partea I, 1951, p. 233-273, reprodud tn •T1,iS.,....of tl,-
J~ A M ~ . oP· _cit., p. 11-24. R.H . Charles su11Jine ideea existenţei unui original
Lorl', Londra, 1952, p. 237-268; cf. A LacocqucD tutulc.-..,.,.. , c:it., ,- 46.
164 A Lacocque,
inlreg ,ID arattwcl din care textul rnasor....
,.., c nu reprezint!
· decat
• o recenzie· secundari, IA li11re ... , op. cit, p. 20.
1 _ _.__
f t. . .: . • •
a-.,... u CIUUsl IJl ebraici, dar umflatl cu glose ariate ( A ,:.: __
"' cf. H. H. Rowl r, , .
1" Idem,
DtUtlel d ,on temp, ... op. cit, p. 46.
· . v · cr-- ··· op. Cll., P- 2.5). 166 Dos
Bd Danill, (=KAT), Gutersloh, 1965, p. 26-27.
u, A La e ;_,;• lu U1111y ···. oP- al.,p. 22.5; P. J. de Menasce, Daniel, op. cil. p. 23.
''° cocqu • 6 -ne···• op. at.,p. 23.
167
A Lacocque, u lilll'e ... op. cil., p. 23.
H. ll Rowley, Tlte Bilingual Probum ,r . . 161 Einleitung in
das Alte Testament, ediţia a II-a, TObingen, 1964, p. 213.
p. 53; A Bentzen, . o„ DIUl.id., ID ZA W, l 932, p.256-268; Rinaldi, op. dl, 169
op. p 1 17· p J de Daniel t!it 10n tmep,, op. cit, p. 46. .
p. 30 ; M Delcor, op. cit.,
p. 11-12. CIL, M . ..
· ' · · enuce, op. al., 110 cf. H.H.Rowley, Tlle BwnilUll ,.. art. dl. p.260. De aceeaşi pirere IIUDt, în comentarule
lor,
şi Rinald~ Bcntzen, Menasce, Porteous.
 INTRODUCERE
44 _ _ _ _ _ _ _____:::.:..:..:.:=.::.::=.::::::..__
INTRODUCERE _ _ _ _ __ 41

susţin unii comenta.ton-111 . D aruc

· l ~ ·
lilSUŞl este beneficiarul
bcană, cued~ru1,· el vorbind la începutul capitolului 8 la persoana întâi Şi, părţi a unor expresii: patru vt1n_f!'rl, ciJrţi_le de ft,~14. otlnihl, sflJrflltll
acestor v .. D . I ~ Iul II Hr etc. Prezenţa unor expresii în ambele plrţi ale ciJţii doYedeştc Inel o dai ci
cum spun e P• Grelol constituirea. cărţiI arue m seco
A

L . nu se da-
torcază unui autor care ar fi sens mtr~ga ~ e sau _partea a ~~ua, CI este
A •
scrierea se bucur.1 de o unitate de fond.
vorba de un colector care a ad~t din tra~ţ.ie ~nţm~. ~ profetului
Daniel. când poporul israelit era mcă o dată mtr-o situaţie dificilă, cea a per-
secut.ici lui Antioh Epifanes.
în această ipotel.ă trebuie să adăugăm că "folosirea limbii
ebraice de autorul celei de-a doua părţi se explică mai uşor având în vecbc VL GENURILE LITERARE ŞI BILINGVISMUL CĂRŢD
renaşterea limbii sacre în epoca maca~ ~ ~ indică de altfel anumite
fapte: inscri~iile ebraice de pe ~onedel~ m~ce d i n ~ ~ Bcute_ în
paleoebraică1 2 şi }jteratura eseruană scrisă, m mare parte, m hmba ebraici Cartea Daniel, deşi cuprinde multe elemente autobiografice li
clasică 11
173
.
biografice, precum şi informaţii cu caracter istoric, nu este o operl istorici.
După cum am amintit, nu este exclusă posibilitat.eaca ca Nu este în acelaşi timp nici o lucrare strict profetici, cu toate ci ea Cf:JPdnde
oele doul
părţi să fi circulat independent, prima, în scris, sub fonna unor istorioare, profeţii legate de moartea lui Antioh Epifancs şi~ privesc ~ u l ~
sau pc cale orală şi când colectorul o fixează în scris vorbeşte la pcrsoana a rului ales. Ea aparţine, în parte, unui geo filologu::, care a tnflont ulterior
treia şi la timpul trecut, cea de-a doua, pe caJe orală, cu o arie de dspâocUre profeţiei, numit genul apocali~tic1~ .. Spre deoseb_ire de ~!etie, ~
apocaliptic cuprinde doar mesaJC pnvttoare la sflrşitul lumu '1 la vcmrea
restrân să, probabil chiar numai printre evrei. Astfel, se poate uşor explica
împărăţiei lui Dumnezeu171•
problema limbii celei de-a doua părţi şi clementele epocii macabcenc. Se pot distinge, aşadar, în cartea Daniel douJ genuri literare:
"Autorul" părţii a II-a a început să scrie în aramaică prima vizi.wie (cap.7).
descrierea istorici şi profeţia apocalipdci.
apoi a continuat în ebraică restul capitolelor. Dacă ataşăm cap~tolul 7 la în Biblie nu găsim relatări istorice exacte. Toate au însă caracter
prima parte, cum susţin w1ii autori 17 , problema este rezolvată. lnsl. chiar didactic. Cele cuprinse în Pentateuh, lo•u~ Judeclto~ Regi. Parallpone-
dacă capitolele 1-6 sunt de origine premacabcană , ele conţin glose din epoca na şi Macabei păstrează un anwnil raport cu istoria trăitl. Trebuie totuşi ci
macabeană . suntem departe de "istoria exact6" în sensul modem al cuvântului. Vechiul
~
Se naşte aşadar o altă problemă, cea a gloselor din epoca macabca- Orient a cunoscut astfel de cazwi când faptele relatate nu aveau aooperire 1n
nă . această chestiune comentatorii sunt departe de a fi unanimi: Montgo-
In realităţile unei epoci determinate. Nici literatura iudaică IB1 a fost scutită de
mery Marti şi Charles nu consideră ca fiind glose decât câteva cuvinte sau astfel de cazuri.
175
dublete . O . Ploger consideră că există foarte puţine adaosuri macabeeoe Relatările istorico-didactice din partea I a clrţii Daniel descriu 1n
la această parte. De asemenea, Rowley respinge poziţia criticilor care con- ansamblu o parte din.istoria poporului evreu. Aceasta este localizatl în timp
sideră că fragmentul din 2,4lb-43 şi câteva pasaje din capitolul 7 sunt în cap.I v.l: "in anul al treilea al domniei lui lolachim". Danid şi cei trei
adaosuri . însoţitori ai lui care ~rimesc nume acadiene pe 1Angl cele ebraice sunt ac-
Capitolul 7 se ataşează foarte bine atât primei părţi, prin faptul el torii acestor timpuri1 9 • Pentru ca cei patru tineri sl poată sluji eficient mo-
este scris în aramaică, cât şi celei de-a doua, datorită caracterului apocaliptic
şi vizionar care este caracteristic acestei părţi 176 , şi prin prezenţa în ambele , m J. Kaufmann (/•torY c:,e,linfa I,,; l•Nl. Tol-Aviv. 1956, voi. 8, p.409) cndo ci pro&lia
cluiel se termini cu Maloahi 3 ti el a,rofelia apocaliplicl fncepe ciu Daalel 7.
178
171 Oamianou Ath. Doikou, • cit., p. 424-425.
Torrey, ~ontgomery, Eissfeldt. .
119
Sommficaţia numelor celor pabU tineri era:
172
171
cf. A Reifcnbcrl,, AIICiou Jewut. Couu !crural;_ 1947 apuci M. Delc:or
M Delcor · · ' ......,., '
I.A,..,,._
•
P. I 1• in ebraica 1n acadiana
114 Jn. . •Le li1>re ... , op. CIL, p. l l. Daniel• Dwmezeu Cite judecatond meu, Dumnezeu va ~ prinluJ zeului Bol.
timp cc Montgomery ezitl în cc prive,te plasarea cap. 7, H61scb« 111apaul do 0,..-
judeca.
171 llllan, Kuhl, Bcntzen fi Ginsberg consideri el trebuie atqat primei plr1i. :
11, Montgomery, p. 99. - Anania= Iahve e11c plin do har uu iubit do Iabve. Sadn,c,- iluminat do uul-SO...
~wley remarci prezenta unor expresii comune: "ce"1 patrv vântllrl"' 1,'l fi. B,l;l-1,••~ _ M.iuel- umnenea lui Dumncr,.eu Meuc- care elto U7T L z.aalui-luna.
ct2rţtle de ju~ecaUJ" (7,10,12,ltadevdnd" 7,16.19;11,2) •sfiqitul• (7~-~; -!:('!,. Azaria• domnul ac ajUl«Ul meu Abed-N..,- tlujitonal zaalui N._
12,4.6.9.13). EX111ll expresii din cap. 7 cornu
ne pornea t-1"· .....----. oa•iuni
. . ....,... • ~ 11 wnbi ~
714 n& •
• se ~llCflC ŞI în 3,4. ,.
 INTRODUCERE - ~ ~ ----------...::INTR~~O:::D~U~C~E~RE~_ _ _ _ _ _ _ _ 47
46

oarhii Babilonului era necesar ca să-şi uite originea. Ei însă, deşi au acc~ptat
aceste "nume" şi implicit compromi~ ~u înv~t t~t .ceea ce tre~ma să
înveţe, fără să lase ca aceste neajunsun, l1Il1Ilente si~_e1 lor de s.clavi, ~ !e
întunece şi întrerupă părtăşia lor cu Dumnezeul părinţilor lor. _ş~ tocm~ m
ceasta a constat succesul lor: "Daniel a aflat înaintea căpeteme1 famemlor
:unăvoin,tă şi îndurare" (1 ,9), ceea ce a stârnit invidia şi intrigii~ magilor
babilonieni. Capitolul 2, explicând visul regelui cu statuia compozită, apar-
ţine atât genului istoric, cât şi genului profetic. Autorul prezintă sub fomta
unor profeţii succesiunea celor patru împărăţii, din care ultima va fi regatul
veşnic "care nu va fi nimicit niciodată" (2,44). Fără a vorbi de sensul aces-
tui vis, este clară satirizarea înţelepciunii păgâne, căreia i se opune înţelep­
ciunea de la Dumnezeu. Aici se întâlnesc cele două genuri "care au ca scop
instruirea şi edificarea cu acelaşi interes erudit pentru trecutul îndepărtat; ele
se interesează de istorie, nu însă considerată prin ea însăşi, ci în raportul său
cu prezentul şi viitoru1" .
180
În capitolul 3, cei trei tineri, acum cu nume babiloniene şi în ascul-
tarea lui Nabucodonosor, sunt puşi la încercare. Problema idolatriei este
pusă deschis. Regele "a.făcut un chip de aur înalt de şaizeci de co,ti, lat de
şase coţi şi /-a aşezat în câmpia Dura" (3,1) şi a adunat acolo ''popoarele,
neamurile şi limbile" ca toţi săi se închine. Cum cei trei refuză, Dumnezeu
răsplăteşte totdeawia loialitatea faţă de legile Sale.
Relatarea din 3,31-4,34 se prezintă, în mod paradoxal, ca o scri-
soare a lui Nabucodonosor adresată tuturor locuitorilor pământului . Cel de-
al _doil~ vis şi vedenia cu copacul cel mare îi oferă încă o dată posibilitatea
lw Dam~l ~ a-şi arăta superioritatea înţelepciunii lui faţă de cea a păgâni­
lor. Damei mterpretează: "Copacul pe care tu l-ai văzut, mare şi puternic ...
f!Cel~ eşti tu, o, rege ... " (4, 17. 19), şi-i prezice soarta dacă nu se va converti.
In sme, ~ relatare n~ face nici o referire care s-ar putea raporta la o
~ ~tă. Probabil face aluzie la81 istoria lui Nabonide care a fost
îndepărtat din Babilonia timp de şapte ani 1 •
Capitolul 5 r~lateaz.ă ospătuJ lui Belşaţar care profanează sfintele
~e~ ~ apariţia pe Aperete ~ unei inscripţii misterioase.
este . . cuvmtele, remarcându-se încă o dată: căderea regelui
către:-: fi~ oare ~ o aluzie la profanarea cultului iudaic de
o . Epifanes ŞI la restabilirea lui ?
CapI.totul 6 este o ft<ll ....1e1ă . Iul
a fost nevătămat t"'-'~ cu capito 3. Văz.ând regele că Daniel
m groapa cu lei, s-a convertit şi a obligat toate popoarele să
A
r. · ·tă A
cinstească· D • . .. lui Daniel, şi "Daniel
Dumnezeul se afla într-o stare 1enc1 m
rega tul lm anus ş1 ~!egatul lui Cirus, regele perşilor" (6,29).
m toate aceste relatări didactice nu trebuie căutat un
Este cert că 182
~ecare fond istoric" • Relatările acestei părţi nu sunt simple istorii poves-
tite, ~ele .după altele, pentru a evoca viaţa lui Daniel, ci "fiecare relatare
pune _m eVIdenţă .o trăsătură a măririi lui Dumnezeu şi a fidelităţii Sale faţă
de~• care-L slujesc cu fidelitate" . Cu toate acestea, prima parte a cărţii
183
Da01elA ne_ oferă numeroase date istorice care impun plasarea acestor eveni-
mente m timpul robiei babilonice.
. ~ ~ea a}I-a a cărţii trecem complet în lumea îngerilor, viziuni-
lor Şl explicaţiilor. In acest sens, "cartea Daniel prezintă profeţia sub o
fomlă particulară: forma apocaliptică" •
184
b) Profeţia clasică nu se adresa nwnai prezentului pentru a-i de-
termina pe destinatari la convertire, ci era îndreptată spre viitor, fie că anun-
ţa pedeapsa lui Dumnezeu, fie că evoca termenul final al anumitei perioade
istorice pentru a-l interpreta în perspectiva marelui sîarşit (eshaton). După
exil, şi în special cu cartea Daniel, acest gen literar, vizionar-apocaliptic,
creează o adevărată literatură apocaliptică ce era un apanaj al Orientului sin-
cretist. Sub acest raport, evoluţia profeţiei în direcţia apocalipsei arată că
iudaismul participă, într-un mod original, la mişcarea culturală comună
Egiptului şi Mesopotamiei Limba simbolică este împrumutată de apocalip-
ticieni foarte adesea din mitologie, de exemplu, conflictul între Dumnezeu
şi monştrii haosului . Acest lucru se întâlneşte şi în cartea Daniel, care se
185
foloseşte de figuri animalice pentru a simboliza realităţile, respectiv impe-
riile (cap.7). Autorul este tributar vechilor oracole, tocmai de aceea Daniel
186
este "reprezentantul-tip al apocalipticienilor" • În epoca Mântuitorului,
cartea Daniel a fost considerată de mulţi ca o carte profetică, dar şi aparte-
nenţa ei la literatura apocaliptică este îndreptăţită. Textele apocaliptice, ca
187
Daniel, sunt scrieri "născute în şi pentru clandestinitate" • Apocalipsele
sunt un gen literar, dar sunt în egală măsură şi o teologie.
Cuvântul "apokalypsis" în greacă înseamnă "revelaţie". Verbul
corespunz.ător "apokalyptein" este folosit de şapte ori în Dn.2, din care de
şase ori în relatie cu cuvântul "mystţrion" (în traducerea Teodotion).
Aceste mistere pot fi de mai multe feluri: mistere ale cerului şi pământului,
mistere ale lumii nevăzute (mgeri şi demoni), mistere dumnezeieşti privind
planurile tui Dwnnezeu care se i:eatizează ~ istorie. Sub .acest !'8P°~ se
pare că genul apocaliptic a fost nnportat din Mesopotanua. În mdaismul

IIOM_
111 n.~cor, op. cit. , p. 24. 112 P. Grelot, capitolul ciatat în "La Psa11110 ... ", p. 203.
O&chwald, u Uvr• a DaltUl, Ncuchltel • Paris. 1957, P. 12.
~ \ID text deacopuit la Quann,
~ s,cmu idolatrie. • Acea
ezut, a-.i III afirmat .,_.
N•• mai
~:de
~ lovit de o boall timp de ppte ani, boala fiind
preziotl o Memlnare CU ·.,.,...:_ lu' Dani
a.alti exegeţi, ci autorul !.""" ... 1
'
el 11 este
de
113 Pierrc
114
11'
Ibidem, p.13.
M ·0e1oor Les 101UU9 du cbapitre VII de Daalel, în VT 1968, p. 290 - 312.
Plnoaasi lui ucJa 116 Je~a Aau~cndi, Le prophetiame. des oriplea, l'i'°'ue modene, Paris. 1985, p. 122.
Naboaide-. (M Det codoncs..., mai CWlol<:utl 111 . dcil c!rţia. Daniel a transferat uupra
· cor, op. cit. , p. 24). or, &aumate tridturi ale viqii lui a11 Ibidem.
48 INTRODUCERE
post exilic, ~ gen îşi _:ace _pre~enţa ~rin Cart~~ lui Enob 188. În epoca
persană, profeţia evolua m direcţia unei speculaţii eshatologice, anonime
sau pseudoanonime, fondată, pe Scripturile vechi. În acest cadru, evocările
escbatonului tindeau să releve caracterul meta-istoric şi supra-tempora.1 189•
Nu era vorba numai de o concluzie a istoriei prezente, ci de o nouă creaţie:
"Eu voi crea ceruri noi şi un pământ nou" (ls. 65, 17). Cartea Daniel este
"unul din fructele gravei crize traversate de poporul evreu în secolul al Ii-lea
î.Hr."190_
Daniel, mai ales partea a doua (cap.7-12), este o carte apocaliptică.
"Daniel constituie apocalipsa prin excelenţă a Scripturilor ebraice" 191 • Deru-
larea istoriei este descrisă sub forma unor simboluri. Apocalipsa prezice
iminenţa judecăţii eshatologice şi instaurarea unei fericiri Bră sf'arşit, cea a
erei mesianice.
O altă caracteristică a genului apocaliptic este intervenţia frecventă
a îngerilor care explică, de obicei, misterul simbolurilor.
Genul apocaliptic nu exclude profeţia propriu-zisă, şi Daniel este
tipic în acest sens. Viziunea orizontului autorului depăşeşte epoca sa.
Vedeniile din Daniel nu se termină cu Antioh IV, ele se prelungesc până la
venirea "regatului veşnic care nu va fi nimicit niciodată" (2,44). Trebuie, de
asemenea, să socotim ca adevărate prezicerile legate de moartea tiranului
(7,26; 8,25~ 9,26-27) şi restaurarea cultului de la Templu. Aceste informaţii
au o valoare permanentă, ele aplicându-se şi la situaţia ultimului editor al
cărţii În secolul al VI-lea iHr., în timpul lui Nabucodonosor, israeliţii au
crezut că totul s-a sf'arşit, că ei au fost abandonaţi de către Dumnezeu. În
acest moment au trăit şi activat Ieremia şi Iezechiel. Ei au transfonnat
suferinţa în speranţă, catastrofa în victorie. În secolul al II-iea, cartea Daniel
plasează cititorul în aceleaşi circumstanţe babiloniene, deoarece evenimen-
tele contemporane sunt cel puţin tot aşa de grave. Dwnnezeu, însă, va inter-
veni de fiecare dată. Este interesant de notat că, chiar în absenţa templului şi
a vieţii liturgice, fundamentele cultice rămân vii în memoria israeliţilor.
Astfel că, Daniel, în plină persecuţie într-un Ierusalim cu Templul profanat,
îşi axea7.ă scrierea pe sălbătorile tradiţionale şi prezintă în capitolul central
{cap.7) venirea Fiului Omului ca o întroniz.are împărătească. Deci, "apoca-
lipsa este genul literar al revelaţiei. Într-un cadru narativ, o relevaţie este
transmisă prin intermediul unei fiinţe supraumane la un destinatar uman. Se
face cunoscută o realitate transcendentă după două axe. Prima este te~J><:
ra1ă ce priveşte mântuirea eshatologică; cea de-a doua este spaţială ş1 pn-
111
Pierre Grelot.. Dai,J. VII, 9- JO d 1. liwe ''Hhlodt în "Semitica" XXVIII (1978),
p. 59-83.
19Idcm, s.,.. dtr.., """J,lo,-,.
lN '
M l' A. T., p. 339 - 342 ; D. S. Ruuel, Tu Mtdod
ofJewul, ApoClllyptic. Londn., 1964.
A Lacocque, 1"uwi d IM _,,,,., p.6.
ltt Ibidem, p. 83-84.
INTR::....:..::::.:O:.:D:.:U:.:C:::::E:::RE:::___ _ _~_ _ _ _ 49
_ _ _ _ _ _ _ _ _ ___:::
veşte o altă lume, cea supranaturală" 192 • În ce priveşte cartea Daniel cea~
a doua axă este de-abia schiţată. '
Una dintre _problemele delicate ale apocalipsei danielice este cea
privitoare la istorie. Perspectiva profetică este, în general, teologică. Toate
evenimentele au un sens, care nu se va manifesta decât prin "ultimul" dintre
ele. Numai în lumina reîntoarcerii din exil, cei 70 de ani de captivitate babi-
lonică sunt interpretaţi ca o pedeapsă.
O altă particularitate a genului apocaliptic, care se prezintă ca o
literatură erudită, este cea a influenţelor provenite din medii sau culturi
diverse. Cu toate acestea, cartea Daniel este prin excelenţă o carte profetică;
autorul este înainte de toate omul cuvântului lui Durooereu, cuvânt care
trebuie transmis într-un mesaj direct
Literatura apocaliptică este o dezvoltare a profeţiei. Autorii apoca-
lipselor, (şi Daniel în particular), erau convinşi că se situeaz.ă în tradiţia pro-
fetică şi că aveau, ca profeţii, de transmis un mesaj divin.
VII. LIMBILE CĂRŢII DANIEL
O altă particularitate a cărţii Daniel. greu de escaladat, este cea a
bilingvismului : ebraica şi aramaica "clasicl", zisă "aramaica imperială„ 193
(persană), aproape de limba manuscriselor găsite la Qwnrân: Cartea lui
Enob, Testamentul lui uvi, Cartea apocrifi a Gelletti şi altele19-4. În
ciuda acestui fapt, relatările şi vedeniile prezintă. pe de o parte. o mare uni-
tate de spirit şi chiar o anwnită omogenitate de vocabular, şi pe de altă
parte, o evidentă diversitate de stil şi gen.
") .Âl'GIIUUC"
Subiectul acesta a fost studiat de două sau trei generaţii de cercetă­
tori, consacrându-i lucrări de o mare valoare' 9s. Aceştia au ajuns la conclu-
191 J. J. Collios, A,pocq,p,-, tlteMo,pl,o/ooof• GMN, în "Semeia• 14(1979).p. 9.
1
Unii cercetltori ( E.Y.Kutscher şi A Fitzmyor) afirmi ci este v«lia de o__..
"
t,an:ifi& .... ....,_ . . - - 3 .....
IM A se vedea M. Ellenbogen, Fon;a11 Wonls i1t dte Olil T, r n _..,.,.,,. - ._,,,..
Jov, Lorwb, 1962. . . . ic,,l
193
S.R.l)river, DalUĂ, Cambcidgo, 1900, p. LIX - LX; Wil!IOD, Bibli,a,l Mfll Tlt~
St,u/i,a by IA• Membro of dte FflC,..,, o / ~ 1912, ~- 261_-306; G.R..Dri~,
JBL 45, 1926, p.110-119; 323-32.S; W.Baumgartner,IMrAr••T t:M~llwJI• 0--.
tn ZAW, XLV, 1927, p.81-133; J.AMontgomcry, TIN HM o/ i,.,.. (JCC), 1927,
1,.,.;.c1N s.;,,.,.
p.lS-20; H. H. Rowlcy, TlaeArtlltWC o/du Olil T..,.,..-,, Oxford, 1929; H.H. Schaod«r'.
J, 1930 în "&hrift•n der K1'11igJ/Hrger 0-1-hrt•n Guseuchajl"',
 50
INTRODUCERE
____ ____ ____ ____ ____ ____ __ ., INTRODUC ERE ~1

. 1 - Daniel conţine un număr de cuvinte persanei 96

limbă aramaicii • Cea mai bunâ ilustrare a acestei dificultăţi este misteri-
203

zia ~ ~ c a ec:n198.Amintim că începând din secolul al XII-le.a, tim~

oasa inscripţie Deir AIW,u. Chiar şi asthi, când avem mult mai multe mate-
acadiene ş1 gr, secole a avut loc o oarecare interferenţă şi întrepăt:nmdere
de şase sau şapte ' . riale aramaice, este greu de localizat exact în timp o scriere dată. În ciuda
~ . bile ararnaică şi acadiană tuturor acestor probleme, cercetătorii par să fie de acord cu o divizare cro-
1
mtre un Cum se explică însă acest moz.aic de cuvinte ? nologică standardiz.ată a limbii aramaice . Această împărţire a fost pro~
205

Cei care situează cartea Daniel în e ~ ~a':<1beană argumentează pentru prima datll de J. A. Fitzmyer2°6 şi apoi adoptată şi de Kutschd . Şi
. explicând prezent.a cuvintelor greceşti pnn influenţele greceşti în anume:
: 13~~ cuceririlor lui Alexandru cel Mare. Acest lucru este confirmat I. aramaica veche (900-700 î.Hr.)
d :zenţa unor cuvinte greceşti în papyrusurile aramaice de la Elefantine. 2. aramaica oficială (700-300 î.Hr.)
Î: ~rice caz, faptul că în cartea Daniel există câteva cuvint~ greceşti nu
înseamnă că scrierea datează din perioada macabeană, cum susţine Rowley.
3. aramaica mijlocie (300 î.Hr.-200 dHr.)
4. aramaica târzie (200-700 d.Hr.)
208
Dimpotrivă, prezenţa influenţelor acadiene în limba cărţii lui 5. aramaica modernă (700-până în prezeot)
Danie1 9') a fost considerată de mulţi autori ca un argument puternic în a
1 Când ne referim la cartea Daniel, trebuie să spunem ci1 mulţi cer-
cetători constată în procesul transmiter ii textului o anumită moderniz.a re,
data cartea din perioada persană, fenomen constatat şi în limba papyrusu- 209
diferenţier e între limba scrisă şi limba vorbitA
rilor de la Elefantine . Pentru Rowley, faptul că multe cuvinte persane din aducere la zi, chiar o
200 •

Danid se găsesc în Targume, în timp ce puţini termeni găsiţi în aramaică Este evident faptul că studiile şi analizele asupra temei care ne pre-
ocupă s-au axat pe analiza lingvistică a documentelor de care dispunem. Cu
au fost conservaţi, ar dovedi că aramaica lui Daniel este mai aproape de cea
a Targumelor decât de cea a papyrusurilor. După părerea noastră, prezenţa toate acestea, studiile şi părerile emise au fost diferite şi chiar opuse.
A.A.Bevan210, de exemplu, nu a fost explicit şi concluziv în proble-
numeroaselor cuvinte persane în Daniel, dovedeşte că prima parte a cărţii a
ma aramaicii lui Daniel: nu a adus IAmuriri asupra factorului temporal al
putut fi alcătuită în epoca persană. În sprijinul acestei afirmaţii ne vin şi
limbii, dar a fost mult mai exact cu privire la factorul geografic: Daniel
informaţiile lui E. Y.Kutschei şi A. Fitzmyer2° care, comparân d wiele
01 2
211
aramaic aparţine dialectu.lui vestic .
texte ~ c e găsite la Qmnran, în special Apocrifa Genezei, datată din
În 1897, Driver, face următoarea afirmaţie: • Verdictul limbii lui
secolul I 1. Hr., cu aramaica lui Daniel, afinnă că este vorba de o limbă de
Daniel este clar. Cuvintele persane presupun o perioadA a imperiulu i per-
traziţie, aramaica oficială combinată cu aramaica medie.
san şi au fost bine stabilite, cuvintele, grecescul «a mtreba», ebraicul <<11 • -
_ ~u put~ _să nu ne întrebăm cât de mult se cunoaşte limba
aramaică - Mulţi dintre cercetători nu consideră că poate fi catalogată ca 203 J.C.Greenfied, A,.,,...;c SIJldin 1111d tlM &M., in "Congre.rs VobmN", Viena, 1980 (V T
Sup,32,Leiden, p. 115). J. AHaclcett, Tlt• .&u,t1111 Tai .frt,,,, ».ir A~ Scholars .Press,
F.RoscatbaJ, Die "" . . eh 1980, p . 125.
ArCllllaic of Dtuu.,~~ e FoncJumg, Leiden, 1939, p. 60-71; K.AKitche n, The 2<M Zdravko Stcfanovic, TII• ArllllUIÎC of DtuUid ÎII tlle r;,111 of
olll A,.....;c, (Joumal for thc
1965, p. 3 1_79 _ ' 10
Notes on some problems in the book of Daniel", Londra, Study ofthe Old Testament Supplement Series 129), JSOT Press,1992, p.14. "Cercetitorul
1116
Aproximativ 19 sau 20 de cu • vechii literatwi a Orientului Apropiat este dezavantajat când 1e ocupi cu 1itentura aramai-
--,dwi,or;. .· VUlte cf M. Ellenbogen, For~n Wortb in The Old Testa· cl, pentru c1 textele puse la dispozilia sa sunt limitate din cauza lipsei de material care
it1 Cuvimele îrn -· -."' ~ ~tymology, Londra, 1962. s-a păstrat". (cf. J. C. Greenfield, Eorly ArfllNIJic .Po«ry, JANESCU 11/1979, p. 45, la
HI Cuvimcae pru~ dan acadian! ar fi în nu.mir de 2 I Zdravko Stefanovic, op. cil, p. 14.
8J'ecepi IWlt mai . .
l0.1 Ultima împletire a limbii aramaice linând seama şi de regiuni geografice
a fost flcutl de
., ~.5.l0.15~fil d8apat;(3, f."Pn numeroase. Şi anume: au.,.-ov(a
(3,.S); 'V«A.·u\pa.ov
1 5 Texu"°"' Tollll Mur, OOttingen, 1984.
Câteva CUVUJle l1llt COlllJne .. K. Beyer, D" tuamladl•
2 J.AFitzmyc r, A W"1Uleutg ArMflean; Coll«IMA1 'tllflllie Ea.ys, Misaoula. 1979.
~
1
şi Targumelor: "Tn!J = olar (2,41 ); n,,3 = castel,
fll1iiicat1 (8, 2); lli~ Daniel
°'
207 E. Y.Kutschcr, natuw tll• ~""I• oftir• GeltGa Ap«:,yp/fM , JBL 76/1957, p. 218-292.
~ -~ ~ ~ ~ c m . t o r (3,2); NlD=minl (.S,25.26). ln schimb, aJte 2
°' cf. Zdravko Stefanovic, op. cil., p.17. .
~ ali.._ n~,., ncvo· psesc în Targume. De exemplu exorcist (1,20; 2,2.10), :zo, A Diez - Macho a subliniat acest fenomen fi a adus argumente flclnd o compara,ac ':"
&Cldiaol1a....... _, . .._ ie (J,l6), in acadian1 halah11· n).:n~=-- 11 '1rie (3 21), 1n
• . - ~ .,~,=femei -, -.-. ' manuscrisel e aramaice de la Qwnrin. Vezi. R.le Dcaut, .Th CwrMl Stl!I# "'.{T.,,llffllt :
*lhi~•P.34 ). c (S,2J), în acadian! .i,red. (cf.M.Delco r, Le Livre... , Stwlia, 8TB 4/1974, p.18-22.
- EY p,35. 110
A Sl,ort Co"'1IUIIIOly °" tl,11 Boot of n.-. Cambridge, 1892, P· ~- . . ..
;~~. ~ '--•-- 211 Bevan aparţine perioadei când cercew«ii ÎfÎ puneau ~ema ~ectolop: 1 • limbu
-A. _1'faHterOloly,,,ft"5-,e of~., Ce.a·
„ Âpocrypl,on ». Â prdimintuy ,IIUl,p, în aramaice, comiderind ci ar fi existat dou.l dialedo: atic fi vottic. De ~ _in
~er, Tie,.. ~ . IV, 1958 p 6 drzae.
11
---. 1 v-.u .4...._ __ . , . . L...-
IDM>Dfa unor ind'1ca.-I
ti' con- .., •-•
.. - - .... r--r- .,.. aramaica-veatic:I a fost de onplO
....-ulllll .....
966, p.l&-19 ~ o n oj'<IM,,,,. (cf. R. I. Vasholz,Qr u,tr"' •""''• lMtÎIII o j ' ~ î n JETS 2.1-/1971, p.315.
---~----- · • C•re I, ln "Biblica •t Orl•ntalitl', nr. 18,
 INTRODUCERE
52
nAPta>► aramaicul «a permite,>, presupun~ dată după cucerirea Palestin~ d
rv·- , ,. Hr )212 p . . ...... e
către Alexandru cel ~ (332 1. . . oziţta sa a devenit punctul de
plecare pentru multe studii. _ . ,. . al cărţii, Coxon afirmă: "Există motive pentru a presupune că deşi este
RD.Wilson213 s-a opus lm_Dri~er ~tind că distincţia susţinută de
acesta din unnă, între fo~ele vesti~ ş1 esucă al~ ararnaicii nu era aşa de
clară în perioada precreştmă. Tot din această penoadă trebuie să amintim
14
studiul lui C.C.Torrey2 care conchide că acest limbaj apaiţine undeva între
al Il-lea şi al ill-lea secol î.Hr.
Primul comentariu important pentru cartea Daniel care a ridicat
această problemă a datării cărţii pe baz.a trăsăturilor lingvistice ale aramaicii
a fost cel al lui J.Montgomery, care consideră că Daniel aramaic " nu este
mai devreme de sec. al V-lea, este mult mai tânăr, sigur nu din secolul al
VI-lea"215 • Ulterior, H.H.Rowley nu fixeaz.ă o dată precisă a părţii aramai-
216
ce, datarea ei clin secolul al Vl-lea este exclusă. Reacţiile însă nu au întâr-
zâiat să apară. Unii şi-au pus întrebări în legătură cu metoda folosită de
Rowley, care a ignorat unele trăsături specifice limbii papyrusurilor, în timp
ce mărturii nesemnificative nu au fost sacrificate din cauza argumentului
general, derivând verdicte precise din mărturii imprecise • Alţii (Kitchen,
217
Kutscher, Coxon) au studiat problema în lumina noilor mărturii. Deja, în
1949, Young a făcut o declaraţie în care exprima ideea că unele greşeli pot
exista în textul aramaic: "Chiar dacă ar putea fi demonstrat că aramaica
Bibliei a fost din secolul al ill-lea î. Hr., aceasta nu exclude originea cărţii
Daniel în secolul al VI-lea. Pentru prezent, aramaica ar fi putut fi copiată
după original şi mai târziu introdusă ortografia. Oricum, nu e necesar să
facem o asemenea presupunere. Descoperirile recente pot arăta că multe
INTRODUCERE _ _ _ _ _ _ _ _ 53
--------------=--.:....::...=.::.=....
Recentele articole ale lui Coxon au completat lucrările lui Kitchen
şi Kutscher. Pornind de la suspiciunea lui Montgomery în legătură cu cap.7
scrisă în aramaică, cap. 7 nu aparţine cercului tradiţiilor timpurii"220• Din
păcate, nu ne oferă argumente suficiente. Comparaţiile pe care le face cu
documentele aramaice de la Qwnrân, în special cu TargWIUll lui Jm,, îl
conduc spre datarea lui Danid aramaic dintr-o perioadă anterioară secolului
al 11-lea.
Confruntaţi cu o astfel de mărturie evidentă împotriva unei datări
tânii a părţii aramaice din Daniel, câţiva cercetători au adoptat o poziţie de
mijloc, potrivit căreia în Daniel s-a folosit la scriere Wl stil arhaic, sau cum
a afirmat Driver, autorul cărţii Daniel a folosit în lucrarea sa material
timpuriu221 .
b) Ebraica
"Verdictul limbii lui Daniel este clar... ebraica presupune... o dată
după cucerirea Palestinei de către Alexandru cel Mare (332 iHr.)" afirmă
S.RDriver222 • În sprijinul acestei afinnaţii. Driver aduce o listă de treizeci
de expresii, care după părerea lui apar nwnai în ebraica cărţilor Ezdr~
Cronici, Estera şi Inţelepciunea lui Isus Sirah, ceea ce ar plasa cartea
Daniel după secolul al V-lea î.Hr. Pentru a exemplifica dăm două exemple:
1) mal!,iiţ şi cuvintele similare. Este greu de văzut de ce acest cu-
vânt a fost pus în capul listei, deoarece, în Daniel, nu este restrâns la o for-
mulă particulară (bi§•na! ... rm~u!), de fapt, în această formă este folosit

noţiuni preconcepute, ca cea referitoare la caracteristica limbii aramaice, doar de trei ori. Nu este un neologism, pentru că mai este întâlnit de trei ori
trebuie să fie modificate" 218 • Această idee a fost preluată de Kitchen, care în în Ieremia (10,7;49,34;52,31), de două ori în Neemia (9,35; 12,22) şi de
şase ori în Ezdra (1,1; 4,5; 6,16.22; 7,1; 8,1). Ba mai mult este un substan-
196~- face o critică dură la teza lui Rowley, arătând că partea ararnaică a
cărţii Daniel nu provine dintr-un mediu lingvistic şi că datarea acestei cărţi tiv des folosit în toate perioadele limbii ebraice, chiar şi în acadiană223 •
2) Expresia 'ilmar I... , cu sensul de "a porunci" este folosită acolo
nu se poate face haz.ându-ne pe studierea limbii aramaice. Cu toate acestea,
Kitchen situează această parte undeva între limitele secolului al VI-lea şi al uooe vechea ebraică foloseşte naraţiunea directă. Această expresie nu este
Il-lea219_ proprie lui Daniel. ci apare în ebraica clasică şi în anumite pasaje care
trebuie să fi fost familiare fiecărui evreu credincios Legii mozaice. (Dt. 9,
25; Iosua 22, 33 etc.)224 •
211 llllrHlldio,, Desigur că exemplele ar putea continua. Acest luau însă nn cre-
2u Wihon. !° du Lillrlllure o/tlle 01.tl TatlUIIMI, New-York. 1897. p . .502 f. U. dem că ne-ar ajuta prea mult. Cert este el argumentele lingvistice nu ne
U◄ op. CIL, p. 270.
~:;;..=-ofD.niel.in
li . 111
Boolr o f ~ ,
dae
"Biblica/ and Theo/ogical Studjes", Priruieton, 1912, p. 303. Vezi
New Y orie, 1917.În articolul siu "TII• DIIU atul p-,.o-_
constrâng să admitem existenta unui traducător care a lucrat pe un text

~ f tir~ CltrOIIÎcu:r", în JBL 40/1921, p.11.5, W.F.Albrigbt coaaided studiul tu, llO
ca fiind foarte precia. 121 The ~yntax oftlte Aramaic ofDanul, p. 108.
Cf. F1tzmy«, The UJlt6IUlle ofPalatine;,. tlte F,rrt CMIWy AD, in CBQ 32. 1970,
215
N,,,_ °" ";;;uc
tlu Al:
and Sciences"
·
/HIII ofDanill. în " Tran,actions ofthe Connecttcut Academy of rts
A
p. S02, n. 4.
21' .... _ .. _ , 1990, p. 280-282 222
•-JVfllfUUC ,,.~ . LOT' (1913) p. .508 c[ J.AMontgomery, op. cit , p.15.
2.., cr. o. Eisd o„ 223
0W Tnrtaw, Oxford, 1929. W.J.Martin, Tlte Hd,r,w of J>.nid, în "Notes on ,o,,,. problewts in tlle Boolc ofDaniel"',
218
Young. TIN~opr::oflllT ~ : ÂII llllrHlldio,,, New Y cric. 196.5, p . .S 19. Londra, 196.5.
u, ,. _ _,_ . Dlllliel: A Co,.__,. .., ..,._.,1 ___ 1969 23 224
Ibidem.
.,.,-..cofDtuu.L .. , "fi. cir., p. ?9. ··-·--r, &:Aa'.umaua, , p. .
 INTRODUCERE
54
aramaic. Am putea gândi, mai simplu, la o folosire a limbii aramaice se ..
direct în ebraică. Redactor ul cărţii Daniel, deşi aparţinând mediului rund
nit, nu este unul dintre membrii acestei comunităţi. Ediţia de pe vre!umr a :
Antioh se serveşte de un maten·a1 antenor
. ..
epocu macabee ne 225 . ea 1Ul
• rond nu i-a Jo t glJsitd, cdci ndddjdui se in Dumnezeul 1-ui" (6, 24). Ba mai0
Prin urmare,,. cele două părţi ~~ cărţii_ sunt do~inat e de aceeaşi
idee, care le sudează mtre ele. Deportaţi m Babilon, Daruel şi prietenii lui
primesc ajutorul lui Dumnezeu şi înving toate încercările la care sunt
supuşi. Aceeaşi Pro~denţă, ~ le~a ~enit în ajutor,_ a acţionat de-a lungul
vicisitudinilor imperulor pământeşti ş1 a pregătit venirea regatului veşnic al
tui Dumnezeu. Cartea se încheie în cap. 12 cu o vedenie anticipată a erei
mesianice, termenul şi sfârşitul definitiv al perioadei de încercări şi su-
fennte.
VIII. PROBLEMA AUTORULUI
ŞI ATRIBUIREA CĂRŢil Lill DANIEL
a) Personalilat.ea /Mi Daniel.
Potrivit tradiţiei Bisericii noastre, Daniel, fiul unei familii nobile, a
fost dus în captivita tea babilonică de către Nabucodonosor, în anul 605, anul
al IV-lea al domniei lui Ioiachim . Ajwis în Babilon, el a fost recrutat împre-
ună cu al.fi trei tineri (Anania, Misael şi Az.aria), "din neam regesc şi din viţd
aleas6", (l, 3b) ca să slujească în palatul regelui. "Şi cdpeteni a famenilo r le-
a dat nume şi a chemat pe Daniel, Be4a/ar , pe Anania, Şadrac, pe Misael,
MefllC şi pe Azaria, Abed-Nego"( 1, 7). Ajunşi la palatul regal, li s-au oferit
bucate din bucatele regelui. Ei, însă, credincioşi legii strămoşeşti, au refuz.al
să 5<: hrănească cu acele bucate. Cu permisiunea căpeteniei famenii ~, ..s-au
hrănit cu zarzavaturi. Pentru aceasta Dumnezeu i-a ocrotit şi i-a dăruit mţe­
lepciune lui Danie~ încât a reuşit să tâlcuiască visele lui Nabucodonoso~- Ca
drept ~lată, Nabucodonosor l-a numit pe Daniel locţiitor regal, ~ e pe
detu:tut~
care a şi 5Ub următorii regi. Sub Nabonide, regele perşii~, Cuus a
atacat Babilonul. Nabonide este obligat să fugi şi comanda annate1 est~ lua-
tl de Belşaţar. Acesta din urmă a oferit un ospăţ dregătorilor săi, folosindu-
se de vasele sfinte luate de Nabucodonosor din Templul de la Ierusalim- Da-
wc~!-.~
0...ct"DM..1,
/111,~ to dt• OT, 1969, p.1124-1 127; ltl.Vu bolz.~
în JETS, 21, 1978, p. 31!! -321 ei K. Koch. OJ'· cil., P· 4' ·
INTRODU CERE
- -- - -- - - - ---- -=-- ---- - - - - 5 5
niel are încă o dată postbilita tea si-i întreacă în inţelepciune pc inţelepţii
Babilonu lui, interpretâ nd scrierea miraculoasă "Mae, ~ te•I llfar-
sin ", care prezicea căderea Babilonu lui şi moartea lui Belşaţar. Sub Darius
Medul , Daniel a fost aruncat în groapa cu lei, din care a scăpat, şi "nici
mult, Daniel a fost întarit în funcţia sa, cei care l-au defăimat au fost arun-
caţi în groapa cu lei , iar Dumneze ul lui Daniel devine prin poruncă
regali
Divinitat ea absolută. "Şi Daniel ~ afla într-Q stare fericitd în rt!gahll lui
Darius şi în regatul lui irus, ngele perşilor" (6,29).
După edictuJ dat de Cirus în anul 538, care permitea Întoarcerea iu-
deilor în ţară, rezidirea TempluJui şi a Ierusalimului, Daniel a rlmas în con-
tinuare în Babilon. După aceasta da~ nu avem date istorice despre activi-
tatea şi nici despre sîarşitul vieţii lui. în orice caz. prin activitatea sa, Daniel
a îndrumat pe conaţionalii săi la respectarea credinţei strămoşeşti . El însă
nu şi-a îndeplini t misiunea de profet, ca şi ceilalţi profeţi, prin cuvândri ,
deoarece şi-a desfăşurat activitatea 1n robi~ totuşi "a contribui t la lăţirea şi
cunoaşterea adevăratului Dumneze u, 1n regatul babilonia n şi cel
pasan.
Pentru acest fapt. Daniel se numeşte pc drept cuvâm «PnJfm l popeare-
226
lor» " • Şi întrucât s-a luptat toata viaţa pentru glorificar ea Dumneze ului
Celui adevărat este numit şi "profetul majestilţii divine.:n' .
Deoarece în literatura vechitestamcntară nwncle Daniel apare de dteva ori,
se impune întrebare a:
Este Daniel-profetlll tllllor,u ciJrţii c11re---i poart/J IUl--'e ?
Numele DANIEL este relativ frecvent în Biblie221 . El apare în: 1
Paralip. 3, 1 (un fiu al lui David şi Abigail Carmelit eancaf29 : in Ezdn ~2
(unul din fiii lui Itamar) şi în Ne.10,6 (numele unui preot care s-a întors din
exil la Ierusalim). Scrierea cuvântului apare aslfel: în ebraici cluiyyel, care
semnifică "I>umnezeu este j11deciJtorMI meu"
(cf Fac. 30, 6) sau
"Dumnezet1 mi-aJ'_,11 ureptale .,, aar
fJw, 1 - ' - . •lD ---,&,;~..JI,
- . - .• "n--:-"
. , _. , -~-· --·-
C:U'viUa -
de aproape 2000 de ani i.Hr1°.
De asemenea. Daniel este numele unui personaj mitic meDlionat in
compani a lui Noe şi lov, în lez. 14,14.2023' . El este socotit prinire cei mai
mari întelepţi de pe p4mânt (lcz. 28,3)232 • Ştim datorită litc:ranam de la
u. Pr. Pro{ Vl Prolipceanu, Pr. Prot: N. Nqp. Pr. Prat OIL Blfm. Pr. ProC M.Olialda.
.fait.
._ v ~ T......., (manual pcDIIV lmeitnte&c •.a&op:c). ~ 1985, p. 2'3.
111
lbidom.
clac_.. ---o
ua J. de Fraioe, în "Vcrb1t111 Do,,u,u•, 15, 1947, p. 117.
219
Potrivii &l.'nlei ipow.e (ipoteza iudaici.). Daniel • ti fwilie u.irt-
lUd.. (cf. Jan T. Nelia. A. Lacocquc, ut."n..Mil "-in Dic1i0M airu•,.:ID ,dfll• • la
Bibi.#", Brepola, 1987, p. 327-330.).
:uo Dupl C. D. Gia.sburg. l,..• „ A••
± :s:iecr dN
.. ..
ac. - Oilical &liliM . , ,... B_~
,., .._,New-Y ork. 1966, p. 397 wvinb&I apere de 11 dii ori din can de 30 de an m
ebraici.
ua Tcfdeeeeoe ~ IQia "Dalti•l". d. ti 11, 3: Kalil,: da'l; qiMN: day1.
UJ Ma,tia Noth. Notll&,Du ul MNl H• ua ~XIY ID V
T, • · l, l9jl, p.
_
2, 1-260.
 56 INTRODUCERE 57
INTRODUCERE
- - - - -- - - - -~ - - - - - - - -
U garit că a existat un erou popular' regele Danet233 , care apareş1mcartea
• A

roorocul, stând în locul cel sfânt" (Mt:24,l~- cf.Dn.9,7)._ Acest lucru,

E
noh. 6,7; 69,2, protectorul văduve]or şi orfanilor2 , un înţelept pă "
34
~ ·gur se bazează şi pe spusele autorulm cărţii I Macabe1 care este de
deverul legendar23 . gan
Deci, Daniel este:
a;~~d c:i unele relatm ale profetului Daniel (1 ~2,59-60). A •

Acest mod de a interpreta datele cărţii nu a fost contestat m anti-

1 - Personaju] mitic desp~e- "._file vorbeşte literatura ugaritică ? chitate decât de scriitorul păgân Porfiriu ~e ~~ o concordan~ ~-
236

2 - Un descendent al familiei regale, chiar davidice?
3 - !Jnu1_dintre ~i mai înţelepţi oameni care au trăit pe pământ?
4 - Insoţitorul lw Noe şi Iov din Jez.14-20 ?
5 - Sau tânărul iudeu deportat în Babilon şi care a trăit la curtea lui
Nabucodonosor?
În funcţie de răspunsul dat acestor întrebări se pot detennina auto-
fectă între profeţiile din cap. l 0-1 I şi faptele 1stonce ~ epoca Seleuc~zil~r,
concluzionând că este vorba de scriere pseu~•~-~ probabil ~
timpul lui Antioh Epifanes (174-165). în_ baz.a unet ~ neintrenJ?te, m
care Iosif Flaviu ocupă un loc deosebit, Fer. Ierorum îl contrazice pe
Porfiriu. Acelaşi lucru îl vor face, după informaţia lui Ieronim, şi Eusebiu de
Cezareea, Apolinarie şi Metodie • De fapt, Iosif Flaviu vede în Daniel
237

ru] sau autorii cărţii Daniel

"unul dintre cei mai mari profeţi. Tot timpul vieţii sale, el a. fost
.
în onoarea
emă"238
şi cinstea regilor şi mulţimilor. La moarte, el ~ o amm~ et . . :
b) Autorul cărţii Daniel "Într-adevăr, toate cărţile pe care le-a compus ŞJ lăsat sunt mcă cttite Şl
acum de către noi, şi avem convingerea că Daniel era în relaţie cu Dumne-
Această problemă a fost atinsă tangenţial în secţiunea anterioară zeu. Căci el nu se mulţumea a anunţa evenimentele viitoare, precum ceilalţi
Dintru început amintim că nu se poate vorbi de un autor şi o dată unică a profeţi, ci el preciz.a, de asemenea, epoca în~ se vor împ~...~:- ~entru
scrierii. toate acestea profetul Daniel •a fost pentru e1 un profet al fenC1T11 şi con-
vingerea şi veracitatea spuselor sale i-au adus reputaţia de "om al lui
1) Vechile poziţii Dwnnezeu" •
240

Iosif Flaviu însă nu poate să ignore anumite pasaje din cartea

Cartea Daniel începe cu o remarcă istorică:" În .anul al treilea al
domniei lui loiachim, regele lui luda, a pornit Nabucodonosor, regele Ba-
bilonului, împotriva Ierusalimului şi l-a împresurat" (1,1). Această remar-
că ne face să ne gândim la anul 606 î.Hr., când se pare că Nabucodonosor a
început atacul asupra Babilonului ce a culminat cu căderea Ierusalimului şi
ducerea în robie în anul 586. Luându-se în considerare aceste relatări
istorice, cartea a fost citită conform mesajului literal al textului, ca o operă
"a profetului Daniel" (cf. Mt.24,15), tânărul care a tiăit în timpul robiei
babiloniene. În carte citim că Daniel însuşi a primit ordin de la Dumnezeu
să scrie unele lucruri (vezi 8,29;12,4).
Pe timpul Mântuitorului, problema autenticităţii cărţii nu era pusă
la îndoială.: •Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel
23J f. 8 .
c · yna 12, 1931, p. 21-22; 77; 193; W. Albright. J B L .51, 1932, p. 99-100; BASOR 46,
19~2, p.19; BASOR 63, 1936, p. 27, apud A Lacocque, u livre. .. op. cit, p. 14, notA:le
7118.
234
C. Virolleawf. L. U,oule p ~ tl,e Dania, Paris, 1936; R.de Vaux. La tuta 4e
=:.,.s::.,w•
d l' A. T., RB 46, 1937, p. 445 f.u.; S. Spiegel. Noa/r, Danul tuUI Job,
V. ""Calllllliu .R.dia U, tl,e Legauls of d,e JftW, în "L. Ginsbt1rg Jubi/u
.:.~:-Y~l945 : p.305 f.u.; M. Noth, op. cit., p. 2.52;M. P. M0ler, Mogudl-
A J.acoc a~""" tlie Gatlllt Do,,u/6 în "Ugarit-Forschunger" l, 1969, p. 79-94;
ns . ~ • Dtuwl 1!0011 ta,,p,, p. 13.
Gilla Gaide, u lit,re tk .D,,,.;,., paru.
. 1969 .
• p. 9; C. ViroUeaud, op. cit, p. 19~ R. de
Vaux, Ulii•--
- - ··· .,,_ at., p. 447.
Daniel care vorbesc de alte timpuri şi evenimente decât cele trai.te de Daniel
proorocul. Este vorba de vremea lui Antioh Epifanes, pe care Daniel a
prevăzut-o şi cu mulţi ani înainte a descris-o. De asemenea. "Daniel a scris
despre supremaţia romanilor, şi cum ei vor ocupa Ierusalimul şi vor face din
Templu un deşert" •
241
După ce analizează reJatările lui Daniel, istoricul iudeu arată că
învăţaţii iudei contemporani lui au aceeaşi părere în privinţa cărţii Daniel.
Acest lucru reiese din Talmudul babilonian. Fără a intra în detalii,
amintim că Daniel şi însoţitorii lui (cap. I) sunt menţionaţi în mai multe
tratate (Sanbedrin 11, 144: 93b; Hullin 1, 6:24 a). Apoi, cei trei tineri în
cuptor sunt amintiţi în Nezikin 14,144: 93a; Fiul Omului din Dn. 7,1 este
identificat cu Mesia Biruitorul, în comparaţie cu Mesia care pătimeşte din
Zaharia 9,9(Nezikin 11,176: 98b); piatra care sflrâmă statuia din Dn.2,34
u, Filosof din Şcoala din Alexandria. discipol al lui Plotin (234-30.5). Fer. Augustin l-a nu-
mit "cel mai savant dintre filosofi". Acest filoaof a lansat ideea ci autorul Pentateu-
hului a fost Ezdra şi nu Moise (cf. S. W. Baron, Hat_,. t1•1.,._, --
~~ ~' .
cit. tomul n p.
"
1
Fer. leronim, CollWlllllria ut IJanuloN, P.L. XXV, 491.
131
Antidtitilţi uulaice, X. 266.
u, Ibidem, 267.
240
Ibidem.
141
Ibidem, 277.
 INTRODUC ERE
este, de asemenea, identificată cu Mesia; împărăţia care va stăpâni pământul
nu este cea a lui Antioh, ci Roma (Aboda zara 1,2: la).
La argumentele scripturistice, cele oferite de tradiţia Bisericii şi a
celei iudaice, precum şi la afirmaţiile lui Iosif Flaviu242 se adaugă şi
următoarele argumente :
- Autorul cunoaşte foarte bine situaţia religioasă şi culturală a
Babilonului din secolul al VI-lea şi anumite practici ale timpului: educarea
tinerilor nobili la palat, importanţa şi răspruldirea magiei, rolul magilor la
curtea regală, supliciul cu foc şi cu groapa leilor, statuile colosale ale regilor
inaugurate în chip solemn
- Textele cuneiform e confirmă anumite e:\.1)reSii şi formule întâlnite
în cartea Daniel, regele regilor, "rege să trăieşti în veac". De asemenea,
confonnit ate de nume: Belşaţar, Şadrac, Meşac, Abed-Nego (Dn. l, 7) şi de
descrieri: "câmpia Dura (Deir)" din Dn.3,1 şi "aripi de vultur" (Dn.7,4),
"aripi de pasăre" (Dn. 7,6)243 .
- Întrebuinţarea limbii aramaice şi a celei ebraice, în paralel, dove-
deşte că autorul cunoştea ambele limbi, încât a reuşit cu uşurinţă să treacă
de la una la alta. Şi fenomenu l, ca atare, bilingvism ul se potriveşte secolelor
VII şi VI244.
Acestea avându-le în vedere, tradiţia Bisericii 1-a socotit pe
Daniel ca fund autorul cirţii.
În secolul al VIII-lea, teza neautenticităţii găseşte însă noi parti-
z.ani. Astfel, englezul Hobbes în lucrarea "Leviathan" (scrisă în 1651),
D.AColli ns într-o lucrare din 1724 şi Corrodi (în 1783)2◄ 5 se alătură ipo-
terei lui Porfiriu, conform căruia autorul cărţii Daniel este un iudeu necu-
noscut din epoca lui Antioh Epifanes246 . Şi aceşti opoi.anţi îşi vor avea cri-
ticul lor în persoana lui E. Renan, care se întreba: "Ce devin cele 70 de săp­
tămâni de ani, bazele calculelor Istoriei universale ... dacă Pseudo-D aniel
este contempo ran cu Antioh Epifanes? Ortodoxia oblif să considerăm
cărţile biblice ca opera celor cărora titlurile le atribuie" 24 • Mai târziu, însă,
va nuanţa această a:firmaţie248 •
2Al Antidtiaţi~ X, 128-28l;Arl reologia, XL 8,S.
,.., cf. H. Luueau, cap. "Dtuliâ" în "fntroduction a la Bible", tomul I, aplrut sub direclia lui
A Robert şi A FeuiUet, Paris, l 9S9, p. 696.
244
Pr. Prof VI. Prclipceanu şi alSii, op. cit., p. 2S6; cf. Wilson, Tlte Arllfflllic of Dania, în
•Bibi. ond Theol. Study", 1912, p. 261-30S, care vrea si demonstrez.e el Daniel a foat
redactafl în Babilon. în sec. al VI-lea.
14
' cf. A-M. Dubarle, art. "Propl,ib. Danid', în SDB t.8, Paria,
1972, col. 736. A se vedea
lista îmreagl la Abbe Trochon, Donid, 1882, p. 4S.
w Ct: H.J.Knus, GocJ,icJw 4o 1,islorisd,krilucha, Erfonclu,111 da Al.ten TalalMnb iooa
M' RefomtllluM bis z,,r GdeWtllt, 19S6, p. SJ ti 90.
241
StllrHllin ~'Mf.a tit le ,;.,,a,e, 1883, p. 293 - 294.
Ml Ncwman. NiM!tandt Cml,uy, febr. J 814 (articol care a apirut şi
în "Corespondent'
CXXXV, 1U4, lp.67S~94 cu titlul "L'uupirflliDn le l'Ecrit,u• Sautli', la A M.
Dumnc, 111t cil., col. 736-737.
_____________
!NTRODUC
_ _ _ EkZ
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 59
Ipoteza că a fost scrisă în ~mpul lui Antioh Epifai~s a fost adop-
tată şi de: M. Lagrange (1904), F.G1got (1906), Bigot (1911), Baj'~r (1912),
Steinman (1950), H. Cazelles (1952), Menasce (1954), Nelis (1954) et~249 .
Argument ele acestora sunt:
Argument e lingvistice
+ Limba ebraică a cărţii Daniel este mult mai târzie decât secolul al VI-
lca. Ea se potriveşte unei epoci posterioare lui Ezdra şi Neemia.
• Limba aramaică are un caracter particular, este mult mai evoluată decât
a cărţii Ezd ra şi a papyrusurilor de la Elefantine, mai aproape de cartea
250
Enoh .
♦ Prezenţa a cel puţin 15 cuvinte şi expresii persane şi trei cuvinte ~-
ceşti251 ne vorbesc de o epocă posterioară invaziei greceşti în Ori~2•
Argumente istorice
.
♦ În cartea Daniel se vorbeşte de o deportare a iudeilor în anul 606 î.Hr.,
ori 2 R24,1 ş.u. nu cunoaşte decât expediţii ocazionale ale unor trupe
înannate.
♦ Daniel, tânăr adolescent în anul 606, nu ne putem împăca cu ideea că
este încă activ în anul al treilea a lui Cirus (537/536)253 • Calitatea de
consilier regal atribuită lui Daniel, începând cu Nabucodonosor şi până
la Darius, este pentru o perioadă cam lungă de timp. De asemenea,
convertire a şi reconvertirile lui Nabucodonosor amintite în carte (2,46
ş.u.; 3,28 ş.u.~ 4,31) dacă s-ar fi întâmplat întocmai, unii comentatori
cred că ar fi fost reţinute de istorici2S◄ .
♦ Autorul cărţii cunoaşte destul de rău istoria Babilonului din sec. VII-VI.
Lista împăratilor şi a regatelor nu corespunde realităţii. istori~: Belşa~
(Dn.5,2) este fiul lui Nabonide, ultimul rege din Babilon ŞI nu fiul lw
Nabucodonosor~ el a fost asociat la tron şi nu rege în Babilon; Gubaru.
istoric este înlocuit cu un oarecare Darius Medul (cap. 6 şi 9) pe care
14
A. M. Dubarle, a,t cit., col. 738. Pentru aceaatl listi • se vedea şi Achilie Brunet. u ""-
'
,k DMIÎ6l, în "Sciences ecclesiastiquu" VII, 19SS, Montreal, p. 239-25S.
" 0 P. Grelot, u liVNu Dt111ill. în "lu psaumes... ", p. 199. ,.Aramaica este la jnrnlţpţo,
drumului între aramaica de la Elefantine (sec. V î.Hr.) şi uarnaica din sec. 1-ll dHr.... ct:
Rosenthal, DÎ6 tuaffllistuch e Fonchunc, Leyde, 1939, p. 66.
:m Wilfrid Harrington, No,,t1dk. .. , p. SS4.
. .
" 1 Montgomery , Dtutia, op. cit., p. 20 -23; H.Rowlcy, T#t• .ANIIMNC 11/d,•
O.T.,tlfl.CIL, P· 2S2
- 256; H. Cazellea, op. cit., p. 649, nota l. . . .
"
3
Decretul citat de Dn. 6,27-28 (cf.3,96) este problcmattc: ştinle pe ~ le avan ~
A
inscripliile cuneiforme despre istoria Aşemenizilor nu adcvcnsc autenticitate a acestw
decret. Vezi Gillea Gaide, IA lil'rc. .. , op. cit, p. 10.
u-t lbidem, p. 10-11.
 JNT RODUCE RF
60
INTRODUCERE
- - - -- - - - - - ~ - - - -_ _ _ 61
istoria îl ignoră total : ~". Din contră, autorul este foarte la curent cu
epoca macabcană despre care ne fumi1cază date precise. "Dacă cartea
ar fi opera unui profet din secolul al Vl-lca ne-am aştepta să găsim În .func\ic .de acceptarea sau neacceptarea acestor argumente s-au
conturat mai multe ipoteze modeme.
dctali.i exacte privind faptele şi personaJcle acestei epoci. în timp ce
evenimentele viitoare n-ar fi descrise decât în tenncni vagi şi generali.
2) Pozi.ţii actuale
Or. este tocmai contrariul. Istoria secolului al VI-lea în Mesopotamia
este imprecisă şi inexactă; cea a celui de-al II-iea secol în Egipt,
Palestina şi Siria prezentată sub voalul unui limbaj enigmatic, este I) 'Ţradiţia o~~~xă consideră că autorul cărţii Daniel este profetul
şi eroul cărţii care a trait m secolul al VI-lea261 . Teologia greacă mai nouă a
riguroasă şi detaliată" .
256

nuanţat puţin afinnaţia, apropiindu-se vizibil de teoriile occidentale potrivit

• Ultima vedenie (Dn.11,3-39) relate.az.ă cu precizie istoria celor două
dinastii rivale: Seleucizii din Siria şi Lagizii din Egipt. Datele ne duc în
57
jurul anului 164 î. Hr .
• Cărţile postexilice, între care Înţelepciunea lui Isus Sirab (cap.48-49)
cărora cartea Daniel aparţine unui gen filologic, care a înflorit ulterior genu-
Jui profetic, şi anume genul apocal.ipti.c. Spre deosebire de profeţie, genul
apocaliptic cuprinde doar mesaje privitoare la sîarşitul lumii şi la venirea
Împărăţiei lui Dwnnezeu .
262

şi Ecclesiastul nu fac aluzie la cartea Daniel.
♦ Apariţia cărţii în canonul iudaic printre Ketubim şi nu printre Ncbiim
atestă faptul că, era deja format canonul la apariţia cărţ.ii.
Argumente doctrinare
♦ Dezvoltarea problemelor doctrinare : anghelologia, învierea trupurilor,
judecata finală şi sancţiunile veşnice aparţin literaturii apocaliptice care
2) Unii refuză să susţină autenticitatea danielică integrală, dar
renunţă să dateze ansamblul cărţii în epoca macabeană.
3) J.AMontgomery atribuie unui autor mai vechi (Daniel sau un
necunoscut) capitolele istorice 1-6 şi unui scriitor din epoca lui Antioh
Epifanes capitolele profetice 7-12263 .
4) Baumgartner, Holscher, Haller acceptă ataşarea cap. 7 primei
părţi şi datează această parte din sec. III-IV.

se dezvoltă începând cu secolul al IV-iea . 5) Riessler face din Daniel autorul secţiunii profetice, dar crede că
relatările istorice sunt mult mai recente.
• Mesajul scrierilor profetice se adresează contemporanilor profetului, ori
6) Mulţi comentatori (NikeL Gottsberger, Lagrange) preferă să lase
cartea Daniel nu are nici un mesaj pentru oamenii secolului al VI-lca.
nedeterminate elementele care ar indica compunerea cărţii în sec. al III-iea
Apoi, profeţiile Vechiulu.i Testament sunt imprecise şi evazive, în timp
sau al Ii-lea.
ce în cartea Daniel abundă date şi nume foarte exacte. 7) Jllllker restrânge adaosurile autorului macabean la vedeniile din
264
cap. 10-12, celelalte capitole fiind opera unui scriitor din epoca ~ .
* 8) H. Cazelles afinnă:"Daniel nu poate fi autorul întregu opere,
după cum reiese din ansamblul argumentelor aduse ~ favoarea ~ri~ ~
Prin unnare, zic susţinătorii acestor argumente, "swna lor este le- recente... deci opera întreagă în starea actuală ~ebwe să fie ~tnbw~ unw
gată de faptul incontestabil al unităţii de autor, ne obligă a vedea în cartea scriitor din epoca Macabeilor"265 • P.Grelot chiar dacă vede m Damel un
Daniel o scriere din epoca macabeană. .. adică între 167 şi 164 ... "258 , flicută personaj fictiv2 66 , consideră cartea "o scriere pseudoepig~că ~torată
de un membru al sectei hasidimilor (= pioşilor}259 . unuia sau mai multor autori posteriori, sîarşitul cap. 11 marcand onzontul
Pe lângă comentatorii amintiţi, ajung la această concluzie foarte
mulµ comentatori din zilele noastre2ro. 141 Pr. prof. VI. Prelipceanu şi alţii, op. cit., p. 256- 57. . • . .
261 Damianou Ath. Doikou, Sinoptiky Euagogy stym Palau, Du,tl,iky, Tesal0111c, 1980, cap.
255 Daniil, p. 420. 1969 41-68
Cf. H.Rowley, Dt,ri,,. tl,e Meâ IIIUl tl,e fo,u World Empue ÎII tl,e Boolr of D.-. 261 H. Sahlin, Anliocluu IV Epq,hana 11nd J,uhu Makkabelu, în ST, • p. .·
Cardiff: 1935; vezi ti în RB, 1936, p. 130 şi H. Cazelles, p. 650, nou 1. 264 Untenuchungen ilber Lilerlll'ische 11,ul Eugetische ProblaM da &,cita Dtu,ul, Bonn,
2" W. Harrington, op. cit., p. 554-555. 1932, p. 45. . · 420
257
P. Orelot, IA me. .., ort cit., p. 199. m Cap. "Le livre. .. op. cit., p. 651; cf. H. H. Rowl~y, Tlt~ Un,ty... op.?'-•P·8· "Daci Daniel în
251
w. Hanington, op. cit., p. 155. Aceeaşi plrere o '".,;.., "-i în Louis Hartman ŞI A. Di Lelia, op. cd., P· ·
166 poate fi
i,,lbidem. _ . . .. Y • • • literari. legendari, ou
aceste povestiri reprezint! o figuri astoncă sau o creape . __ , .. tr ob,·~
28
determinat cu siguran•" ,lIW'-<>_._ compo2.1ţle · da'1ci, ab sen••
· · 1u .- unei gen ........ogu,. con ar. . _ _.
H.H.Rowley, Tie u,,;,, of tlteBookof D1111iel., 1950, in ''Heb. Un. Coll.Anniver1ary .... . d' D · 1 ei colegu sli cucenuca ,......
Publicalion•, I. 1952, p. 233-273, fi reluat în •Tl,e Sentllfl of tJ,e Lord od,er &•1111", iului, oferă probabilitatea sugestiei ci personaJele an arue r
1952, ed. • D-a aplrutl în 1965, p. 249-280. P. Orelot, în "u livre u Dllllid', in legendari".
"Cahier& Evangiles" nr. 79, p. 12 vorbe,te de Daniel ca personaj fictiv.
 61 INTRODUCERE
INTRODUCERE
63
istoric al ultimului colector de ansamblu" 26 7, pe care 1~1 .
căderea lui Antioh Epifanes (11 ,39-12 ,3). "Cwn istoria a stSI~ează . după P
articulare. El presupune un context delimitat atât pe pi
· · · li ·
.. .
an politic şi cultural,
bine cunoscută din cărţile Macabcilor am putea am·bw· ce e epoci este cât şi geo grafi c, econorruc ş1 re gios. Dwnnezeu nu se dreseaz.ă.
1
. acestui din
tex1. o da~ destul de precisă, vara sau toamna anului 164 11268 H unnă
nieră vagă poporului Său, intenţiile sale sunt totdea~ . ~tr~ ma-
pe. rsoane1 1concrete în timpuri şi locuri date273 • Profeţii „su:ecise .şi_~~
Asmussen· a reluat argumentarea ostilă datei macabeene a c;ă$_ans-Georg
69
. l r „214 angaJaţi tn isto-
na seco u u1 o .
în ceea ce priveşte cartea Daniel , problema autorul · li .
• mai uşor. având în vedere că •
literatura profetică din timpul şi· wd sed epăxp ~ ŞI
e u exilul
babilo01c a cur10scut o schimbare faţă de cea anterioară 27 s Da~x , .·
Din cele expuse până aici este clar şi fără echivoc că acest · . · 1,,4 lllalllte de
exiJ se accentua demrutatea regală ş1 descendenţa davidică a lui M .
mente, atât cele pro cât şi cele contra, sunt mai mult sau mai putin 1 e ~~-
. oo·1ect1~~-
· Da că _pentru unn·· un argument este foarte elocvent p.u P 3UZ1bile începând cu profetul Daniel, ~ se încheiase, pentru Israe~ din=
şi şi inatacabi regală, se unnărea restaurarea lw Israel prin restaurarea teocraţiei cu
pentru altu acelaşi argument nu are o valoare constrângătoare N • I, puterea şi sub conducerea unui Mesia transcendent Era deci O schimb~ 0
,-~r+ii D • ~ . emenţio-
~ea ~tu ame1 mtre profeţ:I m Textul masoretic şi în unele cărţi ale Ve-
A •

trecere, de la un fel de literatură la alta, care se reflectă foarte bine în ~ea

chiulw Testament nu sunt argumente indubitabile în negarea orioinii elani
lice a cărţii. O"".... e-
3. Poziţia noastră
. . Am ~ticipat deja că bilingvismul şi etapele compoziţiei cărţii nu
ne mdică un smgur autor şi o singură dată. Problema care se cere a fi solu-
ţionată este, pe de o parte, identificarea "autorilor" şi, pe de altă parte, de a
demonstra în ce măsură cartea îşi are originea în Daniel.
Scrierea pe care o avem astăzi nu este opera unui singur om; ea nu
a fost compusă la o singură dată, ca o carte care ar ieşi astăzi în librărie; ea.
Daniel . Vom_v~dea ~hiar o delimitar~ netă a conţinutului cărţii (Cap.I~
aparţin genulw d1dacuc; cap.7-12 aparţin genului apocaliptic.).
Plecând de la premiza că partea I a fost scrisă în aramaică şi cea
de-a doua în ebraică, şi de la descrierea a două realităţi istorice, cea din sec.
al VI-lea şi cea din sec.al II-lea, vom afirma că prima parte îl are drept autor
pe Daniel însuşi, profetul şi eroul relatărilor din partea respectivă, iar cea
de-a doua parte s-a fixat în scris în epoca macabeană (asideană}27 , parte
6
care-şi are originea tot la Daniel, dar circulând separat, poate chiar oral, a
fost adunată de un "colector" care a trăit în această r,:noadă şi care a tlcut
unele corecturi şi adaosuri la moştenirea danielică ." Autorul cărţii a fost
27
bilingv" . Acesta putea fi chiar un iudeu din gruparea basidimilor. Sigur că
278

este "fructul colaborării martorului trimis de Dumnezeu în Israel la un mo- partea a doua este de origine asideană. Ea trebuie că a fost fixată în scris,
ment al istoriei şi a comunităţii care a primit mesajul şi a continuat munca aşa cum o avem astăzi, spre anul 165, ""m orice caz, înaintea morţii 1~ An-
sa',21°. La baza scrierii stau profeţiile şi relatările profetului la care continua- tioh Epifanes, după cum ne indică textul 11, 45" • Ipoteza Dani~
279
~<k:~
torii profetului reiau şi dezvoltă opera sa, adăugând glose şi terminând mun- este confirmată de manuscrisele de la Qumrân care au văzut lwmna zilei m
271
ca redacţională ."La punctul de plecare al lucrării stă una sau mai multe sânul comunităţii esenienilor.Un ultim comentariu asupra cărţii Daniel, ce
declaraţii ale profetului. Apoi, purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, sau 273
R.M.-Achard, op.dt. p. 19.
unul dintre ucenicii lui, gru~ câteva profeţii tratând acelaşi subiect şi 174
Ibidem. .
datând din aceeaşi epocă" 2 . Cuvântul profetic răspunde la circumstante 175
Cf. O. A Barrois, The Face of Cbrist ln the Old Testament, St. Vladimir's Semmary
Press, 1974, p.123. ·en,a cu
276
Numele asideeniloc vine de la grecescul rAau>aUK care la rândul lui esle tramen_~
2'1 u liwe ... op. cil., p.207-208. vântului aramaic hasidaya ""pioşii, despre care vor~e_te,:rtu11M.l, l: "~:'"probabil
4
241 Ibidem. Într-o altl lucrare (art. "Danid", în "Catholicisme" llI, Paris, 1952, p. 452) a con-
din Israel ti care plzcau Legea". Asidecnii s-au ccmtmut m gna~ uu partiit p. lS p
cis: '1ntre 8 decembrie 167 (IMac. 1,54) şi 25 decembrie 164 (1 Mac. 4,52) sau cel wziu
vara anului 163 (data extremi a morţii lui Antioh)". .
când Ierusalimul a căzut În miinile grecilor. (cf. M. Delc~, u.::::;;;/ de
~bel, Le /iyra da Maccabeo, Paris, 1949, ~- 130). Aceşti bas• . -o în luptl ii s-au
Daniel,
JM DIIIIUI: Propl,111 oder F4bdl• . Ei.lu lustorudl-KriliscJee ,uuJ liluM - hutoriscl,•
mţele!'/li (11,35) au pArisit gruparea Macabeilor, dupi_ ~- •~ sus11:. Aceastl gniparo
UtfU'lflld,IUII, Heide, 1981. constituit într-o adevărat! seci.I din care s-au nlscut Faru~• fl Esendostin&P sl usstruias-
no R.obert Martin-Acbard, În lntroducUon general, capitol în AIICim TauurunJ -I: La 11e identifica cu "cel care cunosc pe Dumnezeu" (11.32), oei care sum
proplliuut la ,i,.,. proplutiqua, Paru, 1985, p. 18. .
277 ci pe oameni (11,33). . dcotJ orali sau scrisl" cf. P.
111
Delpre f«marca altor clrţi profetice, a se vedea: J. Vamcylen. D11 Propl,iU ~~ i "Relatlrilc didactice au putut avea înainte o exist~ mdcpen
/'Ap«wi,pri9•e, Paris, voi. l, 1977, voi. 11, 1978; B. Renaud, Li, forlfUIIUJII dii livr~ tU Gtelot, Le livre. .. op. cil., p. 207-208. ....__w M'nneapolis, 1993 p. 26.
Mdk, Paru, 1977. W. Zimmerli, Prt>CllunMio11 propl,difw 6! reinUrJ'rdatuHI· 271
J.Collina, DIUliel: A Commentary on tlae Bookof.,.._.,
1
279
1'NttliliM, • T1t"°"1f;. "'1,u l'A. T., LectioDivina, 108, Puit, 1982, p.79-109. . M. Delcor, Le livre. .. op. cil., p. 15. ·
m Ibidem
64 INTRODUCERE
s-a bucurat de aprecierea unanimă a bibliciştilor occidentali 280 , cel al lui J.
Collins ajunge la mmătoarea concluzie: cap.2-6 au fost scrise în aramaică
mult timp înainte~ cap.7 scris în aramaică în timpul persecuţiei, dar inspirân-
du-se din cap.2~ cap.8-12 scrise în limba tradiţională a căiţilor sfinte într-o
perioadă nedeterminată.
Noi considerăm că această ipoteză lămureşte foarte bine atât scri-
erea cărţii în două limbi, cât şi aşa-zisele nepotriviri istorice care se degajă
din carte.
IX. CARTEA DANIEL ÎN IUDAISM
Autorul cărţii Macabei scrisă în ebraică între anii 134-100, apoi
tradusă în greacă, cunoaşte cartea Daniel, privind-o ca profetică şi o fo-
loseşte pentru descrierea profanării Templului din decembri~ 167. Expresia
folosită în lM 1,54, bdelyma erimoseos, coincide celei din vechea versiune
greacă a cărţii Daniel 11,31 şi cu tex'tul din 9,27 (LXX) care este puţin
diferită.
Este clar că Daniel era privită ca o carte sacră, iar exemplul celor
trei tineri în cuptorul de foc şi Daniel în groapa cu lei au servit drept imbold
martirilor din perioada Ma.cabeilor.
Între documentele descoperite la Qumrân avem câteva fragmente
din cartea Daniel, ceea ce dovedeşte continuitatea religioasă între mediul
asideenilor unde s-a constituit opera pe care o avem astăzi, şi gruparea ese-
nienilor ~ au Brut dovada unui zel şi ataşament deosebit faţă de cultul de
la Templu din secolul al Il-lea î. Hr. Un text foarte lacunar conţine .expresia
• ... în cartea lui Daniel profetul" 281 , iar textul Dn._9,25 _despre "C~~~s ,Cel-
Vmit" este citat ca 1lcând parte din Scriptură alături de Is.61,1 m Legen-
2112
da eb nuc • i a lw· Mekhisedec" - . .x •
De asemenea, profeµa cu cele patru ~egate este Aettaia m cartea
Ezdra apărută, se pare, spre sfărşitul secolulw I d. Hr.,_ mn:-<> e~ă f~ar:re
aproape de cea în care s-a fixat lista cărţilor sfinte ale 1udaismulw rab~1c.
Iată un fragment din vedenia cu vulturul şi leul (cap.11-12), care anunţă ms~
taurarea imperiului roman şi venirea lui Mesia: "lată interpretarea aceste,
vedenii pe care ai vdzut-o. Vulturul pe care_I-oi ~ăzut urcând I~ c:er esfe ~~
"'-lea 1·mnPriu care a ar>Arut în vedenia lui Damei, fratele tlJu, dar n~ 1.
Ar· r- 'Y""
fost interpretată, cum o interpretez eu acum. laJă, vm · ·t • care se va 1v1 o
ZI e m
*Vm recamatlcutidc PierreOrelotinRB:2(19 95),p. 278--290.
lSl 4 Q Ul 1n "Q,,,,t,"' Owe r, t I, p. 54.
m u Jlibl6 Ecrib /IIUn01071UIIIIWO, Paria, 1987, p. 429.
INTRODUCERE
impărăţie pe pămdnt: ea va fi mai teribilă decât toate împdrlJţiile care au
existat până atunci..." (cap.12,10-12)283 •
Istoricul Iosif Flaviu a remarcat întreaga carte Daniel pentru a
evoca acţiunea "profetului Daniel" în timpul robiei babilonice284, deşi este
conştient că anumite texte se referă la vremea lui Antioh Epifanes285 • Este
clar că Iosif Flaviu inaugurează teoria despre cele patru imperii (Dn. 2 şi
7),care va fi, la apologeţii evrei şi creştini, argumentul principal folosit
I I
pentru argumentarea profeţiilor.
Fără a intra în detalii, după cum am amintit deja, menţionăm că şi
"Talmudul babilonian" aminteşte de Daniel şi cei trei tineri (Dn.l) în mai
multe tratate: Sanhedrin 11,147: 93b; H11llin 1,6: 24a Apoi cei trei tineri în
cuptor apar în Nezikin 14,144: 93a, Fiul Omului din Dn. 7,13, comparat cu
Mesia care triumfă din Za.9,9 apare în Nedkin 11,176: 98b; piatra care
loveşte şi distruge statuia compozită (Dn.2,34 ), împărăţia care se va instaura
pe pământ (Dn 7,23), adică Roma, apare în Aboda ura 1,2: la
Profeţia cu cele 70 de săptămâni Illl se găseşte. Apare, în schimb,
profeţia cu soarta drepţilor şi a păcătoşilor (Dn.12,2) în tradiţia lăsată de
şcoala Shammai, în Rosh ha-Sha,raJ, l,15:17a şi Dn.12,3 în Baba .Batl,ra
l,9:8b. Credinţa în pedepsirea şi rasplătirea celor morţi apare chiar mai de-
vreme în cartea apocrifă "Psalmii lui Solomon" 286, scrisă la Ierusalim între
anii 75 şi 48. Aceasta arată că autorul psalmilor a găsit la Daniel 12,1- 4
tema despre învierea morţilor. În această perspectivă, învierea drepţilor face
parte dintre credinlele admise în timpul Mântuitorului.
I Alte fragmente din Daniel găsim în: Cdrţile sibiline IlI,397(Dn. 7,
I
7.20); ÎniJ/ţarea lui Moise,Vl,l(Dn.ll,2l) ;Te.stamenbd celor 12 Patriarhi,
Ruben 1 (Do.IO, 2-3), Levi 5 (Dn.12,1), Levi 15 (Dn.9,27); Apocalipso IMi
I Baruh 28,1 (Dn. 9, 25-27) şi altele.
I
11
)
·1
IV X. RECEPTAREA CĂRŢII DANIEL ÎN CREŞTINISM
a) Danid în Noul Testamertt
Fără un efort prea mare ne putem da seama că Daniel este folosit
în Noul Testament, în Evanghelii, în Epistolele Sf. Iacov, în Epistola cAtre
w Ibidem, p.1451.
_. Anlicltitilli uullliu, X. 128-281.
w Ibidem, X. 276.
* Ibidem. p. 953-992. 1n special Ps.3,12, p. 960: " ~ elto soarta plcitofilor pemru Vet-
nicie. Dar oei care cred în Domnul vor învia pentru viaţi YefDÎCI fi viata lor, în lumina
Dormului, nu va avea sflrşit" .
 INTRODUCERE
Evrei (m versiunea Teodotion) şi în Apocalipsă (care se pare că foto t
atât versiunea Teodotion cât şi Septuaginta). Constatăm însă că fi l ~ş e
1w· Dam·c1 se 1muteazA
- ·
la un nwnăr restrâns de pasaje.
o os1rea
. Textul _din Dn. 7, 1~:"Am pri~it _în vedenia din noapte şi iată pe norii
~rulu_i venea c~eva ca F1~ Omu~m ş1 El a înaintat până la Cel vechi de
zile, ş~ a fost dus_ m _faţa ~m apare m două variante în Noul Testament Ast-
1
fel, F1~ Omulw vme cu (un) norii cerului" (T.M. ,Teodotion) în Mc.
14,~2 ŞI Apoc.1,7: sau "pe ('al) norii cerului" (Septuaginta, Peşita, Codex
Q) m Mt.24,30 ŞI 26,64~ Apoc.14,14; la care se adaugă variantele secun-
dare: Mc.13,26d şi 14,62c şi varianta particulară (sv) întâlnită în Mc 13 26
şi Le 21 ,27 287 • • ,
. Re~~rin~ c~ară la ~aniel pe care o găsim în Mt. 24, 15 nu este uşor
de exphcat . Ad~ când veţi vedea ur&:iunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel
proorocul, stand m locul cel sfănt... ". Menţionarea "locului sfănt" ignorat de
!"f~-1~, l~ este o reminiscenţă din Dn. 9,27 288
• Urmele unei anumite exegeze
mtalnim m cele două paralele ale predicii eshatologice a Mântuitorului con-
semnate de Matei (24, 1-31) şi Marcu (13 ,1-23)289 • Într-unul din cazuri
apare~ şi nwnele ~rofetului Daniel (Mt..24 ,15)290 • Un fragment etiopian
care conţme comentanul Sf. Ipolit la Mt24 redă o tradiţie, probabil iudeo-
creştină, potrivit căreia evenimentele din timpul lui Caligula (37-41)
constituie împlinirea profeţiei danielice despre "urâciunea pustiirii". De
f~t, ~uie remarcată o relaţie strânsă între Daniel şi cuvântările apocalip-
uce din Evangheliile sinoptice, in care se reia tema despre distrugerea Tem-
plului şi a cetăţii (Mt.24, 1-3; Mc.1A3, 1-4; Lc.20,5-7), ca o împlinire a profe-
ţiei celor 70 de săptămâni de ani. In Noul Testament însă nu găsim explicit
că Dn. 9,24-27 s-ar aplica la Iisus din Nazaret: prin Iisus se realizeaz.ă pro-
misiunile vechi testamentare (deja), dar, întrucât multe din aceste texte
amintesc de calamităţi eshatologice, realizarea lor finală s-ar împlini la a
doua Sa venire291 . Mulţi însă dintre creştini, datorită faptului că între anii
66-70 războiul era însoţit de calamităţi, au văzut în acestea semnele
sîarşitului, realizându-se astfel Dn.9,26-27. Contrar însă acestor păreri, noi
considerăm că Dn. 9,24-27 comportă o diversiune eshatologică.
În ceea ce priveşte învierea morţilor din Dn.12,2 este perceptibil
în toate locurile din Noul Testament unde este supusă discuţiei această pro-
blemă. De altfel, era o credinţă familiară că Iisus împărtăşea această ere-
217 Faptul el în Lc.21 ,27 apare ev fi singularul denotl probabil influenJ.a teofaniilor din
Vechiul Testament unde HDomnul vine 1ntr-un nor" (Ex.34,S; Lev. 16,2; Num.11,25).
A 1e vedea M . Lagrange, t„ongiu selon sainl More, Paria, 1923, p. 346.
,_ M. Lagrange . t„angiluelon sainl Mlllhial, Paris, 1923, p. 461.
• Cazul Sf. Luca este diferit de a celor doi Evanghelişti.
1t0 A se vedea în acat sen.a studiile: R. T . Beclcwith, The SigniflCllllll of the Calendar', în
R.Q 10(31:1980), p.167-202, şi Doni,d 9 ,uu/ the Dau of Ma1iah'1 Coming, în RQ. IO
(40:1981). p. 521-542.
2'I Este vorba despre acel "deja" fÎ "nu inel".
- - - - -- ~ = ~ --INTR
__.::...:.O=-D=-U=-C:.:E:.:.RE=---------- 67
dinţă dimpreună cu Fariseii timpului său. Cuvântul folosit (anastasis) în
discuţiile lui Iisus cu Saducheii (Mc.12, 18.23 şi locurile paralele; cf.In.
5,29; 11,24) corespunde verbului folosit în Septuaginta anastesontai, cât şi
formei mai literare exegerthesontai, folosit în Teodotion. Cele două meta-
fore "ivire, ieşire" şi "deşteptare" sunt folosite în Noul Testament292 •
Am putea releva şi alte aluzii la cartea Daniel. În Evr.11,33-34
când se vorbeşte despre puterea credinţei se face aluzie la puterea credinţei
profetului Daniel şi a prietenilor lui care "prin credinţii au biruit impăraţii
... , au stins puterea focului .. . "(cf.Dn.3,23-27). Aici însă, cele două versiuni
greceşti folosesc o expresie diferită pentru a evoca acţiwiea îngerului.
Citim, de asemenea, în v.33, că ei "au astupat gurile leilor' (ephruan
stomata leonton), expresie folosită în Dn.6,22 Teodotion pentru a descrie
acţiunea îngerului (enephraxe ta stomata ton leonton).
Mult mai multe aluzii la texte din cartea Daniel găsim în cartea
Apocalipsei, în care tema "urâciunea pustiirii" este legată de tema anti-
hrist. Aluziile depind de cele două versiuni greceşti folosite în egală măsură
în acea epocă de către iudeii elenişti293 .
Figura impunătoare a Fiului Omului (Dn.7,13) este descrisă,
începând cu prezentarea inaugurală a mesajului Apocalipsei în 1, 7, cu
diferite trăsături simbolice provenind din diverse pasaje ale cărţii (Apoc.
1,13-15; cf.Dn.7,13; 10,5; 7,9 şi 10,6). Profetul creştin a citit cu mare
atenţie cartea Daniel, ca de fapt şi alte cărţi din Vechiul Testament, în
special cartea lczechiel. Lui Daniel însă i se datorea71i descrierea războiului
din cer, în care annata lui Dwnnezeu îl are pe arhanghelul Mihail drept
căpetenie (Apoc.12, 7; cf.Dn.10, 13 şi 12,1). De asemenea, ca în cartea
Daniel, vizionarul creştin contemplă în cer cetele celor morţi pentru
credinţă care se înfăţişeaz.ă înaintea tronului Celui Prea înalt pentru a fi
supuşi Judecăţii finale (Apoc.19,4; cf.Dn. 7,22). Sub acest raport, nu este o
întâmplare că printre oamenii credinţei, cărora Epistola citre Evrei (11,33-
34) le aduce elogii, sunt şi Daniel, care a fost aruncat în groapa cu lei (Dn.6)
şi cei trei tineri în cuptorul de foc arzând (Dn.3), care "au astupat gurile
leilor, au stins puterea focului ... " (Evr. ll,33c-34a). Credincioşia şi
fidelitatea lor până la eroism este un exemplu concret pe care-l vor unna
martirii primelor secole creştine, care în diferite circumstanţe au avut de
escaladat aproape aceleaşi încercări, Daniel oferind în acest sens o bună­
lecţie de speranţă.
Fără a merge până la confruntarea cu puterea totalitarii, analogă
atitudinii adoptate de Anhioh Epifanes, credicioşii pot ajwige în circumstan-
ţe asemănătoare tinerilor evrei, care ajunşi în mediul babilonian , au apărat
credinţa într-un singur Dwnnezeu. Tinerii iudei, deşi se iniţiară în limba şi
291
De aici reiese faptul ci ambele versiuni greceşti ale cirţii Dlllllcl erau considerate ca „Scrip-
turi" de cltre autorii Noului Testament.
291
cf. P.Orelot. La venimu 1recq11u tk Danis, art.cil în Bi.47, 1966, p.389.
 INTRODUCERE
E
__o_n_u_c_E_R___
- - -~ - - - - - -~ =INTR ___ ___ _ ,,

cultura babiloniană, devenin d mult . .

n ~te~epµ !or caldeen i, ţin cu De asemen ea, trebuie să ţinem seama de faptul că un autor creştin a
A •

tărie la credinţa, practici le reli .oase si:peno

~ci este meritul lor: primesc el~men t ş co_n
m~mpa tibil cu mediul lor de viaţă şie =t.I~ e !11tr-':1° m~u nou care
lorilor lor native.
~ep!_ia llldaicâ ~upra lumii. Şi luat un text biblic scris de un predecesor. În acest context, unii au propus
existenţa unei cotecţii de texte biblice din Vechiul Testam
ent în uz la primii
este
ul va- creştini , colecţie nwnită "Testim onia" şi care ar fi văzut lumina zilei în
ara a pierde din esenfi.al
de existenţa
Biserica primară imediat după întemei erea ei • Alţii, vorbesc
296

re~ş~ la curteaA babiloniană a fost credinţa în

297

Dumn eze~~~~: . d: a mai multor "mici. antologii ", alcâtuite în jurul unor teme • În tot cazul,
este
aramaică a
lecţia ultimă a
cărţii
î i
Jo ~~
~
antei.
peSle mtreaga istorie wnană. Aceasta
a~st sens relatâril e istorice din partea
este dificilă determinarea, cu exactitate, cu ajutorul unor fragmen te dever-
sete clanielice, textul de bază la care un anwnit Sf. Părinte a recurs. Mult
Biseric a lui Hristos ~=~e !!~b1 htat~ . în . istoria prezentă, în care
mai uşoară este munca în cazul acelor Sf. Părinţi care au făcut comenta riul
w

întregii cărţi Daniel, cum este cazul Sf. Ipolit, Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf.
"poporul sfinţilor Celui Preaî na1;? 1f!t l~ Dumnez eu, concr~tizat în Chirii al Ierusalimului.
popor: el va fi chemat în virtu . u . sm~ nu est~ excl~ din acest Originile exegezei creştine sunt învăluite de mister. Fără îndoială,
mediato rul Noului Legământ car tea pnmulw legâmânt, Hristos fiind
că începân d cu primele zile ale creştinismului mesage rii
învierii lui Hristos
e uneşte acest popor cu Dumnez eu
Sub acest raport A ar Sf ·
entale ale s-au folosit în predica şi învăţătura lor de Scrierile sfinte. Lectura patristică
r!Srt-ii Da . I T tul poc •psa .Ioan reia temele fundam
~,... . me · 0 converg e spre O criză finală în . . . . a cărţii Daniel, deşi a unnat calea deschisă de Noul Testame nt. a abandon at
O~uJu1, repreze ntare primitivă a "popor ului sfânt'~ e imagm~ a Fiul?• progres iv versiun ea Septuagi.ntei pentru a utiliza versiun ea Teodotion. Sf
Hristos cel înviat, stă ul . . . , se concretizează m Iustin cunoştea cele două versiuni : în "Dialog cu Tryfon" (XXl,2-7) citează
acum, El îmn~...xt eşte "pâ ă
A

pan 1stone1.SăDe
Dumnezeu va pune pe to,, vra1maş11 1. sub picioarele Sale
# • w. .. JXUat
; vră ·
n ce
/ Dn. 7,9-28 întrwa variantă aproape de Teodotion. Dar în aceeaşi carte, în
. ş
drn urmă va fi nimicit " (I Cor.15 ,25-26) · Istona · l .. ~mOf!' c~I XIV,8 şi CXX,4 citatul Dn. 7,13 este reprodus din memori e (Hristos apare
umu se scurge m direcpa
ultimul • . "deasupra norilor") mai aproape de Septuaginta. La sîarşitul secolulu i
w răz~i : Dn.?,23 -27 cf.2,44- 45, după care "regatul şi stă ânirea i .făcute din memori e. Astfel,
::t~~( ;~f;~~ r de sub ceruri se vor da poporului sfinţilor c~ui Pre!-
întâi şi în secolul al Ii-lea citatele şi aluziile sunt
w •

primul prima sa Epistol l către Corinteni2 • Dacă aceasUi epistolă se

98

distinge prin numărul mare al citatelor din Vechiul Testam ent, locul pe care
în
b) Daniel la Sf. Părinţi îl ocupă care a făcut referiri în scrierile sale este Sf. Ckmen t al. Romei299
Daniel este derizoriu. În afară de 300
câteva referiri inevitab ile la Dn.3 ,

epistola face aluzii vagi la Dn.7, 10

Este ~~ent că în zilele noastre nu avem toate scrierile Sf. Părinţi
•

Didabia celor 12 apostoli, descoperită în a doua jumătate a

m. forma lor_ onginală. Studier ea citatelo r luate din Daniel de către părintii
A

secolului al XIX-lea , (a văzut lwni.na zilei în prima jumătate a secolulu i al

301

pnmelo r trei ~Ie_ne-~ ~nnis să constatăm că acestea (citatele) au fost II-lea ), nu foloseşte e>..1>1icit nici un text din Daniel, ci doar în ultimul
302

~ de rare ~1 A~ puţm sistematice ~i ~onforme cu original ul. Lucru uşor

capitol, rezervat eshatologiei, se fac diferite aluzii, în special la Dn 11 şi 12.
de m~eles. Mai m~ pentru că este dificil să ne imagin ăm că un scriitor a
~ t • ~ sau_ CUI3Jul ~ verifice textele Vechiului Testam ent şi să Ie redea
i ai acestei idei
lnlocma i. Apoi, probabi l că nu top scriitori i creştini adunate într-un c[ Hatch E., Euays iii Bib/icaJ Greek, Oxford, 1889, p. 203; Alp suspnltor
296
au avut
P""l's U••
volum toate -~erile vechi-te stament are. Sau chiar dacă le-au avut, utiliza- sunt: J. Rendel-HarTis, Tatinton ia 2 voi., Cambridg e, 1916-192 0; E.E.Ellis,
ll dlUu 14
of dle Oul Tattunen t, Edinburg.1957, p. 98-107 şi P. Prigent, La TaluluHu
rea l?rA era dificilă deoarece aceste texte erau adesea recopiate294pe papyrus uri dtri.slÎlln islM ptimÎlif. L 'Epilre tk Ba,na/M 1-XYJ d ~o SOllrc:o (=Etudt1s Bibliqua ).

lungi,A m general, de ~ ~ ~ zece metri, sau chiar295mai lungi . Ori consul-

, 1986,
Paris, 1961, p.16-28.apud R.Bodenm ann, NtwSIIIIC#l d'1111e Ex4ae, TObingen
~ m v~rea folos1ru unw fragmen t era dificilă , fapt ce a dus la citarea 297
p.37.
L.W.Barnard,St,ulu.s ;,, the Apostolic Fa1hen and tl,ar B«:k6r<HUUI.
Oxford, 1963,
dinmem one. l lllt#l ua.
p. 109-135; Idem, The Tatimoni um concanin g tl,e StoM;,, 11,e New tGtallNn
tir• Epistk o/Bornab tu, in "Studia Evanghelica J", 1964, p. 306-313 ti alţii .
de domnie ai
2111
Aceastl epistoll este datată, în general, în anii 96-98 d. Hr., ultimii ani
.,. ~ ~ f " j l sec. al II-iea fi începutul sec. al IV-iea ruloul (papyrusu
l) a fost înlocuit cu împiratul ui Domiµan. Cf. PSB. vol 1, p. 41.
o.;uucX-u . 2'9 cf. 45,7 ti 59,3 (cf. PSB voi 1, p. 69 tip. 70).
:m "Trebuia derulat latc:raJ -111 fa,. · · · 100
34, 6 (c[ PSB voi. l , p.64).
Lucru . . • ,-_ sa fi era dificd a se trece de la o parte a textului Ja cealalti.
~ incomod fi trebuia tmut (papyrusul n. n.) in doui mâini: ceea ce nu penmt
· ea a '°1 J. Quasten, IniliatiDn am: Pera ,k l'Eglu-, vol 1, Paris, 1955, p.371-u .
lua ~......., cum ae va face · tirz · "
•· 620. Paria, 1974 (ed. ~-a). ;~1 :.r. A Labane, Hiuoir, '6. liwe (în col. "Que 11111-je", Joi Ibidem, p. 44.
70
INTRODUCERE

- - - - - - - - - - - -INTRODUCERE
- -~ - - - - - - - - -~ = 71

Totdeauna când vorbeşte despre "ultimile zile" Did h. afi .

tea se va · " ' a •a lf11lă că wnaiuta-
. ~gaJa &t~ 't11V nup<umv 'tllc;; &)1ctµa.cna.c;;"Jo3 în cursul că Acesta pe Care Scripturile îl arată că, după răstignire, va veni iarăşi plin de
re13 mulţi vor sucomba (<nca.v6a)..tcr-O„crov"ta.t 1toÂ.Â.o{) . s1avă" , deoarece "Hristos acesta este judecătorul tuturor celor vii şi celor
310
. -
persevera, în final, vor fi rnântuiţ.i Ori A iar cei care vor
• • ,
rti"31 I .
mo.'"'
fericirii celor drepţi se bazează ' m m~sm,_ tem? w 1e~ judecăţi şi a
zi
A ~
elani .
etică a
. . ~
·
:mea
Damei. D1dab1a se mcheie cu vi-
Fiulw Omulm venind pe norii cerului" înconiurat de
La începutul secolului al III-iea, literatura patristică se îmbogăţeşte
cu noi scrieri, care acordă trecutului o mai mare importanţă şi mult mai
mgen . , ci sistematice decât cele anterioare, deoarece vicisitudinile vremii impuneau
acest lucru, născându-se astfel literatura apologetică.
• _Sf. l~stin M_~rtirul şi Filozoful, "una dintre cele mai nobile _
sonahtăp ale literaturii vechi creştine"304 • ~r Sf. Părinţi folosesc profeţiile mesianice danielice în scop apologe-
textele 2 34 şi 7 9-28.Jos l A .' a recurs la cartea Damei, folosmd tic, misionar şi moral-duhovnicesc, evidenţiindu-se îndeosebi prin interpre-
, '. m ucrarea sa Dialog cu Tryfon. ·
tarea sensului spiritual al vedeniilor şi simbolurilor prezentate de autorul
dD
A
1
~~fi foloseşte t~x"tu.l Dn2,34 în sens hristologic: "Oare atunci cărţii. În acest scop, unii Sf.Părinţi ca Sf.lpolit' 12 , Sf.Ioan Hrisostom313 , Fer.
can _a rue 21 ce că Cel ce pnmeşte împărăţia cea veşnică este «ca un fiu al Ieronim
314
şi Teodoret al Cyrului315 au făcut comentarii la întreaga carte
Omulw» (Dn._7, l~-14) nu face aluzie tot la acest lucru? Căci a zice: «Ca un Daniel, alţii ca: Tertulian316, Clement Alexandrinul317 , OrigenJ 18, Sf.fustin
fiu al Om~w►►, mseamnă că acesta s-a arătat şi a fost om, dar cu toate Martirul şi Filosoful319 , Sf.Atanasie cel Mare320, Sf.Irineu, Iuliu Africa-
a~stea ~u ~ că el a fost din sămânţă omenească tt306, deoarece El a nul321, Sf.Ciprian, Sf.I.Casian322, Eusebiu al Cesareiim şi alţii324 foloses; în
existat din veşmc1e.
expunerile lor apologetice, sateriologice şi eclesiologice doar anumite texte
.·Sf. Ius~ ~ ~dar, _naşterea din Fecioară, dar se preocupă şi din cartea Daniel, în special pe cele mesianice.
de_preexistenţa lw Hristos şi 1dent1tatea Logosului cu Dwnnezeu. Iustin stă- Sf. Ipolit al Romei este primul care a exploatat cu înaedere cartea
rwe ~J>1'.'1
celor _do~ v~niri ~e lui Hristos: una în trup omenesc şi alta la Daniel, atât în Comentariul său apărut între anii 202-204, la începutul carie-
~ l Ş1, ~c1 cand zice ca El este <( piatră tăiată fără mâini omeneşti » rei sale exegetice, cât şi în tratatul intitulat De Antechristo, apărut în jurul
strtga acelaşi lucru, în taină" 307 . anului 200 d.Hr. 325 . La el găsim pentru prima dată în literatura creştină, care
În cap.31, Sf. Iustin ne dă cel mai lung citat din Daniel atunci când ne este cunoscută, un comentariu la întreaga carte Daniel. Sf. Ipolit ne oferă
afinnă că Dn.? , 13 se referă la a doua venire a lui Hristos. El aminteşte în- acest comentariu ca w1 răspuns la frământările vremii, în special la proble-
treg conte~ul m care apare acest tex1., 7,9-28, pentru a-l convinge pe Tryfon ma momentului care era sflrşitul lumii. G.Bardy ne aminteşte, în introdu-
că expresia "o vreme, vremuri şi jumătate de vreme" nu înseamnă 350 cerea la Comentariul lui lpolit, tradus în france7.ă de M. Lefevre că "Ia
de. ani, ~ mai puţin. Iustin nu precizează cum înţelege el această formulă începutul secolului al ID-lea, problema sfârşitului lumii este o veritabilă
erugmat:1că., dar am putea crede, că precum, în ~oc .12,14 şi la Sf. Irineu,
care este cel mai apropiat text de cel al Sf. Iustin , este vorba de o perioada
de trei ani şi jumătate, adică "o mie două sute şai7..eci de zile". Acest text 310
Ibidem, 86,1 , PSB 2, p. 194 cf şi 49, PSB 2 p. 147.
are însă şi o conotaţie particulară: originea lui Iisus este cerească şi chiar 311
Ibidem, 118, 2, PSB 2, p. 230.
dumnezeiascăm. El se va înălţa la cer şi va şedea de-a dreapta lui Dumne-
311
Hippolyte, CoMfflltlllaire s,u Daftiel, SCh. voi. 14, Paris.
313
ComaeJarlaprofetullJania, P.G.t . .56, col. 193-246.
zeu-Tatăl. (Ps.1O9,lcf.Mt.26, 64~ Lc .22,69 şi F .Ap.7,56). m Fer. Ieronim, co-en1arior,.,,. ilt Datli.dem Liba, P.L t. 2.5, col . 49.5-584.
Vorbind de temele "urâciunea pustiirii" (Dn.9,27 cf.Mt.24,15) şi m Teodoret al Cyrului, CoffllfWftlaruu ilt "isio11a DalliMis prop/ttlt-, PG 81, col. 1255-1546.
"dirâmarea templului şi a cetăţii", consemnate în Noul Testament de ÎmpoaiWI iMuiior, Vll şi XI (P.L.2, 670-672 şi PSB 3Xcf.Pr.ProfDr.LG.Coman. op. cil,
116

voi.I , p. 404 şi 46.S).

către sinoptici, Sf.Iustin se inspiră din Dn.9. Aceste nenorociri vor fi anteri- 111
Srro11alek,l,12.S,2-6 (PSB .S, p.85-86); I, 146,6-10 (PSB .S, p.96); 1,147,1-6 (PSB .S, p.96-97)
oare anului 70 dHr., dar vor fi unnate de a doua venire a Domnului, "că 318
Scrieri alate, partea I, PSB voi. 6; partea a TTI-a, PSB vol 8.
1 19
Dialog a, iudeul Tryfun, în "Apologeţi de limbd greacd", PSB voi. 2.
310
: Didaltia 16,5 (cf . PSB, voi. J, p. 32). Scrieri, partea I, PSB voi. .S .
)Oj J. Quutcn, op. cit. , p . 222. m Ch,onograpleut, cartea a V -a.

>06
°?;;i.
•
4 in "D_iawg... " 70,1; 76,1; 100,4; 114,4 şi Dn. 7 .9-28 în "Dialog ... " 14,8; 31,1,7; 76,1;
, 1 10,2, 120,4; 126,1.
m Scrieri alae, PSB 57, p. 442.
321
Dano,utraţia nangleelu:tJ, cartea a VUI-a. . .
324
Eusebiu al Cezareii în "lstorill bauiuoscl' V,27; Vl,7 afirmi cA a cunoscut fl opera lui
, .1 DiaJor... 76, I cf. PSB 2, p. 181.
Ibidem. luda intitulat! "Despre cele 70 de slptlmâni la Danii!", în care autorul susţinea cA vremea
, . . ÎIIIJHllriw, •e:iilor V , 2c
,_ J,3 •
lui Antihrist me aproape (cf. Pr. Pro[ Dr. I. G. Coman. op. cit., l, P. 381).
Dio/os... 76,1; 79,2; 126,1.
315
Cf. Comenlariu„Danutl, 7 :1 şi 13:1.
 •
INTRODUCERE INTRODUCERE
72 ------------...:....::...:== ________ 73

obsesie în lumea creştină, şi în special la Roma" • Într-adev~, în Siria un

326
Din literatura iudaică medievală menţionăm următoarele comen-
episcop a atras cu sine în deşert o mulţime de credincioşi în ideea venirii lui tarii la cartea Daniel:
Hristos. În Pont, un alt episcop a prezis, ca unnare a viziunilor sale, iminen- 1) Jepheth ibn Ali (c.1000), Karaite;
ţa parusiei. La Roma, montanistul Proclus, explicând profeµa cu cele 70 de 2) Rashi (1040-1105);
th
săptămâni din Daniel, a ajuns la anul ~02, al 10-lea al domniei lui Septimiu 3) Pseudo-Saadia (12 century) printed in Standard Rabbinic Bibles as
Sever, ca cel al venirii lui Antichrist 1n aceste împrejurări, lpolit scrie Co- "Saadia" (vezi S.Posnanski, Hagoren 2 (1900) p.92-103.
mentariul său la Dt111iel, folosindu-se de versiunea Teodotion, care s-a 4) Abraham ibn Ezra (1092-1167);
substituit în aceste timpuri, cel puţin pentru Danid, Septuagintei. Sf. lpolit 5)Rabbi Levi ben Gorshon = Gersonides (1288-1344);
ne dă "elementele cele mai numeroase despre Logos, dar nu în cadru tri- 6) Isaac Abrabanel (1437-1508);
nitar, ci în iconomia generală a Vechiului Testament" • "Parusia Domnului
327 7) Joseph ibn Yahya (1494-1539)335 , Benno Fischei-136 şi Lomb
nu este iminentă şi ea nu ~te sosi înainte de a trece cinci sute de ani de la Ginsberg3 37 ne oferă o listă, deşi nu exhaustivă a referinţelor la
întruparea Mântuitorului" 28 • cartea Daniel până în acel moment
Sf. Ipolit vorbeşte în mod repetat de sfârşitul lumii, care va fi pre-
cedat de învierea morţilor. După Danid (12,2-3) cei "care donn în ţărână"
se vor scula unii pentru viaţa veşnică, alţii pentru osândă veşnică. Cei osân-
diţi vor fi aruncaţi împreună cu Antihrist în locul de pedeapsă329 . Contrar
gnosticilor, care nu credeau în învierea morţilor, Ipolit se foloseşte de
întâmplarea celor trei tineri cărora aruncaţi în cuptorul de foc acesta Ie-a
cruţat veşmintele, care acopereau trupuri sfinte330. '

Din~ scrierile apărute în secolul al ID-lea, Sf. Ciprian citez.A Dn

2,31-31 fără, insă, să facă un comentariu331 , Victorin de Petau (+304 d.Hr.)
reprod~ Dn.3,28-40 ffiră alte preci7.ări 332 , Origen în Comentariul la
3
Ge~ezl se fo_loseştc de Dn.7, Dn 8 şi Dn.10-12. De la Fer. Ieronim ştim,
a~n, că Metodin (+311) a consacrat cărţii Daniel o parte din cărţile sale
pierdute, pen~ a-1 combate pe filosoful neo-platonician Porfiriu334 •
. ~ d cu secolul al IV-lea scrierile patristice exegetice vor face
tot mai _des ~fi:rue la cartea Daniel. Nu ne vom ocupa de acestea aici, ci le
~~ evidentJa m cursul comentariului nostru şi mai pregnant în ultima parte
mhbdată '°Teologia cărţii Daniel".

l:16 S.Cb. 14, p. 11.

m Pr. Prot: Dr Ioan G ·
121 Cf. C · · Coman. op. Cil., voi. 2, p. 64.
°"'..,.,_I.I).,. IV 17-24 p · ·
5500 (de la a-eatia lumii) p' · . entru Sf. Ipobt, Hrilloa s-a nucut în jwul anului
IWŞitul lumii, trebuie li
n, Ibidem IV,S6.
tr::(':::,.
&J ungde la ~~ ~ • cirul potrivit calculelor lui va fi
300 e aru .., la scnerea Comentariului alo.
,,. Ibidem 11,28.
.-J)ellÎtcDII:
.,,__
HI _. ~ n...'-'-··-·
,_.Mior,,,,. •· I .
Anama, .a. .. ....:. u: •.., ~Dana,~L17· n De 11,p,u cap. 31 citeazl ca modele de
1
UZC •
....... ,.~4915()
•- ■-.....aacal' lC
· · DMiM- ..t ,,,,. of COll<I'• . . J...,.,, •
1H 1,14.~ EJunod,_ ~h 226, p. •62-65. În J,,.,_ li, . . . "
,,.. _1)111Jinl pe nwtiri ca pc cei trei tillţlj to cuptorul d e ~ • cap. 33, acne ci Oumnezeu
m Jay Braverman. Jer~•• comm;::,,y ~ Wasbinton.1978, p.13.
Ciuini.an i,,Urpr~tu o/1,tu . ~-:.,., wul MuJracl,, Teme1var, 1906.
M. Cuey, Porpl,yry "1111 tlae Orie;;. du oe ~ ca pe Daniel în gro..,_ cu lei". u, Dania untl Seua• Dr~ Ge/i '"" ~ "
Croke, Propl,yry', Âllli-Cltri#u,,, c°lottoh, Book:~• în ITh8 27, 1976, p. 15-33. B.
'V, ~n,34,1983,p.168-185.
m Tlle u1aub oftlt• Jew, Philade\plua, 1909-1938.

B. TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ
Capitolul 1: DANIEL ŞI CEI TREI TINERI ÎN BABILON
Capitolul I se prezintă sub fonna unei relatări istorice. Versetele
1-! l~zează în timp evenimentul căderii Ierusalimului şi arestarea regelui
Io1ac~ ~ mare ~ e a populaţiei este dusă în robie în Babilon. Daniel şi
t~~araşu lw sunt Victimele acestei deportări. Iată-i exilaţi, abandonaţi capri-
culor unui rege păgân, rupţi definitiv de curtea regală din Iuda, constrânşi să
practice o religie total diferită de a lor, cunoştinţele pe care trebuiau să le
dobândească sunt contrare aspiraţiilor lor. Dar, Daniel nu se descurajează şi
împreună cu tovarăşii săi se hotărăsc să nu se spurce cu mâncărurile regelui.
Dumnezeu recompenseaz.ă (v.17-2l)fid elitatea lor faţă de prescripţiile Legii,
dăruindu-le o înţelepciune superioară celei a magilor babilonieni. Relatarea
evenimente lor are şi un scop apologetic: "de a arăta că este posibil de a fi fi-
del Legii chiar într-un mediu păgân" 339 _ babiloniană. Dar, expresia comportă o anwmtă nuanţă pe1'!3tivă. d ~
a) Introducere istorică (1,1-2)
(1) În anul al treil.ea al domniei lui Ioiachim, regele lui
luda, Nabucodon osol"', regele Babilonului, a venit la
Ierusalim şi l-a împresurat. (2) Şi a dat Domnuf'1 fn
mana lui pe Jou,chim şi o parte din vasele templului i,,i
Dumne:,eu şi le-a dus in ţara Şinear, in templul dumne-
JJ9 M.Delcor, u liwe. .. , p.58.
în Septuaet,ttl şi Vulp-
wo loi&chim. rege in luda între 609-!198 fi NabucodonOIOr(60!i-S62).
ta "Nabucodonos or" (Nab11-Kuchar-UA1r = Nabu p.lzcşte frontiera), iar în ebraici es1c
"l»l"lr.n :U cf. lcr.21,2 ti 7. Ier 26,7. Babilonul uu Babei este amintit în Genezl 11-
,.1 Vom vedea Ci în v.2 apare Şincar.
Uncie m&ou&criac ebraice au forma l■hve
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1
75
zeului luf' şi a pus aceste vase în visteria acestui dum-
2
nezeu.
Capitolul 1 reprezintă o introducere la întreaga carte, şi în particu-
lar la prima parte (cap.1-6). Ne aflăm în anul "al treilea al domniei lui
Ioiachim, regele lui Iuda",(l, 1) când Nabucodonosor asediază Ierusalimul
(cf.4R24,10 -l l). Această dată, însă, nu convine din mai multe raţiuni . "Al
treilea an" al domniei lui Ioiachim este 606, ori bătălia de la Karchemiş
care a deschis posibilitatea lui Nabucodono sor de a ajunge la frontierele lui
Iuda n-a avut loc decât în 605 343 • Anul 605 a fost al patrulea an al domniei
lui Ioiachim şi primul an de domnie a lui Nabucodono sor. (cf. Ier.25,1)
Ne-am putea gândi la faptul ca Daniel începe printr-o greşeală ~-
torică, cum ar fi de altfel şi "Darius Medul"(6,l) , Cirus Persul(6,29). In
plus, Nabucodono sor nu a avut un fiu, Belşaţar (cap.5). Evit ~Medorac i-a
luat locul la domnie şi Nabonide este al patrulea succesor. In acest caz,
având în vedere că nu este imposibil ca autorul să fi confundat pe Ioiachim
cu Ioiachin fiul său, data indicată. de Dn. l, 1 să fie 594. Nu este exclusă po-
sibilitatea ~eia sau mai multor incursiuni ale caldeilor în Iuda după bătălia
de la Karchemiş344 • De fapt, constatăm că datele istorice din Danid se _ba-
zeaz.ă pe textele profetice. Astfel, v. l este concluzia versetelor I~.25'.l şi_ 11
şi 2 Paralip.36,6 . Cartea 4Regi 24, 1 nu cunoaşte_ depo~ea _Im Io1achim.
Dimpotrivă, se ştie că Ioiachirn a murit la Ierusalim: "l01achimA a rip~t
cu părinţii săi" (4R.24,6). Ioiachin, fiul său, a fost deportat m Babil?n
(4R24,8-16 şi 2Paralip.36,9-10) împreună cu vasele sfinte de la Templu ş1 o
mulţime de israeliţi. Se pare că este voma de prima deportare (598-597),
deci a elitei poporului Israel. . . A
Versetul 2 ne precizează că obiectele cultice sunt ~~ m ţara
Şinear, o denumire arhaică a Babilonului, ~e conferă ~la~ o culoare
ea apare în texte în care echivalează cu A"o f:l~a ~ păc_atulu, ~cf-~n..1;¼ 1-10,
za. 5, 11). Apoi obiectele au fost depuse m vistiena zetlor babtlomem 5
142 fn T.M. apare "în ţara Şinear", în Teodotion este Eevv1111p, i~ LXX ~CI ~ulwva; ~
Teodotion avem forma .. ;,, templul dumnezeului lut', forma de singular, tn timp cc LX
are„fntemplul idolilorscJi"(e v "t't) d6wll<t) au"to).
l4l Anul 60S este şi data urcirii pe tron a lui Nabucodonosor . . . ~ . l . I da, .
144 c, . ,, __ caukeni vorbe..te despre mai muhe incurs,uru împotrtva ua u. pruna
on,co reguur .,. . Cit niela 0.r Cltal"4et111 Kue,• 626-
fiind mentionatl în anul 604.A se vedea Waseman, '!' J •
556 B.C. în Tlte Britult Museum, Londra, 19.56, p.28: ~itat de;"· _Del~~~vre..•p. 59·
m cf.M.Delcor, u trbor u la mauon u Jaltwele do one,no O 1 exil. in •
p.3.53-377
 76
TRADUCERE ŞI E>...'EGEZĂ: Capitolul l
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul I 77

b) Alegerea celor patru tineri (1,3-7) tineri "fără nici un cusur trupesc, frumoşi la chip şi iscusiţi în toatd înţele1r
ciunea, cunoscători a toată ştiinţa" (v.4) ca să fie în slujba regelui (cf.2R
(3)Şi a zis regel.e lui Aşpenaz, şeful fame "Io ă'.U6 1,2; 10,8; 12,8). Aşpenaz, mai marele famenilor , a fost însărcinat cu re-
53
aducă dintre fiii lui Israel m r ~ , ' !ă
nobil.ă, (4)ti -347fiw wde neam regesc Şl de viţă
• .' crutarea acestor tineri. Astfel sunt aleşi Daniel, Anania, Misael şi Azaria,
. . . ~':' ara nici un cusur trupesc, frumo i la care pentru a fi rupţi total de tradiţia şi Legea părintească, primesc nume ba-
c~~p, iscusiţi rn toată înţelepciunea, cunoscători a /oatd biloniene (Belşaţar, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, v.7). Aceşti tineri
ştiin'°: ~u mare P_utere de înţelegere şi pli.ni de râvn w trebuie să înveţe limba caldeilor pentru 3 îndeplini CU uşurinţă treburile
54

vrednic, ca să slujească în palatul rPU-elu,,ua a, v • A

administrative ale palatului. Era necesar ca cei patru să-şi uite originea.
• l • . -&· , ca sa-, in-
ve(e scris11. şi limba Caldeilor. (5)Pentru aceasta regele Doar o "spălare a creierului" putea realiza această denaturaliz.are. Pentru ca
le-a rinduu pentru fiecare zi h11catt!'9 din I, el lu. . ei "să stea infaţa regelui"'m, expresie care înseamnă "afi in slujba re-ge-
. di . , ..: ucat e , şi
v~ nw vinu 1 uu.. Şi să-i înveţe timp de trei ani, la sfâr- lut' (cf.3R. l ,2; 10,8; 12,8) trebuiau să fie ''frumoşi la chip", "ford cusur tru-
şttul carora să intre în sluiba rPoe[u1.· r.6;1n..· t · pesc " şi "iscusiţi în toată în,te/epciunea "(v.4).
•n~ . .. . 'J -&' 1 • 'J'.rrln 1'e ei se
"Suntem. de altfel, cu v.4 într-un context sacerdotal pronunţat" •
356
a~...,.u din fiu lui luda: Daniel., Anania, Misael d A _
ria350 (7) ci· r za
Calităţile acestor tineri sunt calităţile cerute preoţilor israeliţi (cf.Lev.21,17-
w •

• "y"I ~apetenia f amenUor le-a dat nume şi a che-

mat pe Dame~ Beltşaţar, pe Anania, Şadrac, pe Misae~
Meşac şi pe Azaria, Ahed- Neg0 351•
23) sau animalelor pentru sacrificii (cf.Lev.22,7-9). Chiar şi regilor li se
cereau aceste calităţi (lR.9,2;10,23;16,12). Scopul regelui a fost dublu: "de
a-şi satisface dorinţa pentru oameni de ştiinţă şi de a-l face capabil a se lău­
da că cei mai mari oameni ai lumii se găsesc la curtea sa" .
357

~erse~l _3 _la~ să se înţeleagă că nu numai vasele sfinte au luat
~ exilulw, ~• ŞI e~ta lui luda, ~embrii familiei regale şi nobilii. Printre
aceşt:Ia se afla ŞI Daruel profetul3 . Regele cuceritor caută printre evrei
™ "mai mare pes"': _fameni. ~penaz" (UYON), Teodotion ace 1\.<HpcivE(; LXX:
~lht o6p\. La ongi~ea acestui cuvânt stă probabil persanul Ashpazanda (Cf E.J.Young,
~ Proph~ of~ani.a, P:3_9); "','-'= famen, eunuc. După Iosif Flaviu (Antichităţi iuda-
u:e X, X , I) ş1 Origen (Omilia 4 la Iezechiel) cei patru tineri evrei au fost fllculi fameni în
sens propnu.
>4
7
'0"17' (idadim) se aplică şi la adolescenJi (cfGen.37,30).Daniel a avut la acel moment
vârsta de aprox. l .S ani.
3
~::>1t'.YI : desemnează mai degrabă un templu decât un palat.
l4P 'IIV>:::)'ll este - . I- •
r~ un cuvant aralllAlc. n ceea ce pnveşte l:lm despărţit în două cuvinte path
bacb este din persanul "patibaga" şi înseamni "ofrandă, tribut". În greacă a trecut sub
forma 1ton1i«CL,.
uo ~K'l'T=Daniil, diferit de Iez.14, 14.20;28,3 unde apare scris ~N. ,n . Anania este ciW ca
DllDle în Ne.8,4 şi 10,24; Misael în Ne.8,4 şi Azaria, în Ne.10,3. Adlugim ci Misael este
numele unui vlr al lui Moise (Ieş .6,22), Azaria ar putea fi acelaşi nume cu Azariel din
ler.36,26 sau Elie.z.er din Ieş. 18, 4. Anania se găseşte in Tobit .S,13.
m mr.,YJ Q'tYJ cuvânt neo-ebraic (cf4R.17,34;Ne.9,7 şi Dn.~. 12). în compozil,ia numelor
puAe celor patru tineri de c1tre mai marele famenilor, intră numele unor zeitiJi babiloniene.
Astfel, numele lui Daniel, Belpţar, se poate explica prin halat.su - UfUJ", numele divinitlpi
Marduc sau Bel. de unde sensul că "Marduk sau Bel protejează viata sa"; Abed-Nego este
flrl indoiall o deformare masoretică. însemnând servitorul zeului Nabu, cuvânt inclus şi în
Nabacodon0&or. Numele Meşac şi Şadrac IIUilt mai greu de explicat. Meşac vine probabil
de la Aku. Se pre1111pune el etimologia acestor antroponime a fost ftcutl, în mod voit, mai
putin cunoscutl de către scribi.
m Tradifia fodaicl n BOCotef(e pe Daniel ca descendent al regelui Sedechia (cf.b.Sanh.93b;
Iosif Flaviu, A11tu:hit4ţi uulaiu,X, 10, J ), iar "/storill llli Bd', unul din cele cinci adaosuri
ale textului Sqtuactnfd la textul masoretic, spune ci Daniel era preot.
Pentru a atinge acest deziderat, regele a oferit tinerilor cele mai bu-
ne bucate (v.5)3 58 . Fără îndoială Daniel şi conaţionalii lui nu s-au supus a-
cestui regim. Astfel problema dietetică a devenit primordială pentru evrei
începând cu secolul al VI-lea î.Hr. când evreii au intrat în legătură cupo-
poarele păgâne. Această problemă a devenit lege pentru ~ei, în~~ în se:
colul al II-iea Eleazar. "cărturar de frunte şi trecut cu vârsta , a prumt "mai
vârtos moartea". decât să mănânce carne de porc (cfM.6,18-23). Printre bu-
catele oferite de regii perşi era şi vinut3 , ceea ce era contrar_prescrippilo~
59
şi regulilor de viaţă ale profetului Daniel. Potrivit wior exegeţi "acest_ ~ J
din cartea Daniel face dovada bwielor relaţii care au existat între evreu exi-
laţi şi autorităţile babiloniene" 360 , deşi tăbliţele găsite la Nippur şi datând
m Aşpenaz, calificai rab sarislm, şef al famenilor, apare în Testul DUIIOredc sub _forma
,:,-.,o, iac în LXX şi Teodotion, cipXlEUYOUXO,. El era un angajat al ~atulw repl
care nu era întotdeauna un famen. (Ex. Putifar, eunucul Faraonului'.~-~ ! ) .
H◄ În ceea ce priveşte expresia "limba caldeilor"(v.4) exist! doui e~ca~i: 1.unn mţclcg
limba poporului caldean, respectiv cuneif~ (S_,3~;9,1). ~- ~~•.co~dcrl el ac::mafcl, 1
termen desemnează pc magii şi înţelep&ii babilorueru, spec1al1şti m literaturi. ma
aslrologie şi divinaţie. Sub acest înţeles o glsim de obicei în ~ -ea Danie~ Pelllnl
Porteous (op.cil.• de Apc dcscendenln sacerdotilor .
p.28). acest tennen semncaz . . . u.ş· di feciorii care
m Probabil autorul face aluzie la profel,ia lui. Isaia ficuti regelui Iezcchi;_-lon~ ; . ,7). Şi aici
39
vor ieşi din line şi ii vei naşte vor fi eumc, la curtea regelui din Ba 1
termenul de sărâsim .
m A.Lacocque, Le livre ... p.33.
357
J.AMongomery, op. cit p. 121 . • v s a ciupi v.8, deoarece
'~ O.Pl6ger (op. cit., p.39) propune sl ae plaseze v:S b ~pi : :: : Daniel.
v.5 aratl dorin&a regelui, iar v.8 rezultatul real Ş! supenor 0
m l0&ifFlaviu, Anlid,i1tlţi i,,dmce XI, 188.
360
M.Delcor, IA lwr• .. ., p.62.
78
TRAD UCER E ŞI EXEGEZĂ: Capito lul I
TRAD UCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1 79

din a doua jumăt ate a secolu lui al V- Iea nu vorbesc ni · d căpeteniei famenii.or bunăvointiJ
I ,;; • .
evrei şi babilonieni36t nuc espre aceste Danie l sd aibă înaintea 61
{har n.n) si îndurare1 . (JO)Şi a :îs căpetenia famenilor
re api ~ca le dintre
~ ~ ce priveşte expre sia tempo~ală "vre . regele,
e de tr-e1 ani" ca timp către Dani.el: "Mă tem numa i de domn ul meu,
de pregăt ire ş1 iniţier în tainel e tutur . . mc
La versetele 6 şi 7 ă . or ştunţelor estepa•-· o practică persană . care v-a rându it mâncarea şi băutu
68
ra , căci, pentr u ce s4
g sun nwne le celor. . ':'u tmen · · vadă el mai trase feţele voastr e1 declJt ale tineril or de
·
treb~au să ajungă în seIViciuI re elui evrei care
i jdie capul me,,
Daruel şi a tovarăŞI.lor .,~; , ceea ce este
g · Notă m aici lipsa genea logiei lui aceeaşi vârst4 cu voi? Voi puneţ în prime
contra r ob · ·u1 w· sem1u ·· patm înaint.ea regel ui (ll)Şi a :îs Danie l c4tre supravegheto-
-xu
. ice1 c. Cele
nwne le găsim şi în alte locuri . (Ne.8 ,4;10, 3.24; ruf69 pe care căpetenia famen ilor îl puses e peste Daniel,
din Vechi ul Testa ment
Iez.14 , 14.20 ; 28,3).
Anan ia, Misae l fi Ar.aria: (l 2)Înc.earcă, t.e rog cu servii
tăi timp de zece zJJe1.,,, şi dii-ne s4 mâncăm numa i zarza-
Care si fie origin ea acestor personaje? vaturi şi să hem ap4, (13)Apoi s4 te uiţi la chipurile
noastre şi la chipurile tinerilor care mănâncă din buca-
În ce priveşte Danie l am fă t · .
se
.
eau. Amin- tek regelui, apoi fă c11 servitorii tăi, aşa c11m ţi se va piJ-
tim doar că nume le Danie în _c u Pre<:1 zAnle care impun
tate este purta t de eroul ~ i debraică danayyel==Dumne
a făcut drep- rea. (l 4)Atu nci le-fl ascultat aceast4 dorinţă (propunere
d;y~~~:t:: !u~/ i~~
zeu
n.n) şi a încercat r.,ece dJ.e. (15)La sfârp tul celor r:ece
ti~ D~anel,(ketib: dn'l; qere: 1 2
~~• respec- zile, ei ariltau mai frumoşi şi mai graşi la trup1 11
decat
pnn ~ţelepciunea şi drepta tea sa şi care a trăit .cu' m~lt
ti : ~unoscu~ area regeb,i.
toţi ceilalţi tineri care 1111 mânc at lnânc
Iezechiel. Acest Dane i se pare că este cel confinnat d e unn epic găsit la
. mulp I~te a_lw area fi
(16)A tunci supraveghetor11I le-a înlocu it mânc 71
Ugarit, numi t Le d • ..362
găsit la Qumr an vinul care-l ave1111 de bă11t şi le-a dat legum t/ •
gen 8 1m Aqhar · Or docum entulI Prin
(4Q<? r.Nab ) ne oferă o parale lă capito lului 4 din Dan'
ie · urmar e per-
· li d I
. amm t e ezechiel, alături de Iov şi Noe, Iezech
SOnaJul nu poate fi asimil at cu
l şi prie-
Dame i P!()fetu_l care apare ca un contemporan al Jui
iel363 Verse tele 8-16 constituie partea centrală a relatării. Danie
ească cu alime ntele
In schim barea nume lor trebuie să vedem un simpt om d.e a · il . famen ilor" să nu se pângăr
tenii lui cer "mai marel ui
. "n sun arc.;, special a cărnii, una
schim barea nwne lui semnifică o schim regelui. Se pune deci problema purităţii alimentelor, în
bare de destin at.
1-'e. omen este epoca macabeilor.
omeo " cum s e AL fost des folosită în dintre regulile cele mai severe pentru evreii ortodocşi din
364
'l ~ 365 · acocq ue · De fapt, proce dura a
O · ntu1 Mi 0). Pentru evrei
ne_ ~ ocm , nu ca o ofensă adusă la adresa evreil or Aici
tin · · (cf.To biel,1 1, Jud.10,5; 12,1-4; 1M.l,63;_2M.5,27; 6,18-2
evrei ~ obligaţi ~ accep te aceste nume noi. Cât priv~şte origin e: pres-cripţiile alimnetare erau foarte clare. 1n
ceea ce priveşte carne a se pre-
nota 350. cizează: "la bine seama să nu mănânci sânge
, pentru cli sângele are în el
nwne lor unpu se de mai marel e famen ilor cf.
foarte frecvent! în Psalmi.
167
Combin aµa D"'r.>rnl , a i = bunivoinţi .i indura re este
c) Respingerea bucatelor regelui 361 D''.l)lt- acel~i termen şi în Gen.40 ,6 ( .. feţe true") . Versiun ea Teoclodon traduce cu

şi prop uner ea lui Daniel (1,8-16) o,cuOp w 1,1111 (cfMt.6 ,16). îl pa-cepe LXX:
369
,'('»ln are un sens incert. În orico caz, nu este un nume propriu cum credem el acest
.oe16" şi Vulgata : ..Malua r". Noi
66 ele "AlhE o6pl", sau Teodot ton "At1El
(8)Da niel şi-a pus în gânt/1 sd nu se spurc e cu bucat cuvânt vine de la acadianul IIIUIU U =111prave1hetor
. (cf A Bentzen , op.cit.,p.18).
şi vinul regel ui fi a rugat pe c4pet enia famen ilor s4 nu-i 170 "1eee 1lle" • expresie relativi la timp. Perioad a de zece zile din punct de vcdcrc spiritua l
Jllbila or 19,8; T°"'1ft elfllll t:fl«'
oblig e s4 se p/Jngăreasc4. (9)Şi Dumn ezeu i-a dat este un motiv frecvent în literatura timpulu i (cf. Ctutea
lui
op.cit., p.130). Ca hiperbo ll, se
11 Ptllrillrlt~ Iosif 2,7, la L.F.Har tman şi A.Di.Leita,
glseşte în scrierile de la Teii el Amarna , secolul al XIV-ie a î.Hr.
:: Ibidem (cf. Ri~~ . lli11-oire d'luu i, t. II p.63 ). ocxp( (cf Gcn.41 ,2-3). Acest
371
"ll/T.l=rorp, tnap; în LXX apare owt,1111, iar în Teoclo tioa
Gordon , UeMlb c Handb ook, p.182; Driver, C1111a
aniu Myths anti Legent l, p !52t u ori în Dan.lei (cf. D.Lys, La cltoir do,u l'Allci a Tat•me nt, Paria,
' . . . cuvânt apare de cinci
,p.2Sl. însemn ând anhnal fi de 169 ori
u, >:LN~ NoaJr , !)ani# J11nd /lu,bu, Ei,X/V , Vl' J,J9Sl 1967, p.131 ; de 273 ori se foloseşte 1,uar, de 104 ori
în „Biblib cherKo mmento r o/te1Te stamen t, p.321.
w. ~crl a, Euchi. ei. însenm ind OJI\
uliwc .. .. p.Js. în Sfinta Scriptu ri. cf.Dt.1 2,23-24 ;
m Prescripjiile alimentare sunt expuse adesea cu precizie
u,, Far~ dl_ un nume egiptea n lui Iosif (Gen.41
,◄S); în cuJile Macalieilor întâlnim evrei 14,3-21; l..cv.11; Os.9,3; Am. 7,17; lez. 4,13-14 ; ls.52,11 ; Zah.14 ,ll. În lirilo pigiac ,
numele evreu AJexandru Iancu. ll1Alli sl fi comtitu it ofrand l
,., ~ lfl ach.imb i numele. De exempl u: Jonatha n,
existi posibilitatea ca vinul şi carnea inainte de-a fi servite
la
U) . _))I ~ l cf. ~I. 2,2; Dn 6,J S. La evrei
iruma era conaidcralJ organu l raponaJ 1; 8; Ie,. 34,lS).
adusl zeilor(c f Dt.32,3
vohfion al dtn orprus mul uman.
 80 TRADUC E RE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1

TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1 81

viata şi să nu mănânci via,tă laolaltă cu carnea. Să nu mănânci sânge/ .

, p . era şi. pericolul de a mânca
e CI
să-l verşi cu apa."(Dl 12,23-24). entru Damei niel şi cea a Esenienilor: "Aceasta grăbeşte venirea E:senienilo_r şi _!=
animale necurate„ inte~se de ll ,4-7, 1~-20. Exista, de asemenea, şi
Ll:"· uµlor . Daniel şi însoţito~i lui nu sunt nea~-~'~UCI ... Dar tmeru
pericolul de a manca din carnea Jertfită idolilor (Dt32,38). "Dacă ritualu] celibatari Ei tind să trăiască precum călugării · .
alimentar cu distincµile sale despre curat şi necurat urcă în antichitatea R... . ul alimentar urmat de Daniel şi însoţitorii lw creează un alt
egun • fi · c1es·tgur un dar .. supranatu-
regiilor semitice (cf. Lagrange, Etudes sur Ies religions semitique, p.144- efcct muJt superior celui de natură estetică, Zică, . .sele
157), nu este mai puţin adevărat că spre sîarşitul Iudaismului , mai ales în ral . ~cela de a înţelege orice scriere şi de a interpreta vede~e ş1 ~ .
tr-o oarecare măsură apologia ascezei
vedem în mod special ca respectându-se cu o grijă
m-
epoca macabeană, di . e"3s1 Ideea că cei care duc o
· ·f deci A

(v .17). "Acest pasaJ a~ ,m ..

deosebită,,3 • Vom nota forţa termenului folosit de Dn.1,8: ~:non, care apar-
73
dispensabile pentru obţinerea r~e1aţii 1or vm ~.,....a.nrt.;tă în lumea preo-
ţine limbajului cultic(cf.Zah.3 , 1;1Ml. l ,7.12~Ezd.2,62 ;Ne.7,64). Menf.ionăm Vl·a•~ curată se bucură de daruri supranaturale era•~- .enil tera
. .
'" egipteni, prezicătonlor caldei,• magi·1or persaru, esem or sau -
şi faptul că v.8 este prima propoziţie în care Daniel este subiectul. ţi.lor

În versetele 9 şi 10 se arată că Daniel "a aflat înaintea căpeteniei peuţilor. Cartea Daniel alocă un mare spaţiu visel~r şi _int~rpretării lor de
famenilor bunăvoinţă şi îndurare" , deşi celui din unnă i se pare că hrăni-
374

către omul lw· Dumnezeu. "Prin a~..., ,.,...,.d..,, cartea se382 D tra-
mscne intr-o ]ungă · I
rea cu zarzavaturi şi apă va afecta profund sănătatea tinerilor evrei încredin-
A

di tie urcând până la Accad şi trecând prin Ugarit~ · ~ acest ~~od~e]a

ţaţi lui, ceea ce ar pune în pericol chiar viaţa lui: "Mă tem numai de domnul

IDI!~w:v:
st,... lasat pe acelaşi plan cu P atriarhii. · "Iosif şi Daniel sunt • .
01
meu, regele, care v-a rânduit mâncărurile şi băuturile; pentru ce să vadă el
mai trase chipurile voastre decât ale tinerilor celor de o vârstă cu voi? Voi
~! şi
unui rege plgân nici wud,.,nu ezită să
31Yibuie viselor
neisraelit dimensiune profetică .. . Vi~le sau .ştiinţele ~~ instrument
puneţi in primejdie capul meu înaintea regelui "(v.10). Cu toată temerea, de a comWlica secretele celor care au inlelepcmne. Este .
căpetenia este de acord. J.::a:C:
profetic(Dt.13, l-5;Ier.23,25.32 ; 1S.28,6 ;etc.)şi în IR9,2, de exemp~~
Textul v.11 aduce în scenă un alt personaj, un intermediar între ntru Solomon rolul asumat de profetul Natan fa~ de_ regele Davi . ~
căpetenia eunucilor şi Daniel, numit în ebraică "'l~~~r,. Versiunea Teodo- : altfel, remarcabil că
Faraon a avut nevoie de IOSif Nabucodonoso r Şl
tion a reţinut forma Aµel ou 6 din care face un nume propriu. La fel pro- D . 1"384
· daruril ri.mite de. Daniel
cedeaz.ă şi Septuaginta, dar care reţine forma A6lea 6 p \ . Comentatorii
arue Notăm· totuşi că autorul sfânt nu p~tă . . . e P
moderni consideră că este vorba fie de un nwne de origine babiloniană ata- şi prietenii săi ca "efectul direct şi automatic a vteţn lor cw:31e, c1 ca un
adevărat dar al lui Dwnnezeu care recompensează astfel fidelitatea lor faţă
şat rădăcinii maşaru=a pizi. de unde traducerea pizitor,~supra veghetor, de Tora" 385 •
fie de un cuvânt de origine persană.
Proba la care sunt supuşi tinerii evrei va face dovada că aceştia au
aflat "bar înaintea lui Dumnezeu" încât "ei arătau mai frumoşi şi mai sănă-
toşi la trup decât toţi tinerii care mâncau din bucatele regelui"(v.15b). d) Bogătia tinerilor evrei. Primirea de către rege (1,17-21)
Acest lucm după un răstimp de zece zile. Cifra zece este simbolică 375 • H.A.
Brogers crede, însă, că desemneaz.ă când o perioadă mai lungă (cf. IS.1,8;
Gen. 24,22), când una mai scurtă (cf.Am.6,9;Gen .18,32). Ca hi~rbolă, se (17)Şi acestor pat," tineri le-a dat JJ."""'~".
fliinţ4 fi.
găseşte şi .în scrierile de la Teii eJ A.mama (sec. al XIV-iea î.Hr.) 76. înţelegere în orice .scriere,_p_rec""' ş, ut(elepcuu,e. ».
11iel putea să uJlmtJ~ vedelwle şi visele. (llJJL11
Incurajat de experienţa sa, mai marele ewiucilor le-a dat tinerilor
evrei legume (0'Y°n). Unii cred că este vorba de seminţe377 , alţii, pistli de
legume . Este clar că v .12 ne oferă wi mode] de practică ascetică, lucru
J.Steinmann, ~ op. cit., p.47, la AI...acocque. Le li,,,.. ... "P· cit. , p.37.
380
378
m M.Delcor, L• lii>r• ... , p.66.
tentant de a stabili, cu J.Steirunann o paralelă între dieta pretinsă de Da-
379 311 37
A.Lacocque, u livr•··· • p. . •· ·· · )· Jud. 7 13-15
Jll Cf Oe1L20,3.7 (Abimelec); Gen.31 ,24 (Laban); :'!°·s
1-u. (shlj~Ol'l~ ~I Faraon• •
::: M.Delcor, Le 6-,re ... , p.65. (madianiţii). ln Noul Testament: Mt.2,12 (magu); 27,19 (soţia lut Pilat).
314
ALacocque, u livre .. .. p.37.
m E.Heaton (op. cit., p. l 20) consideri ci &ceut& eate nota caraaensticl romanului evreu.
n,~cdca A I N-Ocql&e, u /i-,,e .. . p.36 nota 2. "' M.Delcor, Le livre ... , p. 66. · • forma
.de. zece on. m
'" l':li1: verbul 1':l joacl un rol important în cartea Daniel unde ~
::,,,:i:-'-& ~• co,,apo.itio,,
· oa._•. ?'-• p.120.
oftJ,e book ofD#UfÎl.l, în VT IV, 3, p .256. al i de 12 ori la hUU. Acest verset face o buni apologie a ucezca indispemaMl pentru
f
•accederea . . d' .
la deacopennle 1vine.
lpataa lua Bteinmann trebuie privita cu pruden11.
 T RADUCE RE ŞI EXEG
82 EZ Ă: Cap itol ul 1

TRADUCERE Ş I EXEGEZĂ: eap itol ul 1

S3

sfârşitul zilelor fu at e -
de rege ca sd- i aducă, căp
famenilor i-a înfăţişai. et • rol
îna int ea lui Nabucodon " răffiâne" ca m Ruth l, 2" 391 Auto vrea să „in
A ,_, ,n~ că, la
-u:-
(I 9)Şi a grăiJ. regele cu ei o';:," .. •
ei ca pe Danie~ An an ia,
şi n-a afl at pe nic iun ul
Mi sae l şi Azaria. Ei au
p,ur:· în sensul de ~ul . lui Na
că derea
, 1m
.pen Ul
bu
Cirus oa me l era mc ă în slu jba rege1Ul,
A
cod on oso r' dec i
· ceea ce nu
A
ul an de c1omru
•

m pnmpresupune că nu a ram
e al lUl
as
•· 1 ·
să slujească pe rege. rd n,~ "Ac .e numără «a nu
(20)Şi în toa te întreb ' . . fun rtie eastă crono ogt1 Ul
presupuneau înţelepciune ări le care şi în continuare pe ace eaşi ..,~ · . Ea est e de aco
d cu vizi-
d .... .,,,;i, r
regele le cerea dezl':§.area,
şi pri cep ere , asu pra
cdr ora . '
Ci rus » fi cep ând cu Ou u.- acestuia în Ba bil on. dă cu 6 29 şi 10,1.
îi găsea pe ei de zece on~17 . ă . mid.raşică a aut . dar ea nu concor
un ea :eo log tc ş1 ă îndoia oru hn, . din , . ---
mai isteţi decât magu 88 şi lă, rel uar ea textulu~392 2 para}ip.36 car e ş1 - -
prezicătorii din tot regatu Este fi cap.1, făr .
(2I)Şi a rămas Da nie l b,L che .
l aco lo până în an ul întâi al. do începe cu Exilul ş1 ~1 :ce stie cu Restaurarea . . ţă aparte făcând din
A

me l 1Ul• c·ITU S_389.

. . m- cap ito l a avut o eerusalxist~
Cert este . în IIT T~ val după
Daniel unul dintre exilaţi:.l. car s-a u întors la I un . j93
Ed ict ul lui Cir us (53 8), luc e nfu m3 t şi de cartea NeelDla .
ru co
Aşadar,
Da nie l po ate int erp ret a vis
tradicţie ele . Ac est luc ru nu este
cu afirmaţiile Scr ipt uri i, în con -
ci dimpotriv ă, profeţii nu
visele mincinoase şi car e condamnă decât
au intenţia de a der uta pe
Zah.10,2) . Joel anunţă că oa me ni (cf. Ier.23 ,28 -32
în epo ca eshatologică har ;
răspândită (3 .1 ). To ism a vis elo r va fi foa rte
cm ai această harismă îi
periori celorlalţi tin eri , înc fac e pe tin eri i ev rei să
ât Na bu cod on oso r, întreţinâ fie su-
aflat pe nimeni printre toţ ndu-se cu ei, "n-a
i ca ei " (v . 19) şi
decât magii şi prezicăto rii "îi găsea de zec e ori ma
din tot regatul lui " (v.20 i isteţi
imediat în sluJba regelui. ). De aceea, ei au int rat
Prezenţa cuv ânt ulu i
de ori gin e egipteană O?
a-1 desemna pe ma gic iem )'.)\J'1n fol osi t pentru
(cf .Ge n.41 ,8.24 ; Ieş . 8,3 .
despre Ios if, Mo ise şi Ar 14.15;7, 11) şi în relată
on, con stit uie o mică pro rile
ideea că Daniel a juc at un blemă. Ea ar pu tea sus
rol deo seb it în faţa păgâni ţin e
menea celor tre i ma ri bărbaţ smului bab ilo nia n ase
i car e au avu t Wl rol -
nă din istoria lui Israel cap ita l în perioada egi pte
a-
. "Pa ral eli sm ul nu se po
de fapt, coincidenţa adesea ate ins titu i decât cu Ios
num ai verbală a anu mi tor if şi,
cu istoria lui los if dă un det ali i din cap ito lul 2
oar eca re fun dam ent aceste
Capitolul se înc hei e pri ntr i istorii" 390 .
-o rem arcă cronologică: "şi
niel acolo până în anul înt
âi al do mn iei lui Ci rus " a rămas Da-
Dn .10,1. "E xp res ia est e puţ (v .21 ) în contradicţie cu
in curioasă şi tre bu ie înţ -----------
eles fără îndoială ver bu : - , : - . :.~ .:-:
• ul 'O~ , Saailill Oiâ otd Bodl. beb. d S6, 39a
l m Ibidem. Pen tru cuvanl
. :-
( m ms. cf. OB O S0/3
437 ) ved e dou1 se ~ur i·.
m "de _z«. e_~ri" exp rim i, p. \) '"Da niel a rdm as în Bab ilon . pâru1 în prim ul an al uom .i • -1u,
n1e1· • -o-
. Ci
rus „.
e există într e înţelepciune
tot sim bol ic, dife ren ta car • •
d1vmă ş1 mtelepciunea a de orig ine "•I a rdm as în s•rv iciu l „ge . td QJI al lui Cin u. pcntnl elf ctst•
umană. lui!?"nd
* 0~ '7T \o, (în ebraici hartumîm), de 2) ,lllr itll.l /neP4'rit1.lui Bab ,n prim
.
(cf Gen. 41 ,8; les.7,l l) ocigine egipteană des em nea J1~ ş
ilon ian .
Licba&) com ent eaz l.. .. Vre sl spuol el ol (l)a nle l) ~ fost .~o -
zl pe ma gic ien i Yefet ltcn Ely ~ dup l_m srim a tul în car e ,sraebţll au
Ot::>VJNO ~'ailapÎJII) - apa
re num ai î n ~ Daniel, ţionar al rege lui pân l m P_ ul an al lui eyr us, acesta 8 f?"
exorcist. şi der ivl, se par e de la aca in Ieru sali m şi a con stru i ~c:m ~ Atunci el a fost elibo-
3119 „ ul ~_.,,. dia nul allp u = fost elibera\i _penuu .• " :
:: ~p de asemooea. el ol era
an ':'". ,. _111 recelui Cin
u"= 538 î. Hr. Inte rpre tlri ral din func\UI aa ,, _a-a acc: : vic:\ii religioase- Aceasta md icl. l)an iel a 1rlit tot
panl1 in prim ul an al dom pro pus e: "Da nie l a rlJm Io blUân" . No ~ decl, el astl da1 l 1as l al so inţcl~ ci al lui Cir us" (l exi lul
niei lui Cir u," · ··el a rlim as In Bab i n l Pafa}ip.
:". al dom niei lui Cir us, pen as tn în ser vici ul reg elu i
pân lJ in pri mu l bab ilon ian Şl a fost martoru elibc:ririi israeli\ilor tn „pr unu l an
tru c/J este ~far1ilul imp eriu
~ tn ~s en s cu Dn.8,l. 27 /ul bab ilon ian ". Ace ste afir
ma~i ar 36 2l= Ezd . 1, l). .
care ni-l prezintJ pe Dan · 38
190 ocu pan du-se de afac.eril iel, în al Iii-lea an al regelui Baltaza >91 A' •-~ocq~. LA U11r
e ... ~- cif. , P_- . 79
M.Delcor, Le lil•r e... , p.67 e. regelui ". r ca .......

=~•=-·_-- ~ - -
.. h, DaniM op cil p. .
>,1 lbidern.Cf. K.Koc
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2

Capitolul 2: VISUL REGE LUI ' I cea ararnaică începând cu V. 4b şi

NABUC ODON OSOR TÂLCU IT DE DANIEL Trecerea d~ la li~ba ebrat:i: a obleme serioase. în ceea ce pri-
până la sflirşitul cap1tolulw 7 pune .. ecunJ>f·osc că ini•i„1 era o glosă mar-
. " gra1• ararneian".' din autom r lă397 .--
vcştc expresia
Capitolu l 2 ne oferă un prim exemplu al inteligen tei lui Daniel ginală inserată în corpul ~extulw : ~ esi~ unui adaos, într-adevăr, în
Moti\ul capitolului este clar şi textul relatării este uniform, clemente le re~ De asemenea ş1 v.14-23 la IlllJ!.la- vreme ca si-i deKopere
dacţionale fiind annonios fondate în corpul istoriei. Aici, "ca în relatările v.16 Daniel "~ plecat ŞI aru . -a dus la Arioh, pe care regele îl ullkUCI-
' gat pe rege S.-I ""' ~-~x. ·
înţelepciW1ea umană, deşi magică,
A

Genezei despre patriarhul Iosif, este '!>aru~: sul . şi i-a cerut să-l ducă la rege pentru
apreciată ca fiind limitată. Singur Dumneze u dirijând istoria poate să-şi des-
tâlcul" visului. Or, la v.24_
nasc să omo~e _pe înţe!cpţi1 Babt~n A~ verset 23, ignoră deci faptul că
copere secretele Sale profeţilor Săi" . Schema, folosită aici şi reluaUI în
394
a-i descopen Visul ş1 mterpreta r . deşi v 14-23 apar ca un adaos,
capitolul 7, aduce în scenă imperiile care au dominat Vechiul Orient din Daniel fusese d~ja la rege. Cu t:t:a ac:i~ "nu n~ împiedică să credem că
secolul aJ Vl -lca până
în secolul al II-lea: Babilonul, Imperiul mezilor, totuşi se anno_r u~ cu relatar_ ~"398_ A
•

Imperiul Persan şi
Imperiul lui Alexand ru Macedon (cu subdivizi unile ele trebuie atnbmte redactoru lw msuş ob"Prtii în special în ceea ce pnveşte
lui după şi
moartea lui Alexandr u, între Seleucizi în Siria Lagizi în E8ipt) Şi v.27-30 li s-au adus unele _1-litatea restului_._. relatarii, ceea ce
reprezentate aici prin fier şi ceramică, elemente din compoziţia statuii. fusă.
ar fi în contrast cu Simp
conţinutul or, ~ .
• 1 .
. autor ori un adaos secunoar399 .
exegeţilo~ :
nu după mult timp o intervenţie divină va schimba situaţia politică: împă­ ~
ar presupun e on aJ~stare a_~tm di ' -4 nu pw1 probleme
41 3
r.lţ.ia lui Dumnezeu va lua locul imperiilor celor păgâne şi vremelni ce. Remarcll e Şt repetl~le n v. fiind numite în descriere a statuii
"În particular, «degetele » clin v-41~ te probabil cu o intenţie sarcas-
Acest capitol poate fi împărţit în panu părţ.i 395 • În prima parte
(v.1-1 3), regele Nabucod onosor, care avusese vise, "a J)OfWlcit să cheme pe dau efectul unor ele~ente ~dare :C . Şt
cuvintele ţina' şi dâ pe„ir

vrăjitori, prezicători, şi
pe magi pe caldei, ca să-i spW1ă
visele lui" (2a) şi tică""oo Mulţi exegeţi conSideră ca secun

concretă scenă
pe (v.4 I)4()1 -
· îm iedică să admirăm dezvol-
· ' · basapb. di pehâr
din expresia -.asaph tma Şt ·
în ·
interpretarea lor; a II-a parte, (v .14-2 5) presupun e intrarea
a lui Daniel, singunil capabil să-i dezvăluie
regelui visele şi
tâlcuirea lor; a Cu toate acestea, "a~osun le ~udnel 1_Pntrarea în scenă a magilor
. DanieI a cărui profeţie este punctul cuhninan t
onosor, • blulw relatării e a •
Ul-a parte (v. 26-45) descrie intrarea profetulu i Daniel la Nabucod tarea â a ansarn
toţi
progres1v
prin mijlocirea lui Arioh, cel însărcinat să-i
omoare pe întclcpµi Babilo- babilonieni până la cea a lw
•

şi dezvăluirea viselor a şi interpretărilor

date; în partea a IV-a, regele al fraginen w
tul ,,,402
• . al ătuirii părţii aramaice : nu avem
credinţă ",
nului,
"mărturisire Este dificilă SI~a .m t1 mp a . c
A •

iar Daniel este ridicat "la mare vred- nimente care autorul le-a
face
nicie". o de
ca indiciu decât aluziile posibile la ~~t~s ~tuia nu ~zeaz.A nicidecum
inserat într-un mod foarte lacunar. is
Deşi la prima vedere ni s-ar părea că acest capitol este simplu,
totuşi s-au remarcat mai multe anomalii. În primul rând, data din v. l potrivit
căreia visul regelui a avut loc în anul al II-lea al domniei sale, este în icontra- - - ------- -:-=),-c e~s=te~ iplreri i se opun mai mulp factori:clrlii Daniel

dicţie cu 1,5 şi I, 18 unde se relatează faptul că Daniel Uniişi însotitori lui au m Dup! A.Lacocque (op. dt.,p.42 a , int , .. nmelan" în textul
1) Septuaclnt a a gls•~_cuv u • ·e între "cahlaa„ fi "aramelaft..,
fost puşi în sluJba regelui după o educaţie de trei ani exegefi au în- 2) exista în epoca clrţi1 Daniel confuZI r bi .nternajiooa ll în Orientul
mery şi Hots-
• acest lucru

cercat să explice această diferenţă corectând textul

3) efectiv aramaica a fost adoptat! ca im 1
(Montgo .. . tnceplnd cu secol~I al VIIl-lca (cf. 4Rl8,16). Deci, nu este anacro01c
cber), sau considerând această remarcă temporal ă re tardivă.
Muloc1u
ca o interpola R.,,_
danielică
îblical Arcl,uo/oiiu New York 1961,
însă, consideră că această cifră
penlnl epoca lui Nabucodoooaor.
a

=
a existat în versiunea 4) John _Bri~t ( in Th~ B c 't în anul 1942 la ~ggara (M~mp~)
independentă
Majoritatea,
părţi
care a avut o existenţâ proprie de capitolul 1396•
P 98ş u) a prezentat pubhculu1 un pap)TUS d~ open .
o scnsoare
i arama.ici trimisl dm Sana
n . 'Jo .
acestei · · · .. J-60 2 · N; est papyrus .
ti datat din anu 60
sau Palestina faraonului Neko li pentru a-1
contme

Nabucodonosor. Aceastl scrisoare„ este o noul • u

cere ~:u
, t
1
ea
• potriva regelui Bab1 nu 111,
im importantei inlemaJiona 1
le a
:: A,Lacocque , u livrr ... op. cil., p.40.
limbii aramaice" ( J.Bright, op.cil., p, I04).
A.ceasu ~mpărţi.re
O

_l-13; v.14-45 fi v.46-49).În timp cc alji comentator i adoptj o impirţire mal de-
91
face oi A.Lacocque în comentariu l slu. M.Delcor împarte capitol~! în > M.Delcor, IA livre.-. , p. 71.
tre~ plrll : v. >" Ibidem.

3;14-23;2◄-25;26-30;31-36;
astfel : v.l-2;J-ll; 400
taliaa. Louii Hartma~j Di Lelia (op. cil. , p. 134-152) împart capitolul aproape general cu „IIMut.
. tra~ de
13-16; l 7-24;2S-28a
37-45;46--4 9. ;28b-36a;36· b-,45;46-49; iar Parte01JS: v. l-l 401
Ibidem
Montgomer y traduce cuvlntul pelalh din v.41, care ~-a Mnlul rela&lrii.
JN CfM.Delcor, u livrr.. .. , p.71. lmpirţlt.'', prin ..~en. compoan - co ato D1&1 aproape
.......
_.... , -
◄01 M. Delcor, Le livre. . ., p,72.
 6

TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2 87

timpul de persecuţie sub Antioh Epifanes : convertirea finală a . ------ ---~ ~ --'----- --=---- --- --
trazicc această ipoteză. Finalul visului arată împărţirea imperiul r~gelUI ~on-
lui veţi primi de la mine bog4ţii, dar11ri 11umerOOM fi
Ptolemei şi Seleucizi (~,3 3-~ I) şi face aluzie la politica de ~egre~ Intre 408
deci, arătaţi-mi visul Ji ta/c„irea luL
sătorii între cele do~ dmastu (2,43), dar care nu "vor avea le ă Pnn că­
nică între ele, dupA cwn fierul nu se poate amesteca la Wl ]oc cJ1:::;,,!~~ei-
mult4 cinstire;
(7)Ei au r4spuns pentru a doua
spune servitorilor tdi visul fi noi
°"''
t/i
fi au zis: «O, rege,
vom exp11ne talcui-
rea». (8)Răspuns-a regele şi a zis: «Eu piu, cu certitu-
a) Dialogul dintre rege şi caldei , 2 , 1 121 dine, că voi căutaţi s4 caştigati timp"", fiindcd vedeţi c4
eu am luat hotdrarea; (9)C4 dac4 nu-mi faceţi e11nosc11t
visul, aceeaşi sentintiJ' • vd aşteaptd. Voi v-aţi pus de
1
(])"În anul al doil.ea#U al domniei lui N. h
11.r -L do . a ucodonoso acord s4-mi spuneţi vorbe mincinoase fi înşel4toare,
nuuuco nosor a avut vise iar duhul l u,· s-a tulhurat r,·
• ' ş, pană când vremurile se vor schimba. De aceea, spun~
somnu I nu-1 mai venea. (2)Şi rPOe/,e apo ·
runat sd eh--
v•• •
pe_ vra1iton1 pe prezicători.. pe magi
-e
si pe ca/dez-#JS -.,oe mi visul şi eu voi şti dac4 voi puteţi să-mi descoperiţi şi
a-, spune regelui visele l.ui. Ei au intrat · ~ pe"!'°" tâlcuirea lui!» (JO)Caldeii au r4spuns fi au zis ÎII faţa
înaintea regelui (3)Şi reoele le-a ~;... A Şl S-:au 'nfăt,şat regelui: «Nu existd om pe pd,nant care s4 poatiJ s4 faci
fi'u,,a;u
d h o '°6J• « m visat un v· . cunoscut ceea ce cere reg"e, ..,J ..I-i • •
nu:i un regtt,11,
u ul meu est.e tulburat (de dorinţa) de a lS fi
vis» (4)Caldeii au grăit regelui În grai aramcun?~"'6acest oricât de mare şi de putemic ar fi, nu ar cere aşa ceva
tr eian. «O nu:, •
• • unu,' ta-1cuitor de semne, vrăiito" ~ r sau caweu,.., " 1•
rege, sa aleŞ(l veac! Spune servi/or tăi visul i no.1
V v • •

(JJ)Lucrul pe care-l cere regele este greu şi nimeni

A '.

vom âescoperi tâlcuirea». (5)Reoefe a rasp~ 11 ş • tţi 13

ătr l'-'- · e· ns. Şl .a zis altul nu l-ar putea descoperi înaintea lui, declit ;ţh"' al
c e ca cu:1: «Eu vă dau cuvântul., dacă n ciJror locaş nu este printre cei muritori». (11)Din
cu t · / · - · · U-JtU vetiface
noscu visu ŞI tâlcuirea lu4 veţi fi tăiaţi in bu~ ~ . . această pricind, regele s-a maniat şi, în marea lui
~asele vo<Utre vor fi transformate în orăm .
.fi . eu ue ru-
I' ,,':!' 1
furie' ', a poruncit s4.fie 11cişi toţi înţelepţii din Babilon.
me» 407 (6)D d e·
ar aca un, acep. cunoscut visul şi tâlcuirea
V -

.
.:03: --s----.------ - -- Capitolul 2 posedă toate caracteristicile unei apocalipse. Autorul pre-
dintre Anti h Il
e fa.ce aluzie la raporturile . . zintă, sub formă alegorică, succesiunea istorică a celor patru împărăţii care
şi Ptolemeu V din anul 194 o şi Ptolemeu II dm anul 2.5.5 şi dintre Anliob JII
◄ (M "/ • sf'arşesc prin restaurarea eshatologică a Împărăţiei lui Dumnezeu. Statuia
nanu / al d~ilea al domniei N abucodonosor" f .
compusă din câteva metale simbolizează, fliră îndoială, succesiunea tem-
1111
cu cc.a ofentă de te>..'tul în al tr iJ d .. ar • 603 i.Hr. Această dat! s-ar potrivi
I
, "
,oacl11m (606 î Hr) as1·guran · du
e ea an e domnie· .,.
r I . m a,ru al treilea al domniei lu, porală a împărăţiilor, dar în acelaşi timp şi reprezentarea simbolică a pă-
· · -se ast,e peri ada d · •
curtea babiloniană Dar 2 I nu se tn· o e trei aru de pregătire a lui Daniel la
" , po vcşte cu cap I (Se ptuaginta spune: "în al 12-lea
an ... ). Putem spune că data este artifi ·a1 . .
O Pt • ici ă ca de altfel şi cele di n 7 , I ·' 8, I ;9 , I; 10, 1.
. oger sublmează că cifra 2 d . .
regat pentru a-i sublinia scurtimea /~are a e~ea m Sf Scn~w-1 în raport cu durata unui
408
Juxtapunerea a doi termeni aramaici sau chiar ebraici aproape sinooimi este un mod de a
J ) afirmă că este vorba de al doilea ~ -du ~2, I O, IR.1.5,2.5). _Iosif .f!aviu (Antu:l,ilăţi X, JO, exprima superlativul.
":,ă câ,tigaţi timp": Septuapnta şi T eodotion au: CI L p OV U1,LE Î ' e( CI yO CI ( E 't E ceea c:e
409
405 _op.clt.,_ preferă cifra 12 în loc de cifra 2 p c~derea forusahmulu1 m .586, iar Montgomery,
ln ebraici m"kan•pîm = ctican „ (Ve~ _ALacocque, u/ivre ... p.40n . 4). redi forma arama.ici : )''l:>t l"I n l N Nl,Y.
Testa_meot(Dt.18,IO;Ml .3
practica v-" "'t .
r) C . Jlt magie, negre, care erau condamnaţi în Vechiul
,._ir.
. ---pu
' . uvantul este legat de \'erbul babiJ oruan = a ._.. ..
v1 ■JI, a
410
1nm N'lf"l ilffl : cuvintul ni este de origine persani: liata(•)-Jmdţle. 1n Daniel
c:uvintul are ti alte înţelesuri: ordin rqal (2,13.15)~ Ieie p11Wld (6,9.13.16); Lese (7,25).
4005 • ••Jl ona.
" " ~ l ::n c( titlul "mare rqe" foarte frecvent la asirieni ( 4R. 18,28).
411
Cuvantuf 1._
IQ ■ ~.... este introdus • te 412
TOB traduoe cu: "malfcien, Conjllftlll' ni cllialdeea" •
Dan exista un mic spaţiu . . 1n xt pentru a arita trecerea la limba aramaicl. fn
cel ce a tradus in ebraică . uiamte de 8 _se folosi limba aramaici. Potrivit unor exegeJi, D\)Tl (hartom)=tilculto r de 1emne, 1naclclan, chJdtor, la plural este harfllRIDlhl,

Înaramaică pentru interven~:~'{;1ul tilnaic al c!rţii a glsit de cuviinl.l mai potivitl limba harţ ummayya; cu vântul este de origine egipteaol.
'47
Septuarinti şi Teodotion·
mme. ·
t=r
or. .
0 Y 0 <; un'EJ'OIÎ ckniotn = cuvântul a ie11t de Jo
.,
411
~ (uap) = maciclan (în fr. conjureur = vrijltor); la plural 'alepin, "alepayya.
ZeiL Pluralul semnificl, în general, "wtiti pi1âne". Aici elalala include toate fiin1Cle
... ' fi
efl I t4i4ţi in b14rA<h n • supraomeneşti. Septua&htta în loc de ":zel" arc "îazer".
· 414
•
C0fl$ (1/ ·
u, exemplu.
. . _ tn SeptuaCDrtl
apare K«p«6ELyJi« "tLa8t\aEa8E • voi V6fl UD : este hapu lecomena. SeptuasfJata. Vul1ata fi comentatorii evrei din Evul Mediu
casele,,,.,.
•-111re vor fi tr descompuneau cuvintul în substantivul 0l precedat de prepozitia :i. ln aoest caz Ol •
6rj ou • an:rfonnate ;
n grămezi de TMine" în Mptuapnta: •v•.lrif- seamnl minie, l'urle. ( cf. acadiaJWl JUlll&su ti naia1n din Oen.40, 6 versiunea Tarpaa)
cu UJ&C>v to: un&
conf1sca1einfi PXOYta El
avoarea casei regale.
• A
<; t O „
CI o Ll. uc6 v =bunurile WJOSlrtJ VO
r/i lulOuelos)
88 TRADUCER E ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
gânismulu i : de la Babilonia , cu care se începe relatarea, până la imperiul
grec al lui Alexandru cel Mare.
Visul lui N abucodon osor şi incapacit atea Înţelepţilor babilonie ni
de a-l interpreta constituie prima parte a acestui capitol. Data cronologică
cu care începe acest capitol, "în anul al Ii-lea al domniei lui Nabucodo no-
sor", nu corespund e datelor istorice oferite de 1,5 şi 18, unde se vorbeşte de
o durată de trei ani pentru educarea tinerilor iudei la curtea regelui Babi-
lonului. Potrivit datelor istorice, la 23 septembri e 605, imediat după lupta de
la Karchemiş, Nabucodo nosor a devenit regele Babilonul ui. Deci, anul 603
ar fi nu anul al doilea, ci anul al treilea41 5 .
În acest an Nabucodo nosor "a v isat vise, iar duhul lui s-a tulburat".
Această e:x-presie se găseşte şi în Gen. 41 ,8, în relatare \-isului lui Faraon,
interpretat de Iosif, ceea ce a făcut ca majoritate a exegeţilor să vadă în Dn.2
un midraş la Gen.41 (Cf. şi Gen.41 , 16 şi Dn.2,28). "Acest contact lingvistic
subliniaz.ă paralelism ul celor două relatări care sare în ochi. Autorul cărţii
Daniel imită relatarea din Geneză" 4 16 . Diferenţa însă de ac;cent prin compa-
ratie cu Geneza este interesantă., şi-i permite autorului cărţii Daniel să dea
vedeniei regelui dimensiun ile veşniciei 41 7 .
Cuvântul mbD,n (Qartumim = ghicitori) este un cuvânt de origine
egipteană şi desemnează pe ghicitorii egipteni prezenţi la curtea regilor
Asarhado n şi Asurbanip al (cf. E x. 8,3.14-15;7, l 1;9,11).
4 18
Este greu de explicat prezenţa acestui termen într-o relatare de la
cunea babiloniană. Nimic nu ne face să vedem în acest termen un împrumut
literar din Gen.41 ,24. Dimpotrivă, "credem că acest termen egiptean subli-
niază realmente un fapt de care autorul cărţii Daniel a avut cu siguranţă cu-
noştinţă: prezenţa egiptenilo r ca tâlcuitori de vise la curtea regelui
Babilonul ui tt4 19 •
Făcând apel la patru categorii de ghicitori (vrăjitori, prezicători, magi
şi caldei),420 regele speră să primească din partea lor atât conţinutul, cât şi
interpreta rea visului . În traditia biblică, visele au un rol foarte important în
comunicările pe care Dumneze u le face oamenilor421 . De această dată, însă,
regele depăseşte măsura : ghicitorii trebuie să-i descopere totul şi într-un
timp relativ scurt A. Bentzen422 crede că regele n-a uitat visul, însă face
-m Această nepotrivire este încă un argument că Danid 1-6 a avut iniţia.I o existenlă indepen•
dentă( cfALacocque, Leli„re ... p.41).
416
M.Delcor, u lii•re .. p.73.
41 7
ALacocque , Le lil're ... p.41. . • • ..
411
În textele cuneiforme din vremea regelui Asarhadon, aceşti har-di-bi sunt irruiln.iţl la curtea
regească .
419
M.Dclcor, u livre .. . p.73.
410
Rene Peter-Contes se (în "Manuel du traducteur pour le Livre de Dani.el', Stuttgart, 1986,
p.24) propun.e urmltoarea traducere: "toţi specialiştii divinaţiei şi magiei".
421
P.J. de Menasce, op.cit., p.26.
421 Op.cit., p.22~ .
_ _ u_c_E_RE_,...:;Ş_I_EXEO
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD _ _E _Z_Ă:._·_Capito--!._·..:..:1u..:..:1::..;;2:...__ _ _ _ _ 89
aceasta din dorinţa de a-i pune la încercare pe înţelepţii regatului său şi de a-
i face răspunzători şi pe ei, într-un fel, de soarta regatului. Aceasta deoarece,
"potrivit gândirii orientale convenţionale, regele este primitorul prin exce-
lenţă al oracolelor423 , care privesc atât destinul particular al regelui, cât şi
destinul supuşilor săi. Monarhul a înţeles că este vorba de o comunicare
divină; a înţeJes că Dumnezeu voia să schÎ!Ilbe vremmile, ceea ce îl ne-
liniştea, iar "duhul lui s-a tulburat" (2,lb). 1n această situaţie el dorea un
răspuns clar şi corect poate chiar o idee care să salveu situaţia după voia
regelui.
Caldeii consultaţi de Nabucodo nosor se prezintă în faţa regelui şi îl
salută cu formula: "O, rege, s1 trlieşti în veac !", care se repetă apoi şi în
3,9;5,10;6 ,7.22424 . Această formulă de salut este frecventă în acacJiaoă fiind
folosită pentru regii perşi (Cf. Ne.2,3). După formula de respect, caldeii se
adresează: "Spune servitori/o r tăi visul şi noi îţi vom desc.opri tâlcuirea"
(2,4b). Dar, regele nemulţumit şi dezgustat de spusele caldeiilor replică dur:
"Să ştiţi că hotărârea am luat-<J! Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi tâl-
cuirea lui, veţi fi tăia,ti in bucăţi, iar casele voastre pre.Jacule în grămezi de
ruine" (2,5).
Pedeapsa cu moartea la care vrea să recurgă regele pentru pedepsirea
caldeilor o regăsim şi în alte locuri în Sf. Scriptură. De exemplu, în leş.
22,18 se spune clar: "Pe vrijitori s1 nu-i lisaţi si triiasci". Tot aşa şi în
Dt.18,10-1 2. Această practică este întâlnită şi la alte popoare. Astfel,
Herodot ne relat~ în scrierile sale exterminarea magilor de către Darius I,
ceea ce ar fi inspirat şi pe autorul cărţii Danicr425 • Cât priveşte cuvântul care
indică modul de omorâre, ''veţi fi tiJiaţi în bucăţi" ()lT,lW1]:' )'));)ltl
=
haddamin tit abdun), este frecvent întâlnit în Talmud şi în siriacă, şi
provine din persanul handama426 . Cât priveşte partea a II-a a pedepsei,
exprimată prin cuvântul acadian',) .) (nevall) este întâlnit şi în Ezd.6,11.
Situaţia este ffiră ieşire . Dialogul dintre rege şi caldei, y.7-11, araf:ă
incapacita tea celor din unnă de a-i satisface pretenţia regelui. 1n f.iţa aspn-
mii verdictului imperial, caldeii descumpăniţi şi-au mărturisit incapacitatea
descoperir ii şi tâlcuirii visului, lucru rezervat, în opinia lor, zeilor427 "al
cdror locaş nu este printre cei ,,.,,,itori" (v.llb). La auzirea acestui răs­
puns, regele a ordonat uciderea tuturor înţelepţilor din Babilon, printre care
se aflau şi Daniel şi cei dimpreună cu el (v.13).
421
Cf. l.Engnell, SnuliM ift divifte Kift11/eip ift dlcĂllciMt N""' E•. Uppsala.194 3; A
Bentzen, op.cil., p.25, la A.Lacocque, LA lit,r• . .• p.41.
414
Cf. 3 R. l, 31 unde formula apare la persoana a IU-a: ".Td trditued doittmd mac. Nl8«~
David, în veci!"
413
416
M.Delcor, u livre ... p.74; Montgomery, p.146; Steinmalln. p..51.
ALacocque, I.A livre ... p.43. .
417
Septuapnta substituie "zeilor" un înger. T ~ 11 Vuia• însl au forma de plural
 TRADUC E RE ŞI E~'"EGEZ Ă : Capitolul 2
b) Relatarea intenrenţiei lui Daniel (2,13-2 4)428
(13)S~ntinţa, să fie ucişi toţi înţelepţii, a fost dau,'''m •
trebuia să fie
•
omorât
•
şi Daniel Y.- r na cu etfo'•
(I; cei. dun·rnreu •
(14)Atunci Daniel
•
s-a
•
adresat cu întofepMun
r-
·· •
.... e şi rscusin-
ţ4 către Anoh, mm-marele glir:,U reoe'··,"'11
. •
() "' , care reşzse
să omoare pe înţelepţii din Babilon. (15)EI a început sd
vorbească şi a zis către Arioh, comandantul regelui: «De
porunca dată de rege este atât de asnrd ?» După
ce .h.
r _ a
A rw i-a lămurit lui Daniel rostul poruncil 32 (16)D _
·1. ~ J . ' a
nie a mtrcu şi l-a rugat pe rege să-i acorde un răstimp
ca să-i descopere tâlcul (l 7)După aceasta Daniel s-a
dus la casa lui şi a dat de ştire lui Anania, Misael şi Az;a-
ria, care este situaţia. (l 8)Cerându-le să roage milostivi-
rea lui Du.mner.eu din ceruri pentru această taind'3',
pentru ca să nu lase să piară Daniel şi prietenii lui îm-
preună cu ceilalţi înţelepp."435 ai Babilonului. (19)Atunci,
i s-a descoperiJ lui Daniel taina într-o vedenie de noapte
421
Acest pasaj pare a fi al doilea adaos în povestirea principali a capitolului 2. În afară de
câteva difcrent.e minore de stil şi vocabular apar următoarele nepotriviri cu relatarea
princ ipală :
1. Aici Arioh merge la Daniel (v.14), pe când în v.24 Daniel merge la Arioh. 2. Aici
Daniel vizitează pe rege ca şi când l-ar cunoaşte, pe când în v.24-28, Arioh îl intro-
duce pe Daniel la rege, apoi Daniel îi spune regelui visul şi interpretarea lui. J. Aici
tovarişii lui Daniel joacă un anumit rol, pe când în restul relat!rii nu se mai face
referire la aceştia.
429
"Sentinţa . . . a fost dată" presupune că era vorba de :
l. a aduna pe toti înt.eleppi pentru o execuţie colectivl şi spectaculoasă~
2. înţelepJii au fost deja daţi morţii, şi
3. ordinul ca top inţelepiii să fie omorâţi a fost publicat (Rene Peter-Contesse,
op. cil., p.25).
410
)~Y.> oe-ar putea duce la gându] ci acfiunea de masacrare a înielepJilor Babilonului era
în desfăşurare când intervine profetul Daniel.
4 1
, Cuvintul aramaic folosit aici nb-tabbahayyâ corespunde ebraicului rab-tabbahim
(4R.25.8-20) şi desemneazl titlul unui ofiJer înalt din armata lui Nabucodonosor.
◄Jl TOB traduce astfel: "AJ.ors Aryokfit connaître l'ajfaire aDanief'.
◄JJ ~dela verbul ':,7)1 = a i.mra. Aici în sensul de audienS1 la rege (cf. 4,4; 5,8).
◄w rAzi = taîni. nmter. Termenul aramaic rl.z care apare în 2,19.27-30.47;4,6 este
imprumutat din pcnani. În ebraici este cuvântul Iod care înseamnă conciliu ti dedz.llle
leffde, date în conciliu. Io literatura iudaică pre-exilicl Iod este folosit pentru sfatul
cerac al lui l>wnneuu fÎ pentru hotlrârile Sale. Aceste hotlrâri - decrete, c~e-1_privesc
pc om, îi sunt tlcutc cunoscute prin profe~ (cf. Amos 3,7; ler.23,18-22). ln lat.era~
iudaici post-exilicl, exisU o dezvoltare a acestui concept, Iod, respectiv ~ _în e~cl,
dcsemnAnd lucrurile pe care Dumnezeu la reveleaz1 oamenilor într-un limbaj s1mbohc. 1n
lita-atur-a qumranitl se vorbqte de taine dtvtne, taine counice şi chiar taine rele. (cf.E.
Vogt. Mpll!rÎII;,. tu:Jib,u Qlllflran, in Bib. 37, 19.56, p.247-2.57).
41
' Conllnlqia ..-.maici nu implici dar nici nu exclude ci executarea in,Clepfilor începuse.
_ _ __ TRADUCERE
____ _ __ ŞI_
___;_ EXEGEZĂ:
_ _ _"· ..itolul 2 _
-Y......!....:.:..:..:~ _ ___ 91
şi a preasl4vit Daniel pe Dumneuul cerurilor'36• (20)Şi
a luat Daniel cuvantul şi a zis: «Fie numele lui Dumne-
zeu binecuvantat din veac şi, piind în veac cd a Lui este
înţelepciunea fi puterea (2l)şi El este Cel ce schimbă'37
• 'le ş,• vremurue
:, ,431, C'el ce ua.ronea:4
..I..J...
timpuri pe regi şi Cel.
ce îi repune; El dă înţelepciune celor înţelepţi şi ştiinţă
celor pricepuţi. (22)El descoperd profunzimile şi tainele
lucrurilor, ştie ce este în întuneric şi lumina s414şh,uşte
cu Elm. (23)Pe tine, Dumnezeule al. pdrinţilor mei, 4#
Te preasl4vesc fi Îţi mul/umesc, cd mi-ai d« întelepciu-
ne ş,. putere,UJ ş,• acum m-a,•fi·..1:-
,.;ul su cunosc ceea ce Ţi-
,)li •
am cerut, cdci Tu ne-ai descoperit taina regehli».
(U)Apoi, Danul s-a dus la Arioh, pe care regel.e îl
însilrcinase sl1 omoare pe înţelepţii Babilonului şi a grăit
aşa: «Nu da morţii pe înţelepţu Babilonului! Du-m4 în
faţa regelui şi eu îi voi descoperi regelui ta/cuirea».
Daniel şi tovarăşii lui, număraţi. şi ei printre înţelepţii Babilonului,
erau direct vizaţi de ameninţările lui Nabucodonosor. ''Atunci Danul s-a
adresat cu înţelepciune şi iscusinţă cdtre Arioh, mai-marele gărzii rege-
lui ... "(v.14) şi s-a informat despre raţiunile care au motivat decretul regelui.
Numele Arioh este cunoscut atât în tradiţia biblică, în Gen.4, I întâlnim un
rege al Elasarului cu acest nwne, cât şi în textele de la Mari unde apare sub
formele Arrîwuk, Ariukki.442 Arioh este însoţit de titlul N'fno:i, CE ori-
gine israelită, desemnând pe şeful gărzii lui Faraon cu ocazia relatării
istoriei lui Iosif în Egipt (Gen.37,36 şi 39,1) şi pe şeful gărzii lui Nabucodo-
456
"Dwnneuul cenuilor" şi nu "Dumnezeul cendui" rum este in Biblia sinodali (le">ilah
1•mayya').
417
Verbul aramaic exprimi maniera indirecti el Dumnezeu are autoritate asupra timpului
(aceasta se opune concep&iei babiloniene de istorie, unde zeii nu puteau modifica
derulll.rea timpului).
431
În BWa româneascl este "timpurile ,1 ceasurile". Septuapta şi TeGClodon au redat
N'}r.ltl N'l1Y cu Kcnpou, ICcll XPOVOU~
439
Contrastul natural dintre lumini şi Întuneric fonneazl un motiv comun în literatura 1emitl.
în Vechiul Testament, lumina este folositl pentru concepte variate, ca vedere, cunoaştere,
adcvlr, bunitate, fericire, chiar viai,& înslşi este I ~ întunericul este toanai lipsa aces-
tora. ln contextul prezent, lumina este cunoaşterea lui Dumnezeu, a lucrurilor ascunse, tai-
nice care pentru unii rlmân în întuneric. Expresia aramaicl poate Inscmna fie ci Dumno-
zeu este înconjurat de lumini (Pa. 103, 2), fie ci El lnsufi este suna luminii (I&. 60, 19).
440
Atit în ebraici cât şi în arunaicll cuvântul "plrlnft" poate desemna toatl linia ucen-
1
denSilor.
~ Septua&inta are ao~iuv 1e•l ♦ pov~a,v. Daniel împlrtltcfte înfelepdwaea fi
pu~rea care aparţin lui Dumnezeu (v. 20).
~ 2 Cf. M. Delcor, Le livre ... p. 75.
92
TRADUCE RE ŞI E>.,."EGEZĂ: Capitolul 2
_ _U_C_E_RE__:Ş:.....l_E_XE_G_EZ_...;·
_ _ _ _ __ _ _T_RAD Ă:_C:..:ap~i:.::to:.::lul=-=2_ _ _ _ _ _ 93
nosor în 4 R28 8 ş.
' u. o x.dă
· cuvântul ui
cma
c~e ~ "acest co_rp de _functionari regali e~
l"'\.d ţbb "
i:i~
"a_executa" , put~m
capitale, Septuag mta ş1 Teodoti on trad " d ~al msărcmat cu execuţiile
rie au fost descoperite profeţiilor şi pot fi descoperite acwn printr-un studiu
al profieţi.1or lor„441 .
. r şef, din rădăcina tbh = a fi„rbe " usăcan pnn ex PXlµo: ye, p o c;=bu-
cita Apoi v.18 conţine şi cuvântul rlzâ = tain~ mister448 , termen de
n ut „ 443 • Mărturia practică a lui Daniel
"" m această trad
. ~cere nu este de reţi- origine persană, care nu apare în literatura biblică decât în Daniel şi în Ec-
sea?.11 într-un mod prudent şi cu jud a nu~at ~ ~oh. Daniel i se adre- clesiast 8, 18. Aici visul este mijlocul prin care se descoperă taina. "At,mci
cele ~escri~ în Înţelepciunea lui ~:s~i~a h ~1tă~le .!!1J:lep~ului i~raelit ca I s-a desc__operiJ lui Daniel taina aceasta într-o vedenie de noapte" (2, 19).
cvasi retancă : "De ce a dat regele 1 11 Inainte de a se repezi la Arioh, comandantul gărzii, Daniel a lăudat
se mai impunea această întrebare ? i , , prmtr-o mtrebare
poruncă ~a de asprl?"(v.15b) . Oare
că Daniel a plecat şi l-a rugat pe .regare ve~a ncvd01e de ~ răspuns? Cen este
pe Domnul său. El vrea ca toată slava să revină Autorului revelaţiei. În umi-
. ţa lw·449, D arue
lm . l a dec1arat : "DacuX nue,
•
nu• s-a ucscoper
..8-
it
• tama
•
aceasa,
peri visul şi tâlcuirea . e sa-1 acor e un timp pentru a-i desco- nu este printr-o înţelepciune care ar fi în mine mai mult decât la toţi cei
vii, ci ca siJ se facă cunoscută regelui tâlcuirea ei••• "(2, 30), şi aduce laudă
Nu _cunoaşten:i dialogul dintre Daniel şi rege. Este etonantă urin lui Dwnneze u pentru descoperirea flicută, prin rostirea unui imn450, a unei
~: c~:U el este pnmit la rege, p~ecum suspenda rea şi solemnităµlor
: "binecuvântări" de tip liturgic (v.20-23), în care preamăreşte pe Dwnnez
eu
nă . ~ :°ntrar uzanţelor onentale . Greu de explicat rămâne şi bu- ca Stăpân al Istoriei, sursă a înţelepciunii şi descoper itor al tainelor. "Te7.a
vo1~ţa 1:?elm m acordare a timpului necesar descoperirii visului c capitolului este rezumată sub fonnă lirică: DarLiel cântă adevăratului Dwn-
16 se intrăm genul apocalip tic cu vocabula rul său tehnic.
14-
· u v. nezeu care dă puterea regilor şi înţelepciunea înţelepţilor, şi a cărui voinţă
. . Ver~tul 17 ni-l prezintă pe Daniel întors în casa lui şi dând de ştire determină cursul istoriei"451 . Imnul "nu este fără paralelă biblică (cf Iov
pn_eteru.lor lw ~ este pricina "cerându-1.e să roage fierbinte milostovirea 12_,l~ ş. u.; Ps, 40:14; Ne ,5; Esterl,13 ş. u. ), dar se prezintă ca o compoziţie
l.u, Dumnez eu din ceruri pentru această taină." (v.18a). on~ă . El ~ab~~efe leg~tura între domnia lui Dumneze u fCste istorie
şi
. Notăm în acest verset două expresii. Mai întâi, Dwnneze u este darul mţelepcmnn mţelepµlor..4 52 . Porteous şi H.Kosmala45 consideră că
nunnt "Dumne zeul cerurilo r", Cel ce descoperă tainele universului. Aceas- are armmite similitudini cu câţiva psalmi, unele pasaje din cartea Iov şi din
tă expresie se găseşte şi în Gen.24, 7 rostită de patriarhul Avraam scrierile de la Qumrân.
şi apare
foarte des în scrierile biblice din epoca persană (Ne.1,4; 2,5.20; Ezdral,2 ; "Fie numele lui Dumneze u binecuvâ ntat din veac şi până în
S,11; 6,9; 7,12.21. 23; lonal,9) 4 45 . Această expresie nu s-a bucurat de suc- veac" este o expresie ce a intrat atât în cultul sinagogal, cât şi în cel creştin.
ces în epoca preexilică. Abia mai târnu, "sub această denwnire, guvernul Imnul începe printr-o introducere (v.20) cu un verb la pasiv (me-
persan desemnează pe Dumnez eul evreilor. Ea apare în Edictul lui Cirus barak) care se găseşte şi în Ps.41, 14 şi 113,2. După introduce re se amin-
(Ezdra 1~) şi autentici tatea sa
a fost demonstrată pe baza faptului că ea tesc binefacerile dwnnezeieşti (v.21-22), apoi Daniel aduce laudă' "Dumne-
apare în papyrus- urile aramaice de la Elefantine""'. Expresia se găseşte de zeul~i părinţilor mei" pentru darurile concrete revărsate asupra Iui454 res-
13 ori în căiţile Paralipo mena, Ezdra, Neemia, Iona, Tobit, ludit. Remar- pectiv dezlegarea misterului regelui: "Ceea ce este profund şi tainic (~.22)
cabilă este paralela stabilită de Daniel între Dumneze ul cerurilor şi caracte- este descoperit lui Daniel, căci pentru Dumneze u întuneric ul este lumi-
rul misterio s al Istoriei. Manuscr isele de la Qumran vin să aducă o raz.ă de nă"455, Lui îi aparţine '1nţelepciunea şi forţa" (cf.lov. 12 13) EI este Cel
lumină în acest sens. Aici, "orice referinţă la misterel e lui Dumnez eu (lQS ce des~operă "adâncurile şi tainele" (cf.lov. 12, 22). D~e~ ul lui Israel
3,23; l QpHab7 ,8; 1QM3,9 ; 16,11, 16) priveşte căile misterioase ale lui comwucă transcendenţa Sa oamenilor, se face imanent În acest sens v.28 se
Dumnez eu interven ind în istorie şi realizând scopul Său, în particular prin
suprima rea răului şi a neliniştii. Aceste mistere ale guvernării divine în ista- : Ibidem Cf. ~ie Jaubert., La IIOtio11 tl'AU.iance tUUU 16 Jwlab-, Paria, 1963, p. 125-126.
Se~t~glnt a ş1 Teoclotlon au tradus termenul l1 prin ua,:rip,o v .
449 11
Atitudinea lui Daniel aminteşte pe cca a lui Iosif atunci când a int.....,...,tat · 11 · F
Gen. 41 2<
( ) -r·- YllU araon
◄,O ş.u .. Ul

~.'!; ·;3,;r;ch, Einleilwag in tli.e .Psabtaelt,

• .,

◄, 1 ~ 1
p. 32-33, apud M. Dclcor, u livrfl ... , p.i7.
4-4) Ibidem 452 • re ... ,p. 77.
.._. Ibidem m A. Lacocquc, Le livre ... ,p. 45 .
. u
•o A LacocqUe (.u liwe ... p. 4.5) şi Th.C'cwty ,(~ 1:"ophita et ~cult". partu' I'uiJ-Mazda
.
◄S4 Hebriia, E:rsaur, ~ltri.run, Leidcn. 1959, p. 222 apud A Lacocque, Le livr ••• , p, 45.
11
Toumai 19.5.5, p,181) considc,-a ca este o as1m1lare a numelui zeulu1 J,C{~ W.S. Towner consideri că Dn. 2, 20-23 este un veritabil Psalm de multumire ne PNli,c
din panteonul iranian. . v· tâ. IA reli· 4
„Pas1a1a o/Dania J-6, înCBQ 31,1969, p. 321. ·
44' CC Cowley, Al'MWC Papyri ofdte F,ftl, Cent,uy B. A. Lacocquc, Le livre ... , p. 45.
C., Oxford. 1923 f 1 a.n,ce '
um 4o J,u/eo-ArtllllUIU tl'Elqhanline, Paris 1937, p. 101 ş.u .
1
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 2
94
opune radical afirmatiei "caldeilor" din v.11 , potrivit căreia Dwnnezeu ar fi
incomunicabil. . .
Versetele 20-23 inau~__ă genul hte~ unnografic,
4
pe care
îJ găsim şi în 3,31-33; 4,31 ş. u. ŞI 6,26-28. W.S1bley Towner a scos în
evidenţă caracterul de psalm individual de laudă al acestor versete. O com-
parape a acestor versete cu unii psalmi arată că :
I) posedă elemente lingvistice comune
2) imită una dintre formele stereotipe ale rugăciunii biblice
3) îndeplinesc funcţia de rezwnat sau concluzie a relatării
4) ele au fost "alcătuite ad-hoc" (Towner, p.323)
5) ele nu provin direct clin cult (Towner, p.324)
6) ele sunt scrise "într-un stil foarte aproape de cel găsit în Psalmii savanţi
(Cf.Ps.1; 112)" 457
De fapt, această doxologie constituie cheia dezlegării începutului
capitolului: Nabucodonosor "nu supune pe magi la o probă ridicolă pretin-
z.ându-le să-i facă cunoscut visul pe care l-a avut. Regele, în realitate, vrea
ca altul să-i ia locul pentru a se elibera de propria sa crimă. Mesajul fiintei
Sale îi este incomprehensibil. El ştie doar că există un mesaj, pentru că el se
458
ştie fiinţând'' . Atât Daniel, cât şi regele sunt conştienp că îndeplinesc,
fiecare în felul lui, o misiune şi un mandat divin în istoria lui Israel, dar şi a
întregului neam omenesc.
În acest sens, Daniel se prezintă înaintea regelui, cu ajutorul lui
Arioh, "ceea ce presupune, o tradiţie nu numai diferită, ci în dezacord cu cea
relatată în v.16" , pentru a-i salva de la moarte pe întelepţii Babilonului şi
459
pentru a-i dezvălui visul şi interpretarea lui.
c) Daniel îi descoperă regelui visul şi tâlcuirea lui (2, 25-45)
(25)Atunci Arioh l-a introdus în grabă pe Daniel la rege
şi i-a zis: «Am găsit un om dintre fiii exilaţi ai lui Iuda
care îţi, va face cunoscută tâlcuirea.» (26)Răspuns-a re-
gele şi a zis către Daniel, care se cheamă Belşatar46'J:
«?~re ~şti tu în stare să-mi spui visul pe care 1-a,n avut
~ tâlcuu-_ea lui?» (27)Daniel a grdit fnaintea regelui şi a
us: «Taina pe care regele vrea să o afle, nici întelepriL
Ibidem.
4jjj
mlbidcm.
'"
,,, Ibi"-
- p. 46.
460 M. Delcor, u liwie ...• p. 78.
'blK"'1',J. - Belţaţar. Septuapnta adauell•x- ~6 M .
ICr\lqte la atu„ca ac _._. 1_,._, """" •A li LO~L . enjionarea nwne
. -ya, e...,, re,...,n de cap. I.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
------------'----....::..::!:.:::,::::..:._ _ _ _ _ _ 95
nici preziciitorii.
„ nici vrdiitorii. nici astrologu°"1 n u pot s-
o aca cunoscută regelui. (28)Dar este un Dumneuu în
fi
ffn ceruri, Care descoperd tainele şi Care a focut cunoscut
regelui Nabucodonosor ce se va întmnpla în ;ileie ce vor
vem-46 • Vzsul tău şi vedeniile pe care le-ai avut în patul
2
tdu, iatd-le: (29)Ţie, rege, gândurile îţi treceau prin
minte, când erai culcat, despre ceea ce se va întmnpla
mai pe urmă şi Descoperitorul tainelor ţi-a fht
cunoscut cele ce vor urma. (30)Şi mie, aceasta nu este
printr-o înţelepciune care ar fi în mine mai mult decât la
toţi cei vi~ mi s-a descoperit taina aceasta, ci ca sd se
facă cunoscută regelui taJcuirea ei şi ca să cunoşti glm-
durile inimii tale. (31)0, rege, tu ai avut o vedenie. lat4
un mare chip'6J. Acest chip era imens şi, st4lucirea lui
neobişnuit4 - stătea înaintea ta şi în/lJ/işarea bli gror.a-
vtl. (32)Acest chip avea capul de aur curat, piepul şi
braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramil.
(33)Pulpele de fier, iar picioarele"' în parte de fier şi în
parte de lut'65• (34)Tu ai privit plmd ce o piatrd s-a
deasprins, nu de mând, a lovit chipul la picioarele sale
de fier şi de lut şi le-a sfărâmat. (35)Atunci au fo!it sfd-
râmate împreund fierul, . lutul, arama, argintul şi
aurul'-66 şi au ajuns ca pleava de pe arii vara şi vântul o
poarld fără ca să se găsească nici o urmă; iar piatra
care a lovit chipul a crescut munte mare şi a umpbd tot
pământul (36)/ată visul, iar tâlcuirea lui o voi spune
înaintea regelui. (37) Tu, rege al regilor, căruill
Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea, forţa şi
mdrirea (38)Şi în mâinile căruill a dat pe fiii oamenilor,
în orice loc ar locu~ precum şi animalele cimpului şi
461 Vezi v. JO pentru 'aiepîn şi taarţununln.)'"'Rl (glzerîn) = atrolop, .d tltort 1n stele. plura•
lui masculin al participiului 11Zar, de la 1zr = a t1ia, a decide.
461 Expresia aramaici be'atw-rft yomayyi corespunde expresiei ebraice be'~ bayy~
(Osea 3,5; 1s. 2,2; Dn. 1o, 14 etc.) literal "la sru.ltul zilelor" este o e~s1e eshatologici.
443 Cuvântul a~= imagine, statuie. Versiunea româneascl îl traduce prm clalp. Septuapata
are cuvântul Eh:~v = chip . . . . . ·cu1 li
464 Pulpele pldoarele Iul sunt termeni care prezintă o anumit.I ambiguitate, anmw •
(în eb~~ soq ) desemneaz! doar partea de sus a piciorului, iar rqel ar desemna partea
i. on. Se
piciorului de jos cu laba piciorului. . _
46' Jn context cuvântul lais•P înseamnl nu lut, ci lut an, respectiv ceramic '1 · ptoe
· · de u,, """'"roill· '100 • putea fi o
lintafiTeododon:OCJtpCUCLYOY;asedistinge ""'· -..- •
decorape în ceramici a unei statui.
I . babil 01·an 466
Ordinea materialelor este inversat!.
Ul O
 TRAD UCER E ŞI EXEG EZA: Capito lul 2
96

TRAD UCER E ŞI EXEGEZĂ: Capitolul

păsările cerul u,~7, şi i-a dat stăpânire peste toate" ----- ----- ....!, __-- =-.:: .=::: :::..: :....:: :::.t: .::~: .__
2 _ _ _ _ 97
68
eşti capu~ d~ aur. (39)Ş~ du!'ă ti?e se va ridica un'!; ;
regat "'"' lfUC decât al t<Ul Şl apOl un al treile a regat marcând în Daniel şi Iezechiel începutul erei mesianice"'n
de .,, d . . Expn,n "sf"'
•anu l care l'a stăpâni peste tot pământul (40)Şi şitul vea~~ Iu1 , care ~~e e ~ I?ulte ori în cărţile ·-a ar-
un al 3 Vechiului
r,atr,1/ea regat va li tare c~ fieruf-69 şi prec um Test:rn:nt este de ~ngm e accadiană ŞI are l 1:1 sens esbatologic4
A ,

fieru l '"' (ma

sfori,,,ă şi zdrobeşte totul, fi ca fieru l care abra_t . ~:me), ~e~m nan~ astfel. e~a esbatolopcă.
strălucepe el timpul realizării şi
împlu uru vederue1 regehn, respectiv mstaurarea lmpără
l'II sJărlma şi va spulbe.ra totul ţiei cerurilor.
( 41) În ce privq te Versetul 29 pare a fi un dublet al v.28, iar v.30 sublin
piciot,ttle şi degdelţ , .,.,, pe care le-ai văva, unele de lut Danie l nu este decât un mediator al descoperirilor
iază faptul că
« olt,r şi altele de fier, înseamnă că va fi un regat dumnezeieşti adresate lui
Nabu codon osor. "Visu l" (2,1.5-7,9) şi "vedenia"
&,,pi1ţi1 şi i!Ofi tlll'e ca fieru ~ după cum pe care le-a avut regele
hi ai viku tfier vin de la Dum nezeu "desc operi torul tainelor", şi
ME-E d.et c a, /llt. (.f2)Degetel.e picio
"taina" cu pricina, zice
arelo r, o parte de fier Danie l, i-a fost descoperită lui (2,30).
şi dă parte dât IMt., inseamn4 c4 rega tul Am ajuns astfel la partea esenţială a relatării: descri
va fi JJ(lrte tare, erea visului
,,.ru ~ ("3)Şi tb,pă Cllm ai l'ăvufierul ames tecat (2,31 -35), apoi interpretarea lui (2,36-45).
CIi bdltl, tot aşa se vor ames teca prin sămânţă uman Regele a văzut o statuie mare care ne face să ne gândi
d, m fie la Colo-
Mr IUi se lW' tllffn teca ,mul CIi altul, după cum sul din Rodos sau Teba, fie la statuia zeului Sin
nici din Babilon, fie la
fierul,.,, se ll1ftlSfecă CIi /utM,L (#)Î n timp ul acestor grandioasa statuie a zeului Bel, tot din Babilon, de
care vorbeşte Herodot
11
~ " , DlmUln.e,,l ceru/Mi va ridica (1,183), alcătuită astfel: capul de aur curat, pieptu
un regat veşnic care l şi braţele de argint,
" " l'!Q fi "IUlfficit niciodată şi
pântecele şi coapsele de aramă, pulpele de fier, iar picioa
a cărui domn ie nu va fi dată rele o parte de fier
şi o parte de lut (v. 32-33 ). Toate materialele
la alt popo r. El va sfărâma şi va nimic i toate regat folosite în statuia colosală s-au
.ele şi îmbin at armonios, însă, aşez.ale în ordinea descrescătoa
El sing,,r v11 rălnime ÎII veci. (./5)După cum tu ai re a solidităţii şi re-
vătui zistenţei lor, conferă statuii un fundament foarte
că o piatră s-a dez.Jipit de munt e, ~il. __ _ .
nu de mlină, şi a Jean Steinmann475 a scris o frumoasă pagină cu pnvir
:drob ii jier,11, arama, bitul, argin tul şi auru l, e la statwa lui
Mar ek Nabu codon osor: "Cu raritate geniul sintetic al Biblie
D11,nnez,eu a făcllt. cunoscllt. regel ui ceea ce va urma i, care tinde să readucă
în diversitatea fiinţelor la unitate, n-a strălucit mai bine
i•iitor; visul este adevărat şi tâlcu irea lui sigură. ca în descrierea acestui
vis. Se ştie că pentru Gene d., fiecare popor, f i ~ rasă
_este ~~tă
printr-un strămoş care-i dă numele. Şi toată ~ta t~
Daniel s-a adresat regelui zicând: 'Taina pe care pnn A~ 1n ~:
regele vrea să o purile apocaliptice, Mesia joa~ ~Iul n~ulw Adam
afk, aici Îllţ,dq,ţii, 1lici prevcătorii, 1tici vrăjitorii, nici 1n El, ~ta tea -~
astro logii nu pot s- regăseşte unitatea pierdută. Or, m ~ lm ~ab ~~o sor, _toate
o facii cunoscută regel ui•. (v.27) Taina regelui, însă, ~
este dezlegată de Da- uman e sunt readuse la unitate de un smgur ~ u
sun~ li~, unul m ~
oid ai ajutorul •eetui care descoperă tainele"(v. 28) pentru că el este socotit să acopere lumea , Ş1 ~ul
şi care trimi te "ve- m timp, pentru
dmii ia ap• (CT. şi 4, 2. 7.10), Daniel fiind doar un medi diferitele dinastii nu formează decât o singură ~1?1e
ator. Această taină . Ideea de_ a r e ~
se,-a realiza •ta lfirlitu.) veacu lui•. (Nl>'l ll n l ~ ) = altfel faJDJbară astrologilor egipteD1.
'acha rith haian im, cosm o sul sub fio nna unUl. om· era. de.
Daniel adaugă aici existenţa lstone1, care, de asemenea. · un
41
P ~ --=a - dr pectt••fi,e muoreticc, pasajul ar
devine om. 5311
suna astkl: •ş1 unde omul coostr uiq- imaginea unui om". .
k _- I ci C dhtio e fÎ pasirea.. . ... Danid a dori1 si sublin . _,,,._...:_,_, ..... &'. , · _
ieze stlpân irca lui Nabu c~ In ce pnveşte ordinea descre_scătoare a. rezist entei u w a Q - li0 l 051
A •

- aw ampn o lvr, mai amJt decit asupra oelorialte aeall.ri. .. ezentate, se datoreaz.i
te şi, evident. d e ~ ~~vă a ~tăp
unei influenţe greceşu; Besiod (aprox. .. 1.iHr~
rtpe d -r h ••09 ~I oicwlLEYI•
-s,ie . d •e'-oK Ep i oi6q po,
Ovidiu417 înluaările
o 6&1', i{wv ••v~ • ac•l 11:iv 6tv6 pov • un de degradare:
UKoJ tnn ~~ on~ onu ••a•
liÎDd tâ copacul fi tâ plmilm tl ".. fi lalb.n
l„
ij yij(lilc ral) = ca fierul supunând tot şi lor vorbesc de o succesiune a etapelor lwnn după
poces
- Cnillul qtar•111 = ~ 1111 apae n,, ~ - - - 967_
cia w33 f.U. 111.1 se__ .,___• ..__.......
În
Şi
ildUcât în descrierea stlrii
4
n E. Jacob, p. 257.
473 A.:: nota 5 c,oosemneaz1 O -y - -.. dinlocurilcunde..,..-C.
· , _ 1!..--

.
- - - . . . . - ~ 15• • pire& ci Cite UD adaos ul1crio A Lacocque, ~ .....-., ... , P· -.... .---L.... .1- l)aaiel_
.......
~~H .llow ky r, odatl CU V.42. 414 ~-•osit în seos strid c:iDd c .__ -
Ibidem . Sensul însl trebuie maniat - El poate 6 IUl
--.... .-ma nbtll L (111& . 38,193 7. p. 426-42 7 ti JBL 19SO P- 202) a vizut o urmi •
CJl ~--.:-
._.. ..... 1qa e s • __,k a•
~
- - - ftpk.
......,.,.,
_ ,; .......:: ·
--· --........
......· - , .-•-' •7 - .. --
'
la -----
..... •
8Ce11tor - . .
trebui. m unna
IJ,W • replC (cC 2, 47; 7, 17) citill ud'el: ia dm,-1
deşi mai potrivit ar fi tennc:nul "teleolo&k•- .
47S ... __ ;_, ~-
U'alNC& ... ......... p.
49 apud A. Laoocque,
476 La Trtnll# X d la Jo,,r, 109-20
• u
1, apud A
m Mitam orpl,o sa I, 19-150, apud A. Lacoc<flC, P· 48 ·
La---a.e,_u
_,.,,-- .
48.
li1" ... . p. . ~o
pre... . p. --
 98 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
aur-argint-bronz-fier. Or, această reprezentare nu este alta decât istoria lumii
examinată în perspectiva Orientului Mijlociu a veacurilor VI î.Hr.-1 d.Hr.
Soarta acestei statui este uşor de prevăzut: v. 34 şi 35 descriu di strugerea
statuii de către o piatră desprinsă "nu de mâni" şi care a "sfărâmat. în ace-
laşi timp fierul, lutul, arama, argintul şi aurul şi au ajuns ca pleava de pe
arie vara şi vântul le-a luat. cu sine fără ca să se găsească locul lor"
(v. 35), în timp ce piatra a devenit munte478 mare "şi a umplut pământul" .
Ca loc al teofaniei, Muntele sfănt, constituie centrul Istoriei şi al spaţiului .
Ce ar vrea să spună aceasta'!
E~licarea visului începe cu v .36 şi implică o împărţire cvadripartită
a istoriei 4 9 ;este istoria împăraţilor care se vor succeda în Orient. Curios este
faptul că Daniel se e>..-primă la plural: "tâlcuirea lui o vom spune" (v.36),
ceea ce nu înseamnă că cei trei tineri israeliţi l-au ajutat pe Daniel în
interpretarea visului; "trebuie să ne gândim la o formulă retorică ex-primând
modestia lui Daniel" 480 .
Capul de aur este Nabucodo nosor(v.37 ,cf.v.38},"Regele regilor" sau
"domnul regilor" . Primul titlu este adecvat regilor perşilor ( cf. Ezd. 7,12);
aici însă aceste titluri i se oferă şi lui Nabucodo nosor (lez.26,7), echivalând
tennenulu i accadian sar sarrănL cu o întrebuinţare în Egipt încă din secole-
le VII-VI î.Hr481 . "Regii Seleucizi şi Ptolomei purtau un titlu aproape de cel
al regilor persani 'dn mlkm, atestat de o descripţie de la Qumm-el -'Awa-
mid şi din Sidon (cf. Cook, A Text-Book of North Semitic Inscriptio ns,
Oxford, 1903, p.38 ş. u.)" 482 . Succesorii lui Alexandru cel Mare au purtat ti-
tlul 1rnp10c; Jţcxo1.lewv . "Trebuie, însă, să recunoaştem că formula ara-
maică mr' mlkîn din Dn. 2,47 este echivalentă titulaturii pentru Ptolomei
din inscripţiile greceşti şi feniciene (cf.Ginsberg, Studies in Daniel, p. l şi
Studies în Koheleth , p.41). Dar lucrurile se complică prin faptul că papyru-
sul aramean saqqarah, datând din sec. VII-VI î.Hr. îl desemnează pe Fa-
raon cu titlul "Domnul regilor",m r' mlkn, ca în Daniel (cf.Donne r-Rollig,
Kanaanii sche uod Aramiisc he Inscbrifte n, 1962, t.I, nr.266, 1 şi t.11,
p.313). Este deci dificilă datarea cap. 2 din Daniel prin simpla folosire a
acestei locuţiuni "483 •
Surprimătoare este afinnaţia din v.38 "în mâinile druia a dat pe
fiii oamenilor în orice ţinut ar locui, precum şi fiarele câmpului şi
puirile cerului" 484 , împrumutată din Ier. 27, 5-6. "Nu este îndoielnic
faptul că avem de-a face aici cu mituJ omului primitiv. Regii babilonien i
471
CanaaniJij aşezau vârful panteonului lor spre nord. La fel şi pentru Israel, Dumnezeu Însuşi
(h. 14, 13) stăpâneşte pe un munte înalt, identificat de Ps. 48, 2-3 cu Sionul.
4
" A Lacocque, u /i.,,.e ... , p. 49.
4IOM. Delcor, u/i"'e ... , p. 79.
411
Louis F. Hartmann şi Al . Di. Lelia. op.cil. p. 147.
________ _ _ U_CE_RE_Ş:.c-I_E_:XE=G.::.E=Z:.:.Ă::.:..:::C:!ap~it~
TRAD ol~ul~l~-----
99
pretindeau că domnesc peste animalele câmpului şi păsările cerului E. _
1
neau în ha~ba_r~le l~r animalele capturate în timpul vânatului., probabil s=-
bolul AdommaţJe1 uruversale .. : Dependentă de_ tradiţia mesopotamiană, Ge-
neza 11 face -~ A~ să do_nnne asupra întregii creaţii (cf.1,28;2,19-20)"48s_
~uto~ cărţii_ :°amel co~bmă moti~ ~ui Adam, primul om, primul rege al
mtregu creaţii, cu motivul celor trei 1.ITipărăţii plus una~ el identifică pe
Nabucodo nosor cu "primul om" pe baza unei analogii funcţionale : domina-
ţia universală486 . Babilonul este capul de aur: o autoritate absolută caracteri-
ze37Ji acest regim autocratic; Scriptura îl echivalează cu o tiranie (ls.14,4) şi
Sf. I polI·t487 ş1. o n.gen488 cons1.deră capul de aur ca reprezentând Babilonul.
Lui Nabucodonosor, Dumnezeu îi supune toţi oamenii şi toate animalele.
ceea ce ne aminteşte de Ier.27,5-6 unde se vorbeşte de "supremaţia uni-
versali 11489. Cele patru regate se succed (v.39), deşi ele nu constituie decât
un "lung imperiu idolatru", iar Împărăţia lui Dumnezeu, chiar dacă se vor-
beşte despre ea ca de o realitate viitoare, este contemporană cu
eveniment ele descrise490 •
Al doilea regat simbolizat prin pieptul şi braţele de argint, şi care va
fi inferior celui babilonian, este imperiul mezilor491 . Asupra identităţii aces-
tui regat comentatorii au păreri diferite. Majoritatea consideră că al doilea
regat este al mezilor, iar al treilea, cel al perşilor, ceea ce ar contrazice
faptul că imperiul medo-persan a fost fondat de Cirus. După datele istorice
se ştie că Cirus cu meda-perşii au învins pe babiloniei în 539, fapt ce a făcut
pe unii comentatori să considere imperiul meda-pe ~ ca fiind al do~lea
regat "mai mic" decât primul, de care vorbeşte v.39. In acest caz, al treilea
regat ar fi cel al lui Alexandru şi al Diadohilor, iar al patrulea ar fi cel al
Seleucizil or şi Ptolomeilor, ceea ce nu ar corespunde v.40 potrivit căruia,
regatul din urmă "sflrâml şi zdrobeşte totul", ca fierul. Dar, "nu trebuie~
socotim asocierea mezilor şi perşilor pe acelaşi plan cu Nabucodonosor Şl
Baltazar, şi Alexandru şi Dia~ohi. N~b~codonosor ~ Batazar ~t ~hlnl1:-
mente blocaţi pentru că aparţin acelwaş1 regat, ca ş1 Alexandru ~• J?iadohi.
Cazul mezilor şi perşilor este diferit. căci lung timp cele două naţium au fost
distinctew492 . Şi chiar dacă Danid vorbeşte deodată de cele două popoare
(5,28~6,9.13.16;8,20), el nu confundă regatele. Aceasta însă nu ne constrân-
4
"A. Lacocque, Le livr- ... , p. 50.
416
Ibidem.
487
Comentariu Il,12,· IV. 7.
4 u Comentariu la Genet.i
la Eusebiu. Praq,onţio E-,t111 V,11:l-5'.
41!> • • • ,. ·
Acelaşi procedeu I1 vom g„s1 ş1· •m cap. 7 cu pn"vire la "Flul Omului". (7, 14.27).
490
A. Lacocque, Le livre ... , p. SO. . · I de argid şi braţele
01 Plrintele Neaga
(Profet,,l DtlJIUI ... op.dl. p.ll) consi~ el ptep(Ued · ni al pa-•lea
•
reprezintă imperiul medo-pers ; al ·1 fiind
trei ea I monarhia -o-mac orua • u.. •

°"'"". , ,_ u•
o---
-tn Ibidem, p. 80.
..., Ibidem. imperiu 1roman. 4 tic• Four Empiro i,t 11N
491 M. Delcor, Le a,re ... • p. 81. Cf. şi Rowley, JUI .,.
_... ~ptmci-!• adaugi ti ",e,til mirtl". Book ofDanul. Cardiff, 1935, p. 9-60.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 2 TRADUCERE ŞI EXEGEZA: Capitolul
2
l 00 - - -- - - - - - -~ =--~=-==:.=..::::!:!~~- ----101

- Darius Medul un personaj istoric. Dacă al doilea regat este

ge să vedem 10
Punctul culminant al vedeniei este la v.44-45. Piatra "car fi
dă· · · ~ de mun te, nu de man..,
„ 14 • • e aintost
al mezilor al treilea este cel al perşilor, ceea ce concor 1stonceşte cu desprinsa şi a zdrobit fierul, arama, lutul, 1
1
~ ·u1 lui Cirus care a dominat şi "stăpânit peste tot pământul" (v.39). şi aurul" (v. 45) nu simbolizează un personaj, ci "regatul veşnic ca~ u
mpen Al patrulea regat este cel grec (sau ma~onian), al lui Alexandru cel fi nimicit niciodată şi care nu va fi trecut la alt popor; El va sBrâ:av~
Mare care, deşi a cucerit "întreaga lume", urutatea sa a fost de scurtă du- va nimici toat~ aceste. re~te şi singur ElA va rimâne in veci" (v.44)49~~
rată (~.41). Versetul 42 se referă la slăbiciunile regatului di~ ~pul Seleu- Este vorba de Impărăt1a lui Dumnezeu. Când se vor întâmpla toate aces-
cizilor ce vor culmina cu "inrudirile" nefericite dintre Seleuc1z1 ş1 Pt.olemei. tea, autorul ne spune prea puţin: ''în vremea acestor regi" (beyomebon di
Este vorba despre căsătoria din anul 193 dintre Cleopatra, fiica lui Antioh malkayyă' 'inniint probabil vizează pe regii din al patrulea regat Piatra
III şi Ptolemeu V. Acestea "nu vor avea legătură temeini~ mn:e _ele" şi vor care se desface de mwite, fără nici o intervenţie umană, simbolizeaz.ă atot-
determina dispariţia regatului lui Alexandru de pe scena 1stone1 deoarece puternicia divină care intervine mmod imprevizibil. Faptul că ea "a crescut
"fierul nu se poate amesteca cu lutul" (v.43). Sf. Irineu face distincţie intre mare şi a umplut tot pimântul" vrea săAarate universalismul Împărăţiei lui
genunchi, pe de o parte, şi picioare în parte de fier, mparte de argilă, pe de Dumnezeu."Caracterul ienuin al acestei Impărăţii este universalitatea, spi-
4
altă parte; sau între al patrulea animal din Dn.7, de o parte, şi cele zece ritualitatea şi veşnicia"
coarne de pe cap, de altă parte; apelând desigur şi la Apoc. 7. Originalitatea Versetul 45 este în paralelă cu multe texte din Daniel (cf.8.26; 11,2;
lui Irineu constă m faptul că nu a văzut în acesta un semn al sf'arşitul iini- 12,7) şi Scriptura m general (cf.Iov 34,19-20). Titlul "Marele Dumnezeu"
şi este în ordinea
499
nent al lumii. Aceasta era situaţia în Orientul împărţit intre Seleucizii din ('elih rab) constituie autentificarea celor relevate
nonnală a lucrurilor, ţinând seama că încheie dialogul dintre Daniel "sluji-
Siria şi Lagizii din Egipt msecolul al II-lea., deşi Alexandru cel Mare a dus
o politică de fuzionare a raselor umane "îari paraleli în istoria veche " .
493 torul celui Preaînalt" şi un păgân.
Unii comentatori au pretins că lutul este poporul Israel, deoarece
Vechiul Testament compară deseori poporul evreu cu lutul (Nwn.23,9~ d) Nabucodonosor aduce laudi lui Dumnezeu (2, 46-49)
Dt.32,28~ ls.64,7; Ier.18,4). Lutul devine casant cu timpul~ din el nu se pot
face construcţii. Dar, uscat la temperaturi malte el devine mult mai rezistent. (46)Atunci regele Nabucodonosor a ciJzJd cu faţa sa la
La fel şi Israel, după ce va trece prin cuptorul necazului celui mare (robia), pământ, s-a închinat înaintea lui Daniel şi a poruncit
îşi va regăsi calităţile lutului ars şi va juca un rol în sânul popoarelor, atunci să-i aducă jertfe şi tămâieri. (47)Regele a grăit Ji a zis
va fi o binecuvântare pentru neamuri, potrivit cu chemarea iniţială pe care i- către Daniel: "C" adevărat Dumnezeul vostru este
5
a adresat-o Dumnezeu. Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor "°, descope-
În ceea ce priveşte v.41-43 A.Jepsen le consideră ca fiind glosse,
494
ritorul tainelor, ctlci tu ai putut dezyălui acetUtă taină.
ceea ce ar complica contextul. (48)Atunci regele l-a ridicat pe Daniel (la mare cinste) şi
Teoria celor patru etape ale wnanităµ~ pe care le presupwie interpre- i-a dat daruri şi numeroase lucruri de preţ şi l-a Jlcut
tarea visului se găseşte şi mliteratura şi tradiţia unor popoare. Astfel, după o guvernator pelte tot ţinutul .Babilonului şi c4petenie
doctrină indo~uropeană există trei sau patru perioade cosmice: "lumea fi- pelte toţi înţelepţii Babilonului. (49)Şi la rugdmintea lui
ind corpul lui Dumnezeu, perioadele vârstele lui Dumn~eu conceput
rae ca un om, rie
ca un arbore cu patru branches". 495 De asemenea, în 497„ lmpirlţia veşnici" Cf.2R7,16; 3R.9,5; Ps.2,6; 8,6;1s.2,l-~; I~.3,13-17; Icz?7,21-28; ~
lucrarea "Munci fi zile" a lui Hesiod (V,1O6 ş.u.) găsim o succesiune a 4, 1-4. Prin "Împiri~a cerurilor" întelegem acea stare a sOC1etl1i1 cind oamcnu se vor ~
vârstelor umanitătii asemănătoare celei din Daniel: perioadele de aur, de picatele lor şi vor fi cllluziţi numai ~e tcndinta de_ a face fapte bune , drepte f1 de
ar~ bronz şi fier. Apocaliptica iudaică cunoaşte patru perioade ale adevlrat folos (Dr.V.Gheorghiu, Evanghdill d,q,i Mata ... p.191.).
498
Dr.N.Neaga, Profetul Daniel ... p.12
lumu(cf.4 Ezdra 12,11 şi Apocalipsa lui Barub 39, 3-5). 496 499 . ,
Ibidem.
,oo l't1~N il~'l/''flah ' fllhîn)=Dwnnezcul dumnezeilor (vezi v.ll;c(ll,36);Expresia l ;,:,0
~ if,' ....., • • • k;yrM .....
N~ (mlrf' aaalkîn)= Stlpânul regilor este o traducere a oxprcsu,i grocqb .
..,J Cf. Montg
-. ·
·
omery, op.at., p.190, apud A u
ucocque, livre ... p. S l.
în VT XI (1961), p. 386-391, apud A Lacocque, u lelon şi este un titlu dat Lagizilor din Egipt. H. L. Gins~g P =
~n~.,.
r»:~ ;;:c,.:
.c ;,_ i DtnrulM/ _,.
~ - UUft Daidb1d,
"'"e ... , p. Sl.
.,, M. De! IA ·
cor, lr,re ... · P· 82 (Cf. Ducheane-Ouillemin; La reu,wn tk /'Iran Ancim, Paris, z.,.J
alor · l)onuNd
""'"1N: I'
""'"""°'"·
fie vocalizat! în aramaicl a.,;tfcl: mirt' mol~ sau
. '
I Tun 6,15: ~..-,_,_I
'el), Dumnezeu este numit "Domnul ti stl·
1962, p. 212). nilor". ~ Vechi~I Ţcatament ( l ~ lpl-m ~=i"(20 ll-l3; cf. 22,16.ll-2:2;20,l,._l5).
... Ibidem, p. 83. pinul universului ş1 al tuturor regi or man •
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
102 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
- - ---------- ---'------= -:~=.:..:: ..______ 103
Danie~ regele a însărcinat pe Şadrac, Meşac şi Abed-
N~o cu ocarmuirea ţinutului Babilonului, iar Daniel a Ver~etul 49 _nu este o reu~ită l~~erai:a Daniel, aşezat în înalte funcţii
-i, -SOI adminjstrat1v~,. obţine_ ~n~ ~nete~ ~ Ş~dr~, Meşac şi Abed-Nego
rămas la curtea regelui ».
diferite funcţu m admirustraţ.ia tmpenulw babtloruan, iar Daniel rămâne "/a
curtea regelui", adică la cancelaria regală, ca un consilier regal, ceea ce
Ultima parte a cap. 2 începe cu v.46. . . . motivează absenţa profetului din capitolul 3 al cărţii. Cuvântul "poartl"
Daniel a awt încredere în Dumnezeul său ŞI a reuşit să-1 descopere (bit•ra) în lumea orientală era specific "cancelariei regale", se întâlneşte cu
1 · Nabucodonosor adevăratul înţeles al vedeniei. Drept mulţumire, regele acelaşi sens şi în textul aramaic al lui Ahikar col. ITI, 44, unde cel de la
n; căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel" (malkA' "poarta palatului" (btr'hykl') îl desemnează pe primul ministru, primul
n1>ukadneşşar n•pat (=a căzut)'al 'anpohi urdlniyyel s•gid=s-a proster- administrator al curţii regale.
nat, s-a închinat) uminltâ(=jertfă) (v.46), ca în faţa adevăratului Dwnnezeu Pentru teologia rabunică cele patru părţi ale statuii simbolizează
(cf.Dn.3.5-10.14.18) şi "a dat poruncă săi aducă jertfe şi ~eri" (v.~)- cele patru regate: Babilonul, Persia, Grecia şi Roma. Orizontul de speranţă
Termenii folosiţi de către autor sunt identici vocabularulw sacerdotal din se îndreaptă spre o restaurare naţională de natură politică. Noul Testament a
Lev.1-7.Exemple: n•pat, s•gid, minhâ502 , nyhohîn (pl. de la nihOah=sacri- transformat complet această concepţie despre Mesia.
ficiu), rnasslkâ (1 + inf. I!! de la nsk =,Ul= a oferi o libaţie). Nabucodo-
nosor crede că această înţelepciune este de origine divină. Pentru autor,
Daniel reprezintă pe poporyul său; "în faţa lui, potrivit profeţiilor, puterile
păgâne trebuie să se închine şi să sărute pământul "503 . A se închina înaintea
lui Israel înseamnă a se închina înaintea lui Dwnnezeu (Is.45,11-24; 49,23;
60,14). Când Alexandru cel Mare se închină marelui-preot Simon el nu
consideră că-l adoră pe Simon, ci "pe Dumnezeu care l-a onorat cu darul
preoţiei" . La fel înţelege şi Fer. Ieronim când vorbeşte despre Dn.2,46:
"Nom tam Daniclem quam in Daniele adorat Demn"504 •
Închinându-se înaintea profetului, Nabucodonosor se postema înairt-
tea Dumnez.eului dumnezeilor şi Domnului Împăraţilor 05 .
Mai mult chiar, Daniel, slujitor al lui Dumnezeu, a fost răsplătit cu
"daruri şi numeroase lucruri de preţ", devenind în acelaşi timp nu numai
guvernator peste Babilon, ci şi şef al tuturor înţelepţilor. Daniel, "un străin
ridicat cu înalte funcţii avea deja un precedent în Iosif devenit vizir peste tot
Egiptul" (Gen.41,37-44) şi cazul lui Mardoheu: Est. 8,1-2 n.n). Dar, cel mai
importantet.onant este că Daniel a acceptat să devină şeful înţelepţilor babi-
lonieni, iar aceştia din urmă, constituiţi într-o castă închisă, l-au acceptat
fără dificultate. Aceste objections, însă scoase din if.torie, puse înainte de
anumiµ autori, nu sunt valabile, pentru că autorul nu este preocupat să facă
operă 1&1orică, şi deci de adevărat istoric" 506.

1
'° Cu~intul W r a ~ poarta, reapectiv curtea re1elul, pouui re1ebd. Cuvântul "poar-
,cn ~ e r a ~ '1 pentru "Wrou de afaceri" (cf. Ester 3, 2).
T ~ 11 Septuapata au tradus termenul mlnhah în sens saaificial, în timp ce Aqulla
fl Simadt l-au tradus cu 6 GS p c=4anut,
: A. l...acocque, I.A lme ... p. 52.
,es ~omcry.
7
'!·at., ,2.
p. 145, apud A. Lacocquc, p.
,~lo,t : _Domnul 0'mneuul vo1tru e,i. Dumneuu/ dumneuilor li StlJpdnul
, __,,/or". Titlul aranwc aun• Jlllllldll _,.... de ·· · ·
u
* M. Delcor, UJtre ... p. 84_ ..-- unu regt N aphcl divinitl~i.

Capitolul 3: CHIP UL DE AUR
ŞI CEI TREI TINE RI ÎN CUPT ORUL DE FOC
Î cest capitol în care personajul principal al cărţii, Daniel , nu
n~uă relatarea istorică a evenimentelor. Nabucodonosor a ridicat
~~tili~:e aur şi a aşe,r,at-o în ~~ia Dura ~ timpul Babilo~~ui cerând
tuturor supuşilor regatului să se mchine acest:1a 1~ a ~ gla~ulw mstrumen-
telor muzicale. Iudeii, care au refuzat să se mchine ch!pulw de aur, au fost
denunţaţi regelui. în această situaţie, Şadrac, ~,cşac ş~ Abed-N ego, convo-
ca~ înaintea regelui, au persis~t în refuzul l~r. 'A~unc, rege/~ N~bu~? dono-
sor, plin de mânie şi de zbucrum , a porunc1t_să" 1 se aducă 1~a1nte (v.13~
Nici în dialogul direct nu se lasă înduplecaţi : O, rege, no, nu vom sluJ,
dumnezeilor tăi şi înaintea chipulu i de aur pe care tu l-ai aşezat nu vom că­
dea /a pământ !"(v.18b) . Nabucodonosor, văzându-şi încăl„cată porunca, a
poruncit ca cei trei iudei să fie aruncaţi în cuptorul de foc. Ingerul Domnu-
lui, însă, a purtat de grijă celor trei tineri.
Capitolul 3 este împărţit de majoritatea exegeţilor în unnătoarele
~abuco donoso r ridică să
statuia la care se închine toţi supuşii
lui (v.1-7)~
b) Tinerii iudei SWtt denunţaţi regelui (v.8-12)~
c) Şadrac, Meşac şi Abed-Nego înaintea regelui (v.13-1 8);
d) Tinerii iudei în cuptorul de foc (v.19-23):
e) Minunea din cuptor şi omagiul adus de rege Domnului adevărat
(v.24-30 );
Versetele 31-3 3 constituie finalul cap. 3, dar în acelaşi timp pot fi
considerate, cum swrt aşei.ate în versiunea Teodotion, ca fiind începutul
ERE ŞI EXEGEZĂ; Capitolul 3
- - -- -- TRADUC
--~ ~~~~~---_105
viza o epocă destul de târzie, dar nu neapărat epoca macabeană
9 27· 14,41). Cu toate acestea, credem că epoca macabeană (cf._lM. 4,46;
' ·' · dată alcăt,,;~; · fr
mat b~e ~ ..a se potriveşte cel
u,uu acestw agment Versetul 38, în care se lllle
că sacnficule au m~~~ ,ne. .este ~-e un real folos în afirmaţia făcută. sp
Data ~-că~. Cantlr ii ~elor trei tineri" (v.46-90) este şi mai di-
ficilă a fi stabilită. Simpla menţionare a Templului în v.53 nu constituie
un ajutor preţios î~ s~bi~e a ~mpului con_ipo~ţiei. Cert este însă faptul că
refuzul acestor trei tmen mde1 de a pracilca idolatria, faptul că ei preferă
moartea în schimbul slujirii altui dumnezeu, oferă cititorilor un bun exem-
plu în lupta împotriva persecutorilor.
. a) Statuia sau chipul de aur (3,1-7)
(1) 509 Regele Nabucodonosor a fdcur 1' un chip de aur
înalt de şaizeci de coţi, lat de şase coţi şi l-a aşetat în
campia Dura du, ţi.nutui Babilonului. 511 (2)Şi regele N•
-
bucodo nosor a trimis sd adune pe satrap4 pe mai-marii
dregători, pe cârmuitori, pe înalţii funcţionari, pe vistier-
nic~ pe legiuitori, pe judecători şi pe toţi şefii provinci-
ilor pentru si:ntirea chipulu f1Z pe care-l ridicase Nabu-
~• • ,_:,113 •
codono sor regele. (3)Atun d s-a11 adunat salraP" , wu-
marii dregători, cârmuitorii, înalţii funcţionari, vistier-
nicii, legiuitorii, judecătorii şi toţi şefu prqyinciilor la
sfinţirea chipulu i pe care-l ridicase regele Nabucodonlr
508
Kuhl,op.cit. p.90
509 c- t .-lnt · Teodotio n adaugi :"în al 18-lea an al situ „-pe~ a tn,-te- A ...

!""
aceasti aluzie
cap.4. De fapt, v.31- 33lipsesc din Septuagintă. ~P uaP". • şt . . . . • eacl IH' adicl pomete 2 litere ale _ __ ...,,.
..t
trebuie sl ne amintim ci cifra 18 se scne tn gr '. . Iisus Fiul lui DumneUU
În ceea ce priveşte structura cap.3 trebuie să facem unele precizări. . nui:;QT I:) pentru "în .
acest al
·a sa s1atuie adicl pe omul care era li. n
I asus \~• el 18-lea an el l-a mutat pe • -
. . . •-r·-
Mai ~ remarcăm faptul că Biblia greacă adaugă după v.23 Rugăciunea care a locuit în lume, • înviat din morţi propn '
lui Azaria (v.24-25), cântare a prieten ilor lui Daniel (v.46-90).Versetele zenta, pur şi ireprof3bil" (Sf.Ipolit, o~.cit. p. l l 7) cauzativi "a Jacut 1d n fac6'".
(Rd
,10 "regek a fllcut ", dar cuvintul arama1c are valoare
24-33 din textul aramaic sunt numerotate de la 91 la 100 în Biblia greacă. În
Peter-Co ntesseop .dt. P· 59) . Teododloa· h •u 6iw AEtpc,
versiunea latină înaintea v.24 se face unnăloarea menµwie : "Quae sequwi- m Septuap nta are: iv nE6ic.> ~ou ~.Ep,po lou iar •
tur in hebreis voluminibus non reperi" 507 • Aceste adaosuri le găsim numai în în timp ce TM are: "în cimpla Dura · . termen cultic ebraic.

de•=~
greacă şi siriacă, şi nu au Bcut niciodată parte din textul original .s12 Lahlnukk.at şal ml, = la sfin~ea chipului. Hlnukk-
. Afirma-
ţiile Sf. leronim sunt clare: "hucusque in hebreo non habetur, et quae persan care a c1evaiit tu
posui- vid
mus, de Theodotionis editione translata sunt'' .
Rugkiunea lui Azaria ar fi putut fi ataşată aici la începutul
m Nl)P;\1"°,tt'1 (la'ihald arp•~yy l) pluralul cu cele u ~
care,
grcacl şi în latini sadrap. Cf. m Eat. 9•3_w' 111 C şase nume care unneaza desemooa
li:
tere, constituie sintema cea mai lungi din BI~- c: 1
luptelor Macabeilor. Dar, după Kuhl (op.cit., p.103) tradiţia plasează acest prefect sau maretc ·meg.Ator; palii-
fragment în epoca lui Ieremia, când un anumit personaj cu numele A7.aria a za alte functu.. administr
. . ative
· (-•-•yyl
•..-- 'dc la I pa . . •ldarld"rayyl""' .a... •- • · - •
Ul ·-
vint de origine
de la ,•••• • vimermc,_ trezarier
acadianl; · · ·
jucat un rol deosebit în viaţa conaţionalilor lui (cf.Ne.7,7; 8,7; 10,4). Acelaşi wata de la peta&=guvc:rnator, cu • • cu-
. __:..,..
. . persani, s ••• rayyl . decltor do onglllO .,...__,
autor face observaţia că absenţa profeţilor menţionată în rugăciune ar putea consilier, cuvint de ongme • d la tJpt•Y == magistrat. J~ Obt«Vinl
vârt de origine penanl; dptlyf eoritate de origine ebraici ). - - - • el fuoc&illo
lllUlni do la lllt61l (•ltlon) :" .~ . ~l puţin daieazi din epoca ..---
,., CCM.Delcor , IA lare ... op.cil., p.88 reflectl o administra~e al c1re1 titU atun ' - --
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
106 - -- ...!.:..::.:.=.:;~~~~----
- - - - - -TRADUCERE 107

sor şi au stat înaint.ea chipului ridicat de Nabucodono- proble~e din cauza termenilor d~ ori~e greacă. Septuaginta prezintă mi .
sor. (4)îi un crainic514 a m-igat cu glas tare: «Iată ce vi adaosun .faţă de Textul masoretic. Câteva elemente ale '21'..- . . : • a
se poru~ceşte vouă, popoarelor, neamurilor şi limbilor:
· · ·1 ~ d ş· . u-...lw capitol tre-
bwe pnv1 c m eaproape. 1 anume: statuia sau chipul ridicat d N b codo-
,. . . l I tr~-bit ,515 fla t I •516 .
nosor, mstrumen
tl
e e muzic
.. pentru credinţă şi pedea
·a1e, martiriul e au
(5)/ndat.ă ce veţi auv. g asu urn „ei , u u Ul ,
,Sl 7 •516 -'* • lu ,SJ9
chitare, , harpei , psuu-erionu , , cunpoiu • • l •520 •
ui şi al rului de foc aplicată celot trei tineri. psa cupto-
tuturor instrumentelor muzical.e, veţi, cădea la pdmant şi Chiar ~că av~m "un indiciu_posibil despre originile din secolul al
v4 veţi închina chipubli de aur pe care 1~ ridicat regel.e VI-lea al acestei relatări, este clar că mstrumentele muzicale menţionate de
Nabucodonosor (6)/ar, cine nu va cădea la pământ şi nu mai ~uite ori în acest ca~it?l ~e ori~tea~ spre o dată mult mai târzie. De
se va închina, chiar în acel moment va fi aruncat în fapt, m contextul persecuţiei lw Antloh IV llllpOtriva evreilor şi instalarea în
mijlocul cuptorubli cu foc anătorl »
521
(7)De aceea, Templu a " urâciunii pustiirii " (1Ml,54;Dn.9,27;11,31) capitolul nostru
când toate popoarele au aur.it glasul trambiţei, flautului., capătă un sens._ El î n ~ la martiriu (cf.1Ml,57,60-63;2M6,9-11;
chitarei, harpei, psalterion.11lui şi al tuturor instrumente- 18,31;7). Probabil salvarea mrraculoasă a tinerilor ieşind din CU1>tor nu este
lor muzicale, toate popoarele şi neamurile şi limbile au străină de tema învierii enunţată în partea a doua a cărţii Daniel"~22 . .
căzMt la pământ şi s-au închinat chipului de aur pe care- La v.l, Septuaginta precizează data când s-a ridicat statuia prin ·
I ridicase regele Nabucodonosor. adaosul "în al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor", adică cu 1ll1 an
înainte de cucerirea Ierusalimului. Pentru unii, statuia a fost ridicată în sens
Regele Nabucodonosor a ordonat fabricarea unei statui de aur şi a comemorativ la împlinirea unui an de la cucerirea I~ului. adică amu
aşez.al-<> pe câmpia Dura (Deir) ·situată în provincia Babei. În vederea 587523 • Pentru alţii, construirea statuii şi ridicarea ei este un act de orgoliu
inaugurării, regele a convocat pe toţi înaltii funcţionari din administraţia re- din partea regelui cu ocazia reorganizării imperiului în urma cuceririlor :B-
gatului să fie prez.enţi la locul respectiv, având chiar obligaţia de a se în- cute din India până în Etiopia (cf. Est.8,9): fiind vorba deci de un moment
china chipului la semnalul dat de un crainic. Evreii, refuz.ând să se închine comemorativ în cinstea victoriei sale. Cert este că limitele în care putem si-
~ ~ ido~ a~ fot denunţa~ regelui. Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, chemaţi tua cap. 3 sunt: tenninu!I a que, perioada exilului babilonian şi ~rminus
mamrea regelw, au rămas consecvenţi în refuzul lor. Regele, în mânia sa, i-a ad quem, secolul al II-iea î.Hr. Statuia sau chipul de aur "înalt de şaiuci
condamnat la pedeapsa cuptorului de foc . Deşi relatarea evenimentelor is- de coţi, lat de şase coţi" 524 nu este descrisă aici şi nici din alte locuri nu po-
torice este limpede , totuşi capitolul 3 este complex. Datarea sa pune multe sedăm ceva indicii.Sf Ipolit crede că statuia imită pe cei şaizeci de patriarhi
care prefigurează şi modelează după trup sta~ lui Dumnezeu, Cuvântul
care s-a ridicat deasupra tuturor patriarhilor525• lntt-o altă lucrare zice" de
526
,1. Kl.rozi'( 1ml) . .
~ cram1c. Cf. Elt.1!22; 3,12; 8,9; la. 66,18, Jud.3,8 şi Apoc.S,9; 7,9; 10,11;
_ q. la Adam până la Hristos există şaizeci de Părinţi care s-au odihnit pe patul
11,9, 13,7, 14,6, 17,IS. Ac~st cuvant este fie de origine aramaic! de la kn, fie de origine
krJ Pu {, ~ v care a flcut pe cercetători să vadl în acest verset o influen!l
greacl. de la
lui Solomon". Iar " şase coti de lată " reprezintă cele şase zile ale creaţiei .
513
greacl (O. PlOger, op.CIi., p.172) Două probleme trebuie lămurite: pe de o parte, explicarea ~~­
IIIDl'dela
• nat • în ~';8; · ·
lrimbiJl ( kEe 111 ) instrument din corn, lemn sau metal. Este menţio-- unilor statuii, pe de alta, a detennina ce reprezintă ea~rt e~e că_dlin:CDS1u:
~ la E l ~ - ( sec. XIV î.Hr.) Cf. lo1ua 6,S şi Dn. 3.5.7.10.15. nile statuii sunt colosale, căci ea avea treizeci de metri înalţi.me ŞI trei metn
"'
m
-.:!::'ita, a
de .I mairoqî - flaut (in gr. aup 1.a1&,o t) Cf. Jud. 5 16 El poate fi din trestie
sau os fi dl un IUDct ucuttt . ' · ' •
......
.
= kedb 41îtirot (gr· 1C1.6ce1.r) "-~-- ·
... · ,_e numa, in acea capitol ti nu arc un sens ro-
lipot.
11
' SulJ'b• de la slllk' • barp1 de unde m A Lacocquo, IA liw• ... p. 55.
prOUd reputatic la . de t:r- 0 •1L~UIC'I f_i lat. aambuca. lnstJUJJICJ)tUI sirian de
Plaaoo ii interzice (v!':'aepu::: r;t, !~osrt
1 numai de muzicienii. 11.t,i ti de prOfltituate . '
'
23
24
O. PlOgcr, qp. cil., p. 52, . . hi
mut realizlrilo
tn Scripturi cifra 7 face aluzie la. perfoc~un~ di~ W: ~- 6 ~voci . •. fl O corelaţie
0
"' p"Mlltfria (sau p"Mlltfdn: 3 7) de la • .apud AI...aoocque, IA U11r• ... p. SS.
!°
!"· • • l." 'Ie 1.0 v, lat psalterium; tn lui. Referindu-se la cifra 6, unii exegeţi. _în ~ - fatali~ ll ~-:0:W oumlr aJ

, .........
pcnan1 ti lrlbl: Nlldr. Ace..• inatrum pantr,
tHr.
,oe T• -
dnemneazl "naazica„ în
cm n BNim m estul Meclita:anei din primul mileniu
_cimpot;gr.ou11+wv1a
..
genera(
Acest tcrm
Li
•
•
~ 0 &reaQ Noului Teatameni (Lc.15,25)
între H6() de coţi" din Daniel cu ahe evenuneotc §l m spQcia1 cu
fiarei din Apocdpd 13,17-18.
........ u auuuOf Of' Ul • °'.~IIAII •
.
nu

go..,..ogte
,u N'"-"-·I ... _._ il 1 . Hrist ...,._,._e inQett Sf. Matei ne oferi o •o
.
-·-• · caro pldnd
.
vorbc,fte do pptezOCl
leimul de tllllrument .apare pentru prima datl la
do ta Avraam cuprinde trct aeru de paisprezCQO. oumo. Fer. Augu,ti . . doul (Ct:J La-
Polibiu (XXVI 10· XXXII 4 .
fU ,..._ ..,.., ' ' • lpre &OU 200). şi cin~; Sf.Irineu. Epifani~, Clement ~oxandrinul ~~c diQ ppie zeci li
YIMIWtl = în aaptorul ai foc grange, L 'Ev11111iu a Soilll L11c, Paris, 1921, P· llO 12.). • u 7 pata b),
deapd era în cur, în Babilonia lui N a b u ~ ler. 29, 21 ne arau ci acest sen de pe- 126 ColfNllluiM 1" Clnllu• cbl4nlor III, 71 (apud Sf. lpohl, op. t:il ., p. '
 TRADUCERE ŞI EXEGEZk Capitolul 3
108
- TRAD_:....u:...;c:..:E:.::RE:::::..:!.Ş~IE~XE~G~EZ~Ă:~·~Cap~ito~lu~l3 ~ - - - -
________
109
lăhmes21 "proporţii care fac să ne gândim mai degrabă la un obelisc scul
• ..s2s Ptat, Ce reprezenta statuia, un zeu sau pe
t'"
decât Ia o statwe ·
Herodot aminteşte de o statuie în aur, din Babilon, pe vr
529 te. Ipolit al Romei , influenţat de cultul adus
538
~ot~e-
,p .
s~t Împărţi­
derat că regele a fficut statuia de aur după visul pe car 1 VUU7.aţi, a consi-
lui Cirus, a idolului Marduk, înaltă de doisprezece coµ . Aceasta însăemea
· d o · I A. M spus 1w· Nabuc odonosor: ",,.. , u, o, rege, tu eşti cam,[ dee -a avut · Daniel
.. i-a ·
departe de cea descnsă ~ ~e.
_,.530 este
_ont~ome,.,,·531 face o paralelă între " Adri r- aur a1statuii" (l,.18)ŞI
Jar rege1e s-a man t cu această declaraţie şi orgolios în · · ·
colosul din Rodos, cu o ~nălţune_ de şaizeci de coµ , cele trei statui din imagine exactă a ceea ce a văzut pentru a fi adorată de ~ sa, a făcut o
aur aşez.ate pe templul lw Bel, ~tre _care una avea patruzeci de picioare zeu" 539 . Fer. Ieronim540 şi Sf. Ioan Gură de Aw-5 41 de asemoeţi cacredundumne-
înălţime532 , şi statuia din aur a lut Jupiter "de o greutate infinită" pe care . . tă . ' nea, că sta-
părere sunt şi comentatorii. od · s R
h 3'43 yDe aceeaşi
twa. r'rezm42 T
pe re~e.
Antioh Epifanos a ridicat~ la Daphe despre care ne mărturisesc, în operele ,.544 . _545
D~n_ve ~ , r~~c on , -~un~ , Ziegler , Cbarles546, pentru a aminti d<a m enu . .
lor Sf. Iustin (Istorii XXXI, 2) şi Ammien Marcellin,( XXII, 13)5JJ_ cap.va. 1n spnJmul acestei 1de1 vine şi textul Septuagintei la v.12.
H.H.Rowley vorbeşte despre statuile (la plural) pe care Antioh IV le-a Textul aramaic (cf.Dn.3,12.14.18), însă, vede în statuia ridicată de
aşez.at în Templul din Ierusalim534 , în timp ce Ginsberg5 35 vede în relatarea Na~ucodonosor ~hipul unui zeu venerat de rege, probabil Marduk. De ace-
din cap.3 un mesaj ce se transmite din veacuri îndepărtate evreilor anilor eaşi părere este ş1 o parte a comentatorilor moderni547 • în special v.12 şi 14
167 - 164. A.Montgomeiy (op.citl94) citeaz.ă pe Eusebiu (Praeparatio nu ne ~nnit ide~carea sta~ cu regele însuşi. "Caldeenii care îi denunţă
Evangelica IX, 39) care menţionează o statuie a idolului Bel în timpul lui pe evrei se expnmă de o marueră care nu lasă loc îndoielii: <<Ei nu sen,esc
Ieremia (cf. Ier.7,54.56) şi Berosus (înainte de anul 250 î. Hr.) face men-ţiu­ dumnezeului tău (Qere) şi ei nu adoră statuia de aur pe care tu ai ridicat-
nea că perşii cunoşteau deja practica statuilor umane de pe vremea lui Arta- o»". La fel, în v.14 Nabucodonosor le reproşeaz.ă tinerilor evrei: "voi nu
xerxes II. Faptul că venerarea statuii era obligatorie poate fi în raport cupo- sluji,ti dumnezeului meu şi chipului de aur pe care eu l-am tJ§ezat". Aşadar,
litica religioasă a lui Antioh IV, care i-a obligat pe evrei la cultul idolatru în- textul ararnaic nu este ambiguu. Peşita, care urmează textul masoretic, este,
cepând cu anul 168. Singurul punct important , însă, este cazul de conştiinţA de asemenea, foarte clară. Şi Teodotion urmea7.ă Textul masoretic, dar aici
pus tinerii~ evrei, a căror conduită va servi ca exemplu pentru timpurile de traduce:-roic; 8eoic; oou ou lcnpeuouo1. Versiunea Septuagintei
persecuţie. 1n Septuaginta, chipul îl reprezintă pe regele însuşi(Dn.3 , 12.18), diferă puţin de textul aramaic pentru v.12: KCll 'tft> d~Ca>l.Ca> oou ouK
conform obiceiului regilor alexandrini care se divinizau ei însişi: se cunoaş­ EÂc.t"tpEEaav 1Cai 't!l E\KOVI OOU 't!l XPUO'fi 'O f<J't1)1C1Zc; OU
te epitetul oficial al lui Antioh IV, theos epiphanes536 . o a v. M. Delcor traduce această frază aşa: "ei nu au adorat
1t p o o e1eu v 'l

Toate acestea nu ne ajută să identificăm statuia colosală din Da- imaginea ta şi nu s-au închinat in faţa chipului tău de aur pe care l-ai
niel Faptul însă nu ne împiedică să admitem cele relatate de cap. 3, care ridicat" 548 • Observăm că "dumnezeul tiu" din Textul masoretic corespun-
P_robabil ~u suferit unele ajustări de-a lungul timpului, şi nu trebuie să cău­ de expresiei "chipului tiu" (eH>wl.Ca> aou) care este pus în paralelă cu
tăm soluţionarea problemei pe baza dimensiunilor statuilor amintite de către -rfi ei1eov1 oou(chipul tău). "Acest chip sau irna~ ~te fi ~eleasă ~
a ~ antici, ci mai degrabă trebuie să sesizăm mesajul care ni se tranSmite o statuie divină venerată atât de rege, cât şi de supuşii săi, fie, JD31 probabil,
ca propria efigie împărătească..s◄ 9 • Precizăm că traducătm:111 Textului~
ŞI cum ~ M Delcor37 , trebuie să presupunem că autorul a dorit să
retic a adăugat în 't!l E\ICOVI 000 ••• 'fi Ean,xa~ deşt pronumele perso-
sugereze pnn aceasta puterea şi orgoliul lui Nabucodonosor.
nal la a doua p e ~ este absent în aramaică, schimbare ce s-a produs sub
snSe
!
"'M. pare el este 0 .lositl unitatea de mlsurl cotul (=0,48m).
n,
.SJO
1-,°:!':'•
u livre, p. 90 (Cf. Pliniu cel Bltrân, Im>ru ""'""'"• XXXIV, 18).
• 'IIJ.
m Op. cit , p. 89.
"' Ibidem.
m q,.ar., p. 197. S40 C...,,._.,tu in ~ . PL, t 25, col. 505.
~...op.cit XXXIV, 9 fi f. u. M. Delcor, Un eta u tr,u/,u::tuHI "111r101111U11114 " • '4 ui co,,,,,...,tu in JJ"""1an. PO, 56, 00L 210.
" 1 ~c "'°""'!•,._,,_••.•DaIJ/,fiJ "Tallls" VII, 1969,p. 31. kl n. Bool ofDllllia, Cambridge, 1905, p. 35.
0
JSJ V · M llab&ie ne vOfbette ti Diodor- din Sicilia (li 9) '4l I..Sau,uBil>'-, Paris, 1882,p. 114.
Ul · Delcor U ' .
JU 111,. al. , IICG.. .. , .,,_ t:ÎI., p. 31. '44 Op. cil., p. 68.
..,, .,,,• • • p. 261-269.
,u.rr.-,p.ll.
„ Acea.la 'ldlrette
·· chiar
:..a
34-' Op. cil., p. 22.
Crilia,l... , t!P, cit p. U, . 31 . A. MoatgonMl'Y• -,,.cit. p, 195.
•ar,,
,,, ....._.=.--în
MII

• • ,.31.
JIOZtjia .•outrt cu privire la autorul cArţii Daniel: unele 1ragmente. CI
acns tn sec. al 11-Jea i.Hr., ele au circulat independent. fie în sens, fi
N.W. Porteou,, fP,cit., p. 45~ A.Bentml.
S4I U liVN ... , p. 9J,
,..,Ibidem.
P. · ' ·
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
110 ------------!.:..=.:.:::=~~~~ 3 --~ Ul

. - talitat divinizării regilor 50 . Se ştie că Ptolomeu Il a făcut Primul instrument qaml = ebraicul qaren O .
influenţa ŞI men ea Pt l I probleme. T otuş1,. unele traducen. influenţate
. u ar trebw să Pună
•d 1 · l aşezat în temple reprezentand pe tatăl său, o omeu , care a de versiunea
A

un I O Şl -a
• •
"di
3 L „ 1 spune Teocrit: "Ptolomeu a n cat mamei
. sal
c prea m-
. cuvântul salpiiix _(= tuba, în latină). De unde această diverg!;f re•~esc
munt m 28 . a ic ,
bite ŞI ta w u .
".
.
•
ăi
1 1
. • tăl · să temple unde tămaiază parfum~m aceste ternp e, e-a n cat
splendide statui în aur şi în argmt, aJ~tătoare celor ~ tr esc pe pam3?
Chiar dacă statuia nu reprezmtă pe rege, CI pe w:1 zeu, trcbme ~ ne
.di
t"ss 1
v

.
•
Iosirea cuvântulw salpiiix în traducerile greceşti pentru a reda
qarnâ. Niciodată, însă, traducătorii greci nu folosesc keras oentru.
cuvântul §ofar, fie în context militar, fie în cadrul cultului3ss_ ·~ foi~~
3

=eul
. fo-

· · că regele era "locotenentul" zeului, în special, la sărbătoarea de 21 ori he keratine şi de 40 ori saJpiiix; salpih redă de 28 ori hşşoş•rih,
ammAnul~N I
Anviziunea lui Y. Kaufmann552 : "două relatări ilustrează de o care înseamnă trompeti din metal556 . Psalmul 97, 8 este locul care aruncă
w ou. "d l
manieră particulară eviden~ind natura luptei du~ de I~el 1~potn~a 1 _o a- o rază de lumină deoarece cele două cuvinte ebraice sunt alăturate. De aici,
A •

triei. Este vorba de relatarea viţelului de aur - stigmauz.and 1dolatr1a lw Is-
rael _ şi cea, mai târziei a statuii, ridicate _de Na~ucodonosor A(Dn. 3), des-
criind cultul păgân ... (In ambele cazuri), 1dolatria nu e~e decat cultul adus
unui idol fără nume, reprezentând nici un dumnezeu, ş1 adorată pentru ea
însăşi. Într-o perioadă târzie ca perioada persană şi ~iro-gr~că, ~mporta-
mentul evreilor cu privire la idolatrie era încă determinat pnn credinţa după
care păgânii adorau idolii-fetişi" .
Convocarea tuturor magistraţilor regelui din v.2 cumulează nume
de functii de origine acadiană, persană şi aramaică, probabil conservate în
titulatura regală seleucidă, ceea ce ne aminteşte de guvernarea persană asu-
pra Israelului. Termenul satrapi este de origine persană şi îl mai întâlnim în
Ezdra 8 36· Est 3 12·8 9·9 3· etc şi desemneaz.ă pe funcţionarii babilonieni.
cuvânlttl '~d~~~~' •(;dregitori) este de asemenea de origine persa-
nă, ca şi gedâbrayya' (=vistiernici) şi detabrayya'(=legiuitori). Cuvintele
sagan şi pe'1ah sunt de origine semitică.
Satrapii adunaţi în jurul statuii trebuiau, la auzirea crainicului regal
şi în sunetul instrumentelor muzicale, să se închine şi să adore statuia în aur.
Cât priveşte cuvântul crainic, aramaicul klrozA, după unii este de origine
grea.că 1eii pu~ 553 , după alţii de origine persană. Gestul de adorare ordonat
tuturor celor adunaţi trebuia să se facă în momentul în care orchestra
compusă din câteva instrumente (3 ,5.7.10 .15); recunoaştem în înşiruirea lor
nume ebraice, feniciene şi greceşti . Finalul expresiei folosite arată că
enumerarea nu este completă : w•-kal z'ney z'mirâ "" şi toate celelalte ins-
trumente muzica.le. Cele şase nume de instrumente pun multe probleme de
identificare554 •
rezultă că avem de-a face cu două feluri de salpiiiges: trebuie să-i cântăm
Domnului en salpiiixin elatais (= cu trompete din metal=~aşoş•roth) şi
prin phonei salpiiigos keratines (== prin vocea trompetei din corn= War.
Cf. şi 2 Paralip.15,14: en salpinixin kai en keratinais)5 57 . În context cultic
găsim totdeauna salpiiix, ceea ce ne face să credem că aramaicul qamâ
desemneaz.ă un corn analog lofar-ului de la Templul din Ierusalim.
Al doilea instrument malroqita vine, din rădăcina semitică lrq =a
· fluiera şi care în ebraică, apare sub două forme: rreqâb (= fluierat) şi
§•riqâh (= fluierat sau sunet de flaut). Ebraica biblică cunoaşte două feluri
de flaut: ciÎgab şi '1ălîl. În Septuaginta Ilirii este ţradus prin au1os ""
flaut5 58 •
Unnătoarele trei instrumente care urmează sunt instrumente cu
corzi. Primul din ebraică qatros (ketib) trebuie modificat cu keho -~itns,
unde se sesizează numele grecesc kithara sau kitharis. lradu~tom _mo-
derni au tradus fie prin liră, harpă, lău~ fie prin c~tari. 1n ~amel 3, ~
trebuie tradus cu chitară. Acelaşi lucru îl fac ŞI traducerile greceşti şi
latineşti. Chitara ~ nu este lira, deşi ele sunt foarte asenw:iătoare, ba
chiar se confundă 59 .

''° Sclcuciz.ii fi Ptolomeii s-au aut.odivinizat, probabil, dupl modelul lui Alexandru cel Mare.
(ct:L.Cai'aux fi J.Tondriau,Un conaurenJ d,, CluistianulfU.U Cub• da souvaaina
m ""- I.o ci-rililllluM ,rko--rt1MOUU, Paris, 9S7, p. 201 9.u. apud M.Delcorµ lii,re .. . p.93). m Ibidem, p. 23. J6 • VT 29 p 25.
Pierre Grelot, L 'ordeutn tu DoniM II, 5. 7. JO. .,, tn
" 6 ' ·
m lllylla, 17, v.1~2-126 (~ad. Ph. E. Legrand) apud M. Delcor, u /;vre . . .. p. 94.
m ~ i. Bibk. Pana, 1970, p. 23, apud A Lacocque, u li"•··· p. 56. m Ibidem. . lllabiletto o li.III de corcs~
5
,,. H. ,llowley, Tlte Ar"'"41ic... .,,_cit., p. 14.S. " ln art. "M1UÎ4Ue" din SDB t.5 col.1432 E. o~~J· mair6qlatstodal ca eduvaleat
ltcdlm un tabel oferit de: T.C. Mitchell. R. Joyce, Th• m,,:,iaJ IMtrlUWlll6 in NdJd•
ouvlntului hlUI ceea o; dupi p1moa lut · .
C::ot _..,
între instrumentelo foloeiie la tomr,lu. ti ~• ~ont,olabil.. .
u,mlre"8 ut1li1MCA
~ iollN·
th:,u,,'1 Ord,...., în D.J.Wiecman , .a., Nota°",_,. Probl.u ile th• BoH of DII- 5" P.Grelot "L 'orei,_,,. M Dtuwl IIJ-, Ml, a,., p. 28 •30
-,, Londra, 196.S, p. 19-27 - .
ment în literatura ti arta antiol
 TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
111 -----------....:: :...:!.:._~~~~~ ---- 113
unneaz.ă sabb1{â (= gr. sambyke, lat. sambu- O problemă dificilă o oferă însă ultimul 1ne!h-,.,.._ ..
Instrumentul care
rin harpă . Dar, există mat. multe fe lun. de •~pa
h,:, m~ M
- . ontgo- ~
care nu este al~ decat gr.avµ<J,wv1u{syrnîonia) . ABev S67
A wu~nt sumpOn' i
.......

Y
ca), l-au tradus dp .ere a acestui instrument: mică harpă tnungluulară cu se vadă în acest mstrument un cimpoi, idee la care s-au raJianat ulţi~pune Să
mery a făcut o escn . . ... ul 560 A
· · ete ascuţite asimilat cu tngonon- grecesc . cest ton· ŞI· comentaton.· EXI·stenţa . . . m Iwnea veche a fost nnrll m l îndtraducă-
.
~tru comestşi cunsunoscut de Aristot561 (Politica 1341 b,l) care l-a interzis în
A

· y....- a oială de
in.Strulilent e . . · · l G.F.Moore(l905), iar A.Montgomery o acceptă cu rezervă. Au fost şi .
educa ·a tinerilor. Strabon ne oferă alte . p~1~ c~ p_nvrre a ~c~st deosebite: Charles, unnat de Heaton considera el este voma de , ~
. ţJ nt D .,.11 ce îi atnbuie o origine as1atlcă chitarei
msmune . u.- .
(kitharan as1atm .
Stemmann zice . .
p1peau. 11mpan
,
barb ..x
ruson), enumeră O serie de instrumente de proveruenţă a1d mtre care ş1
A •

Făcând o incursiune în literatura greacă, P.Grelot crede că termenul

sambyke. . ..
"La origini, se pare că este o invenţie a smeru·1or: 1ap
'"' tul t
es ...e con-
firmat de numele semitic al instrumentului (sambyke, de la sabbukâ/sam-
• . • 562
buki) femc131l sau aramaic .
' Trebuie să rămânem la traducerea lui cu cuvântul chitară.
AI treilea instrument cu corzi p~santerân (în rom. psalterion) este
tradus în limbile modeme în multe feluri. Psalterionul însă nu este nici lira,
nici harpa, nici lăuta (barbitos). Trebuie să vedem însă de unde provine nu-
mele grec ta l-rt\e1ou (psalterion) şi dacă este posibil să identificăm ră­
dăcinile lui. În Biblia greacă, traducerea lui este diferită: uneori traduce kin-
nor (Ps. 48,4; 80,2; 149,3), uneori nebel (Ps. 32,2; 56,8; 91,3; 107,2; 143,9;
150,3). Dar în Ps. 56, 9 unde psalterion-ul este alături de harpă kinoor se
traduce cu chitară şi nebel cu psalterion.
O raz.ă de lumină în identificarea instrumentului aduce Fer.
Augustin563 : "Ce este psalterium? un instrumnet din lemn cu corzi .. . Între
el şi chitară, există ceva deosebire. Specialiştii zic că diferenţa consistă în a-
ceasta: lemnul pe care corzile sunt întinse pentru a răsuna, psalterium îl are
în partea ~rioară, chitara, în partea inferioară" . O altă informaţie ne-o o-
feră Aristat=- care include psalterion-ul în categoria harpelor al căror corzi
sunt legate de o traversă fixată aproape perpendicular pe cutia de sunet
Toate harpele nu sunt transportabile, consideră Aristat, psalterion-ul, ca şi
chitara, se poate atârna de umărul stâng. Făcând o anchetă în spaţiul oriental
şi în cel al reprezentaţiilor artistice ale antichităţii, în special în sfera
iraoianA şi mesopotamiană, P. Grelot'65 ajunge la concluzia că psalterion-ul
este oebel-ul biblic pe care traducătorii greci l-au asimilat cu psalterion-ul:
"psameda din Dan.3, situat în Babilonia eleoizata, trebuie să fie de aceastA
formă-566.
symfonia "poate să însemne, o armonie de ansamblu în care sunt asociate
fie instrumente, fie voci: de aici derivă accepţiunea metaforică a termenu-
lui"568. Poate, aşadar, să repremite un ansamblu de două sunete, vocale sau
instrumentale, care se armonizea7.ă569 • Isidor de Sevilia570 asimileazA ~o-
nia cu flautul-dublu, idee ce se acordă cu o descriere a lui Pol11>iu5 1 şi 0
precizare a lui Dioclor din Sicilia {XXX, 26). Un text din Fer. Augustin572
lămureşte cât se poate de bine lucrurile când evocă banchetele din timpul
său: "Este obiceiul, zice el, de a aşe7.a înaintea caselor lor instrumente mu-
zicale, de a pune cântăreţi de dublu-flaut (sympboniacos) sau nu conteaz.ă
ce genuri de muzică seducătoare şi ducătoare la nelegiuiri". P.Grelot se
opreşte la flautul-dublu, instrumentul indicat pe locul al şaselea în enume-
rarea autorului cărţii Daniel. "Orgiile lui Antioh Epifanes, zice el, în Slllletol
flautului-dublu ne apropie de cartea Daniel" şi întrucât arta antică, la care
face referire P. Grelot, evidenţiază folosirea acestui instrument la săibătorile
religioase păgâne, în special, în cinstea lui Dionysos, "se ştie că după
profanarea Templului din Ierusalim, sub Antioh Epifanes, s-a introdus cultul
lui Dionysos în oraş (2 M 6, 7) şi nelegiuiri şi orgii până în altarul sanctua-
rului" (2 M. 6, 5)5 73 •
În concluzie credem că orchestra care a contnboit la sarbătoarea
lui Nabucodonosor e~ alcătuită din cele şase instrumente: trâmbiţa, flau-
tul, chitara, harpa, psalterionul şi cimpoiul (dublul-flaut) şi "alte ~ -
mente muzicale" (expresie care lasă deschisă lista ~ ~ l o r 1!1UZ1cale
şi care conturează cât de cât în mintea noastrt mUZJca practl~ m coltul
pigân, în Babilon, la vremea când Nabucodonosor a ri~cat ~ de aur. .
Prosternarea şi adorarea chipului era obligatone ~ -.~op
funcţionarii (mtre care şi cei evrei) "şi toate popoarek, ntamunle fi im-

5'1 Op . 19 .- "ci.
• CIL, p. . . cereasci c:u o iimfooiO COfflll
~ Art cit., p. 36 Cf. (Cr""1yl. 40, cd) care oomparl ~ (li y,,,... _.., J,11$; J,Jl;
*Ibidem. p.32. "' P. ~elot faoe referiri la Platca ( ~ 531 .re), ~!cero •
561
Ibidem, p.31. Scrisori 16, 9,3) şi Seneca ( 12,8) Scruori dii• J,acili,u.
.no • .,..,_... el
: Ibidem. Cf fi T.C. MăchelI, Jl Joyce, llrtciJ, p. 24. P.L. 82, 167. lui Antioh Epifanel zsce: l.,&IIY
.,.. ~ - - - ; , , Pl"""'1r, P.L.36-37, col. 900, apud P.Grelot, 11n.cil, p.33-34. m Polibiu (Istoria XXVI, l•) caro dosaie oomportune$11lllita ~ (-thder) al ..,..
,e Pllliliu '69 li, 12, apud P. Grelot, lllt.cil., p. 3-4. auzea ci tinerii chefuiesc împreuni undeva. apiroa
· Ârt cit., p. 3,. 312
fflnlu".
"'Ibidem. CT E. Gerson-lGwi, SDB, t ,, col. 1423. E1U1rralio;,, h_,,,,,,,. 41, 9 (P.L. 36, 470).
,,, A .
rt CIL, p. 38.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 -----------=---..---.::.::=:-=...::::~~----
3 115
114

Caldeii, funcţionari legaţi de cultul păgânesc elen .

. " . · care apare de câteva ori în cartea Daniel:5,19;6,26;
blle (v 7, expresie h. h. A

la pământ şi nu se va mc ma," c iar m. acea

A celor trei tineri evrei care au refuz.at închinarea 1a idol·' 11.,,, 1~ ~ nduita
7 14) ,ar cme nu va c""..,ea
": · uu, A n nişte iudei
• ....

Nici că au luat m seamă porunca la ... "(v.12). ···

ciipă,va fi aruncat m mijlocul unui cuptor cu foc arzător! (v.6) Dm t~>..1
· că în apropiere era un cuptor de foc care se folosea pentru nevotle
: ~ şi acolo trebuiau să-şi găsească sf'arşitul cei ce nu ar fi_executat po~
. dată prin crainic. Acest mod de pedeapsă ne aminteşte de cei b) Denuntarea tinerilor iudei (3, 8-12)
runca rege Im · fi · ~
doi falşi profeţi, Sedechia şi Ahab, pe care regele Nabucodonoso~ 1-a npt m
foc, fără o motivaţie cunoscută (Ier.29,21-22), ~espre_ cartagme21, ~e ~~pă
mărturia lui Diodor din Sicilia574 , aveau o statme a lw Cronos a_cărui p1c1or (8)În acest timp, s-au apropiat câţiva bărbaţi caldef 7' IÎ
au pârâr pe iudei. (9)Ei au început s4 vorbească rege-
79
se tennina într-un cuptor unde erau aruncaţi copii vii, sau chiar de pres-
cripţiile Codului Bammurabi 575 care prevedea, deşi rar, a~eastă pedeapsă. lui Nahucodonosor: «O, rege, să tr4ieşti în veac! (JO)Tu,
Deşi pentru unii comentatori este dificil să admită că o astfel de o rege, poruncă ai dat, ca oricine va auzi gUISIII
practică a existat la perşi, adoratorii focului , trebuie să vedem că focul în Sf. trâmbiţei, al flautului, al chitarei, al harpei, al psalteritr
Scripturi apare ca o pedeapsă. O. Ploger 76 aminteşte că focul însoţeşte nului, al cimpoiului 1i al altor instrumente mudcale, s4
teofaniile biblice. Cuptorul aparţine aceluiaşi complex ideologic(cf.ls. cadă la pământ şi s4 se închine chipului de aur. (11)/ar
48,10~3,2, 19;Prov. l 7,3). Astfel, după Dt.4,20 ieşirea din Egipt este con- cine nu va cădea la pământ li nu se _va închina, s4 fie
siderată salvarea, izbăvire de pedeapsă . Tradiţia imprimă o altă direcţie aruncat în mijlocul cuptorului cu Joc anJJtor. (l 2)Dar
acestui simbol, cuptorul devine locul unde vor fi aruncaţi păcătoşii la marea sunt nişte oameni i,,d(d, pe care i-ai pus carmuitori peste
Judecată (cf. Dn 3,22,29; 6,25). tinutul Babilonului: Şadrac, Mqac p Abed-Nego; acqti
Gestul de adorare al funcţionarilor caldei s-a produs fără dificulta- bărbaţi nu au luat în se~• porw,ca ta, o, rege, dum-
te. Le era cunoscută practica, ba chiar o îndrăgeau~ de aceea "au căzut la nezeilor581 t4i nu-i slujesc Ji chipului de aur pe care l-ai
J?iimânl fi s-au închinat chipului de aur pe care ii ridicase regele" (v.7). înalţat nu i se încllinăl»
lnsă în timp ce mulţimea popoarelor este în genwichi, Şadrac, Meşac şi
Abed-Nego rămân în picioare. Ei mi şovăie, nu-şi pleacă genunchii cu toate A doua parte a capitolului 3 începe cu denunţarea tinerilor iudei de
că-şi dădeau seama de urmările acestei atitudini cmajoase. În minţile lor către "caldei" (cu sens de popor în general sau grupare a înţelepţilor
parcă se auz.eau cuvintele: "Iată într-adevăr că lucrul ne-a sosit: toată rasa Babilonului) că nu au ascultat de porunca regelui de a-i sluji chipului de aur.
noastrlJ este în robie, devenită sclav babilonienilor. Nabucodonosor contro Ei au refuzat să participe la această "parodie„ devenită religie de stat
noastrli. ca un mare diavol, işi exercilli tirania sa. El a flicut o statuie de Aramaica vorbeşte de calomnie, chiar dacă în realitate acu.zatia_este f~ndată
aur fi ne forţeozi:J slJ o adorăm ca pe un idol. Să rămânem fideli până la pe fapte. "Ceea ce este calomnios este de a prezenta pe evrei ca rai ges-
moarte. Sli nu dezonorăm pe Moise invăţătoru./ nostru şi să nu lăsăm rasa tionari ai afacerilor imperiale (v.12). Caldeii, probabil, voiau să-i îoWUJe ·
noastrd batjocurd publică. Să învingem noi trei puterea babilonienilor. din funcţiile lor administrative.
°!'mnezeu ne_ va scoate din mâna regelui, cum a scos pe strllmoşii noştri
din mâna Lui Faraon (lep.18,4; Dt. 7,8). Să ne amintim de ceea ce s-a
petr_ecut altli'f°'d în ţara Egiptului, cum s-a despărţit marea când ea o fost
t ·· babilooieai (Cf
lov,td cu toiagul, cum Iordanul la vederea corabiei s-a fnlors înapoi m Kaidi'în de la kddly = caldei, termeni care-i desemneazl pe astro ogu ·
(lef!.14-16; Ps.1~4,3). Să suportăm moartea. Dacd vom fi aruncaţi la 1,4;2,5).
• • I A_,._ ..-nana a
m -••-•J:A plural•
a_....... '
- u - perfectul verbului 'Id = a mânca, atei • i::---:""" r-·:_-minca buc!lile cuiva, do
'19 '"'·-•
ammakle sălbollce, să nu cedăm in faţa animalelor. Nu trebuie ca qanebon - pluralul de la q•1'11f • bu~ Expresa• kl 1rtY- •
babik>nienii, prin numărul lor mare, să aibd judecatd pentru credinţa origine acadiana. înseamnă a calomnia- . I di0 trecut.
noastr6"577 . ,ao Sau "n-au respectat" - verbul în aranwc4 aratl clar evemmentu . bulw") r......1odolt
,a1 pi t zat înamtea ver ,_.
IA 'lihlyk: l+'lhyk = dumnezeilor tll (com emon aşe " zeii til" _ texwl
.m Apuci M ~ .. are ketlb (= dumnezeilor tll) şi nu qere (• ~ u l tiu ~ V : e ta plural oi in-
,u Ibidem. · , u ./.i,,re... p. 97. aramaic prezint! aici dubli tradiţie: dupi textul sa,s (ketib) cu •. dupl tradiţia tec-
,: __ .
di ci o a,uu.-µe .. 1· .. bab"lom·eoe erau foarte numel'Ofl, . ,_:
generali (zeu re 1g1e1 . I IIIJll)ldeul ti aluzie directl la divwr
'" O,..dt., p. 64. turii sinagogale (qere) trebuie citit la SlDgular (d u•
m Sf ,.,,....,,
t....s:. op.Cil.,
• p. li 1.
tatea reprezentatl prin statuia de aur).
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 __
_ _TRAD · ~-to~lu l~J~----
CE....:RE~Ş~l:::;EXEo~~E~ZĂ~.:~Capi~
U~
116 - _ _ __ _ 117

împotrivit poruncii regelui. Lucrarea lui Dumn

intervenţiei Lui strălucite pentru salvarea tinerilo:i.e;. ~ bună, dovadă a
răspWldă regelui şi să se apere (m greacă â1t. 6~ nu au nevoie să
c) Tinerii iudei se Înfăţişează înaint ea regelui (3, 13-18) acceptă pedeapsa, cum vor face mai târziu martirit
o~u_cn l.6_yo~);_ ei
că "Dumnezeul nostru" îi va scăpa din cuptor şi d ~ co~enţi ~
(13)Atunci. regele Nabuco donosor mâniat şi zbucium at a din v.18 "se bazează pe outerea lui Dumnezeu ·· ataşammanaentu]regel lw. Negaţia
porunci t să i se aducă înainte Şadrac, Meşac şi Ahed- • "su " · or Ia Dumne-
zeu este total gratwt . Care• Dumnezeu vă va scărpa d.m mana •
Nego. Îndată au fost aduşi aceşti bdrhaţi înaintea rege- " b mea?•
hli. (U)Şi le-a zis Nabuco donosor : «Oare, este, adevd- {v: 15. c ) ~ste rntr~ area pe "care ŞI~ pune regele în mintea sa. În fuţa • -
s-a• umplut de mânie rw şi-a sch,·mba1 m • ,,x, .
ra/82 Şadrac, Meşac şi Abed-N ego că voi nu slujiţi . l . evrei, regele
Im trnenlor .
şapte
1 ..,tiŞQn!a
decât de
dumnge U.or mel şi nu vă închinaţi. chipulu i de aur pe
83 fie,~ 1 ~~ e şi a porunci t ~ă fie mcălzit cuptorul de ori mai mult
ob:c~1 . (v. l ~) F~ţa Im Na~ucodonosor schimbat ă şi cuptorul de foc aram
care l-am1ac ut eu? (15)Acum, fiţi gata şi când veţi auzi, {cf.4,13.
marna regelm. Cifra şapte Joacă un rol importan t în cartea Danid
glasul trambiţei, al flautulu i, al chitarei, al harpei, al 20.22.2 9;9,25). La fel şaptezeci (9,2.24). "El este concurentul nwnărului
psalteri onuhli, al dmpoiu hli şi al altor instrum ente m, totalitatea, excelenţa. Daniel 3,19 este deci
zece pentru a indica maximu
muzical e să vă închina p şi să adoraţi chipul pe care eu I- volunta r o hiperbolă" . Cifrele în Biblie au fie semnificaţie reală, fie una
587

am 1acut; dacă nu-l veţi adora, în acel momen t veţi fi
aruncaţi ÎII mijlocul unui cuptor cu foc arr,ător. Şi care
dumnez eu vă va scăpa din mâiniu?4 mele?» (l 6)Răs­
puns-au Şadrac, Mqac şi Abed-N ego şi flii zis regebii:
Nabuco donosor , noi nu avem nevoie sd-ţi dăm rdspuns
la aceasta! (17)Dac4 Dumner.eul nostru pe care-l ado-
rtlm JHHIU să ne scape, o rege, El ne va scăpa din cup-
torul cu foc arr,iitor şi dur mâna ta. .(1 B)Dacă nu, ştiut să
fie de tine, o rege, c4 noi. nu vom shlji dumnezeilor tăi şi
nici chipuhli de aur pe care tu l-ai aşe:,at nu ne vom
închina.
În fata îndrămelii lor, Nabucodonosr "plin de mânie şi de zbucium"
(v.13) a poruncit să i se aducă înainte pe cei vinovaţi de neîndeplinirea
85
ponmcii şi sunt interogaµ asupra veracităţii faptelor incriminate{v.13-14)5 .
"Este, oare, adevliraf!" Parcă regelui nu-i vine să creadă că ar exista cineva
dintre supuşii săi care să i se împotrivească. Probabil, de aceea, le oferă din
nou şansa de a se închina, sau poate regele îşi aminteşte de calităţile unui
tânăr evreu şi de-puterea lui de a cunoaşte visele şi interpretarea
lor. Să fie
oare şi o acţiune revelatoare a lui Dwnnezeu? O mulţime de oameni n-ar fi
simbolică . Astfel "cifra 7 poate fi o indicaţie temporaJă(Gen.33
,3 şi
cultic(Ex .12,15.19 ;13,6;23,15; Lev.8,33;
Dn3,1 9) sau poate avea un sens
12,2)"
5 88
.
d) Tinerii iudei in cuptorul de foc (3, 19-23)
(19)Atunci Nabucodonosor s-a ,unpbd de mâ1de şi şi"4I
schimbat înfapşarea f eţel" sale /fiţi de Şdroc, Mepc
şi Abed-Nego. Şi uu:ep8"d a grt1i, a pono,cit s4 urcill-
zeascil'° cuptorul de şapte ori 1'IUli """1 d«:ltl de obic&
(20)Şi a por11ncit celor ,nai putentici oame,,i dill Ofdtt•
hli s4 lege pe Şad:rac, Meşac fi Abed-Nego f i ~ ~
tn cuptor11l c11 foc arr.4tor. (2l)AtlUlci acq1i OtUlfOI',
legaţi fiind şi fm/m1caţi cu pantalonii, CIi t,urici/e, CIi
pdlt1riii<91 şi cil toată fm/Jrdc,bnurtea lor Oli fo6t tmllt-
cap ÎII mijlocul cuptor11hd cil foc an,iltor. (21)~ c4,
por11nca regellli a ftS grabnic4 fi CIIJllor'" foane &,fier-
A Lacocque. u livre ... p. 59. Cf. Iov 1,9; 13,IS.
386

ştiut de Dumnezeul cerurilor dacă Şadrac, Meşac şi Abed-N ego nu s-ar fi 317
Ibidem, p. 60. . ,._
"' Ib"d 1 em, nota 1.
c,deD: 1' b • ,,. Mai ._
31111
Textul masoretic are: o~~; Septuap ta: t'I 1,1,oe ♦'I, iar Teoli
~
irbil = KltK - liogur, cert; Teoddon : Ei cilf)8c.>, iar Sepfulhata: 61«1 ·d (ce este
este întâlnit E licc.> v, de ox. Gen. 1,26.
,., ..aceuta). Aceasti ~~e nu se mai întilnefte în Vechiul Testament. 390 "-..,-... are h6~ 1&•U• r'
de kt~~ de la k'tk = a încllzi ...... cu
~ ~ - asei elte la plural , dar poate fi ti un plural de majestate cu valoare JIii • • • __,,.ni._ - . . - . - -
. redi acest cun„
b 1arbtleha n, do Ia •••rW = pantalon. de_ongano ..-~ fec,dodoll
,.. lingular (_R~ Pet«-O>messe , op. cit. p.60).
pantof caro acoperi tot piciorul), probabil un fel ~- ca.r: p;o lln(dl; paţe,s.ia
l ~ (forml acadiaol); T ~ are forma de 1ingular, "t/in
te--··
m8na 1Ma'' (cf.v. ll)
'ketlb Ji 4ere):"di11 mâinile meul', "din ne.clckeo,, = deasupra pantofilor, ,.avan. ~ci;~,_,., do 1a urt•~ •

„
111
originalul aramaic p-eldl o dubli tradilie .. îin~
'"6nam«z ". ~ (kedb: pattllell&n. uu p.,.h&a) de la ptyl • ·tunldo fectivl• luinli'"
bonetl, plllrie.de origine acadiant tbukh8a 11«1ere
,., N. Pcsdeoua_<O?· dt._ p. '9) &oe o panlell cu ..,...,..._ orsolloall W..,nnat oere" a lui
ll-,.cbe ID llltenpa de ••I tpOrÎa pe Jnechia (Js. 36, 13). . palton.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZA: C..,itolul 3
118 119

bântat, oamenii care tul aruncat pe Şadrac, 592 Meşac şi deapsă ? Desigur că ar ~ putut Credem, însă, Că Dani .
văpaia (23)Şi Dumnezeu, care vorbea m locul lui Dumnereu (vezi ei _ca 0 ~ lDSpirat de
Abed-Nego au fost omorâţi de focului.
cei trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi căzut /e- şi misiunea profetului) avea credinţa că se va arăta . :mnificaţia cuvântului
lui Dumnezeu şi "ca să fie puse în lumină marile o~r: : ~ dată Puterea
Abed-Ne!lo au
. fi .;u
gaţi în mijlocul cuptoru l ui cu oe ar_,or.
593
Dumnezeu a fost preamărit prin ei"002 _ Sf. lpolit sp _lu, Dumnezeu ...
. unetumai departe·· "Şi de
D aniel este evreu, nu i-a zis: '<Ş'
l
ce rege e, care şlla că
Regele "şi-a schimbat înfăţişarea feţei sale" şi a poruncit ca să fie ·
1
fi, răspuns reoe/ui· p'pentna ce nu a·
d on· st atu·1a.? » Desigur,
· e J 1-ar
supraîncălzit cuptorul. Regele "era un om, ~ a dev~nit altul: R~gele ~ra ~ . rilfă A o -«entrucieun11
om care la origini credea în Dumnei:eu. Apoi s-a schimbat, a urutat acţmrule cmstesc lucru e cute de mana omului d pe Dumneuu1 el •
594 făcut cerul şi pământul şi care stlpân~te oeste tot f c IViu c~ a
diavolului" •
Amănuntele cu privire la încălzirea cuptorului şi la introducerea
răspuns lui Cirus când a rost vorba de Bel»." ~3 unpu ' cum •-a
. • • · ..
evreilor în el sunt destmate să sublimeze grandoarea nununn petrecute .
595
Versetul 23 ne arată că cei trei tineri au căzut le!Mlti • ·-
b"t" lD 11UJ1ocul
· ~ -
cuptorulw cu 10c aruitor, ceea ce pregăteşte următoarea .._'"' w>rtiun ·
Tinerii evrei sunt aruncaţi cu cuptor îmbrăcaţi cu toate veşmintele (v.21) şi · Ai · · . e a cap1to-
legaţi "de cei mai puternici oameni din oştirea regelui" ceea ce stabileşte o
ul
l w. c1 ~ersmnea_ ~că lDSer~ Rugiciunea lui Azaria (3,24-50), nu
paralelă între acest episod şi tradiţia patriarhală: Isaac a fost pus deasupra ~ă ~ menţiona că tmeru aruncaµ m cuptor se plimbau prin cuptor binecu-
lemnelor şi legat "şi după cum lui Isaac i s-a substituit berbecul (Gen.22,9), vant.and pe Dumnezeu (v.24).
aici călăii mor şi victimele lor trăiesc. " ( v.22)5
96 _ . Această . ~găci~e este un text liturgic ~mpus într-o limbă
Genul de tortură la care sunt supuşi tinerii evrei ne permite să con- senut1că, probabil m ebra.tcă. Textul său primitiv mărturisea greşelile lui
ferim evenimentului o oarecare precizare cronologică, şi deci şi capitolului. I~rael_ ~ea căutat căder~ Ierusalimului ('m gr.3,26-31). Dar textul adaptat
A.Bentzen vede în relatările din Daniel 3 unne din practicile s1tuaţm date face o aluzie la persecuţia lui Antioh (în gr.3,32). Răutăţile
iniţierilor cultice păgâne de pe vremea regelui Nabonide (555-539)5 .
97
prezentate se pot subînţelege atât în timpul robiei cât şi înainte de restaura-
C.Kuhl 598
sesizeaz.ă în acest capitol influenţa legendei lui Cresus care a rea Templului (în gr.3,38) şi în timpul domniei lui Antioh al N-lea între
domnit în secolul al VI-lea î.Hr. şi poate a unei influenţe iraniene. Mult mai 168-164. La versetul 45 se reia descrierea scenei din cuptor, cu câteva pre-
fecundă este remarca lui E. Bickerman notând că pedeasa cu focul a fost
599
cizări : flăcările focului se înălţau Ia 22 de metri (adică 49 de coµ : 7x7); cei
004
aplicată în Persia pentru a măsura adevărul unei religii şi al protagoniştilor tineri cântă într-o singură voce (3 , 46-51) .
săi. Z.Oroastru, zice el, a mers prin foc pentru a-şi proba veracitatea mesaju- Versetele 52-90 (în greacă) redau "Cântarea celor trei tineri".
lui său(,00. Este vorba tot de un text liturgic mai vechi care enumeră lucrările lui
În versetul 22 se vede acţiunea lui Dumnezeu în favoarea evreilor. Dumnezeu.
Focul încălzea atât de tare, încât cei ce i-au legat pe tineri au fost arşi •
601

Aici se pune însă întrebarea: Daniel, în calitate de prieten al rege-

lui, m putea să intervină la rege şi să obţină scutirea colegilor săi de pe- e) Minunea din cuptor şi omagiul adus de
rege Dumnezeului celui adevirat (3, 24-30)
,n TfJINlodca este mai scurt. El nu menţioneaz.! moartea cil!ilor.
"'Vencwl 23 este probabil un adaos ulterior cu dorinfa de a introduce Rqldunea JuJ Auria (24)Atunci regele Nabucodonosor "foal Cllpr~s. ~
(3~~J fi Ciaw-ea celor trd tineri (3,51-90). Dupl acest verset, versiunile grecefti ti
~ amroduc cele doul fragmente; v.91 corespunde v.24 aramaic; v,92 corespunde
spaim4 şi s-a sculat în grab4 El a tn.cepllt a ~ ." US
v.25 µ.aul. pânl la v.100 care corespunde v.33 aramaic. Aceste fragmente 1-au conservat c4tre sfetniciffl s4i: «Oare, n-am aru1tc« tro b4r- "°'
greacl ti siriacl..
ÎII baţi legaţi tn mijlocul cuptorubu cu foc arr,Jtor1» Jlb.
* Sf. lpolit., •· dl., p. I 16.
: M. Delcor, Le Im~ ... , p.99.
,,,, Al .acocque. u li,,u, .. , p.60. : Sf: lpolit, op. cit. , p. 115.
,.. Cf ~ V O I I ~ , lnZAW. S3 ,1935, p. 85-86. Ibidem.
~ Tauuu.A.T.Z.(ed.de Oreumann), p.273. f.u.,apud A Lacocque, Dllllia :: Exist! citeva difcren&e de detalii între cele doul versiuni ~efti. este folosit aic;i în

-~=.,.,_
,,, IMlps,p.69.
Bool., 99, apuci A l.Mocque, Dlllli« tJt ... , p.69.
Acelt amlnum. lipsefte în Teod«ion .
"rl''"'4lîl~ • rhad.tb•r6hl: thdbr (haddAbar este de ~glllC ~ ~ t o r t l " re.lui.
•• în perioada cleni.aici, "prietenii rqehd" (1 M. 2, ,
7
~ general fi apare doar în Daniel: 3,24.27;4,33;6,8; Ul18~-~,3;paie);în Septuaftllllti apere
•
d
'°1
♦ 1l.01..
 TRADUCERE ŞI EXEGEZA: Capitolul 3 - ________T.....:RAD=-=.:::...UC=.:E::::RE~Ş~I~E~XE~G~E~Z;::Ă:~-~Cap~ito~lu~l]_J_ _ _ _ __
120 121

puns-au şi i-au zis: «Cu adevărat, aşa este, o, rege!» zeu ": E xpresia . " ca un fiu al uilor" nu ne oferă alte elem •
(25)Şi începând a zis: «lată, eu văd patru bărbaţi, dez- Damei. A. Lacocque spune: "Dacă îngerul din 3 _ente m cartea
A hii . ~ • cap. este, pnn aspectul său
legaţi. care se plimbă în mijlocul cuptorul.ui, nevătămaţi m oe rege 1Ul pagan, "ca un fiu al uilor" el este în ochii . .. "
şi chipul cel.ui de-al patrulea este asemenea unuia dintre un fiu al omului" (cf. 8 15 10 5· 12 5) Popo'rul sfint.1 i~raeliţilor ca
om I .,, (7 13) · D ' ' ' ' ' · •.,....or este ca un fiu al
fii,i r.eilor61>6». (26)Atunci, Nabucodonosor s-a apropiat de um , şi aniel însuşi este "fiul omului" (8 I 7)61 1 Mai d
gura cuptorului cu/oe arzător şi a grăit zicând: «Şadrac, făcînd o• comparaţie cu capitolul 7 el afinnă· "InA »an-'1 ie
7 lJ.
,
eparte,
este vorba de
. . • ' ·
Meşac şi Abed-Nego slujitorii Dumner.eul.ui Celui Prea- coi:ii~~tea mdaică fide~ă m ~pul încercării; aici (în cap.3 n.n.) Ia fel cei
înall"'7, ieşiţi afară şi veniţi la minei» Atunci Şadrac, trei tinen sunt I~e]ul din exII salvat printr-o intervenţie divinăto6 12 Cît pri-
Meşac şi Abed-Nego au ieşit din mijlocul Jocului. (2 7)Şi ve_şte anghelologia acestui capitol, redăm două remarci pe cît de scurte
adunându-se satrapii, 1'U1i-marii dregători, cilrmuitorii şi atat de pr~~d~: Y. ~~ _zice despre îngeri, că "în acelaşi timp el::_
sfetnicii regebu, au văzut că Jocul n-a avut nici o putere velează ş1 lămuresc. E1 conslltu,e o barieră şi un pod între Dumnezeu şi oa-
asupra trupurilor608 acestor oameni, că nici părul capu- meni"613- ~i J.~eming, vorbind despre raportul persoanelor pământeşti cu
lui nu a fost pârlit şi. că hainele lor erau neatinse şi nici cele cereşti, scne: "Sfântul nu este singur; el este in tovlfrctşia prietenilor
mirosufll9 focul.ui nu era pe ei (28)Răspuns-a Nabuco- cereşti"
614
•
donosor şi a r.is: «Binecuvantat să fie Dumnezeul l.ui ~ .T~eb~e să ne întrebăm cine era acel Înger care a apărut în cuptor şi
Şadrac, Meşac şi Abed-Nego care a trimis pe îngerul a pa.nt pe tinen ca pe propriii săi fii. "Acest Înger a fost cel care a prîmit de
Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi, pentru că ei şi-au pus la Ta~ă/ Său puterea de a judeca, Cel care la Sodoma a făcut să plouă cu
încrederea în El, c6lclind porunca regelui, şi şi-au daJ foc li' pucioasă şi au pierit locuitori pentru nedreptăţile .şi perversiunile
lor" 15 .
trupurile lor ca să nu slujească şi să nu se închine
înaintea nu::,. unui dumnezeu decat înai.ntea Nabucodonosor, acest "'împlrat al regilor" care ceruse "tuturor
Dumner.eul.ui lor. (29)Şi poruncesc: Popoare, neamuri şi. limbilor şi popoarelor" să se închine chipului de aur, a fost nevoit să-şi
mărturisească neştiinţa şi nelegiuirea săvîrşită faţă de tinerii evrei şi apoi
limbi, toţi. acei.a care ar vorbi rău împotriva
Dumnezeul.ui lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, să fie ~eama de Dwnnezeul Cel Preaînalt. El convoacă demnitarii imperiului şi
1rnpreună au constatat că "focul n-a avut nici o putere asupra trupurilor
tăiaţi in bucăţi şi casele lor dărâmate, deoarece nu există
acestor oameni, că nici părul capului nu a fost pârlit şi că hainele lor erau
un alt dumnezeu care să-i poată izbăvi în aşa /el
(30)Apoi. regele a făcut să prospere Şadrac, Meşac şi neatinse şi nici mirosul focului nu era pe ei" (v.22). Efectul acestei
610 constatări a fost imediat şi s-a răsfrânt mai întâi asupra tinerilor: "Şadrac,
Ahed-Nego în ţinutul Babilonul.ui.»
Meşac şi Abed-Nego, slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt, ieşiţi afară şi
veniţi la mine!" (v.26b), apoi către Dumnezeul Cel Preaînalt: "Binecuvântat
Regele Nabucodonosor observă că cei trei tineri se mişcă prin cup-
să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego care a trimis pe fngerul
tor, deşi au fost legaţi şi este martorul prereniei în cuptor a celui de-al patru-
lea personaj "cu /a,ta ca a unuia dintre fiii zeilor". Nu este altceva decât o Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi" (v.28a). Nabucodonosor a ameninţat chiar
teofanie. Dumnereu este alături de poporul său; şi în Babilon, ca şi în Egipt, cu cele mai aspre pedepse pe cei ce "ar vorbi rău împotriva lui Dumnezeu",
iar tinerii au fost onoraţi înaintea tuturor şi regele "i-a făcut sa prospere tn
El este cu aleşii Săi (cf. Ps.91,15). Cel care se substituie este "ca un fiu de
ţinutul Babilonului" (v.30).
Expresia "binecuvdntat siJ fie Dumnezeu" este tipic aramaici şi
- ~ "Q(' cn-,- 'elaJIÎII) = ca u ftu al zeilor, expresie care desemneaz.l un înger (cf. este întâlnită în Palmir 616, regiune în deşertul Siriei, dar a fost uzita_!ă atât de
Oca. 6,2; 1ov 1,6; 31,7; lR.22,19; Ps.148,2; etc.). Septaa~ are: •ndo, OE ou (â. canaaniţi, cât şi de evrei (Nwn.24,16) şi de păgâni. De altfel, ID cartea
v. 28). A ~ (Le liw•, p..S9) consideri ci expresia se glsefte în insaipCiile de la
., Kandcpe I" Upnt, unde ea desemneaz.l pe membrii curtii divine.
........... · - •
Y I"' -n,... _ _ _ _
u l u i Pnalnalt. Termenul aramaic 'llliyi COl'espunde '11 A.Laoocque, u liw• ... , p.60.
mlbidem.
• tamcmhri.ellraic 'ely&a.
m Istoria ~ imN/iU (in ebraic.I), Tel Aviv, 19,2, voL O. p.-422-432, apud ALacoeqUe.
om (anmaac) 11U "Wf.l (dnic:) dnomaeazl corpul omlui viu (cf. 3 27 28· 4 30· 5 ll). Li 7,
11 Im-" decorr:sv:az1 corpul mort al IIIIUi --=--• . , ,. • • • • . u lwre ...p.60.
Ol4Tota„#111, New York, 1939, P-' 71 ·
•~__nintilnim cu__. Nas. La---
•• ...7:_...
"'m 614
PenOIUlliliM o'tl,e
:,
Lmllifu el redi miroaul emanat de w;riticii. ,u .
_.,r-,Olld 6'bl-Jl: · ,tJ
"•l I-a eoniId.uat vredtrtci St:Ipolit. op.cit., p.124. M Oei 1.,.i;,,_ , p.106.
". guNrMZS pe toţi evreii ca~ •rau fn 616 J.Starcky, M.Gawlikowski, Puyre, Paris, 198.S, p.100, apod · cor, ...
- 122
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
- ------- ------' ------- '------ ---
llJ

Daniel există câteva expresii asemănătoare; cele deja întâlnite: "Dumnezeul pe care le-a fdcut Dumnezeu Cel Preatnalt cu mine le-
cerului" (2,18) şi "Dumnezeul Dumnezeilor şi Domnul regilor" (2,47), am socotit bune şi vi le Jac cunoscute vouă (33)Cât de
apoi "Dumnezeul cd viu" (6,2 l), "Cel vechi de zile" (7,9), "Dumnezeul mari sunt minunile Lui şi cât de puternice sunt faptele
oştirilor" (7). La forma de plural, având aceeaşi rădăcină şi cu sens apropiat Lui/ Împ4r4ţia Lui este împ4r4ţi,a vqnic4 fi st4pdnirea
expresiei "Dumnezeul Cel Preaînalt", există în 7,9,22,25,27. Forma Lui ţine din neam în neam!»
617
ebraicii "El Elyon" se regăseşte în 3,32,5,18,21. N.Porteous face altvje la
divinitatea feniciană 'EÂ\ouv 1c:aAouµevo~ ·rt\O'to~, ceea ce pen- Versetele 31-33 pot fi considerate ca finalul cap. 3, aşa cum le con-
tru ALacocque618 pare interesant, deoarece, lăsând la o parte Psalmii, sideră tradiţia, deşi în versiunea Teodotion ele constituie preambulul cap.4;
expresia este pusă, în general, în gura p.1gânilor (cf. Gen.14,18-20; Num. lipsesc în Septuaginta care, ca şi în 3, I începe cap.4 cu precizarea crono-
logică "in anul al 18-lea".
24, 16; Dt.32,8).
Dumnezeu răsplăteşte fidelitatea tinerilor consecvenţi legilor Sale Nabucodonosor proclamă religia tinerilor şi dezvăluie "semnele şi
care "călcând porunca regelui şi-au dat trupurile lor focului, mai degragă faptele pe care le-a făcut Dumnezeu Cel Preaînalt"(v.32) "tuturor popoa-
decât a sen1i altui dumnezeu decât al lor" ."Vedeţi cum însuşi focul este in- relor, neamurilor şi limbilor care locuiesc pe tot pământul"(v.31) "Poezia
teligent! El reuşeşte şi pedepseşte pe cei vinovaţi. Căci pe servitorii lui versetului 33 este foarte frumoasă şi b.Sank. 92 b o con.firmă: «Regele a
Dumnezeu nu i-a atins, dar pe caldeii necredincioşi şi atei i-a ars. Şi pe cei dorit să-i fure (in profitul său) toate cântările şi laudele pronunţate de
David!»" . A vedea în capitolul 3 o paralelă a capitolului 12 este o exa-
625
care erau în cuptor, îngerul i-a acoperit cu rouă, în timp ce cei ce stăteau în
afara cuptorului fără a crede au fost consumaţi de foc."
619
Refuzul tinerilor gerare, indiferent care epocă o socotim ca dată a compoziţiei cărţii, totuşi
va constitui pentru cititori, şi, în special pentru evreii supuşi persecuţiei lui "minunea «salvării din cuptor» nu inseamnă altceva decât o înviere din
mor,ti"6 , descrisă la începutul cap.12.
26
Antioh Epi.fa.nes, un imbold de-a rezista prigoanei.
Prezenţa anumitor cuvinte greceşti care, de fapt, am văzut că au
alte origini nu ne constrânge să situăm redactarea acestui capitol în 6efoO':a 0
elenistică. Cei care susţin scrierea acestui capitol spre anul 300 î.Hr. , la
sfărşitul epocii persane, uită că "Cântarea celor trei tineri" este un adaos
al cărţii Daniel, probabil la începutul luptelor macabeilor, deşi potrivit tra-
621
diţiei, fragmentul a fost introdus în epoca lui Neemia .

f) Versetele 31-33: Finalul capitolului 3 sau

622
Începutul capitolului 4?

(31)Nab"codoMsor, regel.e, cltre toate popoarel.e, ne•

1
murile fÎ limbile .c are locMiesc pe tot q4mlint"fZ :
1
«Pacea voastr4 s4 sporeasc4I (32)Semnele 1,i fapte/46 '

,110p.a,.. p.61.
,11.u liwe ... p.62.
'" Sf. lpolit, op. Cfl. p. 123
e> J.C.Kuhl, op.cit. , p.80.
ti1 lb'de
622 1
m, p. 103, Cf. M. Delcor, LI til're ... , p. 107.
,u ~v~ în T ~ sunt alafale cap.4 iar în Septua&lnta lipsesc.
! aluzie, probabil, la tendinJa meplomanici a lui Nabucodonosor de a şe considera
,,.. ftcele f'llllor fi ltlpimd ltiplailor"'.
A Lac .
ocque , u /;vre .. . • p. 62 .
6U
~11\ 'l'tll ('atana' • dndaa11a') .. 1emne 11 fapte, expresie care apare des în Vechiul 62, .

Taca.e.t (leş. 7,3; Dt. 6,22; 13,2; etc.) ti în Noal Tntament (Mp. 13,22; In. 4,48 etc.).
Ibidem.

Capitolul 4: VEDENIA ARBORELUI COSMJC63s
· Iul 4 oferă numeroase probleme de critică textuală, este însă
Capito ti1. " tuală d
unul dintre capitolele pentru care
se pot u t.za, m st.ar~(?c . . ~) ~;nen-
ta •ei Codex Chisianus (=ms.88), versiunea Hexaple1 m sm~ ş1 apt
.! %i'36. ,c cu
......
Mai întâi, în acest capitol te>..~ grece~ este mult
n. ... omisiuni importante ş1 adaosun foarte lungi .
decat
Difcren-
textul Q.l ....._ . , ~ b •
ţele dintre cele două texte sunt vizibile. Textul grecesc 1?cepe pnntr-o ana-
lă introducere narativă (v.1 ). Versetele 4-5 se regăsesc ~ ambele texte, ~
greaca are O formă mai scurtă. Apoi, textul grecesc onut~ v.6~9, ~e reiau
un scenariu din capitolul 2 şi presupun cunoscută funcţia lw Damei care
apare în 2,48: "guvernator ~ste tot ţinutul Babil~nului şi căpetenie peste
toţi înţelepţii Babilonului." 1n versetele 10-12 ordinea elementelor nu este
aceeaşi, textul grecesc ~ne: "aspectul s~ era mare"' şi desc~~ copacul de
două ori. Pierre Grelot presupune existenţa a două recenzn care ar ex-
ploata sub două forme diferite tema arborelui cosmic. Prima, (l0b-12 a) nu
dă impresia miei origini semitice~ a doua, (v.11) este mai semitizantă, dar
"menţionarea soarelui şi lunii dă arborelui cosmic o alură mai ciudatif,639 •
Versetul 12 aramaic este reluat aproape în întregime, cu o deosebire în enu-
metarea elementelor componente. "Notăm, de asemenea, că în aramaică re-
latarea visului ia loc într-o expunere făcută lui Daniel (v.9-18 a), în timp ce,
în textul grecesc, Daniel nu va fi chemat decât după aceea la rege care îi va
povesti visul său" ( v.18)640 .
Venetele 19-27 conţin explicarea visului de către Daniel. La ver-
setul 19 dialogul este scurt. În aramaică se trece la persoana a treia până la
versetul 34 când se reia stilul autobiografic, în timp ce în greacă nu se cu-
noaşte această trecere, însă explicarea visului este mult mai detaliată decât
în v ~ . ara.maică. Dacă textul aramaic pare mai lung, se datorează fap-
~w ~ el mserează pe parcurs fragmente care repetă pur şi simplu relatarea
visulw (v.20,21,23,26a). Totuşi, în v. 25-26 se dau mai multe detalii în ara-
maică decât în greacă.
Venetul 25 este mai scurt în greacă, dar elementele complementa-
re le vom găsi mai departe la versetul 31b: "pentru că tu ştii c/1 Dumnezeul
'" ia aud& .IÎunilor
rdk. on uat capitol Cite, în Septuallnta, muh mai lung decât în T edili IIIHO-
°' P.Grclot L.S.,.,.aDMi,dJV
.., J ~ • . . d '°" •"'1drat•anitique, în RB
nport c u ~ : tcne: _..ln capitolele IV, V, VI, textul grecesc Oile adetlea amplificat în
, _ un.or ,.;__,a. ~ l i ~ c u t ; ma se poate ltabili w claritate daci 11111t.em in pre-
- - - . - ...........1n ....te amplificate . pcrifiuu
-~:a-.,,_
.,. p,ee fÎ dublete cSatorae unei ~ tardive"
dr., p. 14. .
li . ce, datorate traducltorului, sau
... Ibidem.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 4 125
---------------- --=---------
cerului are putere asupra regatului, oamenilor şi că el îl va da celui căruia
va voi" ; v. 32a: "şi îngerii te vor inso,ti timp de şapte ani". În textul grec,
"Dumnezeu şi îngerii sunt puşi în acţiune mai direct decât în aramaică
pentru a executa pedeapsa regelui"641 .
La versetul 28, diferenţa între cele două texte este relativă, ca de
altfel şi la versetele 29-30 care descriu pedeapsa regelui. Versetul 31 în
m.tJun~ greacă are mai multe elemente. Sfărşitul discursului ţinut de vocea venită
din cer reia elementele pe care le găsim în versiunea aramaică la v.15.
Convertirea şi redresarea regelui Nabucodonosor Sllllt relatate de
versetele 33-34. În aramaică, regele nu a fost pedepsit, ci doar exilat; ver-
setul 33 pregăteşte revenirea regelui la casa sa, deşi un element semnificativ
este omis: "corpul său era scăldat de roua cerului". Versetul 34 în greacă
trebuie examinat în paralelă cu versetul 33a: regele s-a convertit şi aduce un
imn de penitenţă lui Dumnezeu, nu de laudă, cum este în aramaică. La ver-
setul 36, greaca dă impresia că prescurtează forma aramaică (de aceea este
împărţit în 37a şi 37b).
Versetul final (37) este foarte lung şi aduce câteva elemente auto-
biografice: "Eu celebrez pe Cel Preaînalt şi cânt celui ce a făcut cerul şi
pământuf', "Eu voi oferi sacrificii Celui Preaînalt în toate zilele domniei
mele", ş . a (37a). La 37b se revine la forma narativă unde Nabu~~nosor
adresează o scrisoare "enciclid" (termen grecesc) tuturor naţiunilor pe
care le invită la adorarea lui Dumnezeu.
Din cele e~-puse până acum se pot trage câteva concluzii: în primul
rând, recenzia greacă a cap. 4 are un caracter secundar prin raport la rece~
aramaică, de aceea "este inutil a căuta explicarea acesteia prin cealaltiJ fi
încă mai puţin a reconstrui plecând de la ea un text primitiv,,64 •
2
• ,
In al doilea rând, versiunea greacă veche este traducerea servilă a
unui text semitic, excepţie fac versetele 10b şi 12a •
643
A
în al treilea rând, se pare că originalul semitic nu este neaparat m
limba aramaică, ci ebraică~ autorul textului ebraic însă "s-a mu(tumit adesea
să adapteze şi să amplifice originalul aramaic, nu făriJ a face un_prumuturi
din alte capitole din Daniel, accentuând caracterul său de actual1ta_te (v.2~)
şi intensificând conţinutul său teologic" • Data a~ei adaptări treb':11e
644
situată intre ediµa finală a cărţii. ale cărei capitole (1 şi 8-12) au fost scose
în ebraică şi compoziţia cărţii 2 Macabei, probabil între 1~3 _şi 100. .
Aceste concluzii întăresc poziţia noastră cu pnvue la existenţa
unor capitole sau fragmente în aramaică provenind de la D~el, car:e au
circulat fie în scris, fie oral. şi care au suferit o adaptare ebraică spre anul
LXXXI, 1974 p. 6.
641
lbidom p. 15 .
643
lbidcm p. 22 .
'4llbidem.
I
644 lbidem,
 1.26
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4 ____________ ____ ŞI EXEGEZĂ: Capt"tolul
TRADUCERE ..:;._ _:__....:.:..:...:...._
4 ______ 127

tual în deceniile următoare 5>, care nu ne miră,

64
,. . deoarece
145 i.Hr (sau even li .. eb .
• · beană a fost marcată de o renaştere a teraturu nu.ce .
reacţia T mentariul nostru, la cap.4, fără a înlătura totalmente tex1:ul
grecesc, ne.~om ocupa de textul aramaic aşa cwn este redat în Biblia
ebraici. . . di .
Acest capitol cuprinde trei părţi sunete:
a) Nabucodonosor povesteşte visul (v.1 - 15);
b) Daniel interpreteazti visul (v. 16-25);
c) Realizarea visului (v. 26-34).
Capitolul se prezintă ca o scrisoare a regelui Nabucodonosor către
toţi locuitorii pământului. După ce a văzut, în vis, un copac foarte înalt aşe­
z.at în mijlocul pământului şi dezrădăcinat şi transformat în animal, el cons-
tată că şi de această dată "tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii şi
cititorii în stele"' sunt neputincioşi în a-i interpreta vedenia. Daniel însă îl in-
terpretea7.ă, dezvăluindu-i că regele însuşi este marele copac şi că vedenia
redă propria sa viaţă, şi-i atrage atenţia să se convertească. Convertirea
regelui nu va avea loc, de aceea, după douăsprezece luni, viaţa lui a fost
schimbată, asumându-şi condiţia animalelor timp de şapte ani, până ce "am
ridicat ochii mei la cer şi mintea mi-a venit din nou şi am binecuvântat pe
Cel Preaînalt"' (v.31). În final, o dată convertit, el aduce laudă Dumnezeului
unic, Cel ce îi smereşte pe cei mândri (v.34).
În el însuş~ acest capitol nu conµne nici o aluzie care ne-ar îndrep-
descoperită în grota N de la Qwruân şi de inscripţiile lui Nabonide de la
Harran . Acestea ne arată că Nabonide a părăsit Babilonul şi că timp de
651
zece ani a rătăcit în Arabia. Şederea lui în Arabia s-ar datora, fie unui com-
plot politic, fie pentru a adora zeul Sin, caroia i-a ridicat un templu la Har-
ran. Tot inscripţiile ne spun că el a avut vise şi a apelat la vrăjitorii caldei
pentru interpretarea lor (inscripţii H. 2 col. m,1,2,.1 cf.M.Dekor,p.122), că
a suferit o boală etc. Aşadar, găsim elemente comune între persoana lui Na-
652
bon.ide şi cea lui Nabucodonosor . Am putea crede că autorul cărţii Daniel
a atribuit persoanei lui Nabucodonosor anwnite trăsături din viaţa lui Na-
bonide653. Acesta era puţin cunoscut în tradiţia iudaică. Pentru autorul
nostru, Nabucodonosor a rămas în memoria israeliţilor legat de căderea
Ierusalimului şi a Templului, el fiind mai mult decât un personaj istoric, un
tip al regelui păgân şi idolatru care se opune lui Dumnezeu~ Dwnnezeu îl
pedepseşte şi îi arată că toată puterea vine de la EI •
654
a) Nabucodonosor povesteşte visul (4, 1-15)
(l)Eu, Nabucodonosor655, st4t.eam lini§tit în casa me11 fi
înflorind în patatuf56 meu. (2)Am visat un vis care IIHMl
~ • -~-
~ ~•-,:i
,nspairnuntat •
fi ganuurue
A :,
- .,. patu / meu fi ~
657 __ ,_ ~-

tăţi să-l situăm într-o epocă determinată. Probabil, însă, el aduce în mintea niile656 pe care le-am avut în capul meu m-a t11ll,11rat.
cititorilor istoria lui Nabonide care a fost îndepărtat din Babilon timp de (3) 639Şi am por11ndJ să-mi aducă în faţa mea toţi înţe~
şapte sau zece ani. ţii .&bilonllh,i, Ctll'e să-nu foetl c,mosclll4 interprett1tt11

Înainte de a trece la exegeza propriu-zisă trebuie să zăbovim vw,l11i (4)Atllnci flii intrat iii mine t.âl.c11itorii de smuu;
asupra difiailtăţilor istori~ pe care le presupune acest capitol, în special prezicătorii. caldeii şi cititorii în stel.e W fi le-11111 spllS .,;,.
sul, dar ei 1111 nu-1111 f4cut cunosc,,t4 interpretarea hli.
~le l e g a t e ~ ~ Alw Nabucodonosor. Fragmentul preotului Berosus
atat de lolif Flavtu m "Contra lui Apion" 1,146 646 ne spune că
N~nosor s-a îmbolnăvit şi a murit după 43 de ani de domnie. WtlMnNu of JIMIMt,. Londra, 1959, p.37; D.N. Frecdman. Tlw Ptwyer of Nlll>tMi,,la,
~ A de ~ . ~usideră că regele a prezis invazia mezilor şi BASOR 145(1957), p.31- 32.
perşilor m ~ sa. i a r ~ ~ ~ că~ rătăci în lumea animalelor 647 . "' Cf. C.J.Oadd, H ~ /,ucripâo,u ofNabollillla,· A.1111to&ua Staiia,vol. IIl,19S8, p.35-92
" 1 Cf.Dommenhausen, Nabonili iM &cite Daniel. Mayeoce. 1964, p. 97 ş.u., apud M.Delcor,
drţii ~ exegep insă consl(ieră că anumite preciz.ări din relatarea Le livre ••• p. 122. Paralela dintre I>t,,wl 4 şi RM1i1cu,na li,; Nlll>IMiM a fost tlcuti de
a fost în exil în deşertul Teiman,
O 649
în Ani>~ s e ~ la Nabonide • care ADupont-Sommer (Ecrits a10W1U ... p. 339) ti ajunge la concluzia ci sunt, înb'e cele
· Această idee este confinnată de Ruglciunea lui Nabonide doul, asemlnlri, dar şi deosebiri frapante. (Cf. A Laoocque, u lilft.. .p. 65).
13 650
,
m Cf.R.de Vaux, «Lnilo» milulo • lnila uralito, în "I.wc hla V•rita.,, Fatschrlft far
Hubert Junker", Treves, 1991, p. 269, apud M.Delcor, Le lillN.. .p.123.
6tS Jbi"- ,,.. Cf.M.Delcor, Le livre .. . p.123.
64.i _,,., pag.23, nota 18 .
"' Septua1inta adaugi: "în al optsprezocelea an".
641~GM.Delcor • Le liwe ... . p.120. '5$4 "palatul meu" de la Hekal"' palat. tutplu; io acadianl ekallu.
6tl • .XXI, 762 A, apud M.Delcor p 121 "
1 HarMrin = 1indwi (harlaor) care devine în ebraici nr,, (hrh).
W"i.ocklcr Honune · ' . .
.., em..11: • ., I, ~eulcr, lagrange, Dhorme, M.Delcor, Le li,re
· "' Pluralul llez,rerf'II = vedeniile melc; în v. 7şi I O se vor tra•ce la singular.
...~ art. Nllboni4fe" în D.B.S. . ..., p.121.
650
IIMrldM,.. i.,; Nllhonitle (4Q or Nab "'Versetele 3-o lipsesc în Septuqlnta.
toare lui lov, în timp ce Teltld ) ne Irit! ci Nabonidc a 11.1ferit de o boall asemlnl- "° Harţumayyl' ll'payyl' kaa411(y)'e w'1u'nyy& cf.2,5.10.27. Cele patru categQrii do
1<11'. CC J.T. Milik T• y_,. ';;;::rdk vOfbettc de o boall memall a lui Nabucodono- întelepp se rcgisesc numai în 5,1 I.
=~- - - . 0
~~~~
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
111
(5)În cele din urmă, a venit la mine Daniel. cu numele
Belşatar, după numele dumnezeului meu66r şi care are
în el pe Duhul Dumnezeului s[i.n(il,,r (celui Sfânt) şi
J-am spus visul (6)«Belşaţar», mai marele magilor, tu,
cel în care ştiu că Duhul Dumnezeului celui Sfânt este
în tine şi că nici o taind nu poate fi dificilif63 pentru
tine, iat4 vedeniile visului meu şi. spune-mi tâlcuirea lui.
(7)/at4 vedenia din capul meu când eram culcat în patul
nreu: Mă uitam şi. iat4 un copac în mijlocul pământulu.i,
Îlla/t fOlllte. (8)Copacul creştea şi se întărea şi îndlţimea
lui ajungea pană la cer şi se putea vedea până la capătul
pdmântului. (9)Frunzişul lui era frumos şi roadele lui
abundente şi. hrană pentru toţi se afla în el Sub el cău­
tllll umbră animalel.e câmpului, iar în ramurile lui locu-
iau păs4rlle ceruhli fi din el se hrănea tot trupul
(1 O)Priveam vedenia pe care am avut-o în patu.I meu şi
iată un înger, un sfânJ se coboară din ceruri; (l l)EI a
strigat cu glas tare şi a vorbit aşa: Doborâţi copacul şi
tiiiaţi.-i crengile, scuturaţi, frunzele şi împrăştiaţi roadele
lui ca animalele să fugă de sub el şi păsările din
fr11nziful lui (12)/ar butucul şi rădăcinile să rămănă în
pământ în legături de fier şi de aramă, în iarba
câmpului! De roua cerului să fie udat şi cu animalele să
împa,t4 iarba pământului (13)/nima lui să nu mai f,e
inimă umană, ci o inun4 de animal să-i f,e dată şi şapte
,664
!!!!! să treacă peste el. (l 4)Această hotărâre este po-
runca îngerilor, iar porunca sfinţilor, ca cei vii să cu-
noască că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oa-
menilor, pe care o dă cui vrea şi. poate să ridice pe cel
mai umil dintre oameni. (15)Acesta este visul pe care
l,.am visat eu, regele Nabucodonosor. Tu, Belşaţar,
6J)une tâlcuirea lui, pentru c4 toţi înţelepţii regatului
ma. nu pot 84-mi /ac4 cunoscută tâlcuirea lui. Tu, tns4,
M!Şciilfllmeomalui'-L.:•--•-·
"2 Riala •....._ - • fOlt zeul Manluc (cfl,7).
-~i .
iamT...:_...,_ Wa(ct: 2,11.35) ateîn ebraici riiala 'fllohîa b6 (cf. Gon 41, 38)
'° 01iţ ('iii& participiu, avem:DvE"II-•
. . 8Eov • .,, OY cf46 , • l'" c 111-" 64
.,; .,, . ...; , .
clow aici • în..,.... lllll0Win. 1tnplar, de '•=
la a fi prea di11cil) se glacifU. în 81bhe,
41H .., fl -.1, 8. (cf Chart- --• go o
'l1J ilY.l~ ~ op. -- p. 0-09).
doui -.an : •,.,_ul (c! 7,25; 12.7).ln cartea Daniel aiVÎJltlll )'T)I are
l)"dmap.. : 2;1-9,12· 3 S JS· 712 .
~'.r•": 4,13.20.22:29;,,2s : 1 '; core~ w'Ylatului ebraic l)lv.>;
2 ' 71
inftuca&a sreceacutui xcovo,~ ' . H. L. Oimberg (op.cit p. l-2) crede el em
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___:_ EXEGEZĂ:
ŞI_ TRADUCERE Capitolul 4
_ _ __ : . . . _ _ _ : . . : . . . . : . . _ _ _ _ _ _ tl„7
poţi fiindcă tu ai în tine Duhul Dumnezeului Ceb,i
Sfânt
662
Regele Nabucodonosor nu a învăţat prea multe din interpretarea
visului cu statuia colosală (cap.2) şi nici din minunea petrecută în cuptorul
de foc. Deşi îl avertizase de câteva ori, regele păgân şi idolatru recunoaşte
supremaţia lui Dumnezeu, dar pentru puµn timp. Voinţa lui nu se plecase
înaintea Celui Preaînalt În capitolul 4 era "fără grijti în casa sa şi bucuros
de viaţă în patul său" (v. l). Nu mai erau triburi şi napuni de supus, cetăţi de
cucerit; lumea îngenunchiase înaintea lui. Pentru prima dată în istorie un om
ajunsese la apogeul puterii considerate drept universale. Ceva însă îi
lipseşte. De aceea, Dumnezeu intervine încă o dată în viaţa lui şi pe când era
în palatul său a visat un vis ce l-a înspăimântat. Aceasta l-a determinat să
poruncească venirea la curte a tuturor înţelepţilor Babilonului, pentru a-i
dezvălui sensul visului. "Visele erau considerate în antichitate ca un mijloc
de a comunica cu divinitatea care revela astfel viitorul omului',66 , şi legă­
5
sim în practica grecilor, caldeilor, egiptenilor şi israeliţilo~. Înţelepţii sunt
chemaţi prin decret om, şi grupaţi astfel: -.artlÎmayya' (=tâlcuitorii de
semne), 'aspayya'(i>rezicătorii), Wdăy't (=caldeii) şi gaz•rayya' (=as-
trologii, cititorii în stele). Cu ajutorul primului tennen sunt desemnaţi
înţelepţii egipteni care au fost convocaţi să interpreteze visul lui Faraon
(Gen.41, 8). 'Aspayya' vine din acadianul Jshipu (=preot). Kudiy''f, în
lista din Dn.2,27 este folosit pentru Înţelepţi. Tennenul însă îi desemna pe
astrologi, datorită prestigiului astrologiei caldeene, şi nicidecum nu este un
nume propriu667 . Cumont668 a subliniat foarte bine rolul lor în magie şi
astrologie până în perioada romană şi în greacă Xu 16 a 'to, desemnează
un astrolog. Al patrulea termen gazarayya''" are diverse interpretări.
datorită multelor sensuri pe care le are rădăcina gzr=a tăia, a decide, a
decreta670 (gazir=cel c~ deci~e). Sub a~t înţeles. !~v gazir, îl
găsim şi în rugăciunea lui Naborude descopentă la Qwnrân .
Nici de această dată înţelepţii n-au reuşit să interpreteze visul
regelui, de aceea "s-a injăţişat Daniel inaintea_ regelui" (v.5). Dar, de_ c;e nu
fficuse apel suveranul încă de la început la Daniel? Nu awse el revelatţa sta-
665 M.Dol~, .u /itlre ... p.109 .
"' ln v ochiul Testament originea visei« se afli in Elohin ( cf. Gen.20,23;28, 12~ 1,24; 1R.3,,).
Cf. Jean-Hoftij~. J);djo,e,aw• do J,ucripâo,u ,_iii.,.. tl. Ca,.,t, L#illM, 1960, p.
4167
121 apud M. DelQO(, .ulit'N... p.109. .
. • '"La rdi8i.on, orwntala MAS ~poganis"'• '°""'"'• Paris, 1924, ed. a IV-a, p.173 fl P.
l94, n. .87, apud-M.Delcor .u li11r• ... p.110. . ..
"' TecMlotloa doar tranKrie aoest termen (y•(•PI\Yo,).SylMII ar:o 8,hu=sacrificaton;
f7o
Vulgata: harulpka; Peşita : meple - magi . .
Furlami, Alti ua. Ac;csd«Ă N ~ a
. . . . .
I.i1ttw. C.U• ti SciMu llfONli. dOl'idl• •
f,lologidt-. 1948, p.177-196.
M.Dolcor. u li11re ••• p.111.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
uo
_ _u_c_E_RE--=.Ş.:...:IE=XEG-=::E::::Z::Ă::..:·Cap~i::to~lul~4:..___ _ _ _ _ lll
TRAD
________

tuii colosale ? Poate că Nabucodonosor impresionat de deznodământul tra-

gic al acestui nou vis, presimţea o pedeapsă divină; i-ar fi plăcut să audă
vorbe liniştitoare. Se pare că regele nu a renunţat la dumnezeii săi, dovadă
fiind porecla Belşaţar, dată lui Daniel, după divinitatea ~gână "Tu, Belşa­
,tor, mai-marele tâlcuitorilor de semne ... spune-mi tâlcuirea Iuit' (v.8). Na-
bucodonosor consideră că Daniel are în sine pe "Duhul Dumnezeului celui
Sfânt"; textul masoretic are ruab elăhîn gaddîsîn, aşadar, la plural, ceea cc
denotă că regele vorbeşte ca un politeist; Teodotion îns.'l are singularul
xveuµa 8Eou ăyl0v . Ex-prcsia este inspirată din Gen. 41 , 18 şi este
672
zi_d~ri!e ~a~e, Ierusalime, Eu pun păzitori (sau strlijeri o",)'JYJ n.n.), care
~1c1 z,, m~, noapte n~ vor tăc~a,; Ei v~r aduce aminte Domnului de făgi:Jdu­
mţ,ele Lw, să n-aveţi od,hnăf In schimb, cuvântul apare foarte frecvent în
bteratura apocrifi (lEnoh l ,5;12,2;20, 1;39, 12;2Enoh 7,18;Jubilee 4 IS·
Testamentul lui Ruben 5,7; Testamentul lui Neftali 3,5)67 9 şi în litera~
q~mrâniană (~- Documentul de la Damasc 2,18; Apocrifa Geneui 2,1).
Llleratura tradiţională indaică "a păstrat amintirea că numele îngerilor a fost
adusă de iudei din Babilon . Chiar dacă s-a vrut o identificare a fiinţelor
680

plasatA foarte des pe buz_ele păgânilor care vorbesc despre Dumnezeu. cereşti cu zeii păgâni în Daniel, ca în Textul muoretic, "veghetorul"
Această formulă se găseşte în inscripţia lui Eshmunazar, regele Sidonului "plzitorul" are rolul îngerului Domnului, a "sfântului din ceruri" (cf. Iov
din secolul al IV-iea î.Hr .
673 5, 1;15,5;Ps.89,6.8;Zah.14,5)681 , care, în DanĂel, va descoperi sensul vede-
niei .
_ .. Conţinu~ ved_ eniei îl constituie descrierea copacului, înalt foarte,
®:1~Jlocul pămân~lw, temă comună în multe literaturi vechi674, folosită La v.11-12 apare porunca Îngerului: "Doborâţi copacul şi tăiaţi-i
deja~ 1:z. 31,2-18 ş1 37 ~ntru descrierea gloriei şi apoi a decadenţei Fara- crengile, scuturaţi .frunzele şi împrăştiaţi roadele lui, ca animalele sil fugă
ooulw. Arborele cosmtc este elementul de unire între Dwnnezeu şi de sub el şi păsările din .frunzişul lui! ... ". Imaginea aceasta se regăseşte în
oameni, un pod ~cat între ~le două lurni..6 _ El este axis mundi şi trans-
75 Iez. 31, 10 - 14, tmde se vorbeşte despre distugerea copacului înalt, şi în Is.
~ ~e trei zone cosnuce. Pentru Geo Widengren676, Arborele Vieţii 6, 13 (aplicat la luda). Cui îi este adresatl ponaaca! hnouelor cereşti,
îngeri sau sf'mţi? Sau unor piaâateai? Montgomery zice: "eucutorilor
c:stc identic cu 1rborde ~o~ şi aede că Israel a îrn~rtăşit ideea, foarte
~ereşti. A. Lac~e considera cil ponmca are un sens impersonal. în
682
~ a rege~ ca ~re m _In1Jl~ paradisului, "în mijlocu/ pământului". timp ce A. Bevan are o altă părere: "Este, J)OSIOil ca imprecizia să fie
: ~ ~ ~nţionat că unagmea este aplicată de Scriptură regilor stră-
voită, pentru a arata că judecata pronunţată pentru rege trebuie si fie execu-
~ UDp~ A~gerea 0 r. Co~cul lui Nabucodonosor este doborât, dar
! tată prin mijloace total imprevizibile". La v.12 se între7.ăreşte o spercmfi
nu distrus m i.ntreg1me, c1 trunchiul şi rădăcinile rămân în ământ "A l
r:"~
~19)
~e
în care odnos?r
aramă"
~
(v. !2). A. Montgomery a Bcut o
visele lui . ~ge(Herodot 1,108) şi
a~elă
Xene
l~s:: mai putin dezastruoasă: "din roua cerului sdjie udat şi cu dobitoacele câm-
pului sd impartd iarba pdmântului" (cf.Gcn.2) "LegiJturile de fier şi de ara-
mă'' au importanta lor, tronul lui Nabucodonosor este menţinut Există t~
ommatia asupra unei părţi a I . . t . bol. .
aiborele ce se dezvoltă611 · A H 678 A unw es e sun 1z.ată pnn tuşi o ambiguitate inerentă a imaginii. Pentru Bevan, sentinţa tenbilă şi de-
în art,o le . · . · eaton se mtreabă dacă nu trebuie să vedem vastatoare ce atinge regele în existenţa sa este o figura de stil. Nabucodooo-
re regesc o re1D1ruşcent11 a " . . . .
din Gen.2 9 c . . .., -pomu1ui cunoştinţe, bmelui şi răului" sor care s-a crezut cel mai puternic dintre regi. dar a fost adus la stlrea de
tăpi este e~ e~te ~ ~gmea arborelui aplicată indivizilor sau comuni-
de ·. animal, prin înlocirea inimii de om cu o inimi de dobitoc. Inima în Vechi-
La ~J.Jaţle bi~lică (~f.Ps. l,3;37,35;1s.10,19;61,3). ul Orient era considerată ca locul raţiunii (cf. Ier.5,21; Os. 05.7,11). Aşadar,
ersctu1 10 mtervme o fiinfă cer.,..,,.,,..ii. w. ,,
ceşt.e doborirea copacului dar di ~ un mger , care porun- inima regelui, adică "inteligen&a sa, voinţa sa, caracterul său, pierde întreaga
mcdiar între Dwnne:zeu O J fu strugerea lw. Ingerul joacă un rol inter-
Dia Numele care i se dă aic~~ ~erse!ele t.Jrmăto:are el va interpreta vede- 679 în 1 Enoh 39,12 îngerii sunt "cel ce nu dorm" ci slujesc Domnului, iar 20.1 ş. u. sunt
Biblie. Acest termen se e . 1/ P . ~r' ' nu Ase Ina.I găseşte decât în 4,20, în amintiţi :Uriel, Rafel. Raqucl. Mihail, Sanchicl, Gabriel, RomeieJ. FuocJia fiecinlia dime
xp că Dla1 bme făcand comparaţie cu ls.62,6 :"Pe
O oi oste bine stabiliti. O tradiţie vorbette de îngerii cizu)i : Enoh IO. 9.1.5;12, 4;13,10;16,2;

m
=- ----------
;,12~11wi-~ p.lJ2.
..,NUii,
TutfllNMllll l,,i RllbM 5, 7; TUlllmOlllu bu N,Ju,Ji 3,5; Jubilee 4,15; Dcx:umcntul dia
Damasc 2,18. (A se vedea: M. Delcor, .u liw• ... p. 113 p A Lacocque. u ~... p.68).
Cf.G.Coolce A T~J....-L "Credem ci originea celor din wm1 (a celor cbup n.n.) 1rebuie clutatl in religia uiro-
ALlco ' - - - of NOOrtJ, S.
,u Ct: MirZC' i:6U.,,,e ...p.67.
·· . ..
Mllllc IIUCrlpllU>,u, Oxford, 1903, p.30-JJ, apud babilonianl. «Pizitorii> > ar fi numclo ckahwilor stelei« ca. vegbeaz.1 toall noaptea.
lntr-adcvlr, în anumite texte din Enob, stelele swrt prezemtc ca fiinţe vii: 18,13-16;
,,, A
(traduel · ~liadc, ,...,.. • Sylflbolo p ·
fi III rOIIIÎllqle) p,.... 19u.
Ucocque,
.
• ana, 1952 f1 Trllile tl'Hilklri6 ""6 R~;•io,u
21,5.6"(M. Dclcor, Le Uvre ... p. 113. A IO vedea p 8ouss.eU , Dw RalipM
,.,.,,,.,..Mllicl,..
JIIMll/lllfU ;,,, Z . . . . . Berlin. 1906. cd. a li.a. p. 371).
„
f7' n. 1,.. fA . /;_l'N ••• p.65.- - .17. , --
te0 M. DclQ(IC', Le li,,. .. . p. 68.
m ct M De o/Lifc•A-. N..,,:.,,.,, 1
Ibidem, La ny,,.,,,. • Qw,tr,,._ Parii, 1962. p. 40-44.
.,. O,,. Qk, P-~~ ....... p. U3. ~ u,..a., 1951, p.'7. •
Al Ibidem.
"'Ibidem,
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
132
calitate umană ... aceasta ar fi neantul dacă ped~psa nu ar avea o limită
temporală684 ". Septuaginta vorbeşte de ..:şapte am; (cf. 4, 13.20.22.29; 7,25 ~
12 7) iar Teodotion de "şapte vremuri (ica 1 yo I cf. 2,8-9.2;3,5.5)685 . Ce
,el,,~ cifra şapte? Un număr determinat sau indeterminat de ani'!
Redăm părerile câtorva comentatori aşa cwn le găsim la M. Delcor (Le
livre ... p.115). "Şapte" poate însemna un număr nedeterminat de ani. După
Ginsberg (Studies in Daniel, New York, 1948, p.lş.u. ) 'iddan are sensul de
ani. Steinmann (op.cit., p.82) se întreabă dacă prin cele şapte vremuri nu s-a
vrut simbolizarea celor şapte perioade, care după magii elenizaţi, ne separă
de sfârşitul lumii, ceea ce ar putea corespunde celor şaptezeci de
siptlmâni de ani din Dn. 9.
Am ajuns cu aceste versete la ceea ce numim "detenniois-
mul"cărţii Daniel. Dar,evenimentele determinate se nuanţează prin invi-
taţia la căinţă: "Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate şi ne-
dreptăţile tale prin mili1 către cei săraci, dacă vrei ca bunătatea în care te
afli să
diiinuiascd' (v.24). "Israel nu neagă, într-adevăr, determinismul ca
atare. Afirmă totuşi că el este în contradicţie cu libertatea, o libertate care
se face şi transcede determinismul ,.686 .
b) Interpretarea visului (4,16-25)
(16)Atunci Daniel, al cărui nume este Be4aţar, a rămas
înmărmurit pentru o clipd6' şi gândurile lui s-au tulbu-
7
rat. Regele a luat cuvântul şi a :is: <<Bel§aţar, visul şi
"!lcu~ea lui să n11 te înfricoşez.el>>. Răspuns-a Belşaţar
~ a ZIS: ~<O, st~ne, visul să fie pentru duşmanii tlii,
iar tâl~ea lu, pentru adversarii t4i! (l 7)Copacul pe
ca:e ~ vă:ut, care a devenit mare şi puternic, al cărui
var/ ~ung~ pin4 la cer şi se vedea până la marginile
pământului, (I B)cu Jrunzi.ş frumos, cu rod abundent din
care~ ~r~a,, toţi, sub care se adăposteau fuue/e cam-
pulu, li '" ramurile c4ruia locuiau ptlsări/e cerului
(19)A.~la eşti'"! o rege, tu care te-ai. m4rit şi te-ai Jăc.:i
P ~ a c4r,u grandoare a crescut şi ai ajuns la ceru-
ri, a, stăpânirea p/Jnd la marginile pămantuluL (20)Şi că
r"ţ~ a vă:,,t un înger, un sf'ant, coborind din cer şi
u.cand:
rU4cin.Doborâp. co'Pacul
. h ,
,_, • • ;#i dar b·,.
nunu:.,., ...ucu I ~·
d
ik lui 14sap-le în piJmlJnt şi tn legt1Juri de fler şi
;.-~ldcm.~1..e=-=-li,,,,e
--...p.70.
-----
~ leallll cuvimetor Ita 1 6
• Londra, 1962, p. 35 ,.u. P c; ,t XPov6c; • se vedea Bur, Biblical Worb for Time.
., _:;!:ocque Le_lare ... p. 70 .
un anwn1t tip (cfltala la'lt&).
__u_c_E_RE_:Ş~l~E~XEG=E=Z~Ă~:~Cap~iro~lu:1~4_ _ _ _ _ _ 133
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD
de ar~ 1n ~arba păm.antului, şi de roua cerului s4 fie
udat şi cu anunalele c8mpullli sd f,e plirtaş pină ce vor
trece peste el şapte ani, (21)Aceasta este interpretarea, 0
rege, hotăr8rea Celui Preaînalt se va împlini peste slăp&­
nul meu rege, (22)te vor alunga dintre oameni şi vei
locui cu animalele c8mpului şi vei mânca iarbă şi din
roua cerului veifi udat, şapte ani vor trece peste tine pa-
nă ce vei cunoaşte că Cel Preaînah are stăpânirea peste
împărăţia oamenilor şi o dă cui voiqt.e. (23)Şi daci a
poruncit să lase butucul şi rădăcinile copacului, însea,n-
nă că regatul tdu va fi păstrat pentru tine plină ce vei
recunoaşte că Cerul are stăpânirea. (24)De aceea, o, re-
ge, sfatul meu să-ţi placă: RăscwnpărtI păcatele tale
prin dreptattfU şi mil4 către cei sdraci., dactJ vrei ca
bundstarea ta să dăinuiasciJ>>. (25) Totlll s-a împlinit cu
regele Nabucodonosor.
La versetul 16, care începe partea a II-a a capitolului patru, regele
cere lui Daniel "al cărui nume este Belşaţar" să-i interpreteze visul. Ceea ce
reţine atenţia este şi trecerea la persoana a m-a. Fenomenul, întâlnit şi în
Cartea Tobit, se datoreaz.ă "caracterului dramatic al istoriei689,'. Montgo-
mery690 zice: "Calitatea dramatică a lucrului apare în faptul că probabil cea
mai mare parte a cititorilor nu se poticnesc la această necuviinţă". Este
curios faptul şi nee:,.,1>licabil de ce profetul a rămas înmănnurit şi a fost
tulburat pentru o clipă. deoarece, ca unul care avea în sine "Duhul Dumne-
zeului Sfânt" ştia că visul se referă la Nabucodonosor. Şi în plus nu era sub
ameninţarea pedepsei ca altâdată.
Totuşi prinde curaj; folosindu-se de o formulă de politeţe se adre-
sează regelui: "0, stdpâne, visul stJ fie pentru cei ce te urlJsc pe tine , iar
tâlcuirea lui pentru vrăjmaşii tăif' (16c). Şi repetând elementele de des-
criere a visului din v.7-14, dar de o manieră mai puţin poetică, îi descoperă
regelui că despre el însuşi se face aluzie în vis, şi prin urmare va avea soarta
copacului: "cc'f vei fi alungat dintre oameni şi vei locui lmpreunc'f cu anima-
lele câmpului şi vei mânca iarbă şi din roua cerului vei fi udat" (22a) deoa-
rece "te-ai mc'frit şi te-ai făcut puternic, a ci1rui grandoare a crescut şi ai
ajuns la ceruri" (v.19). Pedepsirea regelui este o hotmâre de sus, a "Celui
Preaînalt" al cărui nwne a fost dezonorat prin comportamentul nelegiuit al
regelui .
Arborele doborât semnifică situaţia wnilă în care va ajunge Nabu•
codonosor după "douăsprezece luni" (v.26) şi care va dura "şapte ani"
611 , 'dlqah = dreptate (tn anmaicl .Wqllh, în grcacl 6 ,1t1noouvc).
"'A. Lacocque u/i11re .. . p.71 .
690
Op. cit., p. 223, apud A. Lacocque, p.71.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
1.U
Burucul reprezintă regatul care '4yaji ocrotit pentru tine îndată ce tu
(v..22) ·unoaşte c4 Cerul are stăpânirea
· " (v. 23) .
ve1rec . <<Ţie, rege NabucodonoSQr ţi se spune: regatul s-a Iuta
A. Lacocque vede în v.17 ş.u. o paralelă cu 9, 11-12, respectiv cu
Antioh. La fel şi între v.23 şi 2M6,2 care au în comun cuvântul "ceruri".
Este incontestabil faptul că "cerurile" desemnează pe Dumnezeu. Astfel ,
Nabucodonosor va fi pedepsit "până ce vei cunoaşte că Cel Preaînalt are
stăpânirea peste impără,tia oam~nilor" (v.~2) şi "c~rul" are stăp~rea peste
toate (v.23). Wfotuşi, ceea . ce ~ -~~red~nţa un~ve~al~>~ ar lillp~ca o
distanţă între zei şi oameru, prunn fiind m cerun ş1 ultunn pe pământ -
înseamnă, din contră. pentru IsraeL că Dumnezeu este suveran peste toţi
oamenii"691. Este pentru prima dată cînd Dumnezeu este perceput într-o
astfel de manieră în Vechiul Testament.(cf. IM.3, 18.19.50;4,10.24.53 ;
12,15; 2M 7,11; 8,20; 9, 4.20).
Relatarea interpretării visului se încheie printr-o invitaţie adresată
regelui pentru a-şi răscumpăra păcatele : "Răscumpără păcatele tale prin
dreptate şi milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea ta să dăinuiască"
(v.24). "Verbul a dat un substantiv aramaic (purkana) însemnând «mântu-
ire,învierc»(cf.Ps.136,24;Plângeri 5,8)"692 • Pentru a-şi ~ăra păcatele,
Nabucodonosor trebuie să facă opere de milostenie. În ebraica clasică,
ruvântul ilr,f~ este foarte des folosit şi înseamnă "dreptate, inocenţă, fi-
delitate faţl de Legimânt". În epoca iudaică, însă, înseamnă "opere bu-
ae", în special practicarea milosteniei. "Suntem, cu acest motiv, nu într-un
,c ontext de «mântuire prin credinţi sau prin fapte», ci în cel al alianţei
noahitice: milostenia exprimă minimum cerut de un păgân" 693 . Acelaşi
înleles al cuvâtului îl regăsim în cartea Tobit 4,11; 12,9 şi Ecclesiast 3,3.
La v.25 care încheie această parte, trebuie să remarcăm două
• ~ : întâi faptul că v.25-32 sunt compuse în stilul inscripţiilor împărăteşti
orientale (cfA.Bentzen), apoi, trecerea de la persoana a II-a Ia persoana a
m-a până la v.30.
c) Realizarea visului (4, 26-34)
(26)Dupt1 douiJspreuce Iun~ c/Jnd el se plimba tn pala-
tul regaf ' din Babi/,on (17)a prins a grdi şi a ris: <<Oa-
9
re '"' ale tlCeSla Babllonul cel mare6'5 pe care l-am
cl4dit ~" ca reşedinţă rega/4 prin forţa puterii, mele şi
-,,re eutstea str4"'cirii mele?>> (28)Pe cand cuv/intui
'"AJ,.,.___ _
'"~,Lelil're... p.72.
., Ibidem.
.. ~ );)'ii ~~ ("al bekal .naJkCdi•
~ b , i rea(llj ) = .,.i.tul repl (au unele traduceri; "Io man14rda
'"ct. •. .
· Apoc. u,a; 16,19; 1.1,2; :Iona l ,l ; J,l .
- - - -ŞI-EXEGEZĂ: C• "lul 4 •- nd
- - - - - - - -TRADUCERE - - -~.,,=--·-------- ..,..
era încă în gura regelui, o voce s-a cobor6t din cer:
de la tine. (29)Şi dintre oameni te vor alunga, vei locui
cu animalele campului, vei manca iarb4 fi vor trece
peste tine şapte ani, plJnd ce vei cunoape că Cel Preinalt
are stăpânireyeste împărăţia oamenil.or şi o dă cui v~
ieştel>> (30)/ndată s-a împlinit cu11fintul IISllpra lui Na-
bucodonosor şi a fost al.ungat dintre oameni fi a mâncat
iarbd cu animalel.e şi trupul lui era Mdat de rouă până
când părul i-a crescut ca penele (vulturilor) fi unghiile
sale ca ale păsărilor. (3l)<<Şi după trecerea ace#Ui răs­
timp, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer fi
mintea mi-a revenit fi am binecuvântat pe Cel Preaînalt
fi am lăudat şi am pream4rit pe Cel 11esnic696 viM, c4
stdpânirea lui este st4pânue veşnică iar împdrdţia hli
din neam în neam19n. (32)Toţi locuitorii p4mântului sunt
socotiţi ca 1tinuca şi Elface ce voieşte CM osţirea cereas-
cif'' şi CIi "locuitorii pămâ,rtului fi IUllfOli "" poate • I
împiedice lucrul mâinii Lui şi • I dcA: <<Ce faci,
tu?>>. (33)În acelaşi timp, IIIÎlltell llli-a revenit şi, spre
gloria nl!IIIIUllui me11, mi-a revenit llliittpa fi străbtci­
rea6" şi sfetnici mei fÎ dregiJtorii ,nei 1'HIII chemat fi 11111
fost restabilit în st4pânire şi puterea mea a crescld mai
-,,,,,lt. (34)Ac1111t, eu, NabllCOdonosor, ltuul, înalţ şi prea-
m4resc pe ÎmpdNtul cer11lui;w ok c4r,u fapte Slllft tuk-
vlJrate şi c4ile Lui drq,t,e şi poate pe cei 1lflutdri »-i
smenasc4.
Totul s-a întâmplat aşa cum s-a prevestit (4,30); aceasta după un
timp relativ scurt lăsat lui Nab~onosor ~ facă penitenţă. Reg~le se
16
plimba in palatul regal din &bilon (v.26) când s-au petrecut ~ectiv cel~
A
pre:zise: "Regatul s-a luat de la tine" (v.28). In v.27 ave~ declaraţia ~gelw,
unde Nabucodonosor admiră, trufindu-se, cetatea, reşedinţa regală ŞI strălu­
cirea Babilonului Aici se confinnă datele istorice care văd în rege un mare
6116"Cel veşnic": cf.12, 7; Apoc. l , 18; 4,9; 5,3; 15, 7. ''împlri~ lui lifll ~-- ta aeaa':::f 4;
_ doxologic bazată pc Ps.145,13. 1n Septuapti _înslnl~Oflfe& regelw se datoreazi n
sale şi un înger ii anunţl reaşezarea pe tronul Babtlon~~I: . . . . • •.
697 În Septuaclnta vindecarea regelui cs~ ~toratl condipe1 ş1 ruglciunilor sale, un mger li
apare în vis pentru a anunja ci împlrlt••." va_fi ~ ~ . . J O I - -• . - •i desemneazl în Biblic
- Arama.icul hil rnuayyi corespunde obraiculu1 t - - - . ,.... ,
pc fnaeri (Ps.103,21; Lc.2, 13), dar uneori f i ~ (ls. 4(),~ 6 ; Ps...JJ,6 )-
• i Vulp'8 au: "intru gloria NgatulM1 mn nt-am mt~ . .
100 ~
!.J::::::::}ccrulw" "Dumn«nul cerulMi", expresia este unici, cf. Ier.10,7.10, ~ .48,3,
~ origine penanL
 136
TRADUCERE Şl EXEGEZĂ: Capitolul 4
___________ ____ _______ ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
,__:_
TRADUCERE ......:,_ 4 137

constructor. Babilonul este calificat ca Nimive în Iona 1,2; 3,2. Cum am a-

mintit, deja, cuvintele regelui sunt redactate în stilul inscripţiilor asiro-babi-
loniene: "Eu am zidit palatul, reşedin,ta regatului meu" ekallu mfisab
'°
iarrotîa 1, inscripţii care vorbesc despre numeroasele construcţii făcute de
Nabucodonosor în Babilon . Aceleaşi informaţii le ayem Ia Iosif Flaviu7°3 :
702
"La Babilon, cetatea mea dragă care îmi place". "lnsă aceste detalii nu
probează neaparat istoricitatea relatării. dar îi oferă culoare locală" 104 .
După cum Saul a pierdut regatul datorită orgoliului şi David a
căzut bolnav din aceleaşi motive, tot aşa Nabucodonosor însuşi şi-a declan-
şat condamnarea. Astfel, pe când încă vorbea, un glas s-a pogorât din cer
(v.28) care îl ammfă că nu va mai fi reşe, şi că izgonit dintre oameni, va lo-
cui cu animalele câmpului (v.28-29) . "Această voce din cer care se face
70
auzită, nu vine numai de la Dumnez.eu, ci este Dumnezeu însuşi" . Regele
706
pedepsit nu are condiţii de trai asemeni animalelor, ci însuşi comportamen-
tul şi înffiţişarea lui sunt caracteristice animalelor "părul i-a crescut ca pe-
nele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor" (v.30b)7°7 • De altfel, în
cartea Daniel "există un fel de teamă de animalitate. Animalele joacă aici
un rol considerabil şi. totdeauna, în detrimentul integrităţii omului" 7 ~. În
final, însă, "fiul omului" din capitolul VII pune capăt împărăţiei animalelor
.şi inaugureazA împărăţia umană a sfin(ilor.
Este foarte greu de stabilit, din descrierea lui Daniel, boala care s-a
abătut asupra lui Nabucodonosor. Cu siguranfă este o boală mentală709 . Cert
este că "perioada de nebunie şi dezumanizare a regelui este considerată de
text ca purificatoare: pedeasa îl conduce la pocăinţă şi la mărturisirea că
~ lui Israel este stăpânul regilor şi imperiilor'' 710 • După zbuciumul
şi lupta din abisul său existenţial, regele ridicându-şi ochii spre cer a fost în-
că _o dată obiectul îndurării divine. Timp de şapte ani, el a împărtăşit soarta
~ l o r care, în principiu, privesc în jos spre pământ, dar iată: "am ri-
dicat ochii spre ~er şi mi-a venit iarăşi mintea la loc"(v.31). Reabilitarea
mentală a regelw este condiţionată de convertirea sa: "şi am binecuvântat
pe Cel Preaînalt şi Celui veşnic viu I-am adus laudă şi preamărire" (v.31).
Credinţa în Dwnnezeu şi raţiunea l-au făcut să redescopere semnificaţia
lucrurilor, că Dumnezeu este singurul care îl poate ajuta (cf.Ps.123,1) şi de
voinţa Lui atârnă viaţa noastră, că domnia universala a lui Dumnezeu dă
tuturor lucrurilor un sens. "Această constatare 1-a condus pe rege să afirme.
că istoria şi oamenii nu sunt decât jucării în mâna lui Dumnezeu (v.32;
Ps.104,26). Nu este domnie veritabila decât în administrarea bunurilor lui
Dumnezeu, cum nu este libertate decât în eliberarea de sine, şi înţelepciune
decât în credinţa în Dumnezeu"711 .
Odată reabilitat în faţa lui Dw:nneuu, "sfetnicii şi dregătorii cei
mari" l-au chemat reaşezându-l şi în funcţia de rege "spre slava regatului",
dar nu cu demnitatea de la început, ci cu o putere mult mai mare (v.33). Ter-
menul rabrebân folosit atât pentru regele Nabucodonosor, cât şi pentru
Belşaţar (5, lş.u.) şi Darius Medul (6, 18) îi desernoeazll pe nobilii de la
curtea imperială. care în mare mhură. au contribuit şi ei la de1.astrul regelui.
Care si fie importanţa acestei istorisiri?
Ea aduce o critică evidentă la adresa orgoliului care l-a caracteri7.3t
pe Nabucodonosor şi, din păcate, îi caracterizea7.ă pe unii susţinători puterii
politice. Orgoliul este o nebunie care nu poate duce decât la catastrofll. Pen-
tru a construi relatarea. autorul se inspiră indirect din tradiWl biblică, cea a
turnului Babel, dar şi din literatura acadiană. Steinmann se întreabă:
712
"Nabucodonosor, simbol al umanităpi orgolioase a Babelului, n-ar trebui sA
devină simbolul unei umanităţi noi, gata să primească pe <<fiul omului>>
căruia îi este promisă împărăţia mesianică ?"
Versetul 34, ca şi v.31 şi 32 conţine elemente doxologice: "Acum.
eu Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe Împăratul cerului ale cifrui
fapte sunt adevdrate şi căile Lui drepte şi poate pe cei m_ândri ~~-i
smereascd ". Este vorba aici de transformarea comportamentulw regelui m
urma pedepsei divine.

lDI c.,r,;,,-e de
Cf. Grou,,fdd, în Schrader Kewn.cJu:'ilids Bibliodrd lll 2 Berlin 1890
M• Delcor,u/,ivre •
. ... p.117. '='' e ' ' • '
102 P: 34 , .,._,,.
..-
1eJ Ibidem ,p. l5 ti 39.
,_ C..•A,;.,,I, 131.
,., M.Deloor,Lrlme ... p.117.
. •-···P• ....
·~. ~=--~,
,_ ~ - .
de regina din Euripido care a fost uimilatl animalelor. Cf. A. La•
M.Ddcar, Lr liwe .. , p.117.
107
"Nuatevodiadeotnn-"wmare«•: ..... ...:de 0 -•-1; . . .• ,. ••
de line la ca cae ~ •----. "'' ._,.e a inunu (v.21 ), adicl de la coo,tun,-
""A~
- , tn VT 44 (1994), elu3n COIDporfameqr beatiaJ". P.Ordot, N.JHu:J,HO!llllor
p. .
c1,-,, _,
,. lbi..._ Lr/Jt,n ... p.74.
--.Se"arbettede~ .
p.220). e, C)'IWRoptc au lycmropie (Cf. Montgomery, op.că, 711
Ibidem.
"'•n..: .._
•-p.75.
712 Op.cit., p.86. Vezi ti M. Delcor,uliw. ... p.119.

Capitolul 5: OSPĂŢUL LUI !JELŞAŢAR,
SCRIEREA PE PERETE ŞI TALCUIREA EI
Capitolul 5 relatează ospăţul dat de Belşaţar în cadrul căruia au fost
rofanate vasele sfinte aduse de Nabucodonosor din Templu de la Ierusalim.
iupă punerea în scenă (v. 1-4), un eveniment înspăimântăt~r, car~ ~teşte
de unele practici spiritiste, a tulburat ~ re?ele petrecăreţ ş1 ~ cei dimpreu-
nă cu el: o mână misterioasă scrie trei cuvmte pe peretele sălu unde se des-
ffişoară petrecerea idolească (5,5). Regele apeleaz.ă la înţelepţii caldei, însă
ei, deşi specialişti în scrierea cuneiformă. n-au putut citi cuvintele şi desigur
nici interpretarea lor(5,6-9). Dar, regina-mamă îi aminteşte regelui de
înţeleptul Daniei aşezat "mai marele tâlcuitori/or de semne, al caldei/or, al
cititorilor în stele şi al înţelepţilor"(l0-11). Daniel se pre:zintă la rege şi des-
cifrează şi tâlcuieşte scrierea: ea prezice căderea regatului ai cărui ani sunt
număraţi, pentru că a fost cântărit în balanţa divină şi găsit ~r", iar re-
gatul va fi împărţit mezilor şi perşilor (12-18). În aceeaşi noapte Belşaţar a
fost asasinat, Darius Medul îi ia locul, iar Daniel onorat ca "al treilea în
fmpărdţie"'(29-30) .
Înainte de a trece la exegeza propriu-zisă se impune expunerea şi
lămurirea pe cât posibil a diferenţelor care există la acest capitol între
Temi aworetic şi Septuaginta cu versiunile ei.
Septuaginta şi versiunile ei care ni s-au păstrat plaseaz.ă la
începutul capitolului 5 o Prefaţl care este un rezumat al întregului capitol,
deşi textul grecesc este o traducere servilă a unui original semitic716 • Aceas-
tă•~ este, la rândul ei, un rezumat al v.25-28 care cuprind trei cuvinte
~ : aene, teqe~ ufarsio. Or, la v.17 şi 26-28, Septuaginta le omite
P dă trei verbe greceşti: erithmetai (perfect), katelogisthe (aorist), exertai
(perfect): "acesta a fost şi este încă numărat", "acesta a fost imputat",
~ a fost şi este încă ridicat" 717 . Se presupune că în spatele acestor
~ t e sunt. trei participii aramaice care pot corespunde celor trei cuvinte
~ Pref~: _mane, phares, thekel. Explicaţia acestui lucru trebuie căutată
mtr-un ?"~ ebraic, a cărui Prefaţă sau rezwnat este redat de
Septu.agm~ şt care ar fi putut circula independent
f Citarea acestor cuvinte aramaice nu este singurul detaliu din Pre-
•~ care arată independenţa ei faţă de traducerea grecească a acestui
~~l. ~hctul regelui este desemnat pnntr·-un cuvânt diferit (doche mu
~ona) Al · la · '
rt a re 1· . UZl3 mau~~ palatului regal sau la sărbătoarea aniversa-
gem nu se găseşte ruc1 m aramaică, nici în greacă. "Mai marii"
11, p
· GrelcJt. IA di..,e V• D ·
M•(.Clllll:Doy consideri c i ~ "' Sq,tonte_, "&mitica" XXIV(l974), p.63. J.A.
fi circulat ca O Cll1e indeJ,eoderu I Da. 4~ 1n &reacl uu chiar aubltratul du ebraic ar
"'lbWem, p. 56. (Op. cil.,p. 37 ).
_ _ _ _ _ _ _ _T_RAD
__ lJ_C_ERE_Ş.:....I_E_XE_G_E::..:Z.::..Ă.::..:..:;.
Capi ~·to:.:.lu:.:.1.:.5_ _ ___;,_ _ 139
regelui ( megistanoi ) sunt desemnaţi printr-un cuvânt care ne aminteşte de
aramaicul rabr•banayyâ718 sau echivalentul ebraic, chiar dacă Septuaginta
substituie cele două titluri împrumutate din titulatura elenistică719 : ""'msoţi­
torii'' regelui (hetairoi v. 1,2,6) sau "prietenii" săi (pbiloi, v.23), doi
tenneni uşor de tradus în ebraică (reac şi 'Oheb). Altă diferenţă: în Prefatl,
Belşaţar proslăveşte pe falşii dwnnezei "la băutul vinului "(cf.v.2 aram. bi-
ţecem ţaamrâ), remarcă omisă de v.2 grec. Apoi, evocarea scrierii pe perete
nu este făcută în termeni identici: "degete ca (cele) ale unei mâini de om au
ieşit şi au scris pe peretele incăperii, pe tencuială, în faţa sfeşnicului
(lychnos) "; sau "degete ca (cele) ale unei mâini de om au ieşit şi au scris
pe peretele incăperii, pe tencuială, în faţa luminii (phos)" (v.5). Aici
se întreabă: "Este gratuit să presupunem aici două moduri
720
P.Grelot
diferite de a reda în ebraică aramaicul (hapax legomena) nebraltâ, de
exemplu menorah şi ma'or alăturat unul de celălalt în Ieş.35,14 (=LXX
ten lychnian toii photos)?" Şi, în sîarşit, falşii dumnezei nu sunt desemnaţi
în aceeaşi manieră în textele greceşti. De aici, concluziile aceluiaşi P.Grelot:
"a trebuit să existe două adaptări independente ale textului aramaic primitiv,
unul scurt pe care îl traduce Prefaţa, altul mai lung pe care îl dă
Septuaginta" 721 .
O altă problemă majoră care se impune a fi soluţionată este cea a
istoricităţii acestui capitol. Care sunt evenimentele relatate, cel al clderii
Babilonului sub Nabonide (Împreuni cu Belşaţar '556-538), sau cel al
persecuţiei lui Antioh IV Epifanes, despre care se ştie ci a profanat
Templul din Ierusalim în anul 169 î.Hr.(cf.1M. l,20-28.54.59~2M6, 2-4) ?
Am putea răspunde scurt: şi unul şi celălalt. Acest răspuns însă tre-
buie lămurit prin detalierea evenimentelor.
Nabucodonosor a domnit în Babilon cam 50 de ani, până în 562
î.Hr. Fiul său Evil-Merodac (cf.4R25,27; Ier.52)7 22 , i-a succedat la tron.
Despre aceasta, Scriptura ne relateaz.ă, că "în anul al treizeci şi şapte/~a
după strămutarea lui loiachim, regele lui luda. in luna a doudsprezecea, in
douăzeci şi cinci ale Junii, Evil-Merodac regele Babilonului, in anul intâi al
domniei lui, s-a indurat de Joiachim şi l-a scos din închisoare; a vorbit cu el
prieteneşte şi a pus scaunul lui mai sus decât al altor regi care erau la elin
Babilon. A schimbat hainele lui de închisoare şi loiachim a mâncat
intotdeauna la masa regelui în toate zilele lut" (Ier.52,31-34). Evil-Merodac
a fost asasinat de Nergal-Şareţer (Neriglisar) "căpetenia vrăjitorilor" şi
nepotul lui Nabucodonosor (Ier. 39,3) şi a preluat domnia I-a unnat Labaşi•
111
Ibidem, p.57.
11P Ct: E.Bik«man, IIUIÎIIIIÎDIU
no .u cJ,apJI„ V .. . p.58.
„ Sew,u:ula, Paris. 1938, p.39-41.
m Ibidem.
712
Fer. leronim, op.că V,1.
140
ŢR.ADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 5
____________ ____ TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
,:__ :,__..:..:...,:.._
S _____ 141

afi st rastumat de Nabonide 4(555-539); acesta căsătorindu-

72
723
Mardu: carle . Noergal a devenit tatăl vitreg al lui Belşaţar, fiul lui Nergal-
se cu vaduva w 1 h I ·
Sareţer şi nepotul lui Nabucodonosor._ Documente ~ ar e~ dogice ~tă că
'd trebuit să-şi părăsească cap1ta1a pentru a mtrepnn c anwrutc cx-
Naboru e a . 1 . B 1 t-:ir . l 1 ul 'tl
pediţii de pedepsire; în timpul absenţei Ul , e ăşaţ-U-'- 1-a ~at oe c~ ~ _ul de
coregent. De aceea în tablele cuneiforme~ _gpămsesc aţi~tatesănwnb e eăw Na-
bonide de cel al fiului său Belşaţar. Să anttc1 pu n ca o se~ ~ pre-
cizia teJ1.1nlui biblic: Belşaţar do~ să-l onoreze ~ prof~tul Daruel,.mte!·-
retul scrierii de pe perete, i-a pronus nu. locul al d01lea, c1 locul al treilea m
rmperiu (Dn.5, 7), deoarece el însuşi e~ "a~ doilea'~, Nabo~de fiin~ ~~vera_-
nul. Acesta din urmă a fost luat prizoruer cand s-a mtors, din expediţiile lw,
725
în Babilon •
Capitolul 5 plasează căderea }mperiului babilonian în timpul unui
mare ospăţ petrecut la palatul regal. 1n epoca respectivă, un ospăţ împă­
rltesc putea să durei.e săptămâni; cartea Estera face menţionarea că un ast-
fel .de banchet a durat 180 de zile. Din cele 250 de turnuri de pază de pe zi-
dul care înconjura Ba.bilonul, santinelele îl vor avertiza pe Belşaţar despre
mişcirile de trupe ale mezilor şi perşilor în câmpia Eufratului. Semnalul de
.alarmă va fi dat de scrierea de pe perete. Pe cât era de sigur pe el în clipa di-
nainte, pe atât era acum înspăimântat: "chiar in noaptea aceea a fost omorât
Belşaţar, împăratul caldeilor"(S,30).
Şi
istoricii vechi confirmă căderea imperiului babilonian în timpul
desf1şurării W1ei orgii la palatul regal. Astfel, Herodot (I, 191) menţionează:
"ei erau În plină sărbătoare, continuând să danseze şi să serbeze" . La fel,
Xenofon: "era momentul unei mari sărbători în Babilon, în timpul căreia lo-
ruitorii beau şi se bucurau toată noaptea" 726 .
Aşadar, cele expuse în capitolul 5 nu sunt o ficţiune istorică. Totuşi
este pennis, să vedem împreună cu cei care datează scrierea cărţii Daniel în
sec.~al 11-lea, în regele Belşaţar pe Antioh IV Epifanes, care a procedat la
fel m ~ 169î.Hr.(cf.1M.l,20-28.54.59; 2M6,2-4).
~ l ~ dalelor istorice relatate mai sus, cât şi a datelor de critică
textuală pnvind_diferenţele care există între Textul masoretic şi cel grecesc,
am putea conchide cu H.L.Ginsberg şi ALacocque: "capitolul 5 din Daniel
7Uct: n;_., ___ _
are o origine mai veche (la Daniel, cum are, de altfel întreaga carte, părera
noastră) decât secolu.I al Il-lea, el a fost citit şi interpretat într-un sens mo-
dernist de către redactori în lumina evenimentelor din anul 169. De atunci,
moartea lui Belşaţar de la sfirşitul capitolului devine un anunţ eliberator al
morţii tiranului sirian şi mesajul capitolului este pus pe acelaşi plan cu cel al
lui Daniel B" 727 •
Multe lucruri se vor clarifica mai bine în comentariul nostru la
capitolul 5 pe care l-am structurat astfel:
a) Ospăţul lui Belşaţar (5,I-4);
b) Inscripţia de pe perete (5,5-7);
c) Convocarea şi incapacitatea înţelepţilor caldei (5,8-12);
d) Daniel se înfăţişează la rege (5,13-16);
e) Interpretarea scrierii de pe perete (5,17-28);
f) Onoarea acordată lui Daniel şi moartea lui Belşaţar (5,29-30).
a) Ospăţul lui Belşaţar (5,1-4)
(])Regele Belsatar n, "făcut ,ur IIUll'e 0$/MI n, po,lrfl
dregiltorii s4i Uf lllmUU' de O 1IUe Ji fn fflţa lor li băl,t VUL
(2)Belşatar, '" bdllhll vinlllllim, a porlUICit s4 aad
vasele de tuli' Ji de argint pe care Nab11eodo11osor, tatiJl
s4u.
131 le-a luat dii,. templul din IerusaBm, ca regele
săbea vin din ele, împrewtă cu dregiltorii ~ ~ -
binele732 şi servitoarele733 sale. (3)Atunci tlll fost tublse
11asele de 1111r şi de argint care t111 fost luau din Tempb,l
-casa lui Dumnezeu-din Ierusalim şi 1111 biud din de re-
gele şi dregătorii săi şi COlfCUbinek saJe şi servitoarele
721 Le U'l're .. . p.77. Aceeaşi pircre o gl.sim şi la M. Delcor (Le lin'I! ... p.132):"Accastl relatare
a aplrut şi a cin:ulat. se pare, într-un mod independent în epoca persani sau la începutul
epocii greceşti între 400 şi 300".
m ~N"''n (acadian): Bel-.............ur=Bel, protejeazl pe rege.cf.ler.39,3.13.Bel~ este
prezentat în acea.'lt! relatare ca fiu şi succesor al lui NahucodonOIOI' (2,11). în realitate a
fost Evil-Medorac ( cf.4.R.25,27).

N!';;:U
(cf.P
cu t=~h • ·~
=
724 • ~ e OM:Jl('lop f'prz llda Bilk, p.178.
oiciodaal_citat în Biblie fÎ tolufi regele oolâcmporan exilului (vezi şi cap.
. ) ~de O ~ l i ~itali pentru întrca.p istorie a Vechiului Testament
~ ~ I D S~B, t VI. Paris, 1960, ool.269-286), deoarece el a foit,
719 1•taem = osplţ; cf. ebraicul leltem=pâine,

.... ptatul vinului".

hranl, mul.
no blţe'fm luumil•=sub influenla vinului. Teododoa are:
ka, 1Cauvav·n 'UllV 1\A.1.ev o o,voo ica, a.vev; Moatgomery, •a,_• p.lU redi:
. .
m "ill :iN ('lbuhl = tatll slu), fonnl care apare de ppte an în acest capatol
.

• _
la'ipţiil tneDditiCile u&ori~, ult111111l rege al Babilonului. Numele lui apare însl tn in• m iea'Well. de la acadianul 1ecr1=ooncubinl ( în ebr. il-p:ll). dar IQCSt ~fffllffl indici mama
thec I V ~ ~ ~ ~ . repll fi adunate de Langdon (în "Voderosiatische Biblio- regelui (ler.13,18) sau bunica (lRlS,13). 1n Ps.45.10 este ))V (regma}. Cf. R..de Vaux.
-,4 ~.3/:,& ;
2 cf.fl H. ~ în "Ordti• Oriotlabu..,
XVll, 1949, p.34; O.J.Oadd, I,ulilulio,u *
fAllcicN T..,,.,.._., I, p.180-182. . _
n,
p.11-89·
• • K,-,.;,. *,. ,.,_.,_,,.
.von ~ Z~JIJr /li, t1lttntrwmdi+-," în ZAW XII, 1935,
Lods
ct J. B-Pri.1charct. nu A.ciaiit- Wbr, . . , .
.,._ li JIU"•, P-,1, 1950, p. 830 f.U.
m 1'1aeaMe11, de la acadwwl thenl-acrvitoarc. femei~ Io .-p~le ~ - d e l a E ~
tine, tem\OIWl deaesmeazl un membN din pecwaaha1 ~ 1ucwc !' IIOl'I& sa. Abia tn
n.t A ~ , u liwe .. _p.,a. N-, ~ Tuta iw_,,, to dl• OT, Princeton. .apud T..-pme cuvidw are aens de concubini. R.P.-Coata-. •a,.p.6 c:omidcrl ci este vort,,.
C)rtp •Iii. JIJ/,S,IS.16, apuci A.1..ac«quc r - •:... de "solii de ranaul doi".
,._ .., • ... p.70o.
r
TRAD UCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul .'i
_ ,Z~Ă~·~Cap~it=ol=u~IS:..__ _ _ _ _ I.O
_ _U_C_E_R_E~Ş_JE_XE,G~E~
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD
1'2

saJ,e,. (4)Ei 1111 Mut vin şi au preamărit pe @mnezeii de

_ ~cest exc~ va d~~anşa mânia şi pedeapsa lui Dumnezeu asupra
aur, de argint, de aramă, defier, de lemn şi de piatră. regelw ş1 a oraşulm nelcg:nut. Profetul Ieremia prevăzuse împrejurările a-
cestei căderi : "Când ei vor fi înfierbânta,ti, le voi pregăti Mulura şi-i voi
Cadrul narativ al acestui capitol este cel al ospăţului oferit de adăpa, ca să se veselească şi să doarmă sollmul de veci şi slt nu se mai tre-
Belşatar, regent în Babilon, în momentul în care cetatea a fost cucerită de zească " (51 ,39) .
perşi. Deşi nu apare nici o dată istorică, presupunem pe baza celor spuse în
v.30-31 , că este vorba despre "ultima noapte a dinastiei babiloniene: 11 b) Inscripţia şi convocare a Înţelepţilor (5,5-7)
octombrie (15 Tişri) 539" . La ospăţul organizat de Belşaţar au fost invi-
734

ta~ "dregătorii săi , femeile sale şi concubinele sale" şi s-a băut vin. (5)În aceeaşi clipă, au ieşii degetele unei m1Jini1' de onr,
1

Nu se ştie despre motivul ospăţuJui , un simplu banchet sau. dim-

735

care au scris în /aţa candelabru luln pe tencuiala pere-

potrivă era vorba de o sărbătoare religioasă avînd în vedere faptul ca "ei au care
telui palatului regal fi regele a vdvd var/ul mainii 744
preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fi er, de lemn i de scria. (6)Atunci faţa rege/Mi şi-a schimbat culoarea fi
piatră"(v.4). M.Delcor736 crede că este vorba de un simplu banchet în dirsu1 gândurile lui s-au tu/hural, încheieturil e coapselor sale
căruia s-au preamărit zeii vinului şi al bucuriei şi s-au adus libaţiuni zeilor au sldbit, iar genunchii se loveaM unul de altul (7)Rege-
după cum era obiceiul cu ocazia serbăriJor . Numărul celor in vi taţi la
737
le a început să strige cu forţă să i se aduc4 predc4toril,
petrecere nu trebuie să ne impresioneze . Biblia cunoaşte şi aJtc petreceri la caldeii şi tâkuilorii de semne. Regele a luat cuvantul 1i a
care ~ invitaţi un nwnăr mare de comeseni. De exemplu., ca.nea Estera !.ÎS înţelepţilor din Babilon: «Oricine va citi aceastiJ Îll-
desene ospăţul lui Xerxe, care a invitat în capitala Susa pe tot poporul "de scripţie şi va face cunoscută tâkuirea ei, va fi unbr4cat
xus · I
m purpuru , 1an uc aur , va pune iu g'" p va cannu,
la mic până la mare"(l,5), ospăţ ce a durat şapte zile. ~ 146 •
,1_ ,_ -~ • •

_Cât priveşte componenta celor invitaµ , pe lângă cei "'o mie" de ca al treilea
147
în regatul meul »
dregăton se aflau şi ".femeile sale şi concubinele sale "(v.3). Potrivit lui
He~ot _(V, 18), perşii admit~u ca femeile să fie părtaşe la astfeJ de petre- Răspunsul divin la sacrilegiul regelui se prezintă sub fomia unei
~n, 10 llmp ce Plutarh (l, l) ş1 Macrobiu(V ll.I) consideră că numai concu- inscripţii misterioase. În cursul desfăşurării ospăţului, regele vede degetele
bmele aufost Ia ospăf .
38
unei mâini ca de om care a trasat pc peretele încăperii câteva cuvinte. Inte-
E . ~ timpul_o~~ ui regele "infaţa celor o mie a bdul vin " (v. lb). resant este faptul că nwnai regele sesizează mâna şi cele câteva cuvinte:
xp~ia a bea_ vm ~n~tea celor o mic", "este o expresie tehnică ce se "este o afacere între Dwnnezeu şi BelşaJ:r; pentru toţi în afara de rege,
peretele palatului rămâne alb, fără mcsaj" , deşi toţi ar fi awt posibilitatea ,
7
apropie de «a manca 10amtea regelui», cf.Icr. 52 33 .,,39
mai mari~::cult:· s::
vasele de
~~~~- încălziţi ~c vin (cf.~;_ 14, I-Î2) se întîmplă cele
~ ~şa(ar COffiltc un ~cnlegiu: el trimite să se aducă
deoarece peretele era luminat de o lwnină. Nu este nevoie să fi fost
sfeşnicul cu şapte braţe provenind din Templu, ci o turnirul oarecare folosită
bdut . . use . abucodonoso r dm Templul lui Ierusalim şi "au pentru a crea luminozitate a cerută de somptuozita tea palatului regal.
vm ŞI au preamării pe dumnezeii de a ur, de argmt, .
de aramă, de fier, Expresia folosită (pas y'dâ) evocă imaginea unei mâini care nu este ataşată
de lemn şi de piatrd "( 4) Ma .
din capitolul 140 . vd. · te~lele enwnerate ne aduc aminte de statuia la nici un corp vizibil. Acest sens este asigurat prin trei folosiri paralele a
2 ş1 e termenu r.0 1osiţi
·· cuvântului feminin corespunzân d în Targumi şi în versiunea siriacă la
"Timp de şapte aru· lui Nabonide:
A
m Rugiciunea
eu m-am rugat la d ·· d ·
bronz, de fier), de lemn, de . . ~ezeu e argmt şi de aur, (de
erau dumnezei „141 piatră, de argilă, pentru că (cu am crezut că) ei 742
Aramaicul JHU y•d4J, desenmeau pabna mâinii.
70
NW1 ;i.\.(=nebrutA'= candelabru) cuvint de origine persani.
7
" ,;:n'\(zîvllhi) cf.2,3 l.Teodotlon are: ,:ou; ,:o O ~t~ ~ µoptu) T)l.l.olw8rj-at und
7)4 A. La
7Ucr. J. ~ · IA livre._. . p.78. apa~nta re~hl! a fost tramfonnatl ; Septuapnta arc:
7Jt IA li tcinmann, op.a,. , p.90; A.Ben,,•- .
""""op.al., p.47.
Kal 'I <>paaM; aUTOii 1'Uou:,9ri = şi fala regelui a fost tramfonnat1. VuJcata: facica.
7J7 rre ... p.126. 70
'ar1•w1n1 (de la '•f'l•wln = purpurl} cuvânt de origine acadian.
711 ~~op.ci/ ., p.48. 746
N~'lt>iJ (lwnnika' de la hmnyk •colier) cuvinl persan.
M.·Dell...acocque_"u li,,.e .....p.78.
'$(dela tald=al treilea). Teodotlon: ipnoc;; (al treilea sau unul din trei). Io babilonianl
7H 747
,.. Mai ~,L.li-..re ... p.127.
,,1 La pulin lemnu) în locul argilei . • lallu=cipitan (cf.Ex.14,7) .
Tc.i., 1k 0,,,.,.,,. tr,,.J•• ,_ fi. faptul ci 1n cap.2 piatra vine din extcn· 741
A.Lacocque, uliwe ... p. 79.
~ --~~(. oc
-- op.Qt.) p.294, apud A.Laoocque, u J;i,,w., p.79.
 TRAD UCERE ŞI E>tEGEZĂ: Capitolul 5 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 5 145
- - ------------'-- -----=-------- --
. . JRIS 44 şi 4R9,35. Inscripţia a fost trasată pe perete, verbul muriţi. (1 O)Regina auzind strigătul regelui şi al dre-
75
',

1Paral•P· •~• ..1 ~ste identic cu cel din 6,9.10.11.13 ş. u. care arată că
5 a intrat în sala de ospdţ. Ea a grmt şi a zi.s:
gătorii.or,
r•san folosit a1c , D · A ti ~- ..
cpunea rnarn.u sau a «O, rege, să trăieşti în veac! Gant!Mrile tale să nu se îns-
· a fost "semnat' de anus.
decretul rege IUJ · fi · I gil
~·nii" nu suspendă legile 1Z1ce, e e natura
l
e. Autorul păimânteze şi /afa ta sd nu-şi schimbe culoarea!»
"degeteIor ma1 • da · · (l l)Există, în regatul tău, un om care are în el Duhul
imediat al scrierii acţioneaz.ă în baz.a umn ~ t ş1 nu.mat __as~pra regelui,
Dumnezeului Celui Sfânt şi în care, în vremea tat4b,i
ele a fost într-adevăr instrumentul propne1 sale confUZ11 ş1 a revelaţiei
Boehme, o lege supremă care tău s-a găsit în el lumină , pricepere şi înţelepciune,
755 756

"reg . făcut"' 49 _ "Există, zice Jacob . că tă

care I s-a . l .
emeaz.ă lucrurile divine ca şi lucrunle omeneşu ; toa reve al-Ja cere o
guv ·ţie Lumina nu este vizibilă decât reflectată pe un corp obscur. Ceea cc
:'~eşte obstacolul merge totdeauna în faţa sa_ şi ~c~odată nu se
întoarce în sine, niciodată nu există concret, pentru sme, ruc1 pentru altul.
;acă Duhul dumnezeiesc trebuie să se reveleze, nu va rămâne în sine, dar
. contran·u1 său„750 .
va suscita
Regele a văzut "vârful mâinii care scria" , dar a fost orbit să nu
înţeleagă_ Lumina i-a întunecat vederea; cei din jur n-au văzut nici măcar lu-
mina. Ei s-au sesizat când "regele a început să strige cu forţă". Abia
atunci au văzut faţa schimbată a regelui şi genunchii lui care "se loveau
unul de altur'(cf.ls .2l,3;1ez.2l , l l;Ps.69,24). Tulburat de cele văzute, regele
porunceşte să i se aducă "prezicătorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne",
cărora le filomite , în schimbul interpretării inscripţiei, purpură , lant de
751
aur la ft şi rangul "al treilea"în regatul său . "Câµ babilonieni, zice Sf.
52
Ipolit7 , nu ar fi dat tot felul de imaginaţii cu intenţia de a plăcea regelui?"
Dar, cum ar fi putut aceşti asrtologi, doar cu resursele lor, să interpreteze o
"inscrip~e divină?" Numai Duhul lui Dumnezeu înţelege lucrurile lui
Dumnezeu şi poate să interpreteze ceea ce a scris "Degetul lui Dwnnczeu":
Tradiµa patristică reprezentată în secolul al IV-iea de Sf.Atanasie, Sf. Vasile,
ca înţelepciunea dumnezeiască, iar regele Nabucodono-
sor, tatăl tău l-a pus mai marele taJcuitorilor de semne,
al caldeilor, al cititorilor şi al înţelepţilor. (l 2)Din
pricină că s-a descoperit în el, în Daniel, un duh înalt, o
ftiinţă şi o pricepere de a ta/cui visele, de a dez}.ega lu-
crurile greu de înţeles şi de a descoperi tainele, regele i-a
dat numele de Belşaţar. Cheamă, deci, pe Daniel şi îţi va
face cunoscută tlJl.cuirea I»
Întelepţii babilonieni sunt convocaţi la curte. Ei nu pot citi şi nici
interpreta scrierea.
De ce nu a putut fi cititl?
Dacă era vorba de semne aramaice, nu vedem de ce regele nu le-a
indentificat, cel puţin, că nu era un sistem criptic ca cel din scrierea 'atbal
(cf. Ier.5,26: ssk=Babel; Ier.51 ,1 lbqny=kaldim). Dar apelul la "specia-
lişti" (5,7) numiţi mai departe "înţelepţi" ('is efayyâ=acadiariul ăsipu) ne
orientează în această directie. Deşi în epoca Seleucizilor se mai foloseşte
scrierea cuneifonnă, înţelepţii sunt incapabili a interpreta scrierea gravată pe
tencuiala peretelui cu semne cuneifonne .s • "Atunci regele s-a înspăimântat
7 7

Didim, Sf. Ambrozie şi mai târziu prin Sf. Grigore cel Mare rezervă Sf. Duh foarte, ; s-a schimbat culoarea feţei şi dregi:itorii si:ii au fost înmăr­
numele de "Degetul lui Dumneuu". muriţi "(v. 9). Panica regelui unnată de efecte fizice este descrisă cu o abun-
denţă de detalii.
De remarcat este faptul că Daniel, deşi fusese pus mai marele înţe­
lepµlor de către Nabucodonosor, nu era în sala de petrecere. Să credem cd
c) Incapacitatea înţelepţilor caldei (5,8-12)
Daniel era moâvat de la astfel de petreceri? Nici chiar regina-mamă nu
fusese prezentă în momentul sacrilegiului (v.10); ea îşi amintea fără îndoială
(8)Atunci '"' venit toţi inţelepţii regelu~ dar ei nu au
de evenimentele care tulburaseră domnia soµtlui ei şi dez.aproba cu atât mai
Putut citi inscripţia, nici sd-i f ac4 cunoscut înţelesul ei.
(9)~tunci regel.e Belşa,ar s-a înspdimântat f oarle, i s-a
schimbat culoarea f eţe,i şi dregătorii sdi au fost înmt'Jr- 7
)4 Nl}?~Y.l(malk' ta=reginl ) probabil "recinl mami" şi nu soli.a regelui (segal)cf.Ne.2,6.
Regina mamă ocupa o poziţie importantl nu dar în regatele lui Israel şi luda, ci şi Ia curţile
149 lbidcm. umani, babilonianl şi persani.
i,o Emil
h m hilt 'kal)llt ( perfect, hitpael, persoana a III-a, feminin, singular), de la Oda= s-a glsiL
Boutroux, Et14t1a ''H.' .
e
m
alkrna1UI Jacob uverrf11<',
D-.L uroue tk la PltiJ.oso,p/rie
apud Ala . , Paris, 1897, în „Le Phi/.osop Verbul este la singular, deşi urmeazi trei substantive.
i,1 Purpur, era ailoarea regali ~ e , u livre ... p. 79-80. ~ Rene Peter-Contesse, op.cil, p.6 propune "clarvWune" şi nu "hunlni".
7 6

Tennenu1 .____ ., ,
--..oia estede
pentru per,,.• mezi şi greci.
· · J m P.Grelot, L'Ecril11re sur k ,,..,, (Dllllill S). în "Melanges bibllque •t orientma „
onga~ persani (J.14YUIIO)c;); colierul de aur aminteşte de ce
.
m ofen_t de Faraon, ca rec l'honneur deM. Mathias De/cor", Neukirchener Verlag. 1985, p.200.
Op. CIi, p.149. ~ lui IOIW(Gen. 41,42).
 TRADUCERE ŞI EXEG EZĂ : Capitolul 5
J46
nu se îndoieşte de faptul că
758
. elinea nepotului ei. Iosif Flaviu . . . .
mult autu .
l:J':m din v.10 este bunica regelw. Autontatea ş1 situaţia sa de regină
~ ' --- conferă
posibilitatea de a lua iniţiativa să
intre în sala de petrecere,
"ceea; n-ar fi putut face soţia (cf.~st.4, l 1)': . De al~el, este bine cunos-
759
cută poziţia şi atribuţiile regme1-rnamă m Sf. Scnptură . ( cf. 3R. 15, 13;
4R IO, 13; 24, 12). Ea poartă titlul de gebÎrah (cf.2 R. 15,1 ~) ş~ are poziţia ei
administrativă bine detenninată (cf.R.de Vaux, Les lnshtutaons de l'An-
cien Testament, Paris, 1958, Vol.l, p.180-182) . "Regina Nitocris, soţia lui
Nabucodonosor, se bucura de solidă reputaţie de înţelepciune. Ea este cea
care, potrivit spuselor lui Herodot (1, 185-187) a fortificat Babilonul împotri-
va mezilor şi perşilor" . Regina - mamă îşi aminteşte de Daniel-profetul,
7 60
şi la intervenţia ei, este introdus în sală. Rolul reginei-mamă ne aminteşte de
Arioh din capitolul 2. Omul "care are in el Duhul Dumnezeului Celui
Sfânf', graţie "clarviziunii, înţelepciunii şi inteligenţei extraordinare care
sunt in ef'(v.11) poate să citească şi să interpreteze sensul inscripţiei .
Descrierea lui Daniel ne aminteşte de 4,5-8 şi 2,22: "lumina" potrivit celui
din urmă te>..1 este un atribut divin. Septuaginta are expresia ,n,tu µa
761
U"fWU • Trecerea din v.11762la v.12 este mai mult decât probabil trecerea de
la teologie la antropologie ,"fără să putem cu stricteţe delimita domeniul
duhului (ruach) omului de duhul lui Dumnezeu (Ex.37-36): nu că ar fi con-
fuzie sau tranziţie între cele două, ci este vorba . . . mai puţin de identitate,
cât de dinamisrn" . Ce era duhul superior din Daniel, dacă nu Duhul lui
763
~ u care i-a călăuzit şi inspirat pe profeµi Vechiului Testament ?
C~ ş1 necredincioşii ştiu să recunoscă Duhul lui Dwnnezeu în slujitorii
Săi. Să ne amintim de Iosif, care a interpretat visul lui Faraon: "Am mai
~găsi~ om, ca e~ în care să fie duhul lui Dumnezeu?" (Gen. 41,38).
îrurusul ~w Dumnezeu, profetul, nu putea să fie părtaş la petrecerea regelui,
dar ~ să aducă mărturie despre Dwnnezeu. Daniel nu este capabil
numai să lillerpreteze visele, ci chiar să "dezlege lucruri greu de inţ,e/es şi
s6 desco,:ere tain~le"(v.12). Termenul aramaic rJ'>f:l~ corespunde
~enulw ebraic m-r-r:, - enigme, (cu care regina de Saba 1-a pus la
mcercare. pc _Solomon), dar are şi sens de alegorie în Iez.17 2 sau "un
adevăr IIUStenos: Ps.49,5;78,2"764 . ' '
7!1 _,. Mh,.&.;,.-..
,.,, ;_---ti ~ .X.l 1,2.
,.. ~C-OOque, Le li,re ... p.81, n.2.
761 Ibidem,
7'1Ibidem.
1tJDL ·
164 • y1, "P-at„ p.254-255 apuci A r
Cf'. M. Deloor,uli,re .. .'p.ll9. ....acw~UC01.uae.c, Ldi11r~ ... p.81.
________ __
TRAD UC_E_RE_Ş.:....I_E_XE_G_;_:EZ::...:Ă..:.:.:..:C~apc.:.ito:.:.=lu:..:15:___ _ _ _ _ 147
d) Daniel se Înfăţişează la rege (5,13-16)
(l 3)Şi atunci Daniel a fo$1 adus înaintea regelui. Regele
i-a zis lui Daniel: «Tu eşti Daniel, cel dintre robii iudei
pe care tatăl meu, regele, i-a adus din Iuda? (14)Am au-
zit că în tine este Duhul lui Dumnezeu 76.5 şi cd în tine se
ajl4 lumină, inteligenţi1 fi o înţelepciune mare. (15)A-
cum au fo$1 adufi la mine înţelepţii şi prezicătorii pentru
a citi această inscripţie şi să-mi facă cunoscut4 tâlcuirea
e~ dar ei nu au fo$1 în Mare sd-mi expuniJ talcuirea a-
cestor cuvinte. (16)Şi eu am auzjJ despre tine c4 tu poţi
să tâlcuieşti visele şi să dezlegi cele tainice. Acum, dacă
tu poţi citi această inscripţie şi sd-mi faci cunoscut4 tal-
cu/rea ei, vei fi îmbrăcat în purp11ri1 şi un colier de OIU'
va fi pus la gâtul tiJM şi vei guverna ca al treilea în
regatul meu» .
O dată introdus, Daniel va fi supus unui interogatoriu de identitate
(v.31). Este curios faptul că Belşaţu nu-l cunoştea pe Daniel, deşi era un
funcţionar în adminjstraţia imperială rânduit de Nabucodonosor.
După părerea unor exl)Crţi "acest fa~t pare să indice că acest capi-
tol era la început independent de capitolul 2" • Argument fără temei logic,
66
deoarece nu putem crede că relatarea din capitolul 2 a fost deja aşternută în
scris pe vremea lui Belşaţar. Ci mai plauzibil că în numărul mare de funcţio­
nari Daniel s-a pierdut.
În interogatoriul său, regele reia cuvintele reginei-mamă, mai puţin
cuvintele care menţionează înalta poziţie a lui Daniel. Şi de această~
Daniel a fost primit la curte fără să se respecte tradiţiile legate de primirea
înalţilor funcţionari. Situaţia o şi impunea. Ţinând cont de unele nepotriviri
din capitolul 5, unii comentatori văd în Daniel „5, fie o ficţiune , fie că a-
767
cest capitol a precedat cronologic capitolul 2. 1n acest caz nu ne-am putea
explica reproşurile lui Daniel din v.18ş.u. Totuj "este posibil ca să avem în
v.13 o paralelă interesantă în 4Q Or Nab ~4" • Interogatoriul însă degene:
7
reaz.ă într-un monolog al regelui, care după ce îi reaminteşte profetulw
unele calităţi (mai puţin, cum deja am amintit, calitatea de mare funcţionar
m TOB traduce "qu 'un esprit de:J dieux e:Jt en tot'(=ciJ un duh de dum~,; este_tn tine); RSV:
"that the !!pirit of the ho/y god:J is in you''; OBO S0/3 propune: cd tu a, in hne duhul
dumnezei/or".
1
" M. Delcor, u livre ... p.129; Ct: O.Pl~ger, op.cil, p.SJ.
767
J.J.Collios, Dania ... op.cil„ p.69-70. .
741 A Lacocque, IA livr• ... p.82 , n. 2; Cf. Dupont-Sommer, la krita 0 • . . _ . . .. • p.33 7 fi
u
J.T.Milik, Ptib• NllbofliM ... RB 3 (1956). p.408.
148 TRADUCERE ~I EXEG EZ Ă: Capi to lul 5
regal) îi oferă daruri în schimbul interpretării mscrip• iei
(v. 16b). t de pc J>erete
e) Interpretarea scrierii de pe peret (S
e , 17-28)
(l 7)Atund Daniel a început să vorbească • .
regelui: «Darurile tale să f ie ale tale şi cad şi 'la Krdu
altora., .,,,.,otuş,. eu voi. citi
.. ouri e dd-1,e
regelui scrierea ş·i- · •
' vo, /ace
- !::.I • •
cunoscuta tw.cuirea eL (18) 0 , rege, Dumnezeu I n...
" lt d lu" 11. 1 b ce crea-
ma ~ at '.Ha_ uc~donosor, tatăl tă.u, regatul, mări-
rea, c~nste~ ş, stralucirea. (l 9)Şi dur pricina puterii pe
care 1-0 daduse, toate popoarele, neamuri/.e şi limbile
er_au în[ric_oş~e ,.P ~~rau_ înain_tea lui,· el onora pe
cine voui şi lasa ,n viata pe cine vou,, înălţa pe cine voia
şi cobora pe ci.ne voia. (20)Dar pentru că inima lui se
trufise şi, duhul Lui se împietrise până la mândrie, a fost
coborât. de pe tronul regal. şi vrednicia i-a fost retrasă.
(21)Şi a fost ir.gonit din neamul omenesc, inima i s-a
făcut asemenea dobitoacelor şi a locuit cu asinii sălba­
tici, cu iarbă ca boii s-a hrănit şi şi-a udat trupul din ro-
ua cerului până a recunoscut că Dumnezeu cel Prea-
înalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi ridică peste
ea pe cine vrea. (22)0r, tu, fiul său, Belşaţar, tu nu eşti,
smerit cu inima, deşi, tu ai ştiut toate acestea 769• (23)Şi
te-ai ridicat împotriva Stăpânului cerului şi tu ai adus
vasele templului Său înaintea ta şi aţi băut vin din ele,_~
şi dregătorii. tăi, concubinele tale şi servitoarele tale, şi ai
preamărit pe dumnez.ei,i de argint, de aur , de aranuY:
770
de fier, de lemn şi. de piat.ră, care nu vdd şi nu înţeleg n,-
mic, şi nu l-ai cinstit pe Dumnezeu care are în mâna Sa
suflarea ta şi toate ciule tale. (24)Atunci, în preunţa sa,
El a trimis acea~ă part.e de mână şi a scris ac~~
cuvinte. (25)Şi aceasta este inscripţia care a fosJ. ser~•
«mene, mene771 tekel ufarsin 772 » (26)Aceasta este tâlcui-
:: 1n aramaicl este lwl d 1li: ac:aat■ to■tl.
1
. . f' ca în v.4 ·
Un manusai.s al versiunii Teododon ti al vcniunii Symmach au: "aur I~ argm ăciluU" 1111
Dar, aceasta este, probabil, o cor-ccJie ulterioarl. Cf. ordinea metalelor •~ Rug
Naboni,k deacopcritl la Qunrin: "dumnezei de argint şi aur li bronz · · · . . . • v 26-28,
~ !Qp: repetil,ie care nu apare în Septuapata, Teoclodon ti Vul1ata •• ruct lfl ·
171
772
care reiau trei t.umeni şi nu patru
1n ebraici l°v.r,, )j;,71 M.-, MlP (menf', me•' ,t'kll 4panfn).
_ __ _ _ __ _ _U_C.:.:'E:.:.RE=-:Şi.:.I.::.E:.:.:X::::
_ -_fRAD EG.:::::::EZ'.:'.:Ă'..::..::C~apt~·~to~lu~l:..S_ _ _ _ _ _ 149
771
rea: ~ , Dumnezeu a num4rat zilele regatului ti111
şi i-a pus sfârşit. (2 7) Teqel774 tu ai /ost cantărit cu ba-
lanţa şi ai/ost găsit uşor. (28 Pere?'5: regatul tdu. a/ost
împărţit şi dat mezi/,or şi perşilor"'».
La versetul 17 Daniel începe prin a refuz.a cadourile promise de
rege. Daniel nu se lasă cumpărat. Cadourile propuse de Belşa(ar nu-l intere-
sează . "Promisi unea regelui este încă o tentativă de a mitui «ghicitorul» şi
de a schimba un <,destin» care-l presează . Ne gândim la eforturile patetice şi
zadarnice ale lui Balak ţ>Cntru a orienta într-un sens favorabil profeţia lui
Balaam (Num.23-24)" . Belşaţar oferise lui Daniel lU1 colier de aur, o
77
haină de purpură şi "al treilea" loc în guvernarea imperiului. Dar cât
vaJorau aceste onoruri într-un imperiu care unna să se prăbuşească?
Profetul, ca om al lui Dumnezeu ştia, de aceea răspunde: "Darurile tale poţi
să le păstrezi pentru tine, iar lucrurile de preţ dii-le altora" (17b). Mai
mult, Daniel nu se grăbeşte să dezvăluie taina care-l tulbw-ă pe împărat, ci îi
va reaminti mai întâi avertismentele serioase pe care i le dăduse DllllUlQ.eU
tatălui său, Nabucodonosor, apoi ~oi citi regelui scrierea şi îi voi face cu-
noscută tâlcuirea et' (17b). "Când Cuvântul este pronunţat, el cere tâlcuito-
rul şi explicaţia. Cuvântul suscită profeţia" • La cap.2, o piatră distruge
778
statuia, imperiul babilonian, aici o mână anllll(ă sîarşitul aceluiaşi imperiu.
Interesant este că în ambele cazuri o acţiune este cauzatoarea daastrului.
acţiune care nu este sesiz.ată decât de cei cu "Duhul lui Dumnezeu". Cartea
Daniel nu ne spune la cap. 5 ce s-a întîmplat cu comesenii regelui, probabil
aceştia ou au sesiz.at nici chiar agitaţia şi neliniştea regelui. De această dată
însă păcatul mândriei care-l stăpâneşte pe Belşaţar este mai mare decât a
tatălui său. Toată puterea şi realizările celor doi regi se datoreaz.ă lui
Dumnezeu: nu există putere umană fără Cel care este Puterea. "Această
concepţie danielică este fundamentală pentru înţelegerea întregii cărţi~ ea
este piatra unghiulară din cap.7" • Din pricina păcatelor şi nelegiuirilor să­
779
vârşite, pedeapsa i-a fost aplicată fliră întârziere regelui Nabucodo~r: "a
fost izgonit din neamul omenesc, iar inima i s-a .focul asemenea dob,toace-
lor, şi a locuit cu asinii sdlbatici, mâncând iarbd ca boii şi şi-a udat trupul
m Meni' (=mini) şi participiu, pasiv, masculin, singular, de la ---• numln. a socoti. Ca
monedă ei.ie întâlnit în lez. 45,2; Ezd.2,69; Ps.90, 12.
714 t'qel(=cânlArit) cf.Ps.62,9; Iov 31 ,6; Prov.16,2; 21,2; 24,12.
m p•m (= fracliune, jumătate), pi. pani, cu sens de dublu_- • . •
776 Notim că exist! un dublu joc de cuvinte; înue pera ş.a periut (=a fost - ~ ). mtrc
perea ~ Piris (= Persia), ~~~ up_~ la v.25 înscmnind probabil DUCt monede
inferioare teqel-ului, el însuşi inferior nune, (mene). cf. OOO 50~3, p.451.
777 A.Lacocque, Le""'•·,. p.83 cf. 4R.S, 16; Am.7,10; Num.22,18; Mi.3,S.11 .
111
Ibidem; cf. Am.3,7-8.
779
Ibidem.
 TRAD UC ERE ŞI EXEGEZĂ: C apito lul 5
150 _ _ __ _ _ _ _'I_ _ _U_C_E_RE........!.Ş.:..l=.:EXE~G:.:E=Z::.:..Ă:::..·.:::C.::!ap~it~olu~l'...:5'........._ _ _ _ _ 151
'RAD

. . până a recunoscui că Dumnezeu cel Preaînalt are putere

dm roua ceru1u1 . . ,, . . . S_eptuaginta ~c~uce aceste versete: "Aceasta este interpretarea ins-
ătia oamenilor ş1 aşează peste ea pe cine vrea (v .21 ).
cnpµe_1: Tim~ul_domme1 ta.I<~ a fost numărat; domnia ta se termină; regatul
• V

peste impar l · di · ă
Nici Belşaţar n-a ţinut ~ă de .reve ;ţt_a vm ; ~l s-a ridicat în
od insultător împotriva Domnullll cerunlor: Ş, tu, fiul sau, Be lşa,tar, tu
:U eşti smerit cu inima, măcar că tu ştii toate aces~eaJv.22 ). De aceea,
regele nu este scuz.abil. El a_a~:1.t ~ exem?lu pe tatăl sau. ~ ~eea ce priveşte
practicarea răului şi a nelegi~1, climpotnvă, parcă l-a dep~1t.
Paroxismul este auns la v.23 , unde ceea ce aparţme adevăratului
Dumnezeu a fost pus în beneficiul altor divinităţi : "ai adus vasele templului
Său înaintea ta ... şi ai preamărit dumnezei ... ". Dumnezeul cel adevărat,
însă are în mâna Sa suflarea, care trebuie să se întoarcă la Sine (Gen.2,7;
Ecl.47,4) şi El cunoaşte căile tuturor (Jer.10,23 ; Num . 16,22).
Care este mesajul lui Dumnezeu pentru rege şi pentru imperiu
ca sancţiune pentru nelegiuiri ?
El nu întârzie să vină: "Mene, mene, teqel ufarsin !"(v.25)
De ce nu a putut fi citită ?
Dacă era vorba de semne aramaice, nu vedem de ce regele nu le-a
idendificat, cel puţin, că nu era un sistem ca cel din scrierea 'atbas. Apelul
la specialiştii mantici (5,7 'ilefayyâ = de la acadăsipu) ne orientează în a-
a fost 1mpărţit ş1 dus la sfârşitul său, el este dat mezilor şi perşilor" 782 .
Versiunea Teodotion nu reţine inscripţia decât trei cuvinte expli-
cate astfel: "Aceasta este inscripţia care a fost aşezatd: mane, teqel, Jares.
A ceasta este interpretarea cuvintelor: mane, Dumnezeu a măsurat impără­
,tia ta şi a condus-o la capătul ei; Teqel., El a pus-o în balan,tă şi a găsit-o
insuficientă; Fares, împără,tia ta a fost împărţită şi datd mezilor şi
perşi/ol' .
Este uşor de sesizat deosebirile. Mai întâi, Tenu.I masoretic are
patru cuvinte, respectiv trei, dar cu dublarea primului, faţă de Septuaginta
care nu redă nici un cuvânt ebraic, ci face direct traducerea în greacă. Apoi,
al patrulea cuvânt în Textul masoretic este ufarsin. în timp ce în
Teodotion este f ares. De asemenea, când expune inscripţia, Daniel dă
ufarsin (ca în v.25, Textul masoretic), .iar când oferă explicaţia dă peres.
Majoritatea comentatorilor conservă textul cu redublarea cuvântu-
lui mene ca urmare a lui Charles, care relua ipoteza lui Clennont-Ganneau
prin traducerea primului mene cu verb: a fost numiratm_ În schimb unii au
citit precum Septuaginta, Teodotion şi Vulgata784 •
Cele trei cuvinte mene, tequel, ufanin desemnează numele a trei
greutăţi sau monezi utilizate în imperiul aramaic: m•n• (scris mnrmină,

ceastă di.r__ect.ie. Ipoteza unei inscripţii cuneiforme a fost formulată de t•qel(scris tql)=siclu şi fanin sau panin (scris pn)=o jumătate de mină785 •
H.~harles' . Daniel şi însoţitorii lui au fost iniţiaţi în limba şi scrierea cal-
80 Cât priveşte numărul trei sau patru, ar reprezenta fie regi, fie regate. Pentru
deilor (1 ,4). Dar, ~e ce nu au citit caldeii? Este un lucru neobişnuit!? Cu- regi s-a propus: Nabucodonosor, Evit Merodac786 , Belşaţar, sau: Nebucodo-
uosoi, Beleşaţar şi regii mezi sau perşi~ sau: Nabucodonosor. Nabonide,
noaştem un ~>..1 din secolul al ITI-lea î.Hr., pe o tabletă care era scris cu
Belşaţar.
semnele ~eiforme, dar silabele transcriau cuvinte aramaice781 . Acest text
Altă ipoteză este cea a lui A.Lacocque. După el, cuvântul l'O,!ll
~ arată că limba aramaică se folosea în secolul al III-iea î.Hr. în Mesopota-
mia de Jos
.
ial ' ••
, spec iştu m divinaţie de la curtea regală cunoaştem semnele
A • are o formă de plural ce corespunde foarte bine dualităţii: mezi-perşi. Întru-
cuneliforme. De ce m-au putut citi inscripţia regelui care se aseamănă cu te- cât siclul este mai mic decât mina, propoziţia fiind după inscripţie 60,60, 1
b ele de Warka ? şi 30, siclul îl desemnează pe Belşaţar, ultimul rege al Babilonului şi cel
căruia i se adresează profeţia, iar mina pe Nabucodonosor, ceea ce
~ extraordi!~~~ ca Daniel, graţie clarviziunii, înţelepciunii şi inteligenţei corespunde foarte bine celor cuprinse în v .18-19. Ce este primul mene ?
~ ·A şi fapt, D~ezeu, să citească şi să interpreteze sensul.
A~

Unii au înţeles-o, cum am amintit mai sus, ca fiind o formă verbală. Penttu
soreti I.D.tăJ să vedem cateva probleme de critică textuală. Textul ma-
ufarim. d' următorul
c are A t
text". udena k't ab"a dî ..._. fim: mene, mene t•queI
r quel: fqiltâ
na P iar mill'tâ. M'ne: m'nâ 'elihâ malkutlk w•ba11•mab.
b•mm9 ,. • . •
712
Un fragment din Oracouk 1ibiluw {Ill,388-400) pare sl imite aici Septuaclnta (cf.Cbarles.
Doniel, op.cil., p.167). ~
malkutlk lem „ mayya w h1h kat,at a,usir. i,eres: p'risat 713
Cf.Linder,op.cit..,p.259-267; BenlZen,op.ciip. .5 l); Portoous,.,,_cir„p.81; Pl6gcr,op.ait.p.81;
aday ufăru (5,25-28). M. Delcor, (p.130.); ALacocque (u liYra ... p.84-8.5); J.Collins, .DMiltl, (op.ait. p.69).
714
Iosif Flaviu, Anlidlilitţi iwlaitt, X,X,,4 ( "arithmos. stathmos. klasma"); Hartmann şi Di
Lelia, op.cil., p.183-190, J.Collins, Dania, op.cil. p.284.
7IO m Pn (peras)derivl direct dintr-un verb care înseamnl "• diYha", şi capltl semul de „fracţiu­
711Duld,p.133. ne de mdsurd". Apare în acest sens ca fracliune de calitate, cantittate, de greutate sau ca
F. îhureau-~gin, Mtau dM Lo . . . soldl (în argint) pentru militari. (A se vedea pentna toate acestea P.Orelot, L 'Ecrilvre SIII'
1922, nr.58 11 im.erpretat de u11re. Tata ~Miformu. VI Toblda d'Owroux, Pans,
t. ffllU' ... art.cil., p.202-20.
1937139, p.109-117 şi de A~-H.Oordon, Tlte Aromau: Jncan1ation in Cuneiform, Afo, 716
44 • P- 35-62. H.L.Ginsberg, Studia ... op.cil. p.24-26.
Pont Sonvner, Lo tabl«u CMneifor,ru tk Warka, RA194l·
 TRADUCERE ŞI EXEG EZĂ: Capito lul 5
152
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capt"tolul_:______ _ 1.,.,,
.,.,
- - ----------' --------!_ _;_:.....;_ S
e "este vorba însă de o ditografie"(aceeaşi scriere, n.n.) voită (a
A Lacocqu . . >'.l( c),,1&1 C . .
1\Q? (peşar) , dar şi cu cuvintele folosite în comentariile oracolelor din
791
· . redactor n.n.) a substantivulm N) =mo . e1 trei tenncni: 01 r 0 e
~ţ, ufarsin=Nabuco donosor, Belşatar _ş ~ medo-pcrşi~ dar înti:ucât rcdac~ Egipt, ceea ce ar presupune problema unei influenţe • S.B.Frost scrie: "Ca
792

mai adăugat O mină, pentru a stabth o paralelă cu cap.2 ş1 7, ne cLt un regat să fie cântărit în balanţă şi găsit uşor aparţine chiar genului
toru1 a . - 1 p · ş1· .1um · ă tăţ1· de mină=0
mini=Babilonia, o mioă=Mcch~ un ~•cu= ersia, profeţiei. El să fie condamnat la a fi împărţit este sentinţa judecăţii divine în
imperiul lui Alexandru cel Mare tmpărţ1t. . . . . . • maniera lui Isaia. Dar, ca el să fie «numărat» nu poate releva decât gândirea
în tradiţia iudaică se găseşte opm1a că mscnpµa era m ebraică. apocaliptică . Această şcoală în întregime este penetrată de noţiunea pe-
rioadelor predeterminate prin hotărârea divină" •
793
Deşi caldeii erau capabili de a_citi ~~~ptia, ei _nu a~ reuşit _ de?~ece ea a
apărut ca o anagramă dispusă _m tre~ Imn a~~ cuV1I1t de cmc1 litere care
tre-buia citit de la dreapta la stanga ŞI de sus mJos : f) Onoarea acordată lui Daniel
Oln>'.l)'.)
şi moartea lui Belşaţar (5,29-30)
)Ej:)1)

11~NN788 (29)Atunci, Belşaţar a poruncit să-l îmbrace pe Daniel

Trebuie să notăm şi versiunea siriacă, baz.ată direct pe arainaică şi
al cărei consonantism este identic cu Textul masorctic: mcne, mena, te-
quel ufarsin=el a numărat (participiu trecut), o mină, un siclu şi
fracţiuni 789 .
Ocupându-se de această problemă, P.Grelot7 , după ce trece în re-
90
vistă ipotezele emise până la eL ajunge la concluzia: "Suntem în fata unui
rebus cu dublu etaj . La primul etaj este o numărătoare pe care Daniel o des-
cifrează uşor. La al doilea etaj fiecare dintre cuvinte este susceptibil de o a
doua interpretare datorită legăturii cu un verb care corespunde celor trei mo-
nezi menţionate: mena :::: a număra, tequal = a cântări şi peras :::: a împărţi.
~otuşi vocaliz.ări.Je indicate de versiunea Teodotion pentru primele două cu-
vmte sunt de reţinut ca a doua lectură a consonantismu lui: mane şi teqel
orientezA gândirea spre participii pasive, în timp ce al treilea cuvânţ la piu-
în purpură şi i-au pus un colier de llllr la gatul lui şi a
vesut că el. va cârmui ca al treilea din împărăţie.
(30)Chiar în noaptea aceea Belşaţar,impăratul caldeil,or,
a fost omorât.
Importanta unui imperiu nu se măsoară după suprafaţa pe care o _o-
cupă şi nici după numărul membrilor lui, ci după cum îl găseşte_ la cântări.re
"judecata divină". Imperiul babilonian era imens în p~ spaţial, dar ~
greutate în planul lui Dumnezeu. De aceea, pedeapsa lw~ Dumnezeu a ~rut
asupra Babilonului: "chiar in noaptea a_ceea, }!elşarar, l~păr':!"f ~alde1/or
a fost omorâf' (v.30), iar regatul împărţit mezll~r ŞI pe~~r. AiCJ este ar-
gumentul căiţii Daniel: Istoria este purtătoarea Judecăţii lw ~ezeu. Is-
toria este teofanie şi teodicee (cf. Dt.18,15-22? F.Ap._5,38-39) :
A

Regele a acceptat moartea ca filcând ~ e din ~estinul omulw pe pămân~

~ ( p ~ în aramaică) ceea ce pennite un dublu joc de cuvinte cu partici- fapt pentru care Daniel a acceptat darurile pronnse (v.17). Moartea regelw
pull pasiv al verbului peras (pares, în Teodotion) şi cu numele peres se reduce la o simplă menţionare la v.30, ceea ce vrea să arate că _Belşaţar
(plrlJ)".
nu ocupă decât wi loc secundar în istoria lumii. Mesajul capitolului ~ că
Ori~ ~ fi interpretarea dată celor trei sau patru cuvinte, im~r- Dumnezeul Cel Preaînalt nu poate tolera nelegiuirile şi idol~l~ crea~or
taot_~ DOI ŞI, de altfel, pentru Belşaţar şi odată cu el pentru impenul Sale, creaturi care atunci când îi împlinesc porunca depăşesc m mtelepcmne
babiloruan ~ ~osul iniţial al acestei misterioase inscripţii, şi anume oferit pe închinătorii la idoli.
~ profetul msuş1. Cuvintele mane, teqel, ufarsîn au devenit forme verbale
şa se referă la Belşaţar. Mene (mn'===a măsura) înseamnă a muura, a
:.•ira:"Dumnezeu a numdrat zilele regatului tliu şi i-a pus capăf' (v.26);
1(tq~a di~):
.~~l,n(v-;: ~ ): "l-a cântdrit in cântar şi l-a găsit uşor"(v.21) şi par-
"a împdr~t regatul tdu (paru) şi l-a dat mezilor şi per-
.
bme · ). Modul de explicare practicat de Daniel se aseamănă
foarte
.
cu cel al come tariil · · ânt•
or găsite la Qumrân", respectiv este acelaşi cuv · . .__
791
n M Oelcor, Leuvre .. .,p.131.
--------
;787;-:u~:-.!.,._-p.84.
792
Cf. Daumas, Lillat11,ue propltdÎ/lu• d uigitiqu iz.vpâMM • COllflfMII"";,:SOei •
711 ...,,e în "A la rencontre de Dieu ", Memorial Gelin, Le, Puy, 1961, p.203-221, apu ·. cor,
Ct: Slod(j apuci A 1 ..,,.,_,,,_ lAlil're . .. p.131. unrw. · ·p· 85 •86·
'• Ct: Mont;_: --:-""'fUC, IA /ir,,e. . . p.84, n.2. 79J 01" TallllftMI Apoc411yptic, Londra, 19 S2, p. 186, apud A Lacocquc,
"o L 'Ecri, v--•s, op.a,., p.265.
'" A.Lacocque, IA li11r11 ... , p.86.
11re •11r k """• ap.cit.,p.203 .

Capitolul 6: DANIEL ÎN GROAPA CU LEI
R l tarea din Dn. 6, 2-29 este o paralelă a relatării din cap .3 despre
• . ··
tmeru evrei
~ !runcatit în groapa
.
cu lei. Ambele constitale un îndemn la luptă
. • . . 199 D · fuza să
· ·st.
ŞI ren e.~
nt/5 în fat<> prigorutorulUI, până la maronu
F r.
. aruc1 .a re. .
t .
aducă cinstire regelui Darius Medul, despre_care"'nu 1a~ po~e~e 1s~o;,13,_ŞI
a fost aruncat în groapa cu lei. Profetul aJuns _al_tre1~ea m .,mperi~ ş1-~
atras mânia şi invidia celorlalţi administraton şi_ chiar a mte_lcpµlor ~I
magilor babilonieni . Aceştia din urmă au ~utat să-_1 găsea~~ ~nă c~ ~n-
vire la cârmuirea regatulu~ dar nu i-au găsit: "'nu 1-au găsit mei o pr1cmă,
nici lucru rău, pentru că el era fidel şi nici o neglijen,tă sau greşeală nu s~a
găsit împotriva lui" (6,5). S-au gândit _~să ~ _îl vor pierde pentru _un ~oti_v
religios (6,6), căci Daniel nu adora zeu păgaru. 1-~u ~ro~~ rege~w ~ mstI-
tuie cultul personal, cultul regal, şi să oblige pe toţi cei din 1mpenu sa-I ado-
re timp de o lună, sub pedeapsa aruncării în groapa cu lei. Până la un loc,
dregătorii şi satrapii şi-au văzut îndeplinit visul. Daniel, care a refuz.at închi-
narea în faţa regelui Darius şi surprins în timpul rugăciwtii către adevăratul
Dumnezeu, este denunţat regelui şi , deşi acesta avea intenţia să-l scape
(v.15), a fost aruncat, în final, în groapa cu lei. Bineînţeles că Daniel şi-a
continuat rugăciunea întorcându-se spre Ierusalim Deşi groapa a fost aco-
perită cu o piatră şi sigilată cu inelul regelui şi al dregătorilor, profetul nu a
suferit nici o vătămare. După o noapte de post şi abstinenţă (6, 17-19), regele
are bucuria de a-l vedea, dimineaţa, pe Daniel, salvat de furia leilor, prin in-
tervenţia miraculoasă a îngerului (6,20-21). Daniel este viu: un înger a în-
chis gurile leilor (6,22-23). Atunci regele s-a bucurat (v.24) şi a poruncit să
fie aruncaţi în groapă, drept pedeapsă, cei care l-au calomniat pe Daniel, îm-
preUilă cu familiile lor (6,24-25). Printr-o scrisoare a poruncit ca toţ.i locui-
torii regatului să adore pe Dwnnezeul lui Daniel (6,26·29). Acest final este
asemănător celui din capitolul 3. Scopul celor două capitole este clar: cre-
dincioşii din Israel sunt salvaţi în chip minunat. în timp ce persecutorii lor
SUDl pedepsiţi cu ajutorul propriei lor invenţii răutăcioase. AceastA temă este
curentă în literatura iudaică şi convine foarte bine situaţiei iudeilor din
secolul al Ii-lea î.Hr., totuşi originea capitolului 6 nu este în evenimentele
care au caracteriz.at aceastA perioadă, ci în acord cu H.L.Ginsberg şi
ALacocque, credem că acest capitol are la bază o tradiţie orală s-au scri-
800
să mai veche.
,., P.~dot, IA liwe. .. , p.202. Paralelismul dintre cele dou1 capitole se reglsefte atât în ceea ce
pnvqt.e Vocabularul (6,5=3,29; 6,8=--J,2; 6,14 - 3,12; 6,22=3,22; 6,26=3,29. 31; 6,27:3,29;
6,28=3.2&.29.32.33; 6,26-29=3,2 l-33), cât ti în ceea ce privqte planul general: 6,2-9==
3,1-7; 6,~0-19=3,8-2~; ~,20-25".".3.24-_27~ 6,26-29=3,28-30; (cf. ALacocque, Le livre ... ,
p.U). Prime ~ 11 expresule pnnc1pale amintim: "re1ele" apare de 31 de ori; "Da-
- A_,..
de 21 de~ reptul" de 10 ori; ... ae rup" de 7 ori; etc. (lhlde111).
IA.coque, u /;,,re . .. o.88.
_ _______ _ _u_c_E_RE--...!Ş_IE_XEG-=-::..:E=Z.:..:Ă::..:
TRAD · Cap:::?:'.i::::'.to:.:'.'.lu~l6~----- 155
"'Arta c~eştină a văzut în Daniel 6 anunţul învierii lui Hristos ...
Aici, ca şi în cap1tolul 3, se găseşte esenţa învierii, adică nu atât un fenomen
de viaţă după moarte cât triumful vieţii asupra morţii, speranţei asupra dez-
nădejdii, a semnificaţiei asupra nonsensului"801 .
a) Daniel ajunge al treilea în conducerea regatului (6,1-6}
(l)Şi Darius Medu!°2 a aiuns reg~ la vanta de şaiuci
şi doi de ani (2)/-a pl4cut lui Darius s4 stabileasc4 pese
r-egatul său o sută douduci de satrap/»'_pentru ca s4 fle
în tot regatul (3)Şi peste ei, trei înalţi functwnan./l05 din-
tre care unul era Danie/'°6, şi cărora trebuia s4 li se dea
socoteală, pentru ca regele s4 nu fie păgubit. (4)Îns4,
acest Daniel deptlşea pe toţi dregătorii p satrapii, fiindcă
în el era un "'4h superior p regele avea de gând s4-l pw,ă
peste tot regatul (5)Atunci dregătorii şi satrapii au c4utat
să-i găsească lui Daniel o vinil" Cil privire la câmu,irea
regatului, dar nu i-tm găsit nici o pricină, nici lucru răii,
pentru că el era fidel şi nici o neglijenţă SIUI greşeal4 nu
s-a găsit împotriva lui. (6)Atunci, acqti oameni ~
r,,is:«Noi nu-i găsim lui Daniel nici o vină, dar vom găsi
împotriva lui în Legea Dumnezeului lui» •
808
După moartea lui ~lşaţar, Darius Medul ~junge rege la ~ de
şaizeci şi doi de ani (6, 1). 1n ciuda tuturor efomll':1l_o~ co~~ntatoril_or de a
găsi în istorie numele acestui rege, nu s-a pu~ stabili I~onet~ea_lw. _Auto:
ruI cărţii Daniel confundă şi cele două cucenn ale Babil~nulw. ~nn Cirus ŞI
prin Darius. într-adevăr, istoria nu cunoaşte un rege ?anus,. să~• ~fi ~cceda!
lui Nabonide, respectiv Belşaţar (ultimul rege al Babilo~ulw) Ş1 înaint~t1
Cirus (538-529, cf.6,29). A existat un rege persan Darius care a domru
=
801
Ibidem, p.89. I zil Darius în 6 1 omite vîrsta
eo1 Sq,lllllgutla (S,31) substituie pe ~erx~,. rege e me or cu " Duius Medul ■a au
lui Darius: "Şi Daruu ero plin de :iu '' ibutn iii ~~u nwaele Dartm. ar in
menţionat nkllerl în Istoria -veche. Se cunoec trei penoane
epoci ulterioare. . · la tui DumncUU care
101 N:[IO~r.) ~P<•••WI malkutA'): ..el a pri"'!t regalitatea dupi vom
guverneazl toate luC1Urile" (cf Charles, op. cit., ~.1 40). c~
3 2.3.27· 6,S.7.
804 • " din dianul ahladnpaau. 1 • ' '
805
806
Satrapi: aramaicul 'i).uudar - P nayya
l'~:19 (llr-idn, pllu-alul de la slrak"" şef, cuviot
Septuactnt• precizeazl ci Daniel „ awa rt•re. fn regat a pr:
s-:
aca de ori . pcnani .Cf. 6,4.5.7.8.16
a blmii întregi".
807 ,"hiti = gre,eall. vini, pricini. . • lui l)wnaelft II are, în genera.I.
Expresia„ lecea (aramaicul dit d i n ~ • "ftr11,în Ezdna 7,12.14.2S).
toi
aensul de „ religia iudaici.. (torih. folo11t, de a
 TRADUCERE Ş I EX.'tGEZĂ: Capitolul 6
156
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD IE;;;::XEG:.:::::::E:::Z:'.::Ă::...·Capi~~-to~l~ul~6'..___ _ _ __
_ __:U:....:C:..::E:.:.:RE=-..!Ş.:.., 157

. ul • 521 după Cirus şi Cambyse, şi care a fost un bun organi 7.ator '
Jurul an sele · · · · I I . H od ,89) el "a
Ul '
istonc1. PotnVIt spu.se or m e. r ol (lII de r.iJ.e ar "!"esa o rugilciun e alh,i dumneu, , sau om, tn
d u pă spu
vechilor t să ·d e nl.J· fi1ce pe Da-
s09 ·· - ·
. b . . .i uăzeci de satrapi" . Unu ccrcetato
.
n au v ru 1
81o a/ard de tine, o, rege, s4 f,e aruncat în groapa cu lei.
sta 1111 uo
. Medul cu Cambyse. idee neaccepta . .tă de H .H
.
.Rowley
s 11 .
. Alte ipoteze (9)1cum , o, rege, [i1 cunoscut d int.erdi.ctia ai d4 porunci
nus dună
1
, rcspmse de acelaşi scns4' ' care, legea med/or, ; y --: 1- , n se ma;
încearcă să-l identifice cu alte personaJe 1stonce • IJ/ . w ~ 1 11

Rowley în virtutea cercetărilor între~rinse ~ această problemă . Chiar vârsta poate seh 1mha • (1 O)De aceea, regele Darius a dat
atribuită lui Darius, de şaizeci şi doi de aru (v.1) este greu de admis, ştiind decretul şi porunca. (I l)Îndatd ce Daniel a aflat cd
că el domneşte treizeci şi şase de ani (cf. tabl etele contractu ale datând din porunca a fost datd, a intrat în casa sa ale c4rei /uestre
121 ,le
anul I aJ regelui Cirus). Dimpotri vă, Cirus trebuie să fi avut aproape această de la camera de sus se deschide "" spre ferusalim
trei ori pe d a îngenunc heat s-a rugat şi a mulţ,un~ b,i
vârstă în 538 (cf Cicero I, XXIII, 46) . aceşti
r: o sută douăzeci . Nici a- Dumneze u, c,un făcea şi mai înainte. (12)Atlln ci
La v.2 autorul ne dă numărul satrapilo
b4rbaţi au venit în grabd şi "" aflat pe Daniel ruglndll-
ceastă cifră nu corespunde realităţilor istorice.
812
În fruntea acestora erau
se şi cerlind mila IMi Dumneu u. (13)Apoi au alergat la
desemnaµ trei dregători, dintre care unul era Daniel (v.3), mai presus decât
regem şi i-"" zis, privitor la porunca regal4'2 : «Oare n-
2
cei doi "colegi ai săi", datorită "duhului inalt ce era în ef' (v.4). Calităţile
ai poruncit III ca oricine s-ar ruga timp de treiuci de zi-
lui Daniel l-au impresionat pe rege, încât acesta şi-a pus în gând să-l pună
le oricărui alt dlllJUleUII sa11 om, în afară de tine, rege,
"mai mare peste tot regatuf'. De ce? Pentru că nici unu] dintre dregătorii
813
să f,e aruncat în groapa cu lei 1» Regele a grilit:
săi nu era aşa de fidel ca Daniel. El îşi îndeplineşte funcţia cu o asemene
a o-
mică gre- «Lucrul rămâne hotărât, dup4 l.egea medio, şi perşilor
nestitate, încât duşmanii săi nu reuşesc să-i descoper e nici cea mai nu se poate schimba». (14)Abln ci 1111 răsp11ns regebâ Ji
şeală în munca sa (6,4). Tocmai de aceea unii dregători încearcă să-i găseas­ "" ds: «Daniel, unul dintre robii illdei, nu a hiat în
că o pricină "în legea Dumneze ului lui" (6,6). "Spiritul " său este apreciat
de
seamă porunca ta, rege, nici interdicţia ta, ci de trei ori
rege care se plaseaz.ă pe Vom aminti folosirea aramai-
evident plan politic. pe d îşi face ruglci11nea». (15)Rege le, aurind acestea, s-
cului iU1, o caracteristică a omului ca imagine a lui Dumnez eu. a tulburat foarte tare şi a avut la inim4'23 cum sd-1 scape
pe Daniel şi pând la apusul soarelui s-a străduit să-l
elibereze. (16)Atun d aceşti oameni s-au grăbit spre rege
şi au ds rege/Iii: «Ştiut să-ţi fie, o, rege, că dup4 kgea
b) Decretul lui Darius şi uneltirea dregătorilor me:ilor şi a perşilor, orice poruncii sau interdicţie dată
împotriva lui Daniel (6,7-16 ) de rege nu se mai poate schimba I»
14
(7)Atunci aceşti dregăt.ori şi satrapi s-au dus în grabil A doua parte a relatării (v.7-16) se deschide cu complotul organaat
la rege şi i-au grăit astfel: <<0, rege Darius , sil trilieşti în de marii dregdtori ai regatului, marii cârmuitori, satrapii, sfetnicii şi
"toţi
veac!» (8)Toţi marii dregători ai regatului, 16marii guvernat orii" împotriva profetului Daniel. Ei cer regelui elaborarea unui de-
cârmuitor~ satrapii, sfetnicu.a şi guverna t.oril s-au cret imperial prin care să se aduca cinstire şi adorare regelui timp de treizeci
15

sfătuit împreund ca regele s4 dea un edict regal şi s4 de zile (v.8). Pentru ca ideea a venit de la curtezani ca regele este o persoană
117
pună în vigoare interdictia : oricine vreme de trekeci semi-divină a fost îmbrăţişată cu uşurinţă de monarh. "ÎD cartea Daniel, ca-
I09 Numind lor ·
110 Daruu tlu vanau de la un autor la altul (ALacoqu e, p.90). 111
Literal ar fi : "Tu trebwie sd stabileşti interdicJia 3i sd semMZi docwmentul"'. Uneori
111 Ibidem. Mu.t .. ., p.47. w"tirium ketlbi nu înseamnl "a semna un document'". ci "a scrie documentul".
112
u ·
119
CfEst. l, 19 şi 8,8. Diodor din Sicilia ne raporteazl un caz cc confirmi existenta unei astfel
M.Dclcor
;;~P-135·_In ~Itera 1,1 se atribuie lui Xerxe un imperiu din 127 provmcu.
• • •

u:::::,
0

iu Aceuta 0 'e de concepţii în timpul lui Darius III (P.J.de Menuce op.cit , p.54).

=~I
11◄ -.vw..-. _ ·-,- de Iosif din Egipt. • '
120
o ~ : "T:\\(= neced y'nal"lem) nad fiind un ebraism.
(-.harpi i,-....
Aramaicul qerib, ca fÎ ebraicul qarab, este folosit aici ca un termen tehni~ cu sensul "de a
1-1,•J
':''""'" persoana a III-a, masculin, plural) de la rii= a se prec1prta ·
121
•H Sletalci, de la

desemnCUJ O h••~a.~r care se traduce cu prieten. Aici însi termenul haddif>ar incepe un proces, de a aduce o acuzaţie unei per,oan, H.CfL.Hutman ŞI ADI.Lelia, op.
116
Apare a.ici într gonea ofictaliilor din regat. cil., p.195.
• .a. el ea s•a Literal: "şi i-au rfl'1mintit interdicţia rega/6'.
121
-- · · · · ceea ce dov~şte
•~-- ~.,, vt a 1mpenulu1,
cap lltructuri •dmini"'--=
, 17 •--&anut fÎ 1Ub Alexandru
'aar = inl.crdic~e. ce •v...re f Selencizi.
1
123
~(=bll) duh, inimi (cuvântul are acest sens în arabi şi siriacl).
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Cap ito lu l 6
158
UC E RE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 6
---- - - - --T RAD-----'------~~= ----- -- 159
. Darius, personaj fără voinţă şi destul de şters, nu corespunde
racteruJ rege Iw . . ,,s24 . d tul 1 . D .
celw pc care m._1 descoperă 1stona , on ecre
. Ul anus prcsupw1e ca- poruncit t~ ... ?"(: . I 3b) ş~-i aminte~ fără menajamente decretul (v.17), po-
. .. . . b. ..
di . al regelui. concepµe ce se potnveşte„ mai rne epocu greceşti trivit cărma Daruel trebma pedepsit Cu toate străduinţele regelui "până la
racteruJ vm . . . . l . . &~s A ~ ~ . ,
,
cand suverann.. erau di,, m z.aţt. ş , nu ce e1 persane~ ~
. vem msa menţionată
· l · apus ul soarelui" de a-1 scăpa, nimic nu mai putea schimba soarta lui Daniel.
. , uz. ce.ea ce ne face să credem ca sunt m vigoare . egtle mezilor şi "0 lege irevocabilă dă legislatorului un sentiment confortabil de putere: ne-
o tradi ţie m · ·d ·
il s26 nu că este O regulă a trecutulm, tocmai e aceea ordinul este în- prevăzutul este pus înafara legii. Dar «jocurile sunt făcute» numai pentru
perş or · tul 1· · d l morţi" . Nu Daniel este mort, el este viu, deoarece slujeşte "Dumnezeului
833
discutabil. Potrivit Septuagintei. d~re se mut'!, oar a evrei. Neas-
cultarea de porunca scrisă era ~eps1 tă cu moartea. Aşadar,. regele Darius celui viu" (v.21), ci dregătorii sunt morţi (v.25).
a dat oprire scrisă şi porun că . (v. 10) P~~ psa cu gr?apa leilo~ este o alu- Atitudinea regelui este ambiguă: încearcă să-l salveze pe Daniel,
. 1 'iez.19.2-9 (cf. şi 2R.13 ,23-26), leu reprezenta.ud putenle haosului mai bine zis ştie nevinovăţia acestuia şi îşi dă seama de cursa în care a că­
; :. l~.13). A.Bentzen ved_e în groapa leilor _o re~r~_zentare a lumii infc~oa- zut, dar rămâne captiv în propriile-i atitudini de frica dregătorilor tirani. No-
tăm la v. 16 absenţa oricărei formule şi solemnităţi la curte, şi în grabă (lucru
s27 Asistăm la două lumi , "două nm, (legi, religii) care se confruntăm a-
:st ~ito~ cea a medo-perşilor şi a lui Daniel. Două gândiri, două căi con-
ce ne aduce aminte de răstignirea Mântuitorului), odată intraţi la rege, dre-
gătorii îi amintesc regelui de ireversibilitatea legilor mezilor şi perşilor. A-
tradictorii. «.Legea» imuabilă a lui Darius este monstruoasă, ca culminează
vem aici încă W1 argwnent că suntem în perioada exilului când legile erau
cu pedeapsa cu moartea unui inocent, din raţiuni de stat. Cât priveşte
neschimbabile. De fapt, regele "'şi-a pus în gând" să-l salveze pe profet, dar
caracterul divin al regelui, ea îl conduce la a plânge noaptea în patul său şi,
nu a întreprins nimic concret El ştia că "salvarea lui Daniel implică trium-
dimineaţa. deasupra unei gropi săpată prin ordinul său (v. 19-21)" 828 • ful lui Dumnezeu (v.27-28), moartea lui Daniel ar implica, de asemenea,
Descoperim însă în cap.6 că Dumnezeu rămâne fidel aleşilor Săi. moartea lui Dumnezeu"834 . De aici, profunda sa nelinişte (v.15~19-21).
"Rezistenţa lui Daniel este în faptul că rămâne constant şi fidel principiilor
sale"829 . El intră în camera sa "şi în fiecare zi ingenunchea de trei ori,,s3o
cum făcea şi mai înainte. Ce diferenţă între sclavia la care este adus regele
Darius, datorită anturajului său, al semnăturii sale date fără discernământ şi c) Daniel este pedepsit în groapa cu lei.
cu prea multă uşurinţă, a legilor mezilor şi perşilor şi libertatea interioară a Salvarea lui. (6,17-25)
lui Daniel, care se urcă în camera de sus, rezervată rugăciunii , postului şi
actelor de cult, şi deschide fereastra, orientată spre Ierusalim ! Obiceiul de a (l 7)Atunci rege/.e a poruncit s4 aduc~ pe Danie~ şi ~-a
aruncat în groapa cu leţ. Regele a grtJit ciltre Dan,el şi a
se intoarce spre Ierusalim pentru rugăciune se întâlneşte doar în epoca pos- , 1135 r,: ă
tex:ilică (cf.Ps.28,2), având ca punct de plecare 2R.35-48. Wfimpul este unul
zis: «Dunu,ezeul tăll S: ,., •
Care tu ,, cmstesţţ Ja~
încetare te va scdpa ! » (l B)Apoi s-a adus o piatră f! •
şi istoria are un sens. Ierusalimul rămâne pentru totdeuna sfârşitul de
831 fost pus4 la intrarea în groapd, iar reg~ a pecetbl_il~
atins" . Daniel se orienteză spre el pentru a se ruga de trei ori pe zi, în ge-
nunchi832, deşi în general evreii şi semiţii se rugau în picioare. .
cu inelul sdu şi cu inelul dreg4torilor s4i fll'I Îllcl!'
IWl8C
s4 nu se schimbe cu privire la Daniel. (19)Apo,, regele
Versetele 12-15 descriu continuarea stării de nelinişte a duşmam­ s-a dlls în r:f,,aud siJu şi a petrecut noaptea. în post, flbvJ.
lor evreului, în contrast cu atitudinea inofensivă a lui Daniel. Dregătorii îl concubine 1lângd el, şi s011U111l ,,,, l-a pn,,s. (20)AJHI!
fac acum total responsabil pe rege de emiterea decretului: "Oare n-ai regele s-a sculat di.s-de-dimineaţ4 la rewJrsatul :r.on-

124
125 M.Delcor, u liwe ... p. I 35. .
Cf. Cerfaux şi Tondrian, u cuiu da •ouvaauu dans la civiluatwn gr,co-romaine, Pans. a.u Ibidem. p.94.
957
126 ~ , ~ud M.Delcor, u
liwe .. . ,p.135. i 114
Ibidem.
0
~:,,.din Si~lia (XVII,30, apud. ALacocque, u
Livre ... ,p.92) ne relateazi un caz al unu m "Cclruia îi aduci cinstire" (Cf. 6,~). \ Oei =Fii cMrajos pâniJ dimineaJiJ!
: Op.cit.,p~~~-pe vremea lui Darius Ul (336-330), deşi era nevinovat. 836 Septuapda pune în gura regdut f c.>_«; n pc.> . p au
a31 dahiwin (pi de la dahlwi cu sens incert: mese, in smmtente
muzicak, alimente, co11CMbi-
. •,•
. - ·•• pinl
l.acocque• Le li•re .. .,p.92. • . . i toal.1 literatura aramauc1 cunos,,.....
m A.
Ibidem. ne sau parfumuri) nu se mtalneşte decat aici n. vântul Teododon şi Vuiaata:
llO acwn (R.P.Contessc, op.cil.,p.7.). Septua1inta tgnor_l _cu_" M~t-ry· "divertismen-
Cf.Pa . 5 5,18. ln P1. 119 164 . . . -' t'' "alimente"; J. Ezra. Paeudo-Sudl• şi Calvla: "muztctcm . --·- . .
131
A. l.acocque u li • avem mdicaµa : "'de 3opte ori pe zi eu Te-am ltluua ·
te". Cf. ALacocque, u livre ... p. 95 .
u2 C[Ibidem, !O. we ... ,p. 93 .
 160
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 6
1,o,m şi s-a dus în grabă la groapa cu lei. (21)Apropii,,.
dM-se de groapd, a strigat pe Daniel cu o voce tristtl. Re-
gele a grăit şi a zis lui Daniel:«Daniel, slujitorul Dum-
naeu/JU celui viu, Dumnezeul tău căruia te închini
neîncetat, te-a putut scăpa de I.ei ?» (22)Apoi Daniel a
vorbit cu regele:"O,rege,să trăieşti în veci/'.u,
(23)Dumnez,eul meu a trimis pe îngerul său fi a închis
gurile leiwr care nu mi.-au făcut nici un rilu, căci eu am
fost gă-sit nevinovat™ înaintea Lui, precum şi în faţa
ta, rege, n-am făcut nici un riul. (2 4)Atunc~ regele s-a
bucurat foarte fi a poruncit s4 scoată pe Daniel din
groapă. Daniel a fost scos din groapă şi nici o rand nu i
s-a g4sit, pentru că nădăjduise în Dumnezeul lui
(25)Regele a poruncit s4 aducd pe bărbapi aceia care
calomniaseră pe Daniel şi
au fost aruncaţi în groapa a,
lei, ei, fiii lor, femeile lor şi nici nu au ajuns bine la
fundul gropii că leii s-au năpustit asupra lor şi le-au
sfărâmat toate oasele. 141 ·
Versetul 17 ne duce la punctul culminant al istorisirii: "Atunci re-
gele a dat poruncii sd aducli pe Daniel şi l-a aruncat în groapa cu lei"
(17a). Regele a fost învins de cei mai intimi slujitori ai săi, şi de ce să nu
spunem ca în literatura duhovnicească, de "slujitorii" cei mai apropiaţi care
SUDt în e~ respectiv, simţurile, raţiunea, pasiunile etc. Totuşi, se intrevede în
stdfundul inimii copleşită de atâtea responsabilităti şi nelinişti, dorinţa de a
fi salvat: "'Dumnezeul tău pe Care tu II cinsteşti jării încetare, Acela te va
scăpa !"(v. l 7b). Să fie oare o licărire de speranţă sau o rugăciune?
Pentru a se evita orice supoziţie sau tentativă de salvare, atât din
~ regelu_i. cât şi din partea miniştrilor săi, Darius a permis astuparea
~ u ~ 0 ~ şi pecetluirea pietrei cu sigiliul regal şi cel al dregătorilor
~ ·. "'Apoz, regele ş-a dus in palatul său"(v. l 9a). Remuşcările abia acum
lllCCp .. so"'!':/ nu l-a mai prins"(v. l9c), deşi a petrecut noaptea în post şi
rugăciune! nu _au adus ldngă el concubine" (v.19b). Cel puµn acesta este
vantului aramaic l"W:!1 sau al cuvântului nn~=concubine. Versiu-
sensulnil cu_
c Qlamfestă o nr.a......... ~;&: • ..,. Potrivit unei traditii babiloniene daci victima nu murea sub chinurile tortun1 era grapatl.
--..._-e uuerenţă : Septuaginta omite această precizare;
;=
t3e PoziJia CUvintului b•••......., . .
= "la rlairit" -.. - pare al md1ce ci este un adaos pe lingi sinonimul ~parplrA
l>9 1n loc de "O ' ce'·• llrcau-at în text într-un loc nepotrivit.
trliqU ~ ~ed !" Septuapnta are "O, rece. eu ■unt viu I"
840 11
'Rt<dlat =
141
cd lnfa,a lui /d, llevinowlţie), cuvint de origine acadiani. Litav 1-ar traduce: ..,,.ntnJ
literar "au' ne;'nOVdJ/a afon g61iUJ ln mine."
•..._, •r..::.:.'IZat ~ule lor". Dar in limbile semitice cuvtntul "oue" (ebaici
141 ICf. 13, 19; _Arnos6,~~cl Pl'lnta) Cite folosit pentru "trup: cada 11ru" (cf. Gen.50,2-';
Aceall! precizare o o~-·
_.,m numai în Septuacbata.
____________ TRADUCERE ....;;._ ____ _______
ŞI EXEGEZĂ: Capt
...:;.....
.tolul 6 161
Teodotion traduce termenul aramaic cu l~to 1,1cnu=hrană; la fel Vulgata.
în Evul mediu, Ibn Esra. traduce cu "instrumente muzicale", Rashi are
"table", iar Saadia "dansatoare". Comentatorii moderni consideră că ter-
~
menul adcvarat este " concu b"me ,,g43 .
După o noapte de zbucium, în zori844, regele aleargă spre groapa cu
lei (v.20). Apropiindu-se a stigat cu o voce tristă: "Daniel, slujitorul Dum-
nezeului celui viu, Dumnezeului tău, Căruia te închini neîncetat, oare a pu-
tut să te scape de lei? "(v.21). Trebuie să evidenţiem aici titlul teologic
"Dumne-au cel viu" folosit de rege, care recunoaşte că "daciJ omul a cău­
tat moartea, nu mai este nimeni decât Dumnezeu care poate schimba moar-
tea în viaţă. Avem aici întreg mesajul apocalipticii iudaice..845 • "Voinţa
textului de a tempera culpabilitatea regelui devine manifestă în această parte
846
a capitolului" • •
Dacă Darius se scoală în zori este din cauz.ă că el caută probabil să
scape de nenumăraţii slujitori aflaţi în preajma lui. De altfel, ce-ar fi gândit
ei despre demersul său absurd? Darius cu siguranţă că ar fi dat orice ca să
nu fie surprins de cineva. Însă calităţile şi fidelitatea lui Daniel îi dau putere
să înlăture frica de-a fi bănuit de "părtişie" cu Daniel
Regele a înţeles, şi pentru el, miracolul nu mai este imposibil:
"Dumnezeu a trimis pe îngerul Său şi a astupat gura leilor"8"1 (v.23). Cât
priveşte acest verset trebuie să spunem că el trebuie citit ~tr-<, ~~
istorică a martiriului pentru credinţă, atât în epoca Macabeilor, dit şi m cea
creştină. Îngerul din groapa cu lei nu este Wl. "deus ex machina..1148. este
chiar prezenţa lui Dumnezeu, lucru pe care Septuaginta îl expune foarte
clar. "Minunea a avut loc în planul istoriei prin implicarea lui Dumnezeu în
istorie. Aici, «piatra» din cap. 2 este interpretată într-o~~ _exi~m-
ţială: Dumnezeu este în groapa leilor, ca în cupto~ de fO<_: . ~1c1 amma-
lele n-au vrut să se înfrupte din sângele dreptulw (v.23). 1n Epistola citre
Evrei, autorul reia această temă: "prin credin,tă ... au astupat gurile lei-
lor"(l 1,33). Aşadar, Daniel a învins prin cred.µlţă. . . .
Duşmanii lui Daniel s-au bucurat când Darius a pecetlwt piatra de
deasupra. gropii. Peste aproape şase secole, alţi duşmani se v o r ~ ~ ~
cetluirea monnânlului lui Iisus (Mt.27,66), "Calea, Adevlrul p Viata . 1n
•o M.Delcor, ulivr•··· p.137. . . .. •
.., A.Lacocque, u 1w,•.. . ,p.9S.
„ 6
Ibidem
147
Cf. Evr. 11,33 care combini motiwl leilor din groapl cu cel al cuptorului Ambele ~celte
motive au servit ca teme pentru iconografia creştini înce_pin~ ~ ~ din c a l a ~ t• con:
tinuând cu cea din hasilicile creştine pini la icoanele din bllOl'le&le de utizi. Dar, nu nu.
mai pentru iconografia cr....tinl au suscitat interes temele inspirate din cartea Daniel, ci
• di
pictura, arhitectura, artelewy•în general s-au inspirat din bogil1a •
şt versa·tat ea temelor
danielice .
.... A.Lacocque, u lil',. .... p.95.
14
' Ibidem, p.96.
 TRADUCE RE ŞI EXEGEZA: Capitolul 6
)62 _ _ _ _ _ _ __
TRADUCE
__ ŞI EXEGEZĂ
RE_,!_..:: : Capitolul
.::.::=- =-==.::
6 ~~~--- -- 163

două cazuri, omul a crezut că pune punctul fina] al unei istorii dar
u unna să-i adauge un ep~og tulburător. Divinul a triwufat. '
1
~.:Onezc •Edictul lui Darius, -~rin care se încheie cap. 6 (v.26-29) se re-
găseşte m 3,29-30, cu expresu aproape semănătoare Edictul
La v.24. Darius a poruncit să-l scoată pe Daniel din groapa 1. - ·1 · 1
Mare fost mirarea rege1Ul. can ~ d ăzut ă "' . . e1 1or n~amun e ş, popoare e ş1· li ~b.1le _care locuiesc "peste
· cere ca toate
tot pământur să-L
a v · c mei o rană nu ·tă".
găsit rană,
i-a fo st gd
3
Nu i s-a deoarece nădăjduise
în Dwnnez eu. Oare, Apostolu~' T ~
cmstească pe Dumneze ul lut Daniel (expresia biblică : "să se te
") A d
tremure . cest ecret este •m acelaşi. timp. . ă •
am ş, sli
ma îşi
pierduse nădejdea
în_ Dwnneze u ~d _s~a îndoit d~ realitatea Învieri~? ş1 un imn (v.27-28)· Dumn
este Du~cze ul cel vi'!, "Care rifmâne în veci'', expresie des' întâlnită~
Pentru moment da; la Daruel nu s-a găsit mei o urmă , m schimb la Hrist
unnele cuielor se unp~ cu n~~1tate ca m_ărturi '
. . os Targum1 (cf. Iez.1 ,24). In general, acest edict se aseamănă până în 1 11131·
. e peste ~eacuri atât pentru mici detalii cu cel din Dn.3,31-33 dat de Nabucod onosor.
Toma, cât şi pentru cei prezenţi ş1 pentru noi, ce, de astăzi . Tot aşa şi Dari ce e
devine ~artoru l" minunii savârşitc
de Dumneze u cu Daniel; regele s :
La v.28 din Septuaginta convertir ea lui Darius este mult mai evi-
dentă . ~ersetu~ 29 introduce un nume nou: t{,,:Q YJ°J'i!>(k&rei
gurul văzător al minunii (cf.cap.2, 3,4,5) şi-a găsit liniştea, libertatea . T~tuşi
"convertirea" lui "rămâne ambiguă, trăsătură de altfel confonnă cu con: păr"să(y) i): Cirus .Pe~I. AP~ul lui Dumnezeu se va împlini cu acest
cepţia generală despre istorie în carte"850. rege. "Forţele i:ăulw pot întăma evoluţia istoriei, dar nu cletumC2'.ă de la
La v.25, Darius porunceşte să fie aduşi "toţi bărbaţii aceia care scopul său proiectul Dumnezeului lui Israer"s3 • într-un cuvânt, autorul
prezintă prosperit atea lui Daniel sub regii Darius şi Cirus Persanul.
defăimaseră pe Daniel" şi au fost aruncaţi în groapă ei, soţiile lor şi copii
lor (conform probabil concepţiei antice de solidarita te familială: Iosua
7,24-25) . Pedepsire a calomnia torilor ne aduce aminte de principiu l legii tali-
onului e;11,.-primat în Dt19,21 : "ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior''. Sfârşitul
acestora este lesne de înţeles: "n-au ajuns bine în fundul gropii, că leii s-au
şi năpustit aupra lor şi le-au sfărâmat toate oasele" (v.25b) . "Dreptul scapă
din strâmtoare şi cel fără de lege îi ia locuf' (Pilde 11,8).

d) Edictul regelui Darius (6,26-2 9)

(26)Atunci regel.e Darius a scris la toat.e popoarel e, nea-
murile şi limbile care locuiesc pe pământ: t<Pacea voas-
tră să sporească! (27)Poru nca este dat.d prin mine ca în
tot cuprinsu l regatulu i meu, oamenii stJ se teamd şi s6
tremure înai.ntea Dumnez eului lui Daniel, ctJ El est,e
Dunuu!t.eul cel viu, Care rdmâne în veci fi împ4r'J!:'
Lui nu va avea sfarşiJ. (28)El scapd şi eliberear.4 ,
11

face semne şi minuni în cer şi pe piimânt, El a salvat P'

Daniel de puterea leilor» (29)Aces t Daniel a prosper„
sub regele Darius şi sub regele Cirus al perşilor m,

ffi~.~~t"4•
l50 Ibidem.
toate
D •ei
i
acest ." ~ are unnllorul conµnut: "Eu, Darius, voi adora ti voi servi /""'/ ,
mek, cdc, ldo/11 foeuţt de mdna omului nu pot mdntui, pentrU cd Dumnezeu · 8~l
A.Lacocque, I.A li"re .•. ,p.97.
IJ1 ;,,m I-a ,alvat pe Daniel'".
,tupata aratl ci "--'us a murit
' tt• 1•a
• succedat •
&.MO Cuus.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
16,

Capitolul 7: VEDENIA LUI DANIEL ~ara]el~ acestui capitol cu capitolul 2 este atât de ci A ..

cercetăton consideră că aceste două capitole sunt adaosuri dinară, încât unu
ÎN CARE SE ARA TĂ CELE PATRU FIARE beană la o operă mai veche • Cele patru fiare sunt cele patru ~-~ca:
864

mult, la cap.2 "'piat~a ne tăiat~ de m~~a omeneasciI" (v.J 4) ~ - Mai

Cu capitolul 7 intrăm în cea de-a doua parte a cărţii Daniel
Daniel B, cum a fost numită de unii exegeţi. De asemenea, se trece de la ge~
nul didactic-istoric la cel profetic-apocaliptic; limba rămâne
ica. Acest capitol constituie centrul de greutate al întregii cărţi. . Tema suc-
cesiunii celor patru imperii este reluată sub o altă formă. Un nou vis pune în
scenă patru animale monstruoase care ocupă locul până ce se deruleazA Ju-
decata divină prezidată de "Cel Vechi de zile", când se va instaura un nou
personaj, simbolic, qi o înfăţişare umană ("Fiul Omului"), ce contrasteazA
cu cele pat111 fiare. Impărătia este dată Acestui din urmă personaj de către
Dumnezeu, în timp ce ul~ fiară este distrusă: sf'arşitul împărăţiei Anti-
christului, căreia îi urmea.ză lmpărăţia lui Dumnezeu dată "Sfinţilor Celui
Preaînalt".
_ Structutra literară a ~ -7 este relativ simplă El are două părţi dis-
tmcte, ce se completează reciproc: v.1-14 descrierea viziunii şi v.15-28 in-
terpretarea ei. Diversele etape ale viziunii sunt marcate de formula stereo-
tipă: l"lNl n:TI inn (= Am privit ... şi iată) care apare în v.2,6 şi 7 (cf
2,31; 4,7.10). In v.4,9,llb avem formula '"f 'T)l J)'Ji„ ;:'lţr'} (= Am privit pâ-
nă ce). _Trebui~ să mai precizăm că anumite versete sunt sub formă rimată,
respectiv poe21e (v.9,10,13 şi 14)8 55 _
. ACând se pune problema integrităţii acestui capitol părerile sunt îm-
..-.~ · . ·· n p ce 1lDll· · (CharIes856, Bentzen , Montgomery ) cred că
Mriite Jn t u
857 ' 858
8
~ capitol se_bucură de inte~tate, alţii (Sellin S9, Noth 6(), Ginsberg )
8 861
~~ 31Dll1ll~ versete ca fiind adaosuri. Aceştia din urmă se referă mai
lntăl_ ~ v.~, ~ 1 la v.19-26. Referitor la această problemă M.Delcor ca
• - ~e un artico
• ~ ~m Li""~,
speaahst · 1862 m care lămureşte problema, reluată
A '
plul ne făcut de mana omulm, or v1Z1unea din capitolul 7 ~ Tem-
tocmai Templul . Este adevărat că textul nu ne spune~
865
cadru
aceeaşi: arama- 10
este vorba, dar în ~aza celor spuse de aaiezechiel (8,l l-2.5) este~ ~
854
0
Templul care ultenor va fi profanat de Antioh IV. Întronmrea "F·!
1
Om~ui" ca Mare Preot are loc în cadrul ~onnal al Templului. Acesta este
considerat sub forma sa transcendentă şi ultimă: Templul din lerusalim
«care msuş1 se sch.1mbă » .
A • 866
Asocierea personajului "asemănător fiului omului" cu "popo l
sfinţilor'(v.21) ne face să ne gândim la sanctuarul spiritual unde ~
divină este o realitate, prin venirea Fiului Omului. Astfel "Daniel opune
templului călcat în picioare şi chiar distrus (8,13; 9,26-27) un sanctuar spi-
1
ritual format de credincioşi peste care domneşte Fiul Omului,,86 .
Pentru a reda cât mai fidel conţinutul viziunii sale, autorul se folo-
seşte de mai multe teme: cele patru vânturi ale cerului şi marea cea mare,
cele patru animale, Cel vechi de zile şi Fiul Omului.
În primul rând, la v.2 citim că patru vânturi din cer "au sfredelit
marea cea necuprinsă". Ne-am putea gândi la cele patru vânturi din cosmo-
gonia babiloniană nwnite: vântul de sud, vântul de nord, vântul de vest, vân-
tul de est. În Biblie, după exil, e:\--presia "cele patru vântun.., desemnea7.ă ce-
868
le patru puncte cardinale (cf. 2.ah.2,10; 6,5~8,8) • V'mturile desemnea7A
cele patru mari imperii situate în patru plrţi ale lwnii, conform direcţiei
~ânturilor (Babilonia spre sud, Media la nord, Persia la est şi Grecia la vest).
In Daniel, cele patru vânturi sunt '"vânturi ale cerului", care au origine
cerească. Deşi "Dumnezeu este Cel care le precipită deasupra mirit-..869, din
apă ies patru fiare, simbolul forţelor răului, respectiv Leviatanului (cf.Is.

110
~ ŞI mcomeotanul său (p.141-143). Unitatea capitolului este susţinută 17,12-14;27, 1 etc.).Aceste forţe, deşi ostile lui Dumnezeu, îi sunt supusc •
:!e:!..~~ (~he Servant of the Lord, 1952, p.237 ş.u.) şi de O.
WdliffK 111 ""6 Alu Testament, Tiibingen, 1964 p.714) care
La versetul 3, avem cea de-a doua temă: cele patru uimale. 1n
literatura apocaliptică, iudaică, ca de altfel şi în literatura canaanid. ~
admitca glosedoarv.llaşi21 863 . ' câteva animale-simbol, dar care nu seamănă celor din cartea Doid. Atunci,
care e1te originea celor patru animale?
: Ibidem, p.98.
Cf. Bemun, op.cit. P S6 Porteous (op.CIL,p.77.)
· ·
nu ate de acord. · · consideri ca fiind rimate ti v.23-27.Pl6ger
""Op .
164
M.Noth op.cit., p.98-99; Montgomery, op.cil„ p. 176; Holscher, •c:il.,p.Ilo-lll; Solim.
ISî - ~ p.164-166 .
op.cit..,p. 153, etc.

-~ .....
.,. Op.~

"°
P•' 7 (El consideri fotufi ci v.21 e11.c
Op.a,., p.125.
z,,,- Lo111110•
Ml Op .
-al.,
"'"' .. . AllaT.
~
. ~ . 1910, p.129 f.U.
•••tlfl.CII., p.143-14, .
p.269 fi 218,289.
dar)
leCUll . : ALacocque, Le livre ... , p. 100.
167
161
Ibidem.
u
A.Feuillet, IA Flb l'HOIIIIM u DMul d l a ~ billlÎf'#, în R.B.t , p.
Cf. Sf. Irineu, llflPotriV• . ~ . m. XI. 8.
953 197-198.

161
:: M.~lcor, La ,owca ... an.cil., p.295. . . ( cf. M.I>clcor, /.III
IO L. ..,,,ca. di.,,;,re VII tk DtlllUI in V T
1n literatura canaanitl glsim tema cosmici a luptot dintre Bui t1 ape
Cf.M.Delcor, u lnre... , p. 142 ti O ·PI~ . . ~VIII (19611), p.290-312.
~-, op.Cil., p.138. 1ourca .. ., p. 295i
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
166
- - - - - - - - - - - - - - - - ' - - - - ~ - ~ - - - - 167

E egeJ.ii au ~cut apel când la mitologia babiloniană (lupta dintr vedenia mea din timpul nopţii şi lat~"' patru vantu,; aJ.e
Marcluk ş(forţele haosului, cf.Is.17, l 2-14; ~s.89: 10)8
71
, când la mitologi: cerului au agitat'IJtJ marea cea mare. (3)Şi patru fiare
.tică, unde al patrulea animal avea protot.Ipul m ltn, şarpele cu şapte ca- uriaşe au ieşit din mare, diferite una de alta. (4)Cea
e , când la tradi~a iraniană .unde,
ugt~n d,nta, era ca un ucu de vu,u,r.
"•• M-am
D într-un oracol al lui Zoroastni apare şi avea anpi
o A O J_ 111 • • O

pe 873
succesiunea celor patru metale din n.2- uitat la ea până ce aripile i-au fost smulse şi a fost ridi-
Aceste ex'J)licaţii mitologice însă nu aduc prea multă lumină asupra catd de pe pământ şi pusd pe picioare ca de om şi i s-a
874
·
origini celor patru arumale. ACa. quot . a expli cat ce Ie patru anunaie
· Prin dat inund de om». (5)/ată cd 1111 alt anunaJ, al doilea, cu
semnele .zodiacului care reprezmtă sena celor douăsprezece ore (c)0>ci1:Ka<0- înf4ţişare de llrs, stând într-o r1Jn4, cr, trei coaste"2 ÎII
noxţ)875. Dacă primele tre_i animale ~-ar găsi echivalenţa în text<:_le astro- gură, între dinţi, şi aşa i-a por111Uit: "Scoal4-te! Ml-
logice, cel de-al patrulea animal nu pnrneşte un nume; este, fără mdoială, nancă mult4 carne/ "(6)DuptJ aceasta m-am uitat din
creaţia imaginară a autorului. nou fi iat4 o alt4 fiară, aseneenea ,,,,,,; leopard, t111lnd
După viziunea celor patru fiare, v.9 introduce scena unei Judecăţi : pe spate patru aripi de pasăre şi fiara avea patru capete
"au fost aşezate scaunele şi s-a aşezat Cel vechi de zile". Această expresie şi i s-a dat putere.(7)În 11""4, am privit în vedeniile mele
este unică în Vechiul Testament. Pentru a ilustra ideea "Celui vechi de de noapte fi iat4 o a patra fiar4 Îllspdimawtătoare,
zile", comentatorii au căutat echivalenţe în literatura ugaritică, 876 unde zeul înfricoşătoare şi. de o putere mare. Ea avea dinţi. mari de
fier' ,· manca şi sfărlJma fi ceea ce rămânea o c4lco ÎII
13
El este mlk ab snm "" rege, tati de ani877 . Acceptând această părere, am
putea căuta un echivalent al expresiei ab §nm=tatll anilor, în ex-presia apli- picioare. Ea se deosebea de toau fiarele care "" fost
cată regelui mesianic din 1s. 9,5 l)r ':IN = tatil veşniciei. înaintea ei şi avea z.ece coarne. (8)ÂIII observat coame~
Tema "Fiul Omului" va fi tratată la comentariul versetului 13 şi Ia fi iatii lln alt corn mic creştea între de şi trei din primele
capitolul "Teologia cirţii Daniel". coarne au fost smulse de eL Şi iată, doi ~lu ca ~ «!-ii
om erau pe acest corn şi o guril care grăia lllcrun man.
(9)Am privit până când 1111 fost aşe:,ate scau~ "' şi Cel
·• iis.,_,.
vech l• d e zz,e ~-Lrăcămintea Lui era aO,ă ca
ne-,,~•- uno
~ -y~.,ca,
a) Relatarea vedeniei (7,1-14) :4pada, iar părul capului S4u c~rat ~ o lână curat4,
tronul S4u, jllicdri de foc şi roţile III,, un I~ an4I_?~·.
al lui Belşaţar, rege/,e Babilonului,
71
(l)În anul întâl (JO)Un râu de/oe curgea şi ieşea din ef"6; mu de mau
Daniel a avut un vis şi vedenii. în capul lui când era cul-
cat în pat. Şi atunci el a scris visul şi a spus esenţa fapte-
Wa'iru = şl iati; particula 'rw ou este atestati în aramaica biblici decât in acest capitol ·
879
lor. (2)Daniel a început a grăi, zicând: «Eu am vd:ut ur 880
In traducerea sinodali: "A sfredelit marea "
171
Septuapita şi Teodotion au licuVC1- '4oaicd · ·
881

~ ~edea: H.~e~ 7ScJ,op/ung und Chaos in Uruit 11nd Endteil, 1895, p.323-33.5. • . • • . acadianu·

M. Del:,, 7;. Cit..

m 882 Coaste. Aramaicul '11•" (pi. 'irba) • asemenea aramicul~ dă• ebrai_culu1 . - fi . ce
, P- 11 ; C.Gordon, Ugaril Tu.i>ook, Roma, 1965, text 67, vot. I, apud.
m SOtUca .. ., p.297. . • ormal "coatl" Ef.-vt,,rile comeotatcr1lor de a expia de .

174
~~I U"";;;« ""'1 Anfan,e da ClrratentlllfU, Stuttgart,
s,,, la cor-, IOllrca ... , p.297.
1925, t II, p.189 , .u., apuci.
lui !!du, mseamnl în mod n · - ·- '? •
"cele trei coaste" (t"lit •u'"~) trebuie să fie_in gura fiarei
dia înlelege "dinte, coif'; Gmsberg (P-69 ) şi Rosenthal
s-au;;
(pi1> .
edit fi .zadarnico: Saa-
ci ~cina este titln=
metaforici a aramaicului
175
cr. M.i::.t~'-eDtlllia VII, în Sem. V (1955), p.7. a despica in plrţt. Credem însă ci av~ _de-a face cu O
•11a• caro deşi înaeamnl coutA, rebu1e mţeles ca difte
sau
OS:..De altfel glosa "dinrr.
__. care ne trumuit
,gc ' IOllrc,a ...I, p.297-300,
. .., cu pn'vire la izvoa•.
unde oferi anumite informa•ii
dinJi; 3iJJ" ~o sugereaz.l acest fapt (cf.R.Frank. C~ 21, 1959, P. 505 ~
lic ~ f r o , , , lemne e zodiacale. A se vedea şi: J.M.Allegro, An tutrologiclll Cryp. 113

,~ • '-,-. f::"i,,, în JSS, 1964, p.291-294; M .Delcor, &dac/ra •ur "" '"!" Traducerea sinodali adaugi " /i gheare de aromii · ,
* llm"'. koniwim, pl do la kn' (~ tron.scaun; cf.3,2 ;5,20). OIJlgo
M mcry crede cl:.F5'0
, ___ ..,
116 Mtuuul d'Arc:h-,;,t
Cf C.Gordon,
:1,~ pro•~~ Q,u,,,a,,, în RB, 1966, p ..521-542. A.&rrot1,
cil. ___,,,., Pans, 1953, t II, p.J69ş.u . un plural de majestate fi trimite la psalmul 122,5 unde se, vorbeşte de ... "" loc SOJl ..,.,., •
,. •..,. .
49 8 68 pe~tru casa lui David'. . . ·în:-ctnicl Olt«! 111• ltayybllm
m ,-....;......
~ Q t . ~ 1952 ir.
. , p.102.• · ,1.5,16-17,22,25; Kapelrud, &alin th~ RtU Sl,amrt1 ..., l~-P P'tl» {'attîq yomînt-C•l WJChl d• z1J. ); ocbiv:a)entul ridic" .. •i. în aramaicl
" ~ g respmge lceutl idee ar • .. .
lat fi nu i _ _ Al~i vid. 1 Bllmerdnd ci ID upnticl pluralul cuvintulua ln=an Cito (Gen.24,l). Asemenea acadianului eUq11, înţel~I do bui al aw
~...,~·:·• p.301); Dab~na~~melc e>ratului Semem în Galilcea (cf. M.Deloor, Lo 1116 este: a înainta, a avansa. . in caro el sWoa". Participiile "vina şi
171 ~"~CI lllnt doua plurale
nd Traducerea coreclA: "un râu de foo ao vlrsa din locul
i traduairea •lt lrun prin "taUJ anilor" explicJnd c.i ieşea" pot însemna şi "1 jişni afari".
ontatq Rllnuacriselo, Tt04~ acett CUvlnt (Ibidem) . '
......... au: '1n al treilea an".
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
168
1
sl.ujeau şi miriade de miriade6' stllteau înaintea Lui.
Judecătorul s-a aşer.at şi cărţi.le au fost deschise. (l l)A,n
privit, apoi, din caur.a r.gomotului cuvintelor
monstruoase pe care cornul le griua şi am privu pând
cand fiara a fost omorâtă şi trupul ei nimicu şi dat
foe111Mt''. (I 2)Clit priveşte celelalte fiare, stdplinirea lor
"/ost abolită şi o prel.ungire a vieţii. lor s-a /rotdrlit piind
la o vreme şi un anumit timp.(13)E11 am privit în aceastd
vedenie de n~, şi. iată cu norii cerului"' venea ca un
il!!.J!l omului şi. a înaintat până la Cel vec/ri de r.ile fi a
fost dllS în faţa Lui. (l 4)Şi hli I ..a dat stăpanirea,
m4rirea şi. împărăţia şi. toate popoarele, neamurile şi
limbile îi sllljeau. Stăpânirea Sa este o •ăpânire vep,icd,
care nu va trece iar împărăţia Lui nu va fi nimicitd
niciodată.
Cu capitolul 7 se începe partea a doua a cărţii Daniel care cuprinde
patru viziWli ale profetului ce privesc viitorul lui Israel, avâd şi o importanţă
deosebită în istoria dezvoltării spirituale a întregului neam omenesc,
reprez.entat în mod simbolic prin cele patru fiare care vin din cele patru părţi
ale lumii891 . Capitolul 7 joacă un rol-cheie prin faptul că este liantul celor
două părţi, dar mai ales prin mesajul pe care îl transmite: triumful credinţei
şi instaurarea Împărătiei lui Dumnezeu, a Împărăţiei veşnice al cărei rege
este Fiul Omului.
187
1"&1116 rtllebin (=o mlriadi de miriade); în ebraici este forma r'babi, pi. construit rib"bot.
Numerele date în original nu au nici o valoare aritmetici precis! (l .OOOxl.000 = un milion;
10.000(-o miriadl) xl0.000=100 milioane) dar sugereazl un număr incalculabil (Cf. Ren6
• Pctcr-Conteue, op.cit., p.12.5).
Al aoocque propune 1Uprimarea primei puţi a versetului (cf. fi ABentzen. op.cil. p.SO). Şi
• am a ~ "am privit pând când fiara a fost omorâtd şi trupul ei nimicit 1i dat focu/uf'.
La v.13, m loc de "CM norii cerulut' din textul masoretic, Septuaginta. Teoclodon ti VuJ1•·
ta au "pe norii cerMlut', HL Venirea lui Mesia depinde de meritele lui Israel. El vine "pe
.. norii,cmdui", dupi Da.7 sau "pe"" milgar" dupl Zaharia 9,7.
~ ~ (&I al oa•bd) în ebraici este lien 'ldam (Fiul Omului), ceea ce imcamnl un
individ (bar) al speciei umane ('enll). Aici expresia are un sens particular, Nll8 penoul
• cum este r_ ed:-1 in textele iudaice apocrife inspirate din acest vcnet (Eaob 37-71 unde
apare de 14 on f 1 2 Ezd. 13) ti în interpretarea rabinici începând cu Rabbi Akiba (sec.al 11•
~ pini l a ~ ( ~ . al Xi-lea). De ahfel, aluzia pe care o face Iisus în Mc.14,62, cu
trebui.CV: la Sme .~ i . dovedefte el inter-locutorii Săi îl înfelegeau bine. De asemenea._ ou
ideotift~ua ruca lellllll colectiv, al expresiei fondat pe v.18 şi v.22 unde Fiul Om~lu• ~e
. . lntr•un fel ai •fanţii Celui Preaînalt Semul colediv însl, care nu este mai puJln
===~relung~ SffilUI personal, Fiul Omului fiind deocWJ c1petenia, reprezenta~!
_poporului de afin~. Altfel ci, pe buni dr-•t- credea el profetia îi
·
YIZeaz.1 pe iudei (Macabci . ..,,-, Sf.Efrem
· 901
"' Dr. Nicolae N . ), apoi de O manieri perfedl, pe lisu, Hristot.
e&ga.Hruio, 1n Vecl,U4J Tatammt, Sibiu, 1944, p.96.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
------------!.::...: :;::=:::::~~~~- --~- 169
Pentru motivul că este scris tot în aramaică şi că n,-.,...,.ix •
y v ~ anunute e
lemcnte comune cu capi·toIul 2, unu·· 1-au considerat un adaos al . . •
ţis92_Dar,întruc~t începe ş~ a patru _viziuni pe care le-a avut proie=
aproape aceeaşi temă, capitolul 7 se mtegrează mai bine în Daniel B'"
Vedenia~ avut loc ?~
anul in:âi ,,a~ a lui Belşaţar, fiul lui Naboni-
de (v. l). "Revelaµa expusă aici este atât de unportantă în ochii naratorul .
încât ia nu poate fi acordată unui rege păgân. Nici ·Daniel nu O întelege .:S
De acestă dată, Daniel este cel ce a visat un vis şi a avut vedenii. ·
în "vedenia de noapte" Daniel a văzut cum cele patru vânturi ale
cerului au sfr~e~t ~~- ~e sunt luate d}n cosm~gonia babilonianl şi
reprezintă manie 1mperu 1stonce enumerate m aceeaşi ordine ca cele patru
vânturi. "Marea cea necuprinsă" este simbolul haosului.896 A~unea vân-
turilor a determinat ieşirea 1a suprafaţă a celor patru fiare(v.3).În acest sens
Daniel 7 evocă o· nouă creaţie: cele patru animale reprezintă întreaga lume,
"ca cele Eatru fluvii paradisiace din Gen.2,l0ş.u., sau cele patru coame din
Zah.2,1" 97 . Ieşirea lor din mare demonstreză existenţa unei puteri ostile lui
Dumnezeu şi creatoere de monştri. Literatura biblicii a conservat amintirea
adâncului sau mării, care naşte foqele malefice, în special Leviatanul
(Is.17,24;27, 1)898 . "După Enuma Elish (IL26ş.u.) Tiamat a nbrut hidra,
dragonul-roşu, la hainu, marele-leu, omul-scorpion, omul-peşte,
capricornul. "899 Aceste fiare însă nu se potrivesc ca înfăţişare celor descrise
de Daniel (a se vedea introducerea de la cap.7). Prima fi.ală este "un leu cu
aripi de vultur"(v.4),care reprezintă Babilonul, respectiv~ Nab~o~r.
Cele două aripi ale leului ~prezintă orgoliul sau glona Babilonulw, m
special, a lui Nabucodonosor°°. . .
A doua fiară, "cu infă,tişare de urs" (v.5) desemneaz.ă_ ~penul me-
zilor, dacă admitem că imperiul mezilor a succedat Babilonulw, şi luăm tex-
tul actual fără să ţinem seamă de sugestia lui H.L. G~~- Pen!111 T~d,
ursul sau lupul simbolizeaz.ă imperiul perşilor "~CI perşu ~ ŞI-~~
ca urşii, sunt graşi ca urşii, au părul lung ca urşu, sunt agi~ti ca. urşuU .:
Expresia "stând intr-o rână'' este trecută cu v ~ de 1:~~ta:
cred însă că poziţia fiarei cu corpul pe vemcalA semnifi
·· , . _ ~ în „'/'M IAws in IM
892
M.Noth, TI,• UtukntandinB of H ~ in O.T. ,..,,.__,..,.. _uli,n. ,.,p.10.5.
Pentatench and Other Essays, Pbiladelpbia. 1967, apud A LacocqUe,
191
E. Bickerman, op.cil., p. l Ol; O.Pl6ger. op.ciL._ p. t t 9. . Bel (1 I fi B,l); a treia viziune.
194
~ - 1i a doua ~une~ în anul întii şi al trcil~ ~ lw.
m pnmul an al lui Darius Medul (9,1); a patra vwune m
.:r:i ~lea al lui Cirus (10, 1).
a,.s A.Lacocque, Le /.i11r••··• p.10.5. ·
"'Vezi mitul cananean al zeului Yam (=Mare)
191
G . von Rad, TA""°Mie d.. l'A.T., ll, p.280, n.l. . ~ u1.,;t llM 1.,..,
- Cf. Otto Kaiser, DN Mythird• luilfftlllll ~ M--.44"'
Berlin, 19.59, p.140 1.u., apud M. Delcor, IAJi-,,-.•• , p.1 ·
"'Cf. M. Delcor. p.14.5.
900
Sf. lpolit, op.cil., p.IS2.
Kldd. 72a. apud A.Lacocque, IA IJ-,,-,•. p.106, n.S.
 170

----
TRADUC ERE ŞI EXEGEZA:~. c
· apt·to Iul 7
ŞI EXEGEZ.Ă: Capitolul
împotriv a lui Dumnezeu902. "Cele trei coaste" din ~-- --~
TRADUCERE
---....;;._------='-----7 --- - 171
regi babilonieni, cunoscuţi de tradiţia iud.aică·gurNă reprezintă fie pe .
, ·mperiu cu cel al grecilor. Nu putem identifica foarte precis pe cei
M eroda. _c ş1· BeIşayir, fi1e re~turi_le
·
unU1· ospăţ (cf.Am_ · abucocto cei PatrUlea •I din dinastia . ii -912 dar
nosor, Evil- putem afinna că cel "de-al unspre-
.
3 13 Seleuc1z or ,
agres1V1tatea celw de al doilea •~JX:!1u903 _ După tradu~ ~ceea~ ar sugera zece,regi orn" îl reprezintă pc Antioh IV Epifanes care, deşi mic, a rămas în
pe cuvântul arab am avea expresia trei co/ti intre di ti .,, ara~că, ba?.a14 zece
. .ea crin campaniile împotnv · a E gip
· tul w· (170- 168), pnn
· instaurare
·
prefi gura b ru tal 1·tatea arum . alui ·904 a dom-
. ceea ce ar
w favoriuită , n,
şi de po . •ţi' llrsulw 1stonc P .. • xped·tiiJ din Arme · · p · 913
. •ei selcucidc în Sma,
A treia fiară, leopardu l sau pantera (v 6:1
persan (cf.Os.13 ,7; Ier. 5,6). Pentru unii cele o~tru' ~p~zmtă imperiul
a agre_s1vă ~ lui.
pnn e Ip e ma ş1 ema . Nu ne
Ul~tim îndoi de faptul că exegeţii văd în acest "corn mic şi arogant' pe An-
~u: deoarece textul face aluzie clară la o figură omenească: "doi ochi ca
secundar m raport cu cele patru capete ale fiarei'llcls în anp1 sunt un .
A
llO '
de om erau pe acest_corn_ ş1· ogură car~ g~_ă.1a Iucrun. mar,.,, (v. 8b):
,

tim motiv ochii

ele reprezintă " rapiditat ea" cu care Cirus "ale c~i p · . p ce pen~ alţii Descrierea simbolică a 1':11~ Anttoh fol~:fe ~ente eterne~ care _se-~
~ , . zczoare nu atmg
pămantuf (cf Is. 41 ,3) ş1 de asemene a "ex1ensiunea rapidă

. .,,901 p
906
Ale~dr u ~• Mare" (_1M._l ,3;Dn.8, 5-8), iar cele "patru
refem la titulatur a bab1loruană dată lui Cirus: "regele cel
tru al . . " ,,
c:~~w~=
a im . _ea~
ţn ~ 1e patru ~a~te ~e fiarei reprezintă pe cei patru
reg~um . _e n
regi_ ~ cunoscuţi de _ B1bhe: Cuus, _Artaxe_rxe, Xerxe şi
Dan~( cf.Dn. 11 ,2). Pentru cei care cred că al treilea animal îl reprezintă
pe Alexand ru cel Mare, cele "patru coarne" reprezintă cele patru regate ale
Diadohil or.
Cea de a patra fiară (v.7) se deosebeşte "de toate fiarele care au
fost înaintea ei'". Ea corespun de celui de-al patrulea regat, de fier, din 2,40.
Această fiară nu primeşte nici un nume909 , dar are câteva particularităţi sem-
nificativ e: mai înspăimântătoare şi mai înfricoşătoare decât celelalte, cu din-
ţii de fier, cu zece coame şi mult mai agresivă în compara tie cu cele
tea el "mânca şi sfărâma şi ceea ce rămânea călca în picioare ". Se pare că
acea.stă fiară îl reprezintă pe Alexandru cel :Mare910 . Într-adevăr, Alexandro
cel Mare a venit din Apus şi şi-a întins stăpânirea spre Răsărit. Cele "zece
întâlnesc în Daniel, dar ş1 m alte locun . El 1ş1 asuma anwrut.e calităţi di-
vine autointitulându-se "Epifanes" şi se prezenta pe monezi sub trăsăturile
,
lui Zeus Olympios. Drept urmare, putem afirma cu D.s.Russe11915 că aici
în 11 36.40-41. 45 avem "referinţa cea mai veche din saierile apocaliptice a
. . Şl
.
or
patru unui ~tichris t Antioh, fiind cu certitudine ultimul atac al răului împotriva
poporului lui Dwnnezeu"916 . Cât priveşte cele "trei din primele coarne_
smulse de ef' considerăm că este vorba de Ptolemeu VI, Ptolemeu VII ŞI
. din Annerua · 917 .
Artaxia
După descrierea celor patru fiare se trece brusc la descrierea unei
judecăţi (v.9-11), scenă ce aminteşte de Is.6 sau le:r.;1 918 • Deşi "au fost
aşezate scaune" numai o persoană, desemnată prin expresia Y;> l' P'ta~, f
ocupă locul de judecător. După părerea lui A.Lacocque: "Era cel puţin ~
alt scaun în care «fiul omului» se va aşe7.a; probabil altele erau pentru îngen
dinain- sau pentru «Sfinţii» asociaţi «fiului omului»" . Dar textul ou face pomenire
de alte fiinţe care ar ocupa "scaunele" avansate919 . Unii au văzut îii acest
plural un plural de majestate920 . "
Expresia prin care este desemnat Dumnezeu, Cd ~cehi_~ ~
• • .,

coarne" ale fiarei îi desemneaz.ă pe succesor ii lui Alexandru, aici cei ~ di_- este unică, cu corespondente mai mult ideologice, decât lingvistice, 10
nastia Seleuciz ilor care au marcat prin activitat ea lor ist.oria Palestme~:
"Cele ux.e coame sunt un atribut regal" 911 , cornul fiind un simbol al p~t.eru
(Dn. 7,24; 8,5ş.u.;Iez.29,21;Lc. l ,69). Nwnărul coamelo r, "zece", ~u~~­
911
H.L.Ginsberg (Studia, p.18-23) care face aluzie la doi Alenndna, palnl SeleaclD P patru
Antloh (ultimul fiind Eplfann), iar A Lods ~HU~ M_1" ~... , P- 8~3) ~~
seşte o explicaţie rezonabilă decât printr-o aluzie istorică menµo 10
la Alexandru, şapte Seleucizi înainte de Antioh, apoi doi regi UMDŞI de Antioh (
Oracolele Sibiline III, 381-400, unde se vo~_e de~pre ~le zece ~~; Heliodor şi Demetrius), d M .Dele« IA
din Daniel 7 care atestă una din cele mai vechi identificări ale celui
9
u Cf.ABouch e-Leclescq , Hutori6 • S&11cules, Paris. 1913, P- 247, apu · •
,;.,,. . . . , p. t 49
9 14 725·ll,36 IÎ
Despre ochii aroganli, cf.DrLS,23 şi Is.2,11; dcspro gura Brl pul. d.~- ' '
901
M.Delcor Leli,,,e ... p. 147. 915
Ps.12,J;lM .1,24-25; Apoc.13,5) .
,OJ Ibidem. T/te Met#tod and Masai• -.., p.277, apud A Lacocque.
916
- Cf H.H. Rowley, Dllri,a tlre Meu, op.cil., p. l.51, n.l, apud M. Delcor. 911
A Lacocquc, Le Uv,• ••. ,p.108. · • 8-llO
'°' H.LGimb«g. Studia, op.cit., p.12 ş.u. 911
Problema este larg desbltută de H.H.Rowley, Darilu da•~- 9
tlfl-t:tl., P. " ·
'°'M. Dele.or Leli,,,e ... p.147. 919 A se vedea ti 1 Enoh 14,lS ş.u. unde Dumnezeu c~ nwmt "~°!:-rd .'EIIH __,;..
,., Ibidem. Dupl tradilia iudaici Stinlii, îngerii sunt chemali liJudcce "1 l)wnDeZ
.. •· ...fnJ roi
A.Montgom ery, H.H.Rowlc y, H.L.Ginsb crg consideri ci este v orba de unn11«11 r-- - 924 1,3-9; 9,20 ş.u.). . . ti la R.Akibe- Altl
,.. Cirus, Xcrxe, Artaxcrxe ti Darius III Codoman. Pentru Sanh. 38b. unul dintre scaune Cito pentN David. ~::"' 0
dnplaN·11 ,.,,.1,-1n1
.. plrcrc gisim la R.Joao Le Oalilcen ("•11• \/Orba • .,,. trOII,,.,. ").
A.Beotzen a-ede ci este vorba de Ln1atanul din literatura uganttcl. cr. A.Lacoociue. IA
:: M.Delcor, Lelirre... , p.148 ti ALacocqu e, u /iv,.... ,p.10_7. . . . (cf.MordS~Cf>'•
h_ar") ti la Raahi ('1i,n tron IM""" ftuhcot6 Ji 11,n,l
livre ... , p. l 08, n.6.
,,_,1n1
dnpt<lt• ·
A I aoocqnc, Le li•re ...,p.101. Pentru alt.ii numlrul zece indici mfinitU1
.,,.cit., p.293 n.l; B.Rigaux, L'Antkltr ut, 1932, p.16,).
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
172 ---------.... ......:....!:.. :::::..::::::: ::::.:::~~~' .______ _ _ _ 173

921 •
. tură (Cf. Is.44,6; Ps.55, 19) . Io 1 Baruh 4, 10.14.20 Dwnnezeu este gem "cercuri de foc arzând", sens mai aproape de limba aramai "
Scnp•t "Veşnic". Originea ex-pres1e1 · că u t ată •m 1·1teratura uga-
· · •msă uebme h,
de Joc curgea şi ieşea din ef' (v.10). Această imagine presu că. Un rd u
nUilll " lk ab :,Om
x ,, (-rege tată d . .
e am.)922 ş1 Judecata eului în judecata finală . 930 pune ro1ul fo-
"tică Wlde zeul El este m -
~e un atribut regal şi divin : Y~ ( = ~ ) este "Fluviul Jud~căt~r''. Dar În misiunea Sa, "Cel Vechi de zile" era secondat de O ~tă~
întrucât în ugaritică pluralul cuvantulw sn=an este Jnt? s-a respms ideea a- rească. (cf.Za.14,5;I ez.l,5-14). Cetele îngereştj erau o--,-..
ontn<>te duw1 .stmgule-
.... s1 cm
. al931 El e aveau probab'l . .
_.,.,-r„ considerându-se că snm este un nume de locahtate(Su nem în Gali- dec1m . 1 nusmnea de a deschide "cărţile".
~
Prin unnare, pentru judecată "cărţile au fost deschise". Este voiba,
923
leea; cf. Iosua 19,18) .
Expresia ab snm "tati de ani" s-ar putea compara cu locuţiunea desi~, despre "cărţi~e cer~rti" ~de A~t înscrise faptele oamenilor şi în
aplicată regelui mesianic 'l~-':IN= tatăl veşniciei, din Is.9,5. dar şi această spe~1al ale celor patru 1mper1_1 descnse 1Il3.Ulte. în literatura iudaică existenţa
· să924
idee este respm . cărţilor sa~ a ~blelor cereşti era cunoscută. Exista, pe de o parte, "cartea"
HCharles consideră că expresia "Cel Vechi de zile" vrea să indice unde se mscnau faptele oamenilor, bune sau rele (cf.Is.65,6;MI.3,16;
"veşnicia" lui Dumnezeu şi propune chiar să se citească "ca un Vechi de Ps.56,8-9;Lc .10,20;Apoc .20,I2), pe de altă parte, "Cartea Vieţii" (leş.
zile"925 . Considerăm că aceasta este părerea cea mai plauzibilă şi care se 32,32-33) unde erau înscrişi cei destinaţi unei vieţi fericite (mai ales în Noul
înscrie pe linia tradiţiei patristice. Testament; cf.F.Ap.3,5; 20,12;21,27) , respectiv cartea numelor celor înscrişi
"Cel Vechi de .lile" avea îmbrăcămintea "albă ca zăpada, iar pă­ în cer (cf.Lc.10,20 ), dar şi Cartea sau Tablele destinului, despre care face
rul capului Său curat ca lâna curată''(v.9a) . Albul îmbrăcămintei Lui este aluzie Ps.139,16 (despre zilele psalmistului încă înainte de a se naşte) şi
fără îndoială simbolul purităţii (cf. Is. l , 18) şi al luminozităţii cereşti. Albul chiar "cartea amintirii" unde sunt înscrise faptele oamenilor (Ml.3,16).
părului capului ne face să ne gândim fie la experienţa Lui, fie la bătrâneţea,
Versetele 11-12, ffiră a aminti de o acţiune de judecare propriu-
zisă, sau de o sentinfă, descriu pedeapsa aplicată fiarei ce reprezenta al
respectiv veşnicia Lui, după cum consideră şi Fer.Ieronim : "senex quoque
926 patrulea imperiu (condamnat la distrugere din caU7.a aroganţei lui Antioh
describitur, ut maturitas comprobetur sententiae" . De altfel, în Apoc.1,14,
Epifanes) şi prelungirea vieţii celorlalte imperii "pâni la o vreme p un
Fiul Omului, respectiv Hristos, este descris ca având părul alb.
anumit timp". Distrugerea celei de-a patra fiare se va realiza prin foc. Unii
Tronul sau scaunul pe care s-a aşezat "Cel Vechi de zile" este ''flă­
au văzut prin acest foc focul etern sau cuptorul de foc destinat îngerilor că­
cări de_fo~", i_ar roţile lui "un foc arzător" (v.9b). Focul şi flăcările fac parte
927
(leş. 19,18;Iez.l,4.13;Dt.4,24;9,3; zuţi. Nu reiese însă din Daniel că ar fi vorba de focul iadului.
de ob1ce1 din descrierile teofanice
Într-o formă poetică, la v.13 autorul introduce un personaj nou "ca
Ps.18,13-14; 50; 3; 97,3) şi aljudecăţii divine (Iez. 13,9; Ml.3,16; Apoc.3,5;
2?,!2). _Expresia "ro,ti/e de foc arzător" ale scaunului ne aminteşte de carul un fiu al omului" ce venea "cu norii cenilui" (N!Y,)~ ll,.Y DY), potrivit
divm din Ie~l,15-28, n1:111"t merkabâh . Cuvântul aramaic galgillâhî are
928 Textului masoretic cim, marcând, fără îndoială. coexistenta temporală, sau
sensul de roţi sau cercun de foc? P.Grelo~ consideră că trebuie să întele- "pe norii cerului" (e 1t1, cal) potrivit Septuaginte i şi Peşitei. În Noul Tes-
tament, Mt.24,30; 26,64; F.Ap.14,16 au preluat versiunea Septuagintei "pe
ni H.Chari · •
. es mai adaugă şi lnJelep. Sol. 2, 10 şi Gen.24,l, dar aici este vorba de dou! cazuri de norii cerului"931 , iar Mc.14,62 şi F.Ap.1,7, versiunea ebraică, "cu norii ce-
t22 om fi DII de Dumnezeu. rului". Este cert că, în teofanii, Dwnnezeu este însoţit de norii cerului
(cf.Ieş . 13,21; 19, 18;2R.8, 10). Particula "ca" indică "o asemAnare imperfectă,
C(Gord l/J · · Mi
,:u on, g ~ 0 ~49,1,~;51,V, 24~2;VI,49 apud M .Delcorµ livre ... , p. 149.
Oupi ~erea lui M.Delcor, m ebraici alătun de femininul plural Jlllld al cuvântului ilWJ == flintă care apare având o asemănare umană ... Dumnezeu fiind inexprimabil
III, CXJJtl un plural masculin Dţlul . fiOl 'ndu -se de remarca lui Dahood (cf.Ugaril~H •
datorită naturii Sale şi transcendenţei Sale" . "Vizionarul ... nu înţelege să
u, şi os1 933
brew .
aam ~ I Y , ~orna, _1955, p.49) c4 în ugaritic4 cxistl doul pluraluri 'Imn ti •tmt, dupl
· · In se pronunţe asupra naturii intime a lucrurilor extrordinare pe care ~e-a con-
plus ''în•cmcsaoa . . au. ymn şi· YIDt, consideri
lita-atura t• ebraica · ci aceaslA idee s-ar putea sus,me.
cala.di Da. 7 uprruci, Zice M.Delcor,mitul zeului Yam (=Marca) ae apropie de judo- templat. . . această manieră de a vorbi are avantajul de a ~ rela~l~r ceva
n. CTM o:i ~ cele patru fwe ies din nw-c. misterios, neexplicabil , ce trebuie să suscite curiozitatea m acelaşi timp ce
"" : cor, Le ii..,e...,p.149.

~';;= •
9241 Cf ft JJ.Collins, p.280.

,u Mii*, u Cf.K.K.raeling. Jol,n tJ,e Baptist, New Yoric. 1951, p.151, apud A[.aco(lqUe, u liww.
P.L XXV. ca' col .Jc31 ........
r , . . , , _ M.Delcor' li-.. e ••• ,p. 1Jc 1•
930
,_.__
_.,u teofanie
seu v ~ J«g J~cmiu, Tl,eopltanu. Di4 Gacl,icJIU _,,,, p.109.
911
,. TutallM?nt", tX, Nculcir,.a.,! io W11sen,chaftl,che Monographien zum A/ten und N,u.,, A.Lacocquc, Le lit1re••. , p.109. ,,, 9 l ·P 1810).s au„1'rc6 pe
N Portooua . ..._., 1965. 9ll lahve, în teofaniile vedtltestamontare, vine ..,,_ norii cv,,hli (la. I • • a. '
n, o:....__. 'op.a,., p.101.
-.-cqzae la J.~llim, »..ie/: , artpile vdnhdui" (Pl.18,11).
ln R.8.2,1995, p.2B7. · A.ro.,,...,, on 11,e Jlook of DIIIWI. Mi111Je;1p0lia, 1993, u M.Delcor, Le lit1re•• ,, p.153.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
----- ----- -!.... .:.::. .::=.;;.:~ ~ ~ !7__ _ _ _ 175
174

= !Ir-~
934
pentru atât de înalte descoperiri" . Pentru
. _...-,-t
· -~-11: t rul di · "A gele prezintă poporului, în templu, marele evenimente ale victon·Cl. 1W. Dum•
· iră un maI mare ,..,.,.,..,..... ceastă ma- ~ · ut ri1 rău] ·942. Nu 1. se pote repr~ teo .. ~
lllSP eterul uman simboh z~ carac e vm. nezeu 1mpotnva p e or din w
o lrăsâtură
935
~ -Porteous şi aluzivă de a se ex'J)rima este, după Iezechiel , . . .
că Damei 7 s-a 1;11spuat . . s. ,
.
P 2 dar existenţa -.,... - " " ru iaptul
săJbătorii ÎlltronizAr il lui
01eră compara apoca1.1 u· ,,936 Iahve este o pură ipoteză mprrată de sărbătoar ea babilonia nă Anul • N
bilă a stilului P c · ." • .,, 3
Ul ou,
remarca În ceea ce priveşte originea conce~~ w Fiul Omulm s-au emis f4
i Testamen 3.
neavând fundame nt în textele Vechiulu
(2) După părer~ _ lui AF~uillef4 , noţiunea de "Ynll Omulua""
4
mai multe p.veri unele extra-biblice, altele b1bhce.
trebuie căutată nu m tradiţia profetică, deoarece aceasta nu conţine ideea
1 Dintre cele extra-biblice amintim
două ca fiind mai reprezentati- despre Mesia, ci în ~eri~e. di<Jactice, ~ exemplu: Pilde cap.1-9 unde se
vorbeşte despre ~es1a david1c, lntelepaunea lui Isus Sirab 1,1-10~ Banda
ve şi care~ bucură de o ~ecare ~ I7'bili~~~; &o
unu iac a~ a ~
ll ·tu1 bab"l .
1 oruan J,9-4,4 etc. Plecand de la aceste texte, A.Feuille t crede că "Fiul Omului" m
(1) Pentru a explica Dame_ 5
despre origini Eouma Elish, unde T1amat,_ oceanul pnm~rdi al, a dat naştere aparţine sferei divine şi nu este preexisten t9" •

monştrilor ce ar corespund e animalelor_ din cart~

_ Damei, ~e a_r ~xpwie
mitul ca pe Oprofeţie şi l-ar aplica la s_1tuaµa lw Israe~; putenle 1eş1te din
mare fiind popoarele păgâne care au subJugat poporul lw Dumnezeu.
în ciuda elementelor comune (respectiv originea fiarelor), cele
două relatări prezintă ne}!°triviri flagrante , ceea ce ne face să conchidem
împreună cu M.Delcor9 că "poemul babilonian nu corespun de deloc
8
descrierii animalelor din Daniel".
(2) O altă explicaţie se îndreaptă spre parsism. Cei ce susţin
această idee se bazează pe W1ele elemente comune celor două relatări
(fluviu de foc, judecata cu cărtile etc.), identificând pe "Fiul Omului" din
Daniel cu „omul primordial" din mitologia iraniană. Acestei teorii i s-au
adus aspre obiecţiuni . De altfel, vechii israeliţi au ignorat cu desăvârşire
939
mitul omului primordial. "Ceea ce este comun acestor două concepţii este
că omul primordial revine la stărşitul timpului pentru a distruge fortele
adverse; în concluzie, omul se salvează prin el însuşi; în Biblie, Dwnnezeu
singur salvea.ză'' 940 .
II. Explicapile biblice se îndreaptă spre eshatologia iudaici, mai
~ spre profeµile care vorbesc despre Mesia. De exemplu, în Js.9,S şi
Mi.S,2 se vorbeşte de un "mântuitor'' supranatural ce se aseamănă "Fiului
Omului" din Daniel
(1) După Bentzen , capitolul 7 din Daniel nu este decât o prei.en·
941
=l~că şi mit~logică a Ps.2 (Pentru Mowinckel cap. 7 este o
~ruar
e de mtroruz.are a lui lahve celebrată în ziua Anului Nou când re„
9)4
(3) O altă teorie este cea care ataşează noţiunea "Fiul Omuluf' din
Daniel cu cea din Iezechiel, unde profetul este numit "fiul omului"
(2, 1.6.8). Este adevărat că Daniel comportă numeroase asemălwi literare cu
Iez.1. În Daniel însă noţiunea de "Fiul Omului" are un caracter simbolic şi
se aplică la repre:zentarea simbolică a celor patru imperii. "Dacă cele patru
imperii păgâne au fost simbolizate prin animale, mai mult sau mai puţin
monstruase, convine ca poporul lui Dumnezeu şi Mesia să fie desemnaţi
printr-un simbol mai nobil ş~ în orice caz, superior celui al animalelor. Apo-
calipticianul a căutat pentru acesta Omul ... Acest «Om» prin exceleoţâ. care
a primit investitura împărăţiei Sfinţilor pentru totdeauna, nu era altul decât
poporul evreu, dar în care era inclus Mesia,946regele său. Nu putem concepe
în Vechiul Testament un imperiu fără rege" . Iconografia creştină a reţinut
ca figură pentru Hristos, imaginea .Fiului Omului din 7,13 şi Cel Vechi de
zile din 7,9-10947 .
De altfel, la v.14 i se dă "Fiului Omului" "stdpânirea, nr4rirea şi
împărăţia şi toate popoarele". El este Suveranul absolut, el putând aşem şi
detrona regii (2,21; 4,14.22.2 8.29; 5,26). împArătia lui este veşni~ ?"' ~a
trece şi nu va fi nimicită niciodată" (cf.6,27). Toate popoarele Şl limbile
"vor servi" Fiului Omului. Termenul folosit n':7!>=a servi (3,12.14.17.18,28;
6, 17.21) ne dă posibilitatea să afirmlm ci toate popoarele vor sluji lui lahw
(cf. Is.60,7).
b)Explica.rea vedeniei de·cltre ÎDffl {7.15-28)
(l 5)Pentr11 acellJta, e11 DMW.. .-fost"!'-"" CIi ""1ulf
me11 şi ~edeniile pe care le-am twllt fli 1111111" 1111 t,,spli-

"' J.B.Frey, op.dl.. col. 337 ,. ... ,.1 A

,,. ~ - cit., p.110.
.
•..,,...., Laoocque, Le li11r~ ••• , p.110.
1142
M.Dolcor, IA lillre... , p.16.S.
,.., CfR.de Vaux, La Jn.,tibuio,u u l'AlfCiart T...,,.,., F ·net. .,,_dl.
tll, p.409; A CIUi '

p.179-180.
W.R.. .. --~- . 1144
. Art.cit., p.321-322.
u .
937 " - · ~ • op.OL, p.216-217 apud Alac
, 11 ~ I , op.a,., p.3 l3-3lS. • • ocquc, Le /;11re••• , p.11 O. ,..,M
!146 .Delcor, li11re ••• , p.166.
,,, U,,,e. ·•, p.163. ,.., Ibide~ p.167.
,_ S.Mowinckcl, He du,t C J.Collina, Dania, op.cit, p.304-317 . . · este atosllt do
"' A~cuillct, ""-cit.., p.l7'~ • Oxford, l9S9, p.422-423, apud M.Delcor.
.-.. ._ At.._ •,:-- M.Delcor.
941
:a,,,
il~;r~ N)li1(b"1a· nldllffl interion d-- Na•. do onl)llO
21 27
pc,.nl '1

i.o.., 1955, p.73 :~-~ englezi • clrţii

I.C:C
Ma•uu-M o,a rdivi11us-Me111cJeen,ol,•'), Apocrifa Genezei (2,10). ln ebraici ii gisim la 1 p.,alip. , •'
 ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
176
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
- ----=----~::::.:..::..~~!__
- - - -- -TRADUCERE ___ 1n

mânta11. (16)M-am apropiat de unul din cei. de faţă şi i-
9
am cerut să-mi spună adevăruf' despre toate acestea .
El ,ni-a vorbit şi mi-a făcut cunoscută tîlcuirea acestor
lucruri. (I 7)Aceste mari fiare, în nu.măr de patru, sunt
patru regi,1)50 care se vor ridica pe pământ, (I 8)şi Sfinţii
Celui Preaînall51 vor primi regatul şi vor deţine stăpîni­
rea în veci şi în vecii vecilor. (J 9)Apoi am dorit siJ-mi
spună adevărul despre fiara a patra care era diferită de
toate cek/,alte, extrem de înspăimântătoare, cu dinţi. de
fier şi gheare de bronz şi care mânca, sfărama şi călca în
pici.oare ce rămânea; (20)Şi despre cele zece coarne care
erau pe capul săli şi despre cel4lalt care creştea şi înain-
tea căruia cele trei au cdzut; şi, acest corn avea ochi şi
gură care grăia l.ucruri mari şi un aspect mai. mare decât
ceklalte. (21)M-am uitat şi acest corn purta război împo-
triva Sfurţilor şi i-a biruit, (22)până ce a venă Cel vechi
de zile şi a f4cut dreptate Sfinţilor Celui Premnalt şi s-a
împlinit vremea în care Sfinţii au primit stpânirea.
(23)El mi.-a zis astfel: « Fuua a patra înseammJ un al
patrulea regat care va fi pe pământ, care se va deosebi de
toate celelalte regate, va mânca tot pământul, îl va călca
în picioare şi U va :drobi, (24)şi, cele zece coarne sunt
zece regi ce se vor ridi.ca din acest regat şi un altul se va
ridica după ei; el se va deosebi de cei dinaintea lui şi va
doborî la~ământ trei regi, (25)şi va grăi cuvinte de
•
deftlunar
52 ,IJ5J
unpotriva Celu, Premnalt şz va asupri pe
A • • A •
Sfinţii Celui Preaînalt şi va gîndi să schimbe timpurlle9
54
şi Legea şi ei vor fi daţi în mâinile sale o vreme şi vre-
muri şi jumiJtate de vreme (26)Şi judecatil" .
i se va lua stăpmrirea, pentru "fi trut,111 • ~ v~ I' !~
la sfârşii5 • (2 7)Şi regatul şi st4pîn;! ~ ·
6
regatelor de sub ceruri se vor da poporul:
Cel.ui Preaîna/J; împ~4ţia Lui este o imptlrclţie v id
Sf,:,
şi toate951stăpânirik li vor sluji Lui şi? El
asculta • (28)Aici sfârfl!Pe relat4r~ . Cit despre
r„or
mine, Daniel, gândurile~ înfricoşat foarte şi fa/li,,,;
s-a schimbat şi am p4strat cuvantul în inÎllla meo.
Cu versetul 15 începe a doua parte a capitolului: explicarea viziunii
de către înger, unul dintre asistenţii tronului divin (Za.1,9). De unul dintre
ei s-a apropit profetul "tulburat în duhul lui" şi i-a cerut să-i "spună adevd-
rul privitor la toate acestea" (v.16). Trebuie să remarcăm faptul că În capi-
tolele anterioare Daniel, cel ce posedă "Duhul lui Dumnezeu", descopeii
anwnite vise şi vedenii, în timp ce în acest capitol el trebuie să apeleze la un
înger. Să fie oare vorba de taine sau mistere mai presus de întele&erea
profetului ?
La versetul 17 îngerul explică: "aceste mari fiare, în numllr de pa-
tru sunt patru regi care se vor ridica pe pământ', respectiv ~ re~.
Nu există în mentalitatea iudaică contradicţie cu v.3 • Dimpotrivă,
959
"insistenţa asupra originii ~ a celor patru regi op~~ acesteia originea
cerească a «fiului omului» . In contrast flagrant, acelaşi interpret ~ ~
cei care vor primi împărăţia sunt "Sfinţii Celui Preaînalt" (v.18) • ~a
Sfinţii sunt numiţi l'l)'~ ~"fi' (pl~ul ~ ~
sunt grupul pioşilor hadisim, ataşa~ractJ.cilor Legu, mCt 1?geru, . ...
~l~me)~-::
întelep. lui Sirah 42, 17; Za.14,5 , ci ansamblul membrilor napunn.

• l de tJi......ct:
expresie idiomatică în ebraici şi aramaicl.(cf.Gcn. 37,20;21,l.S; IM.4,8.
949
M'lflMP ')Y.) m m A.Lacocque : "tribunalul va judeca". Cuvantul ":>VID apare cu sensu
''° ~: Se,tuapat. §i Teododon au IJci.aw:LUL ( = lP~>'l). 7,10.11.22.
ui l'~l'':?)J ~ (qaddile 'elyonîn =Sflnfij Cdul Preaînalt), qdyiy pluralul de la qdys (cf. m N!llO ,y (aceeaşi expre!!ie şi în 6,27, dar aici cu ~ I "tot.a"). unici fi-•rl ÎD slavi
"Z . • 1· . .. estu" tn· m'" Dani"el vede pe. Israel ca o luminii &-- •
~.5j. ~ c u i •adcliiin (ai Sfinţi) se referă la poporul lui [srael şi se foloseşte numai
9'7
ugivmd tabloul unp 1mrn ac • u ., . . într iD care toli
m acea ~rtol (v. 18,21,22,25 ,27); termenul ebraic q"dOIÎJU în acela.şi sens numai în 8,24; pe tronul Celui Atotputernic îndreptatl. înaint~ Prez~~ di;;.oe -:, Sibiu.1998,p.33.
MJ?ah~. holm I, p.87, consideri el q'doiîm se referi Ia cana.ani~. Termenul este dreplii vor strlluci ca stelele (Dn. 7,27 fl.12,3) ,AL~h~-=rtâ p J11b 161" •-
~vat din lq.19,6 unde Israel este numit coy qâdo1=popond 1fint, Acamaicul' eUonîn 931 'ad-kAb aopi cli-mUl"ti care este o fuziune a cuvintelor
Cd PretilN,b" care ~ folosit numai în acest capitol şi în combina~• qaddiie eljonin 959
mllrti.
(v.lB,ll,2.S,27) • fost influcnJ&t de ebraicul 'elyon=Cd Pruinalt t i ebraicul 'elohlm= E.Hcaton, op.cit.p.132.
2
Dumneuu . 960
A.Lacocque, .C.. li11re ••• , p.114. • "[)IJmMU'll ~ p,,arnalt" (a-
" )';n;),. ••l"»l<ICIDitiamc reluate qa cum sunt în textele greceJti· cf.Lc.12 IO·F. Ap.6, I 3 unde 961 Începând cu aecolul al lli-lea ovreii foi~ _ adosca 0 ~ oop macaboeni vor dolemM cu
.,,
lallUI este ca în Dn.7 •2c)
J .
' ' ' pare de cel puJin 48 de ori în ,,,,.,._ "'' s;,.i, ) · Marii pr
M~ (ebr. il7.l· s,-...•
:-•11· ..-~ .... •no&wt• "'--~-•'- . . ur aceutl expresie pe "Dilmnez.ul Siolfllhli„ lural do majestalO (cf. cuvlldlll ..-
ta .,. n dllft' • - ' . .--•,."T'-.; ~ - n ·. KaÂ.aMDOSL - •
' -ele uza (atCl ,• N p - 1162 Pluralul l'll'))I este i ~ t a t de MontgontctY ca
1111
P
"""· p.llJ. ., unde t• ICDIUl de• r■ce am rlzbot de uzuri, cf.A.Lacocque, IA IJ- dollm din Ol. ll,1; I01Ua 24,19; ~de9'. l~; 3o,3 ). în au0 ,,,,,,_lt,
S,,,tMlf "'"' Alt.n
"' Traducerea IÎDoda1I
.._(ct:6,ll)
.
are. ldrbdtortl..Tedul IIIMOl'dk însl are dJnnln, pluralul de la
963
Tezl suaţinutl do M. Noth, IM H.U,• '6s
Testament, MGnchon, 1957, p. 27-4 - 290, apud ·
8 ';'::cor '
ulil'H••· ,p. 1'1-
_
 TRADUCE RE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 7
------- ~.:.... :.::.::~ ~~!!2 __ _ _ 179
178

. sfinti din Dn.7 21.25 sau« poporul sfinţilor Celui Preafnal"> Versetul 24 vorbeşte despre "un altul" """' r-e va ndica,..
"Sunt aceeaşi ~ ' " ., . . se .1:4' •

. l2"' Este clar că poporul se opune popoare~or păgane ceilalf _Acest r:ge ~ste •~entificat ~ Antioh IV Epifanes_ El esteuuent de
7
din ' · ·Dt 7 6). în acest sens, putem vorbi de ''fiul omului " în sens blasfemiato r, a grăit cuvmte de defăimare împotriva C 1 . p • ~le
Primul reeprui reaz_nalf' ŞI a
pe rsecutat pe "Sfinţii Celui Preaînalt" (v.25).
(cfleş 19 ,6 , , · · · · .
· : , în contrast cu v.14 unde a prurut mvest.Itura dinul partea lui
colecti,.· şi desemnează un m · · 964. sens mdividua]
. diVI•ct, nn.egc1e mes1amc • . • d 'ală t al · la t en ta de zeificare care eraoş• ce se. aduce
din I
este fără m 01 es e UZia
0umnezeu ,, ~ fi . . d . . • D 11 36 S . · ID practtca Se-
resiei danielice "fiul omului a 1ost o1os1t ş1 e scnenle apocrife ' leucizilor, ca m n. , . . e ştie că ~o~ "pirea d atingi ltdde ceru-
al exp
ulterioare cărţii Danie~ Enob ş1 " "
omuIul
." este mult mai oogată decat
'IVEzd
. 965
. d . .
ra, ş1 ~ e acllVItat~ _"fiului
m cartea Damei, unde a pmrut doar
investitura împărăţiei eshatologice . _A ceste texte vorbesc despre
lui", cum putem con~ta ş1 du~ monezile timpului sau pe care chipul
Jui este deasupra unei stele. 971
Antiohos Theos Epifanes" .
Mai mult, între 169 şi 166 el este numit „.a:
preexistenţa Fiului Omului şi alegerea Lw de către Dwnnezeu, înainte de Al doilea reproş adus lui Antioh are în vedere politica sa de eleni-
creearea lwnii. zare du~ cu un fematis~ ffiră_ egal._ "El a_ schimbat timpurile ş; Legtd"
La v. 19 profetul cere explicaţii suplimentar e despre ''fiara a patra (v.25b). Intr-adevăr, Antioh a uttems evreilor practicarea religiei lor în
care era diferitll de celelalte ". Descrierea oferită de v .19-22 introduce de- special ţinerea Sabatului şi a sărbătorilor. Persecuţia religioasl va dura 'm
talii noi : dinţi de fier, gheare de bronz, corn cu ochi şi gură de om. Această ani şi câteva zile, între 168 şi 165. Expresia "o vreme fi vranui fi
fiară "purta război împotriva S.fin,tilor şi i-a biruif'(v.21 ). jumătate de vreme" trebuie înţeleasă în această perspectivă. "Schimbarea,
Cât priveşte v.20-21, E .Bickerrnan consideră că sunt adăugate în
966
timpului" ar putea însemna schimbarea calendarului, or "schimbarea lui era
un atentat grav la libertatea religioasă" , prin introducerea cultului Bacal
972
decembrie 167, ca urmare a persecuţiei lui Antioh, la un text scris între
toamna anului 169 şi sfârşitul anului 167. Aceeaşi părere şi la M.Noth. Sbamin în Templul din Ierusalim. M.Delcor considera că în aceeaşi epoci
O.Ploger crede că ele trebuie menţinute în texi deoarece aduc o oarecare "în locul calendarulu i lunar al Iudaismului oficial, secta de la Qumrân a
ameliorare în raport cu v.19-20 .
967 urmat un calendar solar asemănător celui presupus de cartea Jubileelor
Persecuţia împotriva Sfmţilor va dura până cârul " Cel Vechi de 6,32-38 şi care era, fără îndoială. un vechi calendar de origine
sacerdatală" •
973
zile" le va face dreptate. Unii consideră că Sfinţii au primit puterea de a face
judecată. de a avea în mâini întreagâ stăpânire. (Cf. Ibn Ezra care traduce: Revenind la durata persecuţiei. trebuie să notăm ca termenului ff\1
"judecarea a fost dată în favoarea lor ' ). Alţii (Charles, Driver) au = timp, vreme, trebuie să-i dăm sensul de "an" ca în 4,13 şi 12,7. Persecuţia
intercalat unuJ sau două cuvinte Nl\?'J\!rl l.'n' înainte de l.'i1', ceea ce ar a început, probabil, în iunie 168 cu edictul lui Antioh (d.lM.1 ,41.53) şi s-a
da: "şi judecătorul (s-a aşezat şi regatul) a fost dat Sfinţi/or" •
968 încheiat cu resfinţi.rea Templului în 25 a lunii Kislev (dec.165,cf.IM.4,52)..
Al patrulea regat "va mânca tot pământul, îl va călca în picioare şi Versetele 26-27 descriu judecata fiarei în termeni asc,rmnittlri
îl va zdrobi ", aceasta spunându-se despre Alexandru cel Mare "care a mers v .11-14 şi 18. Fiara, respectiv Antioh IV Epifanes, va fi distrus pentru tot-
J>â:nă la marginile pământului" (lM. 1,3). Cele zece coame, ieşite din regatul deauna, literal "până la sfârşit" N~lO ~- Versetul 27 precizea7A că împl-
I~ Alexandru swu regii Seleucizi : Seleucus I Nicator, Antioh I Soter, An-
969
răţiile de sub cer vor fi date poporului Sfinţilor Celui Preaînalt T ~
t:lob II Theos, Seleucus II Callinicos, Seleucus III Soter, Antioh III cel "fiului omului" la dimensiunea colectivă, adică la cei cc vor ~
~ . Seleucus IV Philopator. Ultimii trei regi au fost identificaţi cu stăpânirea, este tema dominantă a acestui capitol Universalitatea impiripei
Heliodor, Demetrius şi Ptolerneu Filometor70 . Sfinţilor este clar afinnatâ aici prin expresia "de sub ceruri:~: . ,. _
Pentru E.Heaton974, v.28 concluzioneazi nu llllDll cap. , <;,,'iiltJa
7

Ns~~:
M4
F~,
"'Fow : ; ~ '- 11
.

A'-'"'""
-!--·
fit11111e'. Paris, 1959, p.172.
tul.Cil. p.61-64. Cf.ti M.Delcor, Le lil're, p.l 58.
ga carte. Pentru alµi, dimpotrivă, el introduce capitolele cc urmează ·

" 7 M Dd Ml . ··•11/J.Cll., p.107-108.

He lhictemcar, IA lit,re..•, p.l IS. p.241 AJ;r,to.ap..,.,_.,,
... .
H.H.Rowlcy camidc,t 'bli ne
971 nA>}
A se vedea, Ahel. ÂllliOdl.u Epipll-.. 1n "MW'f M ~ . l:7" • . .
la J.Collins, op.cil., p.387.
ipUnc ci „cde
~ M•
ci Alexandru cel Mare nu trebuie numlrat deoarece textul bi c.
~ c:oarae lllllt r.ec:e np care 1e \'or ridka din aceat reiat" (cf. l)orUII
... op.at., p.107).
912

97J Mlbi:Delcor, Le livr•···• p.161.

dem Cf şi AJaubert, Lt, ""- • , . c-. C__.,_ --
. a.:"- li,.,,,.,._
· J,, Iii,..
970
(Cf. M,Delcor u,;
trei. ~c~ pc ~ci-a ~60). Mc.Namara ~ un _r~~t ~ ~luliei satist'lcito&re~itotii
. •'Coi
1174
Paria, 1957, p.l5 ,.u. .
Op.cit., p.468.
lcgwma ai tronului, . ~ foarte pr~il ce, doi fo a1 lui Seleu':'1s IV, ~oft în 170 913
Porteous' op.,.;.
.,....., p. 117.
i.Hr." (în Bi. 36, 19 s~ propriul llu fiu Antioh, co-regent cu talii du da.n l 75 pini
• P-26, apud A.Lacocque, u Ji.,,e, p . ] 1,).
 TRADUCERE Şl EXEGEZĂ: Capitolul 8
- - - - - - ------..::....__-=-::.==:_::__:~~.!.._----- 181

maj pc larg. Capitolu] se încheie, cu v.27 care relatează starea fizică l ·

Capitolul 8: VEDENIA Daniel, după viziune. 3
w
BERBECULUI ŞI A Ţ APlîl ,Ul . Prin urmare, folosindu-se aceeaşi schemă din capitolul 7 împărţim
<.:ap1toluJ de fală în două părţi: '
Capitolul 8 recapituJea7Jl simb()lic istoria de !,1 c1derc.a imperiului a) Relatarea vedeniei (8, 1-14);
persan (berbecul cu două coame m_cZJJ ş_1 perşu) p:rn:'\ la Ale x~ndrn cel b) Interpretarea vedeniei (8, 15-26).
Mare (ţapul venit din vest). capitolul tund. m acest sens. o paralela a cap. 7.
Şi aici sunt descrise acel eaşi imperii rcprC7cntmc însă de a ni ma le cu _co~me. a) Relatarea vedeniei (8,1-14)
Ele se luptă împotriva Sfi nţilor. însă perioada lor de d om maţ1c este l11mtată.
Autorul. care cunoştea fi naluJ pă.rţii aramaicc. nu ignor.1 an tago ni smul dintre (l)În anul al treilea al domniei regelui Belşaţar, mie,
La2:1Z1i din Egipt şi Selcuci zii din Siria nici apari;ia în cele din umlă a rege- Daniel mi. s-a arătat o vedenie''79, după cele ce mi se ară­
lui~grec cc se Ya ridica împotri\·a lui Dumne1cu şi ,·a profa na sanctuarul. taseră la începur • {2)Şi m-am uitat în vedenie şi iată
80

Astfel. apocalipsa din Daniel este traYe rsată de un dualism moral în care pu- ~ s A981
P arca eram m usa , care este m ţara Elamu.lui şi pri-
A

terile umane sunt caracterizate prin po ziţia lor faţă de Dumnezeu şi faţă de veam în vedenia mea şi eram pe malul fluviului Ulal82•
poporul său. (3)Şi am ridicat ochii mei şi m-am uitat şi iat4 un berbec
Îngerul Gavriil îi explică profetului-vizionar sensul descoperirii ce stătea în /aţa fluviului: el avea două coarne şi acestea
i s-a făcut, confonn umri procedeu literar folosit deja în cărţile lezechiel şi erau lungi şi unul era mai. lung decât cel4Jalt şi cel mai
Zaharia. Lui îi descoperă secretul sfărşitului : regele va fi zdrobit. În acest lung creştea cel din urmă. (4)Şi am văzut berbecul
sens, capitolul conµne un mesaj de încurajare în timpul persecuţiei (probabil lovind cu coarnele la apus, la miazănoapte şi hi
miazăzi şi nici un animal nu se putea ţine înaintea ba
977 83
anii 166-165) .
Vedenia berbecului şi a ţapului are ca orizont persecuţia lui An- şi nimeni nu scăpa de puterea lui. El făcea ce voia Ji
tioh Epifanes care "în plină \-Teme de pace" a distrus "pe mulţi" (8,25b). creştea. (5)Şi iată ce am sesizP/14 :un ţap985 venea de hi
Singura menţiune fficută este cea despre căderea sa "fără intervenţia ni- apus pe faţa întregului pământ f.ără să atingi.
pământu/
116
ciunei mâini", ceea ce reia o temă din capitolele aramaice în care statuia şi acest ţap avea un corn 17, care se putea
colosală cu picioare de argilă- se distruge sub efectul unei pietre detaşată din zări, între ochi. (6)Şi a venit până la berbeclll cel c11
~te "firi intenrenţia unei mâini" (2,34 ). Data este fixată prin ·men- două coarne pe care l-am vă:,ut stand în fa/a Jl,o,i,,lui li-
ţionarea celor 2300 de dimineţi şi seri, fie 1150 zile, la sfârşitul cărora tem-
plul se va restabili ~o drepturile sale"(8,14), aluzie probabil la recucerirea 979
)Un: sensul primului cuvînt este „vedenie", deşi în literatura veche poate desemna şi
Ierusalimului de către Iuda Macabeul, când se pune capăt cultului păgân şi "oracol" .
se aşteaptă resfinţirea Templului. 980
Termenul ebraic batt•):illli.h= "la început" este folosit idiomatic, în sens de mal buwate (cî
. • După o scurtă introducere (v.1-2), vedenia propriu-zisă este des- 981
Gen. 13,3; 41,24)şi aceasta nu trebuie să însemneze la începutul domniei lui Belşaţar.
cnsă ID v.3-13. ~ constă într-.w1 ~og ~ntre doi îngeri "ceea ce ne .,i:ennite 982
Susa-capitala provinciei Elan, la 300 de km de Babilon, aproape de canalul Ulai sau Euleus.
Întrucât e xista un râu în Elam, numit Ulai (Eulens) a clrui localiz.are este incertl, ubal ulai
să afirmăm că VlZlonarul este mdirect obiectul unei revelatii auzite"9 8 . din Textul masoretic a fost tradus cu râurile Ulal; fibal se pare el este înrudit cu ebraicul
. Versetele _l~-18_ relateaz.ă rolul de interpret al îngerului Gavriil în yubăl=-pârâ\1 ( cf ler.17,8) o variantă a lui yăbăl=pârâu, cursul apei (cf.Is.30,25; 44,4).
traii:m:terea v?rue1. Prin cuvintele, "Iată, îţi voi face cunoscut ceea ce se Variantele Septuaginta, Vulgata şi Siriaca au tradus cu "fluviu"
~a mt~pla m vremea din urmă a mâniei lui Dumnezeu ... "(v. I 9)
983
Septuaglnta adaugă al patrulea punct cardinal : xpo<; civawlw;.
Expresia ebraică l':gi '~''f! "~l.. (wa'inî hiyîtî mfbÎn ) este o transcriere a expresiei
984
mce~. interpretarea vedeniei: v.3-8 swit explicate în cuvinte clare cu
aramaicc wa'iinăh hăwet mistakkal (cf7,8) .Aramaicul hithpa'al de la W înseamnă•
~MCO
ncretc direct la realităţde
· · · ·
1stonce '
(v.20-22); v.9-12 sunt explicate
înf elege, a observa.
98
.1 Cuvântul ş"pîr este reluat din aramaică ( cf. Ezd.6, 17: !!"pu-e 'lxzîn).
)All )'~J (we'en nogeac bi'a.-ef) .. fără a atinge pământul. Corect însă această
986
971 'O"hl
După A. Bentzen, op cil S8 " . . expresie s-ar traduce : "fără ca nimeni să atingă pământul", ceea ce ar fi un nonsens.. ..
pre-macabean d. · :• p. ace st capitol poate fi o explicatie actualizată a unui matenal
97@ 1n cap1tolul 7". 9 8? A • • • · · 1 I aramaic avea part1c1p1ul
nnr l1i7 (qeren hhut) este O expresie d1fic1lă. Pro b8 b'II ongma
M.Delcor, le li1u, p.168. U

pasiv fem inin ~azy~ăh= vizibil (cf Louis F. Hartman şi Di. Lelia, op.cil,, P· 225 )-
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 8
TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: Capitolul 8 ~--------'------=---....::___ _ _ __ 113
112

nărpustit spre el cu toatiJ puterea lui. (7)Şi l-am vilz.ut

. urne clasic este Euleus, înseamnă în ebraică „probabil", "expresie
s-as-a apropiat de berbec, s-a in tărât" a1aa impotriva lu~ a al căfl.U nnţi de rugiciune şi de teaml" zice Dicţionarul KOhler-Baum-
că
A A •

de spe~ D~iel a avut o viziune: el zăreşte un berbec ce "sttltea in Jaţ4

lovit berbecul şi i-a sfărâmat cek două coarne şi ·
· ale (v.3). Berbecul, "m vtrtutea
berbecul nu mai avea forţă să stea împotriva lui; l-a . 1 i şi· avea două coarne " meg
gartner faptului
j7uv1U ;ge înaintea tunnei (Ier. 50,8) este simbolul şefului, stăpânului. De
aruncat la pământ şi l-a călcat şi nu a fost nimeni care
s4 scape de berbec. (8) Ţapul a crescut enorm şi cand a ~:i~ berbecul a f~st stema şi simbolul imperiului _persaiţ el ~podobea
casca generalilor ~1 e~ ~vat pe moned~. ~euchiel ~39,18) ş1 Zaharia
ajuns în plină forţă, cornul cel mare' s-a sfăriimat şir,,
89

/octll său am z.drit patru coarne crescând spre cele patru
vânturi ak cerului. (9)Din unul dintre ek a ieşit un corn
,,,ic, care a crescut nemăsurat, către miazăzi_, elitre
răsărit şi către ţara str4111Cini (JO)El a crescut până a
990
(lO 3) au folosit dcJa s1mbohsmul berbeculw ş1 al ţapulw pentru a desemna
pe ~egii necredincioşi din Israel. Berbecul "stdtea in faţa .fluviului „ şi unul
din coarnele sale este mai înalt decât. celălalt: imagine evocatoare a
preponderenţei Persiei asupra Mediei. Cornul era în Vechiul Testament

atilts o,:i.rea cerească şi a do-borât la pământ o parte din
a~4 oştire şi din m!le şi, l-a ctllcat în picware. (l l)Şi
a mai crescut până la mai-marele oştirii şi a oprit jertfa
zibric4 şi i-a rbturnat. temeliil.e templului său. (12)0
ofUre a fost pusă împotriva jertfei zilnice în mod nedrept
Ji a aruncat adevărul la pământ, aceasta a făcut şi a
W,utit (13)Eu am auzit un Sjant care grăia şi
S;Fant a zis către cel ce grăia: «Până când va dura
această vedenu!'9 a sacriflCiului zi.lnic, a nedreptăţii
1
devastaU>are a tempbuui şi a oştirii călcate în picioare?»
(I 4)EI mi-a zis: «Până la două mii trei sute de seri i
992
dimineti, apoi templul va fi re~tubili în drepturik
sak».
în vedenia a doua a lui Daniel, datată "în anul al treilea al regelui
~ , , (v.l ) ca cea anterioară, vizionarul, în stare de veghe, este dus
simbolul puterii agresive (cf.3R22, 11). De coarne se foloseşte animalul din
Daniel pentru a lovi spre vest, spre nord şi spre sud (v.4), cele trei direcţii în
care împăraţii persani au întreprins acţiuni militare. Din punct de vedere
istoric lucrurile sunt verosimile. Persia şi-a lărgit graniţele prin Cambyse
(529-522) care a înaintat spre sud până în Egipt, Darius (522-486) spre nonl
până în Sci.J!sa, iar în vest până în Grecia (m 480, Xerxe ajunge în Atena,
un (alt) cf.Dn.11 ,2) .
Puterea persană, însă, întâmpină rezistenţa "ţapului" venind din
vest şi străbătând pământul "fără să atingă plimântu/" (v.5). Acest animal
are o particularitate specială : un corn aşezat între ochi. Căutându-se un co-
respondent al acestui animal în reprezentările plastice din antichitate s-a
găsit prototipul lui în monumentele asiro-babiloniene, ""msă procedeul de
perspectivă adoptat de artişti face ca, atunci când două obiecte simetrice
sunt plasate unul în spatele celuilaJt, cel care este în al doilea plan dispare,
fiind ascuns complet de cel din primul plan"999 . Cert este că acest~ îl
reprezintă pe Alexandru cel Mare şi cuceririle sale fulgerătoare • Intr-
1000

mtr-un loc precis: pe malul fluviului Ulai994 în Susa995 Elarnului996 • "Ulai", adevăr, Alexandru şi-a întins dominatia asupra întregului Orient Mijlociu şi
până la hotarele Indiei. Se spwie că regele era nemulţumit că nu mai avea
popoare de cucerit Precizan:a f!cută în Daniel ni-l arata pe Alexandru ca
,. ..S.. ~tiri&at" - o form! aramaică a rădăcinii mrr care nu apare decât aici şi în 11,1 I. în stăpân şi despot "pe faţa întregului pământ".
,_, ebraici • fi h)')ihunnar.
" Lupta dintre berbec şi ţap se sfârşeşte prin victoria celui din unnl:
- ~ ~ l I citit _aramai~I qrnh ca qamah = qama, (ebraicul haqqeren = corn).
latina Substantivul ebraic ,•w = frummefe, bljuurie, este folosit pentnJ a desemna Pa•
berbecul nu mai avea Jorţd sd stea împotriva lui".
.,1 (cfll,16.41; lu.20,6.IS ; Zah.7,14 = "cea mai frumoasă ţară")
"'1
Cuvimil ebraic a.a-~ ( .... _,
.. . , . _ v...._ue) ac referi la mesajul vedeniei.
Unu cred ci Cll.e vorba de
ci expresia .
. . . _a da
luni; allii o perioadl de 2300 zile;~ 1150 ..,.., •
tue _aru__f• tr~1 _
PN
:•f
I .
Fl~viu (Â.111~ ~ X, 11,7) crodo el Duiel ao gtsca· ia Ewn unde
ll&lruit un mare turn la Ecbatana.
H

,,, Verbul cbrai"::2' ~ saaificu cotidiene 11Uapendate în timpul pcnecusiea.

~1

A~~ ALacocque, u li11r••••, p. 118, Eul.aloc;- informa clasici fÎ tJ..-la-+e în toxtclo cu-
un lerq,I Sub!~ ~ "a fi mintuif'. Dar acest lucru nu ae poate ipWlC dospre '" ne11ormo. ,
"'Acat .. ~-~: IDJ~ea aramaac:1 • fon cu 1igurao1l yhlkl = cel care se va curl~ - Biblia · . . dia ID-
--.i1u ne IDli.me"'• de · . . . I ( f di _nu ~8norl ruc1 expedipile Persiei spre est: în Eat.1,1 regele Art.ax.X• doamea . .

,,,
Ps.136 care •
umai riu ti :um:~I r-- ~~ evrcllor din exil când ae adunau pe malurile ape or • c ·
~ rlul Babilonului), de profetul Iezechiel, transportat ti el pe malul
pro ttu llie.
8uu era rCfedj~ fepli b
1199 M ~n "•n~-, Paris, 1943, p.152-263).
,.,.,.._.,-aw-
lua P_&ni_lll E~iopia (cf. Cl. Huart ti LDelapode. L'lrM - · • • tl,,,,e.

. 1000 Rol cor Le U11,e .••• p. l? l. . ·o

1rlnacria de Teodotion . IU A4cmcnizi. Eate deiemna11 cu cuvâmul ilr:J (-u&f fort,.fi':8'• ~ • berbecului în legendele lui A l ~ a foet ovoelt adoloa de ~ntat«t- T';1;:_ '
I reconstruit Cdat•• d' lltPti;) coca cc se po(rÎVqle ajtuati..j istorice dupl 521, c&nd l)anUI (Cf ~l~ aceat simbol 1i în geografia utrolo~ unde &apu.l rcpnz.oota intotdcawl&
- 111Ud în 64S. --- · po at, Op. cit IV, 26).
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 8
18'
La 8 "tapul a crescut enorm . Dar, "can"d a aiuns
„
:.1
în plină forţă
• '
v. · r.,:..;:....,110.. t'' 1001 Într-adevăr, după cum Alexandru s-a 1m-
comuJ cel mare s-a S1d1<1J. • . • / " ocă t
.d pe scena istoriei (ex-presia "fără să atmgă pămantu e~ oe-
!: :~ditatea cu care Alexandru s-a impus în istoria ~poarelor din a~ea~-
··) tot aşa a disparu~t la o vârstă foarte tanătă (33 de am), m
tă parte a 1umn , . . săi · di tat
323 doborât de friguri . Atunci cei patru generab. ai şi-au_ ~-u .
dontinaţia astfel : Ptolemeu în Egipt, Filip în Macedoma, Seleucus m Sma ŞI
Babilonia şi Antigon în Asia Mică. 1002 Este exact ceea ce ~lateazA textul
biblic: "cornul cel mare s-a sfărâmat şi în locul său am zărit patru coame
crescând spre cele patru vânturi ale cerului ". Adjectivul numeral patru
este precedat de cuvântul nnri care se găseşte şi în v.5. nnr, este ca un nu-
me abstract format pe verbul i1ţf1 =a vedea şi semnifică vedenie, distincţie.
Disputa şi rivalitatea dintre cei patru diadohi a ţinut peste douăzeci
de ani, până în 30 l, când se face o nouă împăiţire: Ptolemeu în Egipt, Se-
leucu.s în Siria, Lysimach în Asia Mică şi Cassandru în Macedonia-Gre-
cia Vedenia se continuă : "din unul dintre ele a ieşit un corn mic" (v.9a).
Autorul îşi concentrează atenţia asupra regatului seleucid şi în special asu-
pra lui Antioh IV. Acesta din urmă a întreprins două expediţii succesive
asupra Egiptului 1003 (cf.Dn.11,25-30; IM 1,16-20; 2M. l-14). A doua s-a
soldat cu un eşec (cf. Dn l l,28-30), ceea ce I-a făcut pe rege să se oprească
în "ţara strălucirii" , literal "ţara frumuseţii, a splendorii", de la ebraicul
'~iJ (cf. Dn. l 1,16.41 ).
Odată ajW1S în Israel, a început persecuţia împotriva "legământu­
lui sfânt" (11,28-30) : a încercat să tulbure viaţa religioasă. a persecutat pe
evrei, a interzis practica rituală a tăierii împrejur, a distrus scrierile sfinte şi
a 1ăcut să înceteze jertfa zilnică de la Ierusalim. Mai mult, nu s-a mulţumit
cu dominaţia asupra pământului ci a atins şi "dimensiunea sa transcendentă
şi ultimă": "oştirea cereasci". "El a crescut până a atins oştirea cerească
şi_ a_dobo::ât la pământ o parte din această oştire şi din stele şi le-a călcat în
picw~re (v.10). "Oştii:ea ce_r~_I" reprezintă stelele, adică pe "sfinţi"
(12'. 3,cf.~.13,43), pe 1straeliţi chiar. Nu este singura ocazie în care Sf.
~nptură 11 co~ară ?C israeliţi cu stelele cerului (Gen.15,5). În Mesopota-
~ stelele ~ 1~tdirate_cu zeii. De altfel, "ceea ce înconjoară tronul di-
:C sunt S~!ti_lw Israel~'- In ~-10 însă este vorba de acea tendinţă de zeifi-
, autodiVUU7.are a Iw Antioh, explicată de formula "Anthiochos Tbeos
1001 Ar-1.-:
·--,. vab ( ~ ale folosit ca in G 26
Abimelek..
IIOl Cf. J.Collina, . .
en. ,16 penlru • marca puterea lui Isaac asupra lui
••a , Star""'-, ~-·· •op.ar., p.336-JJ&.
· : -,, La Ut,,o hi M~llbu. p .
în~-~ A Boudio--Lcclcrcq (Histoi,,' an1, l~l, p..58-{,2 vorbeşte de doul expediţii,
expedlţiL ~--., op. CIL) Vorbeft.e de doul. trei fÎ chiar patru
_ _ _ _ _ _ _ _T:..:RAD-=.=:.:U:.:C:.:::E~RE~Şl~E~XE~GE::Z~Ă:~·~Capito~·~lu~l_!S_ _ _ _ __
llS
Epipbanes Nicephoros" dar şi de emiterea monedelor purtând chipul
regelui.
Versetele 11:12 constituie un crescendo în raport cu cele prece-
~ente. Acestea ~sesc despre politica antireligioasă a lui Antioh IV. în
timp_ul -~lor şa~ aru, Templul <!în lerusal~ a fost întinat de sacrilegiile re-
gelm sman, ~I ce a crescut pani la mai-marele oştirii" (v. l la): la Dum-
nezeu (Adoruu Tsebaot), la "regele regilor", "dumnezeul dumnezeilor". A-
ceastă părere este acceptată aproape de toţi exegeţii. Unii însă văd în "mai
marele oştirii" pe marele preot Onias m asasinat din ordinul lui Antioh în
anul 171 1004 •
Versetul l lb aminteşte de jertfa zilnică de la Templa Este intere-
santă aici trecerea de la persoana a III-a feminin (m v. l O) ~"Tln'=m a cres-
cut, la a III-a persoană masculin ~nt:l = el a crescut (v.11). Timp de şase
ani, Templul din Ierusalim a fost întinat de sacrilegiile regelui. Acest lucru
i-a fost descoperit lui Daniel cu mult timp înainte, când aminteşte de
"urâciunea pustiirii" (8, 13 ;9,27; 11,31 ). Această uraciune a durat 2300 de
seri şi dimineţi, probabil şase ani, din 171 până în 165. Pentru autor însă no-
ţiunea de "templu" s-ar putea aplica nu numai edificiului din Ierusalim, ci.
chiar poporului "Sfinplor", cf. cap.7. Cerul IDl este populat de divinităţi; cei
ce înconjoară tronul dumnezeiesc sunt Sfinţii lui Israel, respectiv membrii
poporului ales. De aceea, orice atentat şi persecuţie împotriva evreilor, aleşii
lui Dumnezeu, erau considerate ca o împotrivire lui Dumnezeu, şi deci mare
păcat ce nu rămânea nepedepsit. De aici, până astăzi, antisemitismul este
considerat deicid1005 • Această idee poate fi acceptată deoarece ştim că
Antioh nu a distrus din temelii Templul din Ierusalim. ci a luat doar obiecte-
le sfinte din el (cf. lM.1,23-24) încât "sfântul locaş s-a pustiit ca pustiul"
(IM.1,40). Dacă însă templul nu a fost distrus, cartea sfânti a evreilor,
respectiv Tora, a fost "aruncată la pământ"(v. 12). 1006 "Cornul" a aruncat 1a
pământ "AdevArul"(Ţ.1)')}'$), înţelegându-se prin aceasta fapta nelegiuită a
lui Antioh de a arde "căr,tile Legii pe care le-au aflat, le-au ars cu foc, stri-
cându-le de tot" (lM.l,59).
La v.13 autorul vorbeşte la persoana I singular: "Şi am auzii un
sfânt care grtlia şi un alt sfânt a zis către cel ce grdia ". ~ urmare, se înfi-
ripă un dialog între doi îngeri (sfinţi)~ se întreabă_ICCI~ despre dmata
nelegiuirilor comise asupra Templulw. Sens~ es!e. cât timp va dura ab-
senţa sacrificiilor, nelegiuirile devastatoare (O>;)~ Y~~), :emplul ~o~
(D)'JYJ y~;,), suferinţele şi calcatul în picioare f0~7'~l N'l1,)7 Unu
· 185 etc.
1004
IOOJ
De exemplu: H.Charlea, op.cit, p.20+20_7~ Mao~, .•~
3:- •
A.Lacocque, IA uw..... p.121. Cf.J.Collma, 9-ul. .dl., p. fuloait n~,tt=sanmca
1006 La v.11 apare verbul , ~ , =- a foit anancat; în v.12 vert,ul este c:u ' •
laplmint. . 7.5
1007 O.Pl<)ger, apud M. Delcor, IA ,;-.,,.... ,p. l ·
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ : Capitolul 8
186 - _ _ _ __ _ _TR~AO~U~C!E!RE~ŞI~E~XEo~E~Z~A-~·~~·~!____ __
· apttolul 8
187
. ·u . Ieronim) au considerat că Antioh a aşezat dea-
comentaton (~ Po~ui ~tatuia lui Zeus şi alte statui care-l reprezentau. A-
'1013
mulu, , cdd Vedenia este . .
supra_~tarulwfiTemp tată de Rashi. în Evul mediu, şi de Montgomery în pului». (18)Ca,,4 vor&.-a ~ " s/ârŞitul tun-
~ Cil nune stăteam
ceeaş1 idee a ost accep . . · ·d • A _ _.

vorba însă nici de statwa lw Zcus, ruc1 e vreo sta- rmurit cu fata la pdmânt. El M1I atins . •~-
epoca mă N este
mod· eAn ·· h,u " · de un altar construit pe altarul sacrifiicu· ·1or." (cf . • .1!
""'cat
A

m
• •

pu:ioare în locul "

M1J
.C,
,,.n,,._
· no . . ·ma1 . . n ,. • • • ut care m4 0
twe a lw c1 (19"J.,..po, m,-a vs·• «latt".., ..,....... ;.,; ·fi ~...,..,
IM. I.59;4,4 4i~. Pe ace~l altar.~t ioh a sacrificat ŞI alte aru e mterzise
la
'"r VOI ace CMnosc, ,t
s/lb1it,,J mâniei (b,i
ceea ce se va întâmpla

=
de religia iudaică, respectiv porci . .
0>')\!)=d evas- Dumne u,, n.n.), căci s/ârfitu l este f,xd•u
V.13 introduce şi un cuvânt nou care face problem e:
(20)Ber becul cu douil coame ~ l-ai văud ·
tator, nume care desemneaz.ă un zeu, pe care l-ar fi introdus Antioh în Tem- regii Mediei şi ai Persiei. (21) TIIJJlll pbn
plul lui Ierusalim,în anul 167, numit în 9,27 C>:JVJ)) 0'::iljJ~ 5:_1u D>".>~'ll reg~~ G~eciei şi cornul cel mare, care ate Îlltre
'{li'YJ în 11,31 ;12, 11; IM.1 ,5. Acesta ar fi reul sirian Baal Şanum, m ebratcă oclm sili, este regele cel dint8i. (2l)Şi. dac4
Jo~ sf4râma1• , patru care s-au ~ în WC:,
15
a~>;lVJ (şamaim) . Epigrafia cunoaşte existenţa lui Zeus asimilat unui altar:
Zeus Madbachos sau Zeus bomos. Nu poate fi vorba însă de acest cult, ha sunt cek patru
din J011
regate care :se
___
"°" ....! .r
l'UllaT
_ -1•16

deoarece „ Antioh nu avea nici o raţiune să1010 impună iudeilor un cult idolatric, acest neam- , dar ,.,, •a twea p,,tere.
(23)La sflJ,Jit,u stilpânirii lor• pentru CIi
care era străin mentalităţii lui, cât şi a lor" • r,tlc.Jl4- ••
uw-Jli a,, atin.s cu'lmet/
..
f..A,,.ot,u,,i w~,:se
.1
Răspunsul la întrebarea apocaliptică "până când va dura " apare
în ~~-
'11
un-·
e trebu- va .-,-:a un rege semeţ şi isteţ în hlC1111'ik
v.14: "două mii trei sute de seri şi de dimineţi ". Prin această expresi
ascunse. (24)Stăp8nina hli •a crqte. în ]Hdae
ie să înţelegem 1150 de zile pentru că jertfa era oferită atât seara, cât şi di- ""': nu prin propria ha piliere şi w, face pllStiiri
mineaţa (cf.Ieş.29, 38-42), seara apare înainte de dimineaţă,
deoarece ziua
ur~ JÎ va .ir.f'llti în orice lucru şi va prăbuşi pe
începe seara (cf.Ne.13 , 19;Gen.1,5 ). Comparând textele 7,27 şi 12, 7 perse- cei plltern,c i, pe poporlll sjinfilqr. (25)Dill
cuţia a durat trei ani şi jumătate , aproximativ 1260 de zile. Devasta
rea Tem-
pricina isteţimii llli, va izbldi înşelăci,u,ea, se va
pluiui, după v. 14, a durat trei ani şi zece zile, deci mai puţin decât perse-
semeţi in inima sa fÎ în plin4 vreme de pace va
cuţia La sfărşitul acestei perioade Templu l "a fost restabil it în dreptur ile
doborî pe mulţi. Şi se va ridica 'impotm,a
sale "Cin~) - Septuaginta, Teodotion şi Vulgata au tradus "va fi purifica
t". Regelui regilor, dar va fi :.drobii fllră Mâlril
omenescă. (16)/ar vedenia , despre seri şi
dimineţi cea care a fost vs4, este ade,,tJn tL
b) Interpretarea vedeniei (8,15-27) Pdstrea :4 secretlll acestei vedenii pelltrM tine, ci
se va întâmpla după ""'1te dle». (27)Ablnci, e,,,
(15)0r, când eu, Daniel., am vă:,ut vedenia şi am Daniel 11111 fost istovit de pllteri şi bobudai,
încercat s4 o înţeleg, iată se ţinea înainte a mea
111
ca o arătare de om1 • {16)Eu am au:it o voce
~ om deas_~pra fluviulu i Ulai care striţa şi 1013
Expresia ben-'Adam este identici cu cea folositl în Iezccbicl (2,1.3.6.8; 21,30 c1c.)
ucea:«Gavru'/e, /d-l. să înţeleagd vedenia '' J»
12 1014
Traducerea sinodali: "d pentna vrenea ca din unai este 'ftdeala"; TOB: "cid lflql-
(l 7)El a JJenit aproape de locul unde eram eu Ji tul e1te pentru o dati ddcnnlu tl".
aa, apdnlt", care am poate fi iniei•
" Traducerea exactl ar fi: "# daciJ el s-a desptlrţit, patn,
10
c4lul venea, m-am lnsp4imântat şi am ctlu,t cu si Bel cuvintele w"dît'bîr at wl•6mâa 'aralla'. . . ·
fli/li la p6mAnt . El mi-a ds : «la aminte, [iul o- 10 " Folosirea verbului ebraic 'unad •asta jos, ca un sinonim pentru •ia= aaeridica, Clleun

aramaism. Forma de aici cu un singur y pentru feminin 1a impafcd plural este o reluaN: do
IOOI
•-
M.Del
Iosif Flavua,
.
. cor'. Le~e., p.176. Cf.Elw Bicbrma nn, an.cil. ' p . IOS .
ÂIIIÎdaiU fj ÎIIIMÎU XII
1.153.
r
cltre traducltor a formei aramaice y'qhlla.
1017 'llY,> (ml1SC,y)-"din acest neam. Şi în ebraici se
·
cit• .

aublini' crea aramai'el era lllll -h

. ....
migg6 ~ neamul lui. Aia cor.•
• aln pw-
1010 J Sta,-,.&,.., • nurile" SWlt legate, nu regi, şi probabil el •··
- , . • · ~ · P-
68 apud M.Delcor, u /it,,e ... 177.
1011 •
Cuvintul foloart pt.ntru "om" ~ ( w1h~din mii:, locul lor, deci din celo patnl regate. l.mH.a 16t. .
.il;:m C A..._

unde interul eate identificat· Ga

1011 fn ~-- n..._,_ 1 ~ Yrt
- - u11111<,1, avem 1a1zoa (=v den
apariţie". e
'
ie
)
Unit) este, probabi~ o aluzie la versetul unnltor
ptua,lata
t•
.
nu
Are: 9Cj l'MVwftV
mar'eh,
-,--..,
care de
avQ-na ~
altfel
,----,.,.
înseamn1: "aritare,
1011
Pen•-·
uw -

-
,.,·ela!li
.,.
sens cf.9
. , 24·
.
• l"blleh
•
happela • ultenl -..-Cu .
iotP Tradu-re a l1'terarl ar fi' "Eu DanieL am d,w,iit
este ebraic pe care traducllorul nu 1-a Inie es f
I i
bolnav ·
l-a tradus
siguran
dintr-un
li cuvintul
11'11DAJC. vu-.
Jllbyfd
• r,.:_......,
 TRADUCERE ŞI E XEGEZĂ: Capitolul 8 -
------~TRAD~~UC~E~RE~Ş~I!:EXEG~~E~ZĂ:~·~Cap~it~ol~ul~K~----
188
189
Dar m-am sculat şi am avut
1023 La v.18 se reia tema ''prosternării", ceea ce a flicu
A •

pentru câteV0 zu_e. l • Am fiost uimit de .

griji de afacerik rege u1. ber~ 17 18
să va~ în versetele şi doi autori. vede în al El td:~-;~i::
. .
vedenie şi nu înţelegeam.
uterea de înţelegere a lui Daniel~ el
dăcrnă ara.matca 1)'.)l==a fi culcat, a dormi, ca fiind rădăcina
sau mnnvm == a se prosterna. Unii au văzut în această r ..
.,~l
= a cădea
,
Amploarea vederue1 de~şte p
. A
are nevoie de aJutor. ~ci
G ·u La v.15 se arată un
· intervine mgerul avn · . •
!a ~ idee la ~ta. Pentru A.Lacocque, somnul din starea a
rndispensabdă pentru a_fi_ben__eficiarul unei revelaţii1024.
To::!~~~
ţia
) N -am putea gândi la e:x'J)res1a din
·" bi
personaJ cu c P ed om "' '"' - • - · · e
(1:U-nN-ol;> sa. n ~rofetul este nd1cat rn pic~oare prin intervenţia îngerului. Acest pa-
~- e anunteşte de Iez.2,1-2, cu diferenţa că rolul jucat de duhul din I
7,13 "ca un fiu~ om~l~i". as de om (O"TN ~1P) se adre~ lui ?a- cb1el este luat de Gavriil. eze-.
0 altă fiinţă divină, ~ gl . . ,,1020 stri ând şi spunând: Gavrule,
vriil m v. 16 de "deasuprajluvJU.lur
A [jlm
,,, 1n st punctg · ··
al povestim, mentionarea
tâlcuieşte celui de acolo vedema. mnifiacetI_ ă Este pentru prima dată când
. Gavriil este profund se ca v .
t"
La v.19 îngerul precireaz.ă sensul general al vedeniei· ea priv
"~â~ş_itu~ ~âo~.ei~ divine. Persecuţia lui Antioh constituie ultima
maru~i diVI~e: Ş,_ reg~le va face după placul său şi se va ridica şi se va
:a
îngerulw . AB "blie pentru a desemna un înger (în I O, 13 apare trufi zmpotrwa oriclirur dumnezeu şi împotriva Dumnezeului dumnezeilor
apare un !lume propn~ _m I . . să erpreteze vedenia El va mai
i
" nt
va spune lucruri nemaiauzite şi va proplişi pâni:I ce sfârşitul mâniei va veni
Tnacrul Gavml are mismnea .
Mihail) • U-16 că ceea ce este hotărât se va întâmpla". (11,36)
apărea şi în 9 21 pentru a exp
lica lu1· Oaru ·e1 sensul celor "şaptette1 de săp-
. A
Versetele 20-21 reiau descrierea viziunii. Beibecul cu două coame
timâni" din ieremia. În Noul Testament va fi mesagerul lw J?umneze~ ;_:-
. nnt~T'P~ preotului Zaharia referitor la naşterea lw Ioan Bote - înseamnă regii Mediei şi ai Persiei (v.20). Mezii şi Perşii sunt consideraţi ca
sămn3trum--,-- M.
torul (Lc.1,19-26) şi a Mariei, referitor la naşterea ~twto w. .
A -
o unitate politică, de aici tendinţa unor comentatori de a atribui celor două
vocea adamică din v.16 să fie vocea unw mger sau a lw_Dumne- puteri un singur animal-simbol. Versetul 21: ",tapul este regele Greciei şi
zeu? A.Lacocque1021 scrie: "este vocea personajului ce~~ al capitolelor 7 comut cel mare, care este între ochi, este regele cel dintâi,,, adică
· s· 1 nduce pe Gavriil spre Daniel, pentru că Gavrul este arhanghel~ Alexandru cel Mare. Acesta din urmă a transversat Helespontul şi a cucerit
ŞI , e 00 ceea ce era de cucerit. Dar, în anul 323 a murit în plină forţă, deşi avea doar
m„elator, purtătorul de cuvânt oficial al lumn· · cereşti.,, . L a auzrrea_ · estet
ac .
A

voci profetul s-a înspăimântat şi a căzut cu faţa la pământ; este atitudinea
creaturii în prezenta fiinţei divine, ceea ce denotă rever~n~. Se p~e ~ ~u-
mai Moise a rămas în picioare în faţa lui Dwnnezeu, ce1lalţJ profeţi toţi au
clizut cu faţa la pământ" (cf.lez.1,28;3,23~9,8).
La v.17, Daniel este numit de înger "fiul omului" (0~-1:J) expre-
sie împrumutată din cart.ea Iezechiel, unde apare mai mult de o sută de ori.
Expresia "timpul de la sfârşit" este o dezvoltare a expresiei profetice "sfâr-
şitul zilelor", "desemnând judecarea duşmanilor lui Israel, restaurarea popo-
32 de ani. Cele "patru regate " din v. 22 sunt cei pattu Diadohi, succesori ai
lui Alexandru, "dar fără să aibă puterea lui". Într-adevăr, după lupta de la
Ipsos din 30 I î.Hr., imperiul a fost împărţit astfel: Casandro în Macedonia,
Lysimah în Tracia şi Asia Mică, Seleucus în Siria şi Ptolemeu în Egipt
Versetele 23-25 îl vizeaz.ă pe "regele cu chip semeţ şi isteţ în lu-
cru-rile ascunse", adică Antioh N. "Cornul mic" care înaintezi spre "ţara
cea minunatif' îl vesteşte înainte de toate pe Anti.oh Epifanes şi invadarea
Ţării Sfinte în secolul al Ii-lea î.Hr.. Dar,_~ neruşinarea şi ~eltirile -~e,
regele Antioh, în concep\ia mior exegeţi, 11 prefi~ză Şl ~ Antihrist

rului~ a instituţiilor sale şi venirea erei mesianice în sensul larg al tennenu-
lui"1 -. Prin unnare, profeţia priveşte totodată un eveniment apropiat, cu o
întindere limitată ("sfârşitul" se referă la moartea regelui şi inaugurarea îm-
părăţiei Sfintilor ,cf.7,14.22) şi un altul mai îndepărtat. a cărui amploare va
fi universală.
=
(8 23)_102s Acest rege are chip semeţ (O'~rl~), expresie luată din Dt28,50,
"i;teţ in lucrurile ascunse" şi mai de~e el ''v~ izbu~ inşeltk_iune~ in man~
lui" (v.24). Antioh, întruchiparea ră~Ul, ~ ~euş1l ~ mşele ~ar şi pe
(IM 1 30) Tâlcuitorul ne spwie că stăparurea Im va creştem ~ere, . or"
.ob, .. . multi" şi· chiar se va "ridica împotriva Rege1w regi1 .
va d on pe tA • • ,, · ALacocque vede un
Urmărind însuşirile negative şi "realiiJrile rege1Ul,

(op.dl., p.59) 1Ug«eazl el aavântul aramaic a foit 'twbt ('ettawwehd = am fost istovit şi 102)Op. cil. , p.59. .
bolnav).
IA U.,r• ... • p.126 tre Aniioh Epifanos fi Vrijmapal eshatol~e
I•••
101•
to» 1n ebnicl ~ r:I ==me U1ai, adicl înlre malurile fluviului U1ai (el.Driver, pentru iou Aprop·l-• ...., care cartea D...W o propune în ("' B M Metz-, 1'M ct11
-- r · tn ·1 le noastre- \,,I, • •
n=- ac impune ti este tn general admi~ _zi~ _._.r1 ~ ---- porfiriu,
:u......
· .-
Momrnery mijlocul). pit1l'e ·
,,.au. ,. ~ Ap«:,yplt-. 19,:7„ p.130) m Bi..-.ca ... - ~ -
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 8
1,0

· 25 1026 Expresiei "dar nu prin puterea lui

paralelism perfect mtre v. 24 ş1 . ă
• A

d A
Capitolul 9: VEDENIA CELOR
fn •"( ) îi corespunde "dar va fi aruncat la pământ nu e man
24
suşi v.ă " aluzie desigur şi la statuia compozită din 2,34 care a fost
că" Până I
ŞAPTEZECI DE SĂPTĂMÂNI DE ANI
omeneasc ,
distrusă de piatra detaşată de munte "fără mană omeneas . . . ~
A

distrugerea acestui rege toate relele se vor petrece cu . pemuSI~::1 lw
Dumnezeu. ş~ într-adevăr, el a murit nu de o moarte1021violentă, c1 de o
depresie datorată eşecurilor sale militare(lM.6,8-16)' : . Boala sa, du~
Polibiu (XXXI, 11 ), este de origine mentală (oo,tµo Vfl<:m.c;), după llil1l
această boală este un blestem divin.
fa-presia
.. '6jn pHnă vreme de pace" se pare că face aluzie la o refe-
rinţă istorică: venirea la Ierusalim în anul 167 a trimisului lui ~tioh,~ "~el
mai mare peste biruri in cetă,tile ludei " (lM. l ,30). Acesta a reuşit să caştige
bunăvoinţa locuitorilor, "a grăit cu vicleşug către dânşii cuvinte de pace",
apo~ fără de veste "a prădat cetatea şi a ars-o cu foc şi a surpat casele şi
zidurile ei primprejur" (lM.1,31-33).
"Mulţi" în ebraică o~:n desemnează o "realitate sociologică" pre-
cisă (cf.8,25;11,24.34.44; 12,2.4. IO; cu articol în 9,27;11,33 .39J2,3). La
Qumrân, el desemnează comunitatea întreagă; dar are în acelaşi timp şi o di-
mensiune sacerdotală, sau cel puţin cultică. În Daniel "este dificil să zicem
că această dimensiune este prezentă de fiecare dată când termenul este
folosit, dar aceasta nu poate fi un haz.ard că «Regele regilon> este menţionat
chiar în acest contexf'.
1028
Totuş~ "paralela între «cei tari»din v.24 şi
«m~ţi» din v.25, de o parte, între «poporul sfinţilor» (v.24) şi <<Regele
regilor» (v.25), de altă parte ne indică sensul în care trebuie să mergă
identificarea" 1029 .
. . .,~ersetul 26 confi:mă v~ridicitatea vedeniei "despre seri şi despre
d,_m1":P , cu _ SCOJ?uJ ~ea InC1ll3.Ja ~: pe Israeliţi când erau persecutaţi, fie
B1senca creştină m tnnpul persecupilor. Probabil acesta a fost şi motivul
pentru care Daniel este invitat să ţină ascunsă (Ollp) această vi7iune. De 0
parte, aceasta explică cum o revelaţie atât de veche - în Babilonia secolului
al VI-1:3 - a putut rămâne necunoscută atât de lung timp, şi de altă parte
~ ~ la ce ?,W1ct a~~ revelaţie este demnă de încredere. Aici est~
gmea lite~ pseu?o~ce care s-a născut în epoca intertestamentară.
. . Capitolul 8 se mche1e cu concluzia la care aiunge oaru·e1 cu · ·
la VlZlune " ă . . ~ pnvire
. am r ~ u11:111 de cele ce am văzut şi n-am putut să le înţeleg"
ceea ce ••a adus O "istovrre de puteri'" meat a căzut bolnav câteva zile"
A A " te: 2 Parap. 36, 21 şi Lev. 26, 34.
An-'1 . . ,
- . - care s-a pus din nou în slujba regelui (2,48). '
Coloana vertebrală a profeţie... panorama istoriei... cea mai mare
profeţie din toate timpurile ... cel mai important capitol din Biblie... culmea
profeţiei ..., acestea sunt expresii alese de comentatorii biblici pentru a
evidenţia importanţa capitolului 9. Punctul final al profeţiei din acest capitol
este realiz.area sfârşitului persecutorului, prevestit în capitolele anterioare.
În 7 ,26 după tendinţa de a schimba "timpurile şi legea" care vor ţinea "o
vreme, vremuri şi jumătate de vreme", persecutorul va fi judecat În 8,25
judecătorul va fi "aruncat la pământ, f'ără mână omenească". În capitolul 9
se schimbă complet genul literar, rezultatul fiind acelaşi. Reluarea unui text
din Ieremia, privind întoarcerea din exil şi restaurarea Ierusalimului, aduce
o lumină asupra situaţiei actuale: "graţie unei curioase exegeze, el este
aplicat persecuţiei lui Antioh Epifanes împotriva Ierusalimului"
1030
• Exegeţii
profeţii, aplicând~ direct la
vechi au vrut să Jărgească dimensiunile acestei
Hristos. Apoi, de-a lungul secolelor, exegeţii s-au grupat astfel: unii au
văzut împlinirea profeţiei în persoana lui Antioh Epifanes, alţii. mai ales co-
mentatorii moderni, au calculat cele "70 de săptămâni de ani" ca realizându-
se prin naşterea lui Iisus Hristos, iar alţii, admiţând că sf'arşitul profeţiei ar
deschide Impărăţia lui Dumnezeu prin instaurarea teocratiei macabeene,
consideră că împărăţia istorică a lui Dumnezeu este tipul Împărăţiei veşnice.
Se pune însă întrebarea:
De ce a fost nevoie ca profetul Daniel stJ reia profeţia dm Jeronu, 1_
H.Charles
1031
crede că profeţia celor 70 de ani care anunţau căderea
Babilonului (Ier.25,12) şi întoarcerea evreilor din exil (ler.29,10) nu s-au
realizat decât într-un mod imperfect. De altfel, dacă socotim perioada de
timp de la căderea cetăţii Ninive (612) până la căderea Babilonului (538),
obtinem 74 de ani, iar dacă socotim această profeţie de la începutul domniei
lui Nabucodonosor (605), ne dă doar 67 de ani. P.Grelot
1032
crede însă că
pentru Ieremia 70 de ani reprezintă 10 ani sabatici, adică, 490 de ani din
Daniel reprezintă 7x7xl0, fie 10 ani jubiliari, astfel că 70 de ani din Ieremia
corespund la 1O ani sabatici.
D.S.Russel1 1033 crede că reluarea profeţiei din Ieremia i-ar fi fost
sugerată lui Daniel de comparaţia dintre datele din Ieremia şi alte două tex-

1030 . ... , p.203.

M •D~ lcor, IA livn
1026 U ,:.-
im ,-re... , p.127. 1031
~ Op._cU., p.141, apud M.Delcor, p .203.
P.J.de Mcnuce DMUI ... ~ p.69 . Moartea lui .., ... :oh ·
StHXonttNlix HlltOUNI , ••,.,..., in Bi so, 196?, p.171.
1 1
...______,__, ~ • • • .,... . . . . , IOJJ
im - 164. ni111 s-a petrecut cu ceva înainte de 14
Al amcque u -,,.._e..., p. 128. T•• ,.utod aNl 111iGsap ofJewult ~p(i,c. Londra, 1964, p.196. apud M.Delcor, IA
•• Ibidem.• livre .... p.204. .
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 9 DU~C~E~,RE~Ş~l=E~XEG::::::,:E~Z~k~·~Capi~·w~l~ul~9------ 193
~ - - - - - - - T R A__
192

x .... însă că lectura profeţilor din trecut nu are ca scop de a

tat 41"
Consti!ll · 1
(Artaxerxe), fl!"neamut'tu2 Med/,or, care a domnit
. lor în istorie ci de a aduce o 1wru· nă asupra everumente or regatul ca/.deilor, 2)în anul tntai al domniei. l u f ~
arăta mterveni- ' ul ·
. • -~..nt Pentru că Dwnnezeu este s pan istonei ş1 pentru că
tă A · · · Daniel, am citit în clJrÎ/w num4rul anilor, pentru':::;
timpu•u1 1u1 P•'L,C-" ·
&. ţilor este propriul Său Cuvânt, tex1ele pro etlcc conţm W1 plan
fi · · a fost cuvantul Domnului către Ieremia profetul, con
mesaJ pro1e fi hi , ul trebuk să se împlinească de la d4rmnarea Ierusalimu-
al lui ownnezeu fie cu o persoană, fie un popor, e c ar ~u mtre~ ~~
Aici textul din Ieremia prevesteşte căderea Babdonulw şi elibe- lui: s~ef:f-ci de ani. 3)Şi mi-am îndreptat fata ciitre
omen;:·1srael' după O perioadă simbolică de 70 de ani, sau 10 perioade sa- Domn; 046 Dumnezeu, stăruind în rugăciune si în rugi
rarea 1034 fiterb.inti'tu , cu post, sac ş,• c.enuşd.
batice (cf. Lev.25, 1-7, 18-55; Dt 15,1-5) . . .
în ce mod rămâne actuală această promismne vom vedea m cursul
A

Versetul 1 situează relatarea în "anul întâi al lui Darius, fiul lui

comentariului nostru. . .
înainte însă, trebuie să precizăm că în capitolul 9 se schimbă genul
literar, se trece de la ,riziune la explicaţie sau exegezi într-un cuvânt
modem (m ebraică: peşer).
în ce priveşte structura literară avem: o introducere (v. 1-2) care si-
tuează cronologic evenimentul în primul an de domnie al lui Darius Medul,
dată care trebuie să corespundă anului 538 î.Hr., anul distrugerii Babilo-
nului1 035. în acest an Daniel se întreabă de cei 70 de ani anunţaţi de
Ier.25, 11-12;29 , lOş. u. 1 036 . De asemenea, Daniel caută prin post şi rugăciune
un răspuns divin la întrebarea sa (v.3). Rugăciunea care urmează (v.4-19) se
compune dintr-o confesiW1e colectivă (v.4-14) şi de o implorare a lui Dum-
nezeu (v.15-19). Revelaţia îngerului Gavriil (v.2O-27) oferă exrplicaţia pro-
feţiei din Ieremia; 70 de ani sunt 70 de săptămâni de ani împărţite în trei
perioade: 7 săptămâni + 62 de săptămâni + o săptămână.
Făcând o analiză semantică a textului din cap. 9, specialiştii au
ajuns la concluzia că rugăciunea din v.4-20 îşi are originea la o dată aproape
de anul 600, cam pe la începutul activităţii lui Ieremia1037 . Paralela dintre
te"1ul nostru şi rugăciunea din Baruh (l,5-2,19) nu ne permite să datăm cu
precizie cap.9 din Daniel. Cert este că fragmentul v.4-20 ni s-a rransmis în
limba originală, tradus apoi în limba ebraică, probabil o dată cu scrierea
v.1-3 ~ 21-27 1038 . Câteva indicii ne sunt de folos: Ierusalimul şi Templul
sunt_distruse (v.12,16-18), poporul este pe dreptate pedepsit deoarece apă­
cătwt (v.7); Legământul între Dwnnezeu şi popor există (v.4) etc. 1039
a)}ntroducere (9,1-3)
1)/n anul întai al lui Dariu/tuO,flul lui Ahapero(°'1
IOle J ·Col.l'ms, Dtllli.el, op cil p 238
IOJl Cf. J.AMonlg"""""' . _,' cit. 3. <9
IOU R.H.C -··-::,, ·r· ·• p. J •
10)7 harlts, op.Cit., p.225 .
to,a ~La.cocquc, Le l.ivre .. . p.133.
10„ l b i ~ c acdc ca este vorba de anii 166-164.
t NO Pouivit cu a-onolo . ..
te.1 Cuvan·tul .L.....: g,.a cărţii Daniel ar fi anul 538 î.Hr cf 5 30·6 1
""'IUC 'al)aiwfr-61 re . . . • , • .
eului X«xea n:_ prezmtl numele persan khalayirli ce corespunde grece&-
. um puna de vedere ·
· M.Delcor, Le li11re .. . p.187.
rcFlui Darius r. Din moment •~c. regele Xerxe al Persiei a fost fiul, nu tatl1
ce Darius Medul nu e.ie un personaj istoric s-ar putea ca
Ahaşveroş
(A~erxe)" . ~şveroş este menţionat în Ezd.4,6 şi Est.1,1 şi
este forma ebrai~ a nu~elw pe~ khiayariâ. Episodul relatat de cap.9 se
plasează la sîarş1tul penoade1 babiloniene şi la începutul celei persane (cf.
Ier.25, 11 ;29, 10).
În versetul 2 se insistă asupra datei cronologice "în anul intâi aJ
domniei lui", relieîand prin aceasta schimbarea stăpânirii babiloniene prin
c~ p e ~ ~ re~ mai blând, ceea ce va face să se nască speranţa unei
remtoarcen din exil la care babilonienii se împotriviseră. Cwn însă eveni-
mentele nu confirmă validitatea acestei speranţe, este nonnală o întoarcere
spre "Scripturi". Aici, se face aminte, pentru prima dată în Biblie, de "cirti"
în se?s de "Scripturi". "Avem aici o mărturie importantă despre
canom7.area firogresivă a cărţilor care vor forma două secole mai târziu Bi-
bi ia ~braică" ~ 7. Ce face Daniel? El descoperă "citind în cărţi" că Ieremia
pre21sese .chiar durata exilului: şaptezeci de ani (Ier 24 5-10·25 ll-
104s . · ' • ,
12;29,10) . Studiul pe care Daniel îl face Scripturilor şi interpretarea care
va urma "ne fac să ne gândim la pelarim (interpretările) de la Qunuân" (cu-
vântul ,V!-;> are un sens tehnic precis: interpretarea unui vis, a unei scrieri,
sau viziuni)1049 . De altfel, ''peşer-ul qumrânian şi exegeza dată de cartea Da-
niel profeţiei din Ieremia au în comun faptul că ambele sunt o actualizare a
'al;taiwfrol sl se traduci cu Cyn~ (rege în Persia între 653-584), tatil lui Astyage,
socrul lui Cirus Persanul.
1041 f.
C . 2R. l 7,20: ~eamul lui Jsrarel sau Ier.23,8 "neamul casei lui Jsra,r.
1043
Aceastl expre&1e nu se repet! în Teodotion.
1044
Trebuie sl înţelegem "cu1lle sftnte" care erau în uz la acea vreme
l0,1$ . • • •
O pract1cl_~zat! pe ob1ce1ul de a face ruglciunea cu fala spre Templul din Ierusalim.
1046
Comentariile frantuzeşti, inclusiv TOB folosesc cuvintul "suplication.s", dar s-ar putea
înţelege şi " pentru a-L cduta prin rugdciune", deşi prepozi~a '"prin" sau "în" lipsesc în
text(cf. Jooon, Granunaire, p. 126). Verbul blqqfi este folosit în mod tehnic.
1047
A.Lacocque, Le livre ... p.134 cf. Idem, La Tradilum blU i. &u-JwlluslfW, în RHPR,
1960, nr.l.
1041
N ~ l 70 joacA un rol important în Scripturi: 70 de zile de doliu la moartea lui Iosiftn
Egipt (Gen.50,3); neamurile ieşite din Iacob au fost în numir de 70 (leş.1,5); 70 de bltdni
l-au însoJit pe Moise în pustiu (leş.24,l.9).
1049
 TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: Capitolul 9
194 - _ _ _ _ _ _ _..:.,
TRAD 9~-----
;,;:.:::..:U:..:C::E::::RE~Ş~IE~XEG~~E~Z~Ă:~Capi~-~to~lu~l 195

. . .,,1050 Interpretarea Scripturii este indicată şi de verbul 'l1P1=ticău- Ierusalim IÎ la tot lsraeb,J, cei de aproape şi cei
Scnpturu .- · trivită folosirea verbulm. 'Ul"T , cu sensul " de a căuta ~ dep~~ în toate t4rik în care Tu Hi ir.gonit
ta. Era probabi1 mai ~ . ,,105 1
Dumnezeu în rugăcmne ş1 cult - . din pricina fhddelegilor săva,şae împotriva Ta.
Treb · să remarcăm faptul că în v.2 apare pentru pnma dată m 8)Doamn~ a n~4 este ruşinarea feţe~ a regi-
A

pe
wc ( 052
cartea Daniel tetragrama YHWH · _ lor noştri, a. ma,-marilor noştri şi a părinţilor,
" „
În versetul 3 notăm exl)resia ~~ .,l_~ ~ iUnN= a mdrepta faţa pentru că toţi am păcătuit înaintea Ta. 9)A D
A

ul ceea ce presupune respectarea poruncii care obligă pe fiecare nului Dumnezeului nostru este milostivi.re;:--.
•na, Ş,
spre 0 săomn
w•
pte spre Ierusalim în timpul rugăciunii. Obiectul verbului
•
în
, dre U! ea, caa no, ne-am r4r.vrătit împotriva Lui.
evreu se . gă . 1O)Noi nu am ascultat de glasul Domnului Dum-
'l)jJ::l este Dumnezeu. A.Bentzen insistă asup~ fa~~ ~ă ru t•unea este A
nezeului nostru ca s6 umbllim în legea Lu~ pe
obiectul unei căutări, iar Jeffery_su~e~ _~ă ~~~ ~ oarce s~re care ne-a dat-o prin intennedilll sl.ujitorilor s4i
rugăciune ca mijloc de a obţine o msprraµe spmtual~ . 1erea cu~m- profeţi,. ll)Tot. Israelul a cillcat legea Ta fi f i i
telor rugăciune, post, sac şi cenuşă ne aratăAcă rugăcmn~ .~are ~eaz.ă „ are
un caracter cultic evident" 1054 (cf.Ne.9,1). Insă, expresia sac ş1 cenuşă ne ---+------------- depărtat pentru a nu mai auzi glasul Tău.
12)Dumneieu a împlinit cuvintele Sale pe care
amintesc de doliu (Iona 3,6;Est.4,l-4), în timp ce "postul este1:s1esea o le-a griit c4tre noi fi c4tre judecătorii no,ai care
condiţie pentru primirea unei revelaţii" (leş. 34, 28; Dt9,9; Est4,6) .
1111 câmuut pate noi adMcând asupra 11n IUHl$lr•
prăpild atât de mare, ce 1111 f i i mai înt8mplat
b) Rugăciunea lui Daniel (9,4-19) niciodat4 sub cer, ase111e11ea celui du, JerlUlllim.
13)Precum este în Legea lui M~ toat4 sa;;_,.
J)Şi m-am rugat Domnului Dumnezeului meu şi, această nenorocire a venit asupra noastră, dar
m-am mărturisi/ 056: «d057, Doamne, Dumneze- noi n-am plltut unb11na faţa Domm,lui Dumne-
ule cel mare şi, minunat, Care păr.eşti legământul zeului nostr-11, întorcandu-ne de la nekgiuirile
şi (idelitatea1°5' faţă de cei ce Te iubesc pe tine şi noastre şi luand aminte la adevărul StJu.
iau aminte' 659 la poruncile Tale! 5)Păclituit-am, U)Domnul a glmdit îndelung la nenorocirea pe
fărădelege am făcuJ, ca cei nelegiuiţi ne-am care II abătut-o peste noi, că DDfflllul Dumneuul
purtat, răsculatu-ne-am şi ne-am depărtat de nostru este drept în toate faptele pe care le-a
poruncile şi de legile Ttde. 6)N-am ascultat de făcut şi, noi n-am ascultat glaSlll Lui. J 5)Şi 11-
slujitorii Tăi prooroci care au vorbit în numele cun,, Doamne Dumnezeul nostru, Tll con ai
Tău regilor noştr~ mai marilor noştri şi părin­ C
scos poporlll Tt'Ju din Ţara Egiptului cu n,lb,d
ţilor noştri şi la tot poporul ţării. 7)A Ta, Doatn- tare' 1 şi Te-ai ftJcut vestitiz"",ă astiJD, pt'Jctftuit-
ne, este drep'latea, iar a noastrtl ruşinarea feţe~ am, fărădelege am fileul . 16)D0'1lftlle, duptJ
ca '"1iiz.i oamenilor din luda şi locuitorilor din dreptăţile Tak, toat4 mania şi toat4 urgia Ta s6
se întoarcd de la Ierusalim, cebJtell Ta, de la
muntele cel sflint al Ttbl! CtJci, din pricina p4c•
1~lbidem.
IOSI Ibidem telor noastre şi pentrll fărădelegile părinplor
°'
1 2
în Dn.1,2 avem forma ~rfN (Adonai). noştri, lerusalimuf 163 fi poporul Tt'Ju "" t1j11,u
1 3
(1j Apud A.~ue. Le li11r~ ... p.135
de ocariJ pentru toţi vecinii noştri. l 7)Ac11n,,
lOS. Th.Clwy, op. cit., p.259, apud A.Lu:ocque.
10
-'' ALacocque, p.135. 1060
10
Expresia apare în Vechiul Testament pentru prima~ ca va reveni foarte des în Noul
" il)PKJ: mirturisirea a-cdinlei uu mlrturisirea picatelor. Testament 1i Talmud.
'°'' Literar: "Ah, te rog''. Ebraicul 'llM.I' (NP1) este o forml compus! a interjecţiei 'ah.
1061
Cf. lcr.32,21 : "a, ,,.au tan p cu bN,ful ""111". în Dn.9,15 Tatai eltnlc, T•oda IÎ
,,. Batt ~ - leglmâm ti loialitate (dDt.7,9.12). Petita au ''mdnd tare", în timp ce Septuqlnta arc „un braţ btalt".
m acelll context expresia ''pdcdtuit-am, jrlrdd•'4• am flJcu•"'" aro sens de ~
1062 O "' a
"" "Şi rapectl pol'l&Ddle tale", 1n 1CD1 de împlinire ai plz.ire a poruncilor. Folosirea persoa·
picatelor.
oei• Ilio& în mbordonati pune probleme, de aceea Septuqlnta, Teoadon si Vu)&ata fo- °' Ierusalimul este nwnit "cetatea Domnului" cf.Dn.9, 19.
1 3
losesc persoana a ll-a.
 TRADU CERE ŞI EX-'EGEZĂ: Capitol ul 9
196 -
_ _ _ _ _ _ _TRAD~~U~C~E~RE~Ş!_!IE~XF.G~~E~ZĂ:~·~Ca ·~1u~J~
~prto!! 9~----- 197
deci., ascultă Dumnezeul nostru, rugăciunea
Problema care se impune a fi rezo . .
s/11jitoru lui Tău şi ruga fierbi nte; fă să lumin eze aici este cea a autenticifăt.,
le v.4-19, respectiv a rugăciunii · Cei. care s-aulvată ~
faţa Ta pe~e temp/111 Tău pustiit, pentr ~ nume gă · ·· · pronnnt-... îmJ>Otr·iva autenticită-
fi ·
şi consid eră că I -·,-
Tăll, Doam ne! 18)0, Dumn ezeul meu' , pleacă '"'1 ru c1uru1 este o int
~ătr~ un preot a~uc w:imtoarele argum e~,«: e compusă în Ţara Stăntl
de
urechea Ta şi auzi,! Deschide ochii Tăi şi vezi
mceputul şi sfârşitul capitolului nu
mâhnirea noastră adllncă şi cetatea asupr a o rugăciune de iertare· presupune O nwtur isire de păcate şi
cdreia numele Tău este chemat. Cd nu pentr u
îngeru l Gavriil în in~enţia (
faptel e noastre aducem înaintea Ta rugăciunile sa v.22-27) nu face nici o aluzie la rugă-
•
ciunea Pfeceden~;
noastre, ci pentr u mila Ta cea mare. 19)Doamne, T
textul v.4-19 pare să fie .
te şi ara S.făntă (cf9,7.16), şi nu în Babilon
•
ascultă! Doamne, iartă! Doamne, ia amin
A

(cf.9,I); sens m
ia,! Pentr u nume le Tău,
Lucrează, nu întârz
. . .
at • rugăciunea nu confine arama.isme
Dumn ezeul meu, că nume le Tău este chem
absentă în cartea Daniel ci,dimpotrivă, tetragrama YHWH
apare ID V. 9.8.10.13.14 (de două ori)· în 9 2 "m
A ,

peste cetatea şi. popor ul Tău ! » loc d tetra

e gramă, Septuaginta are -iii Yti · ' '
Pentru a primi descoperirea, Daniel, în pos~ şi rugăciune,
ro~teşte în ; ~erse ~ 20 se~~Şt~. de legătura între 9,1-3 9,21-2?1010 ;i
colect ivă (15- usţinătoru autenticitliţii rugăciunii aduc următoarei · 1011
faţa lui Iahve o mărturisire a păcatelor (4-14) şi
o implo rare
de ~i.tat~ " luate ~ • cap. 9 ar fi foarte scurt fără v.4-19 : nicide cum eorul ar~e:
19). Această rugăciune de tip liturgic este "_un moza_ic · · Joe dacă contextul nu 'impunea acest
verset e aiet autlucru;nu tncludea aceste
Regi, _Lev1t1c şi I~ech 1el.
cărţile Deuteronom , Ieremia şi ocazional din 2 iune·
eşte şi mărtur iseşte toate greşel ile popor ulm său. El • tetragrama YIIWH apare nonnaI într-o rua.llc
Daniel se roagă, mijloc • B W Jone 1012 d fiP ,
ările lor de Lege şi infide - ă .. ..
~ a uce argumentul identit ăţii de vocabular între textul ru
recunoaşte întrea ga vinovăţie a israeliţilor, încălc 11d se află
(apare a doua ~ g c1~ ŞI celelal!e ve~t e ale capitolului. (De exemplu:
A -

lităţile lor1 . Apoi face apel la îndurarea lui Iahve

065
9~13 ş1 9,22; ild ŞI iwb ID 9,13 şi 9,2.5; expres ia „asu a . ID
re din Ierem ia) care nu a călcat ru.c10-
tetragrama, prima dată fiind o
şi a ~':a~/~i Tău" din 9, 19 şi 9,24; în 9,17 "sanctua:;
prelua J:::::/''/.u~ T";'
dată " legământul'' .
9,27 u~a~1unea pusti~rii";..radăcina imm O aluzie Ia Baa
J.~ ~~
~V Zc:_us,A J ~ de cuvmte mtre "blestem" iebueâ din 9,11 şi cuvân
Mărturisirea (4-4) tul
lor. A-
La versetul 4, Daniel anunţă începutul mărturisirii păcate saptarnână , Jăbua', din 9,24,27; etc.
influe nţa profe tului Ieze-
fi pusă Ia îndoială autenti-
ceastă practică s-a dezvo ltat în epoca exilul ui sub
chiel (14,22). Ideea "mărturisirii" o constituie faptul că existe nţa răului se . P:°1_ ~ e , consi~erăm că nucap.poate
A

9 într-un monolit danielic de

1066
bire între citate~ rugac1wu.1, ea mcadr ându- se în ca
datorează greşeWor şi păcatelor omulu i. H.Gu nkel face deose
din Psalm i, care sunt moti- mare importanţă pentru poporul israelit
mărturisirea păcatelor şi lamentaţiile popor ului
„ Ru~ăciunea începe printr- o invocare
a lui Dumnezeu care "a păzit
re. Înaint e de exil,
vate de de:zastre sau pericole naturale, civile sau milita legăman~r (v.4). ~wnnezeu este interpelat la persoana a 11--a a(cf.9,4
-8).
mărturisirea păcatelor n-a consti tuit o fm distin
ctă de "litur ghia peniten-
Domn ~m, autorul 11 recunoaşte trei grupe de virtup.: în 9,4
putere şi fideli•
sentim entul de culpa bilita - şi vorbeş te în numele
ţiall", ci "mai ales începând cu secolul al VI-lea
ale şi s-a simţit ne- ta~ea; m 9,7 ~tat ea; în ?,9
milost ivirea iertare a. El
te a poporului s-a deşteptat sub şocul de~st relor naţion I~ Israel, deŞJ enumeră diferite categorii soci ale:~
princi ~fi (9,6
pi,
Dumn ezeu păcatele popo-
voia mai intensă de a mărturisi înaint ea lui ŞI 9,8).
rului"106'. Aceste consideraţii ne oblifiă să afirm ăm că întreg capito lul 9 se
prezintă ca o "liturghie penitenţiali"
068
.

Marti . cit p.1-'; P.Rinaldi,

.' op. CIi. p.64-65; R.H.Charles. op. cit, p.226-227; A.Beaazen, .,_
1069
.
1064
~,,_•II••: KUPLE,caîn4R .19,16; Teodod on: o &o, µou .
trei capitole prezint i analogi i remarc abile. Ezdra 9, Neemia 9 I' op.~. p.123-124; H.LOi nsb«g. s,,,._ , p.33; Th.Chary, • dl. p.259-2 60~ E.Hoatoa.
lAU 1n Vechiul Testamem, op. ctt. p.203-2 04.
lui Dumne zeu care, identif icându -
Daniel 9; aceste capitole sunt consacrate unor oameni ai 1010
,
se cu picatul poporului lor, cer îndurar ea fi iert.arca lui Dumne zeu. 10,, · ·.
Cf Th Chary op._ C'6· p.259.
N.W.Poneoua . . «,p.13-'-
r, 1933, p.131-1 32. S.R.Drivcr, op.CIi p.CV; A.Montgomery, op.dl., p.362-363;
· - Eutld, ,,., indu Psalmo
cr op. cit. p.137-1 39; E.Llpinski op. cit. p.36; M.Delc ar, Ldmw ". p.115-186.
, 52, Paris, 1969, p.41. 1071 137; 0.Pl6g
:: E.Lipwki. La lit,u,gie paiitm tidle dans la Bible, in Lectio Divina TJ,• p,.,,,_.;,, Dt,,a; 9, in Vf l 18, ( 1968). p. 489-491.
Ibidem p.3S-41.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 9
198
_ _ _ _ _ _ _ _T_RAD
__ uc_E_RE__;Ş~l~EXEG::.=-:'=E=Z~k~·Capi~·~w~lu~l9~-~--- 199

ră t ma generală a mărturisirii şi păcatul poporului păcatelor devine o rugăciune de iertare şi în acelaşi timp de reînnoire a Le-
Verse~ 5 o_fe e( f R ): "Păcătuit-am ... răsculatu-ne-am ... gământului (feş.34,10; Ne.IO; etc) .
...: ...... t pnn trei verbe c •3 ·8 ,47
este ex'Pa ""'"
Partea a două a rugăciunii (15-19) formulează explicit cererile din-
ne-am depărtat." t logie de tex1e luate în special din Ieremia,
Versetel_e 6-7 sunt O ~ -osociale care n-au ascultat de îndemnuri le tre c~e prima a~:ire în_v.16: "întoarci1-se toată mânia şi toata viipaia ~rgiei
unde se înşiră diverse cate~om . Tale , deoarece Tu a, scos pe poporul Tău din ţara Egiptului cu mdnă ta-
.. lUI. ..,..i..,;nţii tot poporul101J _
. I 44 21)· re011, mai-maro poporu ,
profeţdor (cf. er. , · . o· .,....m ,
iar poporului, "ncruşmarea
. re" (aluzie la Dt.6,21). Se face referire la dărâmarea Ierusalimului de caldei
.
dar şi de Antioh Epifanes1077 . Ierusalimul este oraşul lui lahve ('TempluÎ
0 reptatea aparţme E
hn Dumnezeu ,
·a "cei de aproape (cf.v.16 "cei care sunt fn Tău") aşezat pe muntele sfânt (Ps.15, 1), care va constitui punctul de întâl-
feţelor" (v.7;cf.Ezd. 9,7 )_- _x'PfeSI .. · diciu că autorul autentic al
") constltw pentru unn un m nire la sîarşitul veacurilor (ls.2,2.27,33;66,2O;Mi.4,7J. "Pentru pdcatele
jurul _no~t_ru lar Ierusalim şi nu în Babilon sau Susa, după cum indică noastre şi pentru jărddelegile pdrinţilor noştri", exprimă culpabilitatea co-
rugăcmnn era a A>•.,
lectivă traversând toate generaţiile (cf.ls.65, 7 şi Ier.14,2O). Datorită păca­
Daniel. 8 9 . cu cuvinte mai mult sau mai puţin asemănă- t~lor ~poru1u~ s-a abătut dezastr ul~ Ierusalimului, iar asupra locuito-
Versetele - reiau . . · ah "mil ·
toare enumerarea categoru.. 1or sociale din v ·6 şi atnbutele lw I ve osti- nlor lw, oprob1ul popoarelor vecine. Intr-adevăr, după căderea IerusaJironlui
virea şi îndurarea" (cf. Ps.13O,4 şi Ne .9,17). .~ în. 586, evreii au cunoscut batjocura şi sarcasmul amoniţilor moabi+>lor
.
În versetul 10 iese în evidenţă rolul profetulw m accas~ ~găcn~ne "til
edom..,...or etc.(lez.25 ,3 .6.8; 35,10.12.13)1078 . ' ~ '
· ~ ia1 la păstrarea "legii lui Dumnezeu" dată nouă prm mana În versetele 17-19 rugăciunea se amplifică: imperativu l "ascultă"
ŞI m spec
slujitorilor săi profe,ti.,,(cf.Ier. 26 , 4-44
, ,
10 · 32 23) Acest verset este o
ŞI
revine de trei ori (v.17,18 şi 19; expresia care apare de trei ori în v.6,1O şi
, ·
alcătuire din mai multe tex-te din Ieremia (3,13 ~26,4:32,23 ,4~,10.23) .
.

marcăm, de asemenea, expresia "slujitorii D~m~ulu~" (c~. Şl v.6) c~e n

R:~
desemnează pe profeţi, deşi acest ti~u este_~bwt lw Moise _(J?t.34,~,Ios.
1 13). Aceasta pentru a reaminti că profeţu n-au avut altă IIllSmne ŞI altă
, . . M . ,, ( ll)1014
raţiune decit de a transnute Legea lUI 01se v. • _
La versetul 11 , "pentru că am păcătuit inaint~~ Ţd' , Dwnnezeu ra~
mâne fidel "legii Sale" dată prin Moise şi revarsă .1 asu?ra po~rulm
"blestemul şi jurământuf' care se realizează şi concre ~ m calanutat ~
de care vorbesc v.12, 13 şi 14. Prima şi a treia frază fac tnnntere la Legea lw
Moise, adică la Dt:.28,15ş. u sau Lev . 26,14ş. u.~ a doua şi a patra f ~ pre-
cizeaz.ă că lahve este cel ce a permis, ba chiar trimis această calanutate . ~~­
presia "noi am păcătuit' se întâlneşte în v.5,8,11, iar "noi n-~m ascul~af m
v.6,1O,14. Toate aceste versete constituie un memento mori ş1 o recapitula re
a istoriei lui Israel din cele mai vechi timpuri până la situaţia prezentă (9,7~.
Notăm, însă, că nu faptele istorice îl interesează pe autor, ci însuşirea atI-
tud.inilor şi legăturilor profunde dintre lahve şi Israel.
Implorarea lui Dumnezeu (9,15-19)
Dumnezeu este drept. El rămâne fidel cuvântulu i Său, El este ga-
rantul Legământului încheiat cu poporul Său. Mărturisirea păcatelor se ba-
~ pe această convingere (Ne.9,8.32.33;Dt32,4.5Jer.12,l). Dumnez.eu
este Pl1~1076, adică El lucreaz.ă potrivit Legământului. Astfel, mărturisirea
14 "noi nu am ascultat"). La v.17 se precizea7.ă că templul a fost pustiit
Cuvântul O>'JY., este folosit şi în Plângeri când se vorbeşte despre
devastarea Sionului, acţiune asemănătoare cu cea din Dn.8,13 sau din 9,27
"urâciune a pustiirii" (D)')V>'J D'~) din timpul lui Antioh. Tot aici
avem expresii ca miqdaskă kassamlm (templul TiJu pustiit) şi JomerniJtenQ
(faptele noastre), aluzie probabil la Baal-Samen, al cărui cult a fost introdus
în Templu (aluzie la profanarea lui Antioh).
La versetul 18 se arată legătura care există între Ierusalim şi nu-
mele lui Dumnezeu : "cetatea asupra căreia se cheamiJ numele Tău", ară­
tând prin aceasta că cetatea siantă este proprietate a lui Dumnezeu (Am..9,12;
Is.63,19;Ie r.7,10). Deja, într-o scrisoare de la El Amama "a plasa numele
(sakan ium§u) asupra unei ţări vrea să zică a o avea în. posesie" 1079•
Expresia este deuteronomică~ ea este folosită cu privire la Israel, Ierusalim
şi Templu (cf.Dt.28,1 0~3R8,43J s.63,19). "Aducem înaintea Ta rugiJciunile
noastre cele .fierbinţi", literal "noi facem să cadă" (D'~').~>',,l), expresie care
des întâlnită în ebraica biblică (ler.38,26~42,2;36,7) explică prosternar ea în
timpul TUjăciunii 1080 .
In versetul 19 avem o formulă deosebită pe care Montgomery o nu-
meşte "Kyrie eleison" din Vechiul Testament1081 • De altfel, v.19 adminea:, J
prin tonul pozitiv: "ia aminte şi lucreazdl", "1tt1 fntdrzia!". Dar, apelul la

101 1077
• "Pdrinlii" aunt wefii de familii: Jl'3 m:LN care în Ier. 44 21 sunt în fruntea listei. M.Delcor, IA livr• ... p.192.
1074 1078
A I acocque, u livre .. . p.136. Ibidem. Cf. A.Lacocquc, p.138.
t t
10
" Cf.R.do Vaux., în "Fai.cltrift LRo,t Berlin. 19'!7, p.l2l, apuci M.Dclcor,
m, Verbul fol014 pellD\I a exprima acţiunea eate )~ (cf.9,27 care constituie un argumet]ţ 1 0
IAloN..p.19 3.
pemu uoilllca capitolului). °' M.Delcor, IA liYr•..,. p.193.
JOII Op. cit., p.368.
i.u Cuvinlul ..-C Îll cele mai vechi lcldc alt lil«llurii oi,r&ÎQD, (~t: C...,_ De...,_),
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 9
200
milostivirea lui Iahve şi la iertarea Lui presupu ne nu„ numai o schimba re d~
• dine din partea tui Iahve deoarece El este drept m toate faptele Sale, c1
autu J.
o tranMOn ll
are radicală a lui
Israel, schimba re pusă în practică de Daniel
ghi „ 1· ară
· ·•ent-.1 şi rugăciunea sa. Această ',litur
.
e so 1t ,. h ·
se mc e1e, pen-
pnn pem~ ._.. . ,. Ga . ·1 .
tru Dame
· 1, în vedenia uansnusă de mgerul vm , ceea ce-1 ad uce şt. răs-
-x, ,..._._. sa·
puru; la 1.4Uuu"'° · cei 70 de ani de care vorbeşte Ier.2 5, 11 treb me · "mţe1eş1·
. . . . .
în lumina cap.26 din Levlttc, din care s-a mspuat Daruel . 1082
.
c) Revelaţia îngerului (9, 20-27)
20)Şi în vreme ce grăiam rugându-mii şi mărturisind pi-
catul meu şi pilcabll poporul ui meu Israel, depuna nd
rugămintea mea fierbi.n k înaintea Domnu lui Dumne -
zeului meu, pentru sf'ant muntele Dumne zeului meu.
21)Şi pe când vorbeam în rugăciunea mea, iată Gavriil,
omul pe care l-am văz.ul mai înainte în vedenia mea, s-a
apropiat de mine în zbor grăbit„1 pe la vremea jertfei, de
searl""'. 22)El a venit şi mi-a zis: «Daniel, eu am ie-
şii085 acum ca să-ţi deschid mintea. 23)La început ul ru-
găcumilor tale o poruncă a ieşit şi am t'enit să-ţi, vestesc
că tu eşti 1111 om iubit de Dumne uu! Ia aminte la cuvant
şi înţelege vedenia! U)Şapter.eci de săptămâni' 086 sunt
hotărâle pentru poporul t4M şi. pentru cet.atea sflint4
pentru a face să înceteze fărădeleged 087 şi se va pecet.lui
pileatul şi se va ispăşi nelegiuirea, pân4 ce dreptate a cea
vesnict1'ou va veni, vedenia şi prooroc ia se vor pecetlu i şi
se va unge Sjăntw Sfinţilor. 25)S4 ştii şi s4 înţelegi: tk
la ieşirea porunci i pentru reîntoarcerea şi reconst ruirea
Ierusali mului şi până la Cel-Uns sunt şapte săptămâni şi
în timpul a şair.ai şi dou4 de săptămâni, din nou piaţa şi
zidul vor fi rezidite, dar în vremuri de !trlJmtoare. 26)Şi
i012 CC P.Grelot, Sow,~d ix Sentoina , apud M.Delcor , IA li11re, p.204;
IDSJ B.W.Jooea, •· cit. p.492-493 vede în rugiciune
o nwiifesta re a teologiei istoriei.
* Sefit-ciJda: ~_cxn tEPOl,lEYOt,; ; TecMlodon: n:noµev o,;; Vulcata: cito volans.
~ K aph.cl_flrl îndowlje rtfei vegetale (cf.ler.33 ,18; ls.43 ,23) de dupl
1
saai~cwl _cel ~ 1 u n ~ t_(cf.41U6, 1S), interzis în timpul persecuţiei lui
•• !l>n
1085
~zr_a zace:. Eu am 1qrt dan grupul de îngeri sau din palatul ceresc" .
m_Bi.blia ebraici expresia r.e glleftc doar aici .
1117
Din momemul în care ~niel a înlelei. profeµa din Icr-emia despre cei 70 de ani,
celor...,O de a l ~ eae clar: ~ i de alptlmini de ani=490 de ani. ln v«setele
urmltoare treblue Iii înfelegem o alptlmin l ca un an. Pluralul lebu'îm
i• i~ ) este des illlil~t în cartea Daniel (1n special tn cap. 9 fÎ 10).
xpr ta dreptatea cea vepucl" ette Bri paraleli 1n Stinta Scripturi.
_ _ _ _ _ _ _ _T.:..:RAD=.:::..:U:.:C::E:::RE::::....?Ş~IE~XEG~!!EZ~Ă·:~Capi~·~to~lu~
l~9------ 201
~p~ cele ,aiuci fi doll4 de s4pt4mani, Cel-Un /.., w,
pum fdr4 s4fi avllt o vinL Poporu l 11n11i domn va veni,;
va d4~ama cetatea fi Templul, dar sflJrşiu,l va fi prin po-
top fi pani la sfar1it11l r6d,ob, b,i va fi un decret de de-
vastare. 27)El va incheia 11n leglbnant c,, nu,Jp, pen1n1 0
săJ?tiunân,!,P la mijlocu l s4pt4Mâ nii 11a înceta jertfa şi
prinosu ! • Peste Temph, va 11eni 11racî,,nea pustiirii
plJnd ce pedeaps a nimiciri i J,ottJrlJtl se va wirsa peste
devastator».
Daniel mărturisea încă păcatul poporul ui său atunci când Domnul a
răspuns prin trimiterea îngerulu i Gavriil, mesager ul Său, la "vremea jertfei
de seară" (J.1Y„ JVJ~)1 091 , pentru că rugăciunea lui Daniel a avut loc în
templul din ~erusa,!îm, sau "pe muntele cel sfânr sau "pentru sfânt muntele
Dumnez eului meu . Mtmtele sfânt să fie oare obiectul rugikiu nii sau locul
unde„ se ~ profetul? Autorul uneşte două realitjţ:i: Templu l este ceresc-
~ t e s c ş1 transcen de spaţiul, coltul transcen de timpul. Găsindu-se în Ba-
btlon sub re~ele ,~arius, Daniel se îndreaptă, în moment ul jertfei de seară,
spre Ie_rusahm ( sp:e Dpmnul Dumnez eu") şi efectiv el este în templu
şi
aduce Jertfa (mmhah). Ingerul tâlcuitor, care-i apăruse deja lui Daniel,
se
apropie de profet (W. :n,p). Unii autori au conside rat că este vorba· de
faptul că îngerul ar fi obosit în zborul său Imposib il însă ca un înger să obo-
sească. Noi considerăm că expresia se traduce prin "zburân
d în zborul său"
adică lit~r~ "într-un zbor rapid" 1092• După Is.6,2, Serafimii văzuţi de profet
~veau anp1 pentru a zbura De altfel, reprezentarea îngerilo r ÎDaripaţi era
mtrată în tradiţia populară din Egipt şi Mesopotamia1093.
Dwnnez eu îi va da, prin interme diul îngerulu i Gavriil, un r1spuns
la rug~ciu nea lui Daniel ~i-i va explica sensul celor 70 de ani anunţaţi prin
Ieremia (v.22-23). Trebuie să remarcăm aici două problem e: mai întâi, le-
gătura dintre credinţă şi inteligenţă, în cartea Daniel, care face
posibilă dez-
legarea "mistere lor şi tainelor' lui Dumnez eu în istorie1094 . în aceeaşi pers-
ioe în loc de "Cel-U• " al toxwlui masorctic. Sepallla ta şi TecNlodoa au n~ =
XP 1 a9L&
(ungere).
De asemenea , 1090
Cuplul zehhilpln şi mln)Jih din 2,46 este reluat şi aici, unde este anunţatl
vaurea unui
despot striin, care profanând Templul, va face si înceteze •zeMlaJl şi aln))ih
(in iveac1:
amiaz.1; este ouala ka1 apondy). În Teoclotion minl,ih este tradus cu oua,a c&nd este
folosit în sens
Antioh. cultic ticu 6 c.>p 11 1n sens profan. (Ct: Suzanne Daniel. Rdl!!rCINs sw
~ ~,u la Sq,u,,,,e, Paria. 1966, p.223).
„
IIOCMlld•in •
1091
Sacnficau l de aeari era mc:nJionat în 4 R.16,15 în timpul lui Abaz.
1091
Cf. M.Delcor , .(A U.-r• ... p. 194.
tnteleaul
1093
Al..acocq uc, IA livu ... p.141.
1094
in acest sens, cartea Dulel aro anumite puocte comune cu clrţile didactice. Cf. Louis
de la llbuac
F.Hartman. A Di. Lelia, op. cit., p.~$3.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 9
T_RAD
~_u_c_ERE_Ş.:,_I_E_XEG..:......:..E::.:Z:.:.Ă:..::..·-=Capi::?::..:to:.:lu=l~9------ 203
0
________
202

e de obţinerea inteligenţei şi a s~cce~ui prin În sf'ar~it, ulti_ma_ şi suprema intervenţie divină este ungerea Sfântu-
pec tivă, Is.52,1?-! 5 vo~l rofetice O vedenie este transnusă direct, dar
tn scnen e P · · divină C lui Sfintilor (D~'QJR 'UJjJ). în Vechiul Testament, de obicei, această expre-
rugăciune. A ~ 1• mi"locitor, care este sigur de ongme . u a-
sie desemnează un altar sau un Templu (Ieş.29,36;30,26;Iez.43,8-12)1103 ,
aici apare un m~erpre\;\~pti c: cuvântul divin C,~J) este numit de
dar potrivit unui text tardiv (lParalip.23,13) poate fi interpretat şi în sens
--n..t<> suntem m gen · lw· D ame · 11 · · 1 04
~ .. ,n)1<)95 Îngerul îi dezvălme ucrun cereşti , persona1 ' , viz.ându-1 pe Aaron, uns ca "sfăntul sfinţilor", fiind în acest
asemenea v1zmne (~. - · ., . , sens antitipul lui Hristos. J.de Menasce110s la care aderă şi ALacocque
« · bit de Dumnezeu· (nrTpî;l VJ Nv.23 ).
~,.r,,,M> el este
di;;ua,,.,__ om ru : · " · de ă tă ~ · consideră că textuJ: "Aaron a fost ales ca să fie sfinţit pentru Sfânta Sfinte-
u·tw·e esenţa profeţiei: şaptezeci s !J) man,
Versetul 24 cons A lor, el şi fiii lui pe veci, pentru a siivârşi tămâierea înaintea feţei Domnului,
I tău şi pentru cetatea sfântă . cestei. c i·f re 1. se
~
„
sunt h?tă~ate_penm:er;:;: interpretare "contemporaneizantă" ajung~ prin ca să-l slujească lui şi să binecuvinteze numele Lui în ved" ( 1 P ~.
dau difent~ mt~rphasm. . 1o§6. Noul Testament vede anunţarea Impă- ~3 , 13) priveşte "consacrarea sacerdotală a lui Aaron şi a fiilor săi" 11 •
calcul la runasna one110r , . _ . Intrucât structura textului din Daniel 9,25-27 presupune trei păiţi, ce repre-
· gurată de Iisus Hnstos (Mt24,15-Mc.13,1 4,2
răti i lui Dumnezeu mau zintă trei tranşe ale istoriei, care fiecare cere un "mesia=uns", putem afinna
t"e . if FI · (Antichitiţi iudaice X, 11 ,7) crede că este vorba de că mesianismul se găseşte, discret, la autorul nostru1107 •
Tes;2,4), If~:~ui în anul 70(cf. şi textele ~binice Seder Ol~m 30). Sfinţii Părinţi în operele lor receptează mesajul mesianic al acestui
dărâmafC3 ·· i din Evul Mediu (de ex. Rash1, Ibn Ezra, Saadia) s-au fragment ca o modalitate de expunere tipică a preştiinţei lui Dumnezeu, ca
Co~entatom _evreent 1 anului 70 văzind în "cel-uns" din v.26 pe regele
opnt la evemm e e , . • • pe o prezenţă rea1ă a Acestuia, dar nu în sensul vederii fiinţei Sale, ci a
u s-a gândi't ·la epoca macabeană, .în tunp ce maJontatea
Agnpa.• porfiri prezenţei şi acţiunii Lui în comunitatea iudaică şi în epoca desfăşurării
.
· · · deră că este vorba de sosirea lui Hristos, care a verut după activităţii autorului nostru.
Sf Părinţi cons1 · · d
· · de să tămâni. Despre modul de calculare a a~s!e1 penoa e vom Versetele 25-27 ne oferă detalii cu privire la durata celor 70 de
şapterb - ~ -~--1
VO 1 ID l,;ilU.l Ul
~pitoiului "Profeţiile cărţii Daniel". Amintim doar că textul săptămâni, divizată în trei părţi:
. . . , 1097
·c
ebI'a]! ~m care apare forma Ol)r.lVJ (şabuim), propne lw Damei , ne face a) Prima perioadă cuprinde şapte săptămâni, aproximativ 50 de ani, "de la
•, T •1098 •
să aedem că este vorba de şeptimi, sipt~âni de .am . Profeţia care ieşirea poruncit', respectiv anul 587, până la venirea unui şef-uns ("Jl~1
priveşte poporul evreu şi oraşul sfânt se prezintă ca o mte~retar~ a celor 70 O'~ 1)l) în 536. Majoritatea comentatorilor văd în acest personaj pe Cirus,
de ani din Ieremia. Este primul exemplu de exegeză din Scrip~ f~e care a dat edictul ce permitea reconstruirea Ierusalimului (Ezd.1,3);
capătă o valoare inestimabilă atât pentru iudaism cât şi pentru creşttru~m • b) A doua tranşă istorică este mai lungă; ea durea7.ă 62 de săptmnâni de
Trebuie să înţelegem că cele 70 de şeptimi, ~ ce _face.~90 de am, Sllllt ani, fie 434 de ani. şi ţine de la reîntoarcerea din exil a evreilor până în
decretate de Dumnezeu împotriva poporului. Seria de infinitive precedate de epoca Macabeilor când s-a reconstruit Ierusalimul, dar nu în timp de pace
1amed preci..zeaz.ă scopul decretului divin1100• Dwnnezeu intervine ''pentru ~ (ls.33,6), ci în "vremuri de strâmtoare" (tl'll)r.l pul). Dupl împlinirea
face să înceteze fărădelegea"(v.24). De altfel, prin "a înce~a păca~u\:o~ celor 62 de săptămâni un alt uns (n'~). alt mesia "va fi întărit". fiind
prin "'a veni dreptatea cea veşnică" (expresii ce apar doar m Damei ) vorba probabil de marele-preot Onias III, asasinat la Dafne, aproape de
trebuie să înţelegem sfărşitul controversei. Istoria a atins stărşitul~ în acest Antiohia (2M.4,7)11 08 • Interpretând această profeţie în sens mesianic "Cel-
moment "vedenia" şi "'profetul" sunt confinnaţi ca autentici: "vedenia şi
prorocirea se vor pecetlui''(v.24). Daniel are conştiinţa că fiune capăt 1103
Este adovlrat el profetul vizeazi direct restaurarea cultului prin Iuda Macabeul (lM.4,36-
profeţiei în Israel, ceea ce-i conferă cărţii o caracteristică wtlcă11 2 • 59) cf M.Delcor, p.196, dar, noi credem el în sens mesianic se referi la Sflntu.l Sfinplor,
Mesia.
1104
Fr. Michaeli, op.cit, p.119, n.2 (apud Al..acocque): "expresia (sfinta sfintelor) ...... dba-
'°" M.Ddcor, Le /j11,e ... p.194.
1 filor ar putea să nu desemneze locul cel mai stlnt al templului, ci pe Aaron insuşi; el ar fi
°" Ibidem, p.19.5; cf. Tatalllatlul L,,i I.ni 16-17.
:°" Pluralul cuvântului »o~ (=dptlmini) este Jll)l~YJ (cf.leş.34,22; Dt.16,9; 2 Paralip.8,13).
fost consacrat ca sfintul sfinţilor". Tb.Chary deşi considcd ci expresia •odei •od8fÎJD nu

I:
1180 G•
R.inaldi. op. CÎI, p.173.
von Rad, op. CIi.
· t ....
11 p.282.
Ilie aplică la persoane, lasă o portiţă dcscbisi textului l Paralip.23,13(cf.M.Delccr, p.196;
A Montgomery, p.288; Charles, p.242; E.Heaton. p.213).
110, Op. cil:J p.71.
M.Ddcor, Le lit1re ... p.195. 1106
L•li,,re..,. p. 144.
1101 ..~ - - - , 1107
;:.~~ cea vqnicl" (0'Y.>'J)I Pl~) va înlocui picatul; dreptatea în aens de ,nintUtre, lbidcm.
11'2 lD • 45_17• Ilot Vezi M.Dclcor, u tMllpU ,l'Onw • E,ypt& RffXIIIII• ,.,,,. waa prOW.., tn RB 75
J.Co~ ~ IIJl.dl, p.353-354: ..Venetele 24-27 texte de tip apocaliptic, ,itueazl (1968), p.188.
evawneawl 'Yll.lt la •firti.tul iatoriei coodud de Dumn~ ti previzull tn avana".
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 9
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD__:_=-=U..:..C=:ERE=...:Ş!.:l..::E::.:XEO:::::::E~Z:::Ă:::._·::::Capito~·
~lu~1~9_ _ _ _ _ _ 20$
204

„ este Iisus Hristos, identificat în literatura patristică cu "Malak au făcut "alianţă" cu popoarele vecine. în timp ce MDelcor ns crede ci
Unsve" 1109 Expresia care urmează ;~ l~~J "va pieri fără să fi avut o vină"
□"➔W desemnează fie o elitA, aristocraţia sau mai marii poporului, fie, mult
Iallnfirmă · noastră Este adevărat că şi Onias m a fost un om pios,
mai probabi~, majori~t~ poporului. Textele de la Qumrân, unde expresia
:oc1est. = r a l Legii (cf2M.4,~5-37), clar a ~ că un mare-preot apare de mai multe on, 11 desemneazA pe membrii comunităţii. Textul nostru
y, hiul · Testament este "ffiră vină, fără păcat este prea mult spus. se referă la iudeii necredincioşi care, fiind foarte numeroşi, au cerut să se
~-...«:., ex~ Meat a fost Fiul lui Dumnezeu. De altfel, versiunea Teodoti.on
SllJ6ua'"1liild J- -, J. • • 1110 „..,.a_ unească cu popoarele dinjur (cf.IM.1,11), alianţă care a durat o săptămâni
în aiutor: 1c:cxi 1tpiµcx ou1c: fot"1.V ~v CXU't<t)
ne vine
·
..1 • ..1
, w.iw;;
.Jt de ani 1116, dar la mijlocul săptămânii de ani sacrificiile au încetat (ilnn~n
cuvântul 1Cp1.µa: msearnnă nu greşeal4, păc°!', ci conuamn~e,Juuecatu, se
(I •

potriveşte foarte bine lui Oni~ III, care _se şne că a fost ~bligat să ~gă ~~e n:n)1' 11 . În locul Jor Antioh Epifanes a instaJat un idol (ţl:> ~) despre
Antiohia unde a şi fost omorat fără o Judecată p~ab1lă. După ~spanţia care vorbeşte partea a doua a versetului: "peste templu va veni urâciunea
lui, amiata, "poporul unui domn" (Antioh IV) v~ distruge oraşul ŞI. templul pustiirii până ce pedeapsa nimicirii hotărdtă se va vărsa peste devas-
tator"(v.27b). Textul masoretic însă este mai puţin clar. Cuvântul ll:l
(cf. l M.1,31-32.38;3,45). Acesta este sensul cuvmtelor D)l=popor (cf.2RIO,
însea~ "extremitatea sângeroasă'', adică părţile sau una din părţile Tem-
13; Iez.30,11) şi ·pl) (şef). Această stare de fapt, însă, nu v~ dura mult.
plulw unde se vărsa sângele animalelor sacrificate. Teodotion, Septuaginta
Sfărşitul armatei lui Antioh va avea loc printr-o inundaţie(e'J\? ~), printr-un şi Vulgata traduc cu "templu". Unii autori au propus să citim în loc de ;p:,
potop. G.von Rad1111 consideră că este o aluzie la Is.10,22: "nimicirea este ~Y. expresia U:> ~};! (=în locul său). Soluţia însă nu se impuneţ 118 • Alţii ca
hotărâtă de dreptatea cea nemăsurată' (divină n.n). Acest lucru se şi
confirmă de textul care urmează: "şi până la sfârşitul războiului va fi un Montgomery, Lagrange, Rinaldi, propun să traducem ~p ~~ cu "pe aripa",
ceea ce ne-ar îndreptăţi să credem ci este vorba de aripa Templului,
decret de devastare" (cf. Is. 10,23).
1t'tepuy1ov din manuscrisele A şi Q ale versiunii Teodotion. O.Eissfeldt
c) A treia perioadă durează o săptămână (v.27).
Începutul versetului este clar, deşi expresia n'")il ,~!:l-Fl este sin- propune să se citească 1P. ~~ (domnul cu aripă, sau de aripă) în loc de
gulară, căci nu se cunoaşte până în prezent în ebraica biblică un exemplu 1~? ~~, ceea ce dă Ba'al Shamim, adică zeul cerurilor. Părerea aceasta însă
pentru sensul tranzitiv al hifilului cuvântului 'Ul, sensul de "a Întări", "a nu a fost unnată de comentatori1119•
face puternic" este foarte plauzibil1112 . Sensul tranzitiv al verbului îl găsim Alµi, însă, referindu-se la IM 1,54 (cf.2M6,2) văd în acest pasaj
în versiunile vechi Teodotion, Aquila şi Symach care au 6 u v exµ 6> oe, şi altarul idolesc construit de Antioh, peste altarul Templului.
Vulgata: confinnabit şi este atestat de lmnele de la Qumrin Oricare ar fi interpretarea dată cuvântului lD, cultul său va lua
sfârşit la vremea hotărâtă când "pedeapsa nimicirii se va vărsa peste
(1QH8,3S) 1113 .
Interpretând acest text în sens mesianic trebuie să vedem în "Cel devastatof' (cf.ls.10, 23), ceea ce ne aminteşte de Anti.oh Epifimes.
Uns... ce va încheia un legământ cu mulţi", JP.gămâobd dintre Dumnezeu şi
poporul ales în Vechiul Testament (berit) iar, în Noul Testament, legă­
mântul dintre Iisus Hristos şi "poporul ales', respectiv cei aleşi ai Săi care
vor moşteni Împărăţia. percepută ca Împărăţia Cerurilor pe pământ, împă­
răţia cerurilor în i&orie.
Interpretând textul în sens istoric ne gândim la Antioh IV Epifanes,
un nagid (=şef) ca marele-preot care va face legământ, alianţă cu O'~~î1
(=mulţi). A.Lacocque 111 ◄ crede că este vorba de "mulţi iudei elenizaţi" care

llu Le /jvre, p.199.

110,PrA!hanuie . Ibidem.
Neg0tll, Tul.ogill biblia• V«J,u,J,,i TotlUMIII, Bucureşti 1992, p.H-S7.
i11,
•
1110 1117
Lrtr-adevir, suprimarea cultului do la templu a durat din 2.S k.islev 168 pini la 2.5 kialev
1111 ~ propune II citim 1i textul muorctic utfel: t, lW l'lt\ 16S i.Hr.(cf.1M.l,S9; 4,52).
llll 0,. at, p.282. 1111
M.Dclcor Le ,,_ M.Delcor, IA nvre, ... p.200.
JIU lhidem. ' u,re ... p.199.
uu Ibidem, p.201. Jeff.-y adaugi ci zeul Baal Shamim al sirienilor era la general repez-..
11
" I..U.,e.p.147. pe monumente sub forma unei aripi (Ofl.cil, p.113).

Capitolul 10: MAREA VEDENIE
FINALĂ-VREMEA SUFERINŢEI
1· rară 1123 . E. le ~ela-
.
Capitolele 10-12 consti~e o ~tate _it~ . , tri·1 ?gie.
teazA ultima vedenie a profetulw D~el: potnvit căr~ia rob_ia .bablloruană
este sfiirşite, iar reconstruirea cetătu. ş1 ~ T~mplulw .s ~t i~~ente. S-au
pe te 70 de ani de când Daniel şi cei trei tovarăşigăat lw şi-au
scurs• pes d . . se pre teşte, ~m " anul al
Profetul are acum între 85 şi 90 e aru şi
~la / lui Cirus ", aproximativ anul 535 (cf.6,29), să" primească
trei ea a . . · -1 ă la
descoperire privind istoria Ptolemedor ş1 SeleuclZl or pan moartea
Antioh IV Epifanes. . . . ,. . ..
Marea vedenie finală începe pnn apanţia mgerulw Gavrul, care
deschide mintea vizionarului pentru a înţelege descoperirea: tot ceea ce se
petrece pe pământ, respectiv antagonismul imperiilor, are un core~po~dent
în ceruri, în lumea îngerilor. Ceea ce se petrece cu Israel este replica mge-
rilor-patroni ai popoarelor din sferele transcendente, căci "fi~e P_?J>Or are
0 dimensiune angelică sau cerească, ca omul care nu se
epuizează m mate-
rialitatea sa vizibilă" . În acest cadru, îngerul enunţă o lungă viziune care
11 24
nu este altceva decât derularea istoriei imperiului persan sub trei regi. Vom
sesiza ascensiunea lui Alexandru cel Mare (11 ,3), apoi luptele dintre Lagizi
şi Seleucizi (11 ,4-20), până la venirea unui rege idolatru, Antioh Epifanes
(11 ,21) care s-a împotrivit poporului lui Dumnezeu şi chiar lui Dumnezeu
(11,22-39) prin nelegiuirile sale. Sfărşitul acestui "anticrist" se descrie prin
aluzie la istoria reală a poporului israelit în lupta pentru restaurarea cetăţii şi
a Templului. Pentru aceasta "autorul" cărţii construieşte o mare frescă
istorică finalizată într-o perspectivă eshatologică: apariţia "Fiului omului"
care dă sens întregii cărţi, a arhanghelului Mihail "cel dintâi dintre îngerii
pdzitor" (10,13), învierea celor drepţi morţi pentru credinţă şi "Sfârşituf'
(12,1-4). Inainte de toate acestea vor avea loc mari evenimente istorice,
cosmice şi cereşti.
APregălirea pentrM primirea mesajului divin (10,1-21).
1n ceea ce priveşte structura literară a cap.10 distingem o introdu-
cere (v. l-3), unde Daniel apare atât la persoana a m-a ("i s-a descoperit un
cuvânr v. l, probabil un adaos tardiv, pentru a introduce viziunea), cât şi la
persoana I(v.2~~)- Apoi pregătirea profetului pentru primirea descoperiri~
(v. 4-8) cu apanpa mgerului Gavriil; teama lui Daniel şi intervenţia îngerulut
A
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 10 207
------- ------' ------- -=---- ----
(v.9-14 ), care îi face cunoscut lui Daniel ce se va întâmpla cu Israel 'Tu sfdr-
1125
şitul zilelor" (15-19). Versetele 20-21 nu sunt chiar în ordine • Unii autori
deplasează v.21a înainte de 20b (Montgomery, Bible de Jenasalem), fie
după 2 lb (Portcous).
a) Introducere (10,1-3)
părăsit
J)/n anul al treilea'126 al bd Cirus, regele perfil.or, 1111
ultima cuvant ia j;ost descoperit lui Daniel, care se clream4
Belţsatar1 • Acest cuvant este adevtlrat: un ~ rld>oi
1 1
·
lw
El a pătruns cuvantul şi a înţeles vedenia. 2)/n vrenu!a
aceea, eu Daniel, am fost în doliu trei săptămâni de zile.
3)Paine bună n-am mâncat, nici came, nici vin n-am
pus în gura mea, nici nu m-am parfumat, până nu ~""
împlinit trei săpt4mâni de zile.
În capitolul l O, Daniel trece printr-o adevărată încercare morală. El
este atunci afectat de o preocupare majoră: Cirus, regele Persiei, a îndemnat
pe evrei se întoarcă la Ierusalim ca să reclădească Templul (Ezdl,1-3).
să
Compatrioţii lui Daniel n-au fost entuziasmaţi de edictul regelui, doar o
parte s-au întors la Ierusalim sub conduc~rea lui Zorobabel, în timp ce cei-
lalţi au rămas în locul unde erau captivi. 1n plus, în această perioadă, adver-
sarii evreilor din Palestina au făcut să înceteze lucrările de reconstruire a
Templului (cf.Ezdra 4). Toate aceste frământări l-au aruncat pe Daniel în
rugăciune, doliu şi post „trei sdptămâni de zile" (v.2). Era "în anul al treilea
al lui Cirus" după Textul masoretic, adică 536-535, dar după Septuaginta
era "anul întâi" . Titlul de "regele perşilor" era cunoscut la toţi Aşemenizii,
deşi titlul folosit aici se potriveşte mai bine pentru sfârşitul perioadei per-
sane şi începutul celei greceşti . Cel mai des întâlnite în această perioadl
sunt titlurile "rege", "marele rege", "regele regilor". Daniel este numit cu
supranwnele Beltşaţar, ceea ce se potriveşte obiceiului timpului. Deci "în
timpul domniei acestui rege (Cirus, n. n) cuceritor a.I Babilonului şi «mesia»
după ls.45,1 când cwântul este (il~ll) revelat lui Danief'_ms Revelaţia
constă într-un singur cuvânt: ~l'l~ N~~ (= mare dificultate, mare Iăzboi),
în Dible de Jerusalem. Teodotion traduce cu 6uva µ,,,
iar Vulgata cu
fortitudo . .

1123 În . .
accastl WU1ak literari di.atingem unnitoarele lrţi· ui., M.Delcor, u uvr•, p.205. J.Collins, Dani.d.. p.363
a) Prologul (10,l-l l,2a); p . 1116
Septuqinta arc: "în anul inttît'~ cf.Dn.1,21.
lll Probabil este un adaos ulterior pentJu a fi în ac<lC'd cu 1,7. AA:cst luau poate argum~ ~
7
b) Revel&lia (1126-124);
. c) ~logul (12,5-13) • • tul el anumite pirţi din cartea Daniel au circulat independent. Ex. cap. l-6, putea iltoncl
11 trebuie •• fi • ·
1124 Al""'"""'-~ e COlllidcrate ca un tot fÎ cap.7-9 sau 10-12.
---.UC, u
lwre, p.149 · 1121
A. Lacocque. Le lfrn, p.152.

TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 10
· un motiv din cap.9: postul şi abstinenţa în vederea
Versetul 2 reia " . ~ . . . d '--
. . .. . ·ei "Sacul şi cenuşa din 9,3 sunt înlocwt~ aici e ..,:iN.~>'.l
pnroun revela~ · De altfel. este foarte evidentă paralela dintre accs~t capitol
(am fl'!rtat d ~ t 11 29 - Postul lui Daniel, însă, nu este total. Ca m cap. 1,
şi e3:p1tolele V'';:""'"căecamn
e e ŞI·. nu bea vin; nu se parfumca7~ litera] "cu mires-
Daruel nu mănăD,, ( , 3) "Ungerea cu ulei şi aromate are va Ioarea unm· n·t so-
me nu m-a~ uns " · · ce manifestă bucuria (cf. art. Onction, în SDB, col
cial de politeţe _.. ceea R ) 11 30
729). A se obţine înseamnă tristeţe" (cf.Is.61 ,3;2 14, 2 . sfar1itul zilelor, cd mai este o 11etknu pe,rt,11 dkle t%le
b) Vedenia lui Daniel (10, 4 - 14)
r4lj zi.,,a a douăzeci şi patra a bmil întiii. eram pe
,. -, Pl • ,,... l'H/ (:51 • •
mal.ul jblviuhli cel.ui mare, adi.c4 1. igru , .,ş, m,-am
ridicat ochii şi am privit şi iată un om îmbr4cat în
veşminte de in, iar coapsele l.ui încinse cu aur curat, !!J!!
J!.llr,• 1132 (6)Trupul lui era ca şi crisoUtul'm şi/aţa lui ca
f 11lgeru~ ochii llli ca jliJc4rue de Joc, braţele şi picioarele
h,i avet111 aspeaul aramei lustruite şi sunetul cuvintelor
IMi ca vuiehll unei mulţimi. 1134 (7)Şi eu, Daniel, numai
e,, am vtlzut vedenia, iar oamenii care erau cu mine n-au
văz.ul aparipa, ci o mare spaim4 a căzut asupra lor şi au
fugit s4 se a.ţCUndd. (8)Eu am rămas singur şi am v4zut
attaS/4 mare vedeni.e şi n-a rămas în mine putere, faţa
,nea fi--a schunbat înfăţişarea, stricându-se şi nu aveam
nici o forţă. (9)Am auzit glas11I cuvintelor Sale pentru că
am flllr.it glasul c11Vint.elor lui., am căzMt înm4rmurit cu
f a,a la pământ (JO)Dar, iatt'J că o mând s-a atins de mi-
ne fi, m-a pus, tot tremMrând, pe genunchi şi pe palmele
,nlii,ailor me/,e. (ll)Şi mi-a r.is: «Dani.el., omul iubit de
Dumnez.eu, înţelege cuvintele pe care ţi, le spun şi stai
drept. la locul tău, căci acum sunt trimis către fi.ne». Şi pe
când îmi grăia acest. c11vânt m-am sculat tremurDnd.
(12)Şi mi-a zis: «Nu te teme, Daniel, c4 din r.iua cea din-
IIUlbulcm
IUOM.Dd.car' U Jiwe,p.206 '
llll
)pTi K'lil: p.._ ~ Eufrat (cf.Gen. 1S 18· Iosua 1 4) pe care seatli Babilonia. Tigrul nu
le mai aflt . • • • • • 113
mi menJ.lonat clecit m Gen.2,14.
t!l'IN: în gmcnJ, versiunile 1cxtului redau un nume propriu Ufu nume ce se guefte in Ier.
10,9, Se-•-'-"- "' . '
un . . r - - _ . , arc 11:k P.,Euov •v~ov Y•<:-
~ t = piatrt P.-elioul. lloţile carului coriemplat cu Iezcchiel aunt de aisolit ('VJ'":1fl
- C i l cu topazul, i leazl din 8"olul al XV-iea i.Hr.
ca mai l>WWhill 1 ~ _trage nwncle de la Tutaaoe (în Sparua), dupl 1 ~ -
O --1:H-..&
H14 ~ . îl"llllUlw (cf.Icz.1,16-24)
t-:!:.,~
Biblie (cf. ' :
•
„ e ale c:crpului Cite o tcheml .,...opo1ogicl dos înliJpitJ la
·- •·7"7)
_ __ TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ:
_ _ __.:.:=..::::.....,;:___:_...!-.. _ _ _Capitolul
__:,__ _ 10 _ _ _ __ 209
tai, de când ţi-ai s8rguir m inima ca s4 înţelegi fi s4 te
smereşti înaintea Dumneu11b,i 1411, cuvintele tale au fost
înţelese şi din cauu:, cuvintelor tak eu am veniL (13)Şi
îngerul pdzitor al Persiei mi-a stat bnpotriv4 doM4uci fi
una de r.ile, dar iattJ ct1 Mihail 1 J6, unul dintre îngerii
pdzitori, a venit ÎII ajutorul meii, şi e11 l-am li&at acol,o pe
îngerul piWtor al regilor Persia. (l 4)Şi am 11enit ca •(i.
fac cunoscut ceea ce ~ va i,rtlbnpla popor,,ba t4M la
din urmtl»
În aceste condiţii, Domnul îi rezervă slujitorului său o viziune
foarte importantă: nu mai este vorba de animale în~imâutJltoare (cap. 7),
nici de ţap şi berbece cu coame (cap.8), ci profetul este introdus în prezenţa
unui personaj supranatural superior îngerilor Gavril şi Mihail,deosebit de
cei doi. Noi credem că profetul este introdus în prez.enţa "Fiului Omuhu"'\
care i se arată lui Daniel sub înfilţişarea unui om îmb~ în ""veşminte de
in, iar coapsele lui încinse cu aur curat, aur pur "(v.S). Intr-adevăr~ aceste
trăsături se găsesc în descrierea "Fiulai o...hu... din Apoc.1,14-15 şi 2,18.
Veşmântul de in era specific sacerdoţilor din Vechiul Tectamem
(Lev.16,4.23; Iez.9,2.3.11). ~ afinnapi sunt întlrite şi de v.6 unde
personajul apare descris în oompatape cu obiecte de preţ şi fenomene care,
prin definiţie, reprezintă lumina: "Trupul lui era ca şi crisolitu/, faţa, lui ca
fulgerul, ochii lui cajldcdrile de foc, braţele şi picioarele lui aveau aspectul.
aramei lustruite ... ". Probleme însă face expresia ~ ~ (= aur de
Ufaz), deoarece, ca localitate, Ufazul rămâne wt loc necunoscut. Nici
propunerea de a corecta textul ebraic în ~'lN (=Ofu), ţara de aur, nu este
acceptabilă 1137 . Montgomey, pe b.u.a Scptuagintei, crede că l!) (fdz) este o
specie de aur sau calitate de aur şi că în loc de~ ('ufaz) trebuie să citim
't!l, (= ufaz)1 131 . Noi traducem cu "aur pur".
Acest personaj este văzut de profet după încheierea perioadei de
post şi când se afla pe "malul .fluviului celui mare" (v.41 ceea ce aratl că
exilaţii evrei se găseau amplasaţi sau iubeau malurile râurilor (cf.8,2). Cât
priveşte postul lui Daniel, după indicaţiile cronologice, a awt loc în timpul
sărbătorilor Paştelui şi Azimelor.
Vorbul ill}lm este un termen tehnic ca în Ezd. 8,21 cu sensul de a llC air'IW, • M
'
IJIOl'titlca.
uu °'lQ');) cf.10,21;12,l. M.Delcor (.cil. p.46) augoreazl ci &'Yffll o vocalizaro difcriti ti o
modificare consonaticl a ridlcinii JDld. divinita• cananeanl caro ..,.,.. pc o ltell co da-
im M. Delcor, i.. J;11,w, p. 207.
m,lbidem
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1O
___________ TRADUCERE.....,:_ ____
ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
_ : _ _ . ; _10
_ ______ 211

210

etul cuvintelor lui ca vuietul unei mul,timi" (v.6) este

. ..
Ex-pres1a sun
. r. • ·o asemenea revelaţic·
24 folosită la descrierea teo1arue1.
1
1 pe
~re~uată ~ e~ t~varăşii lui Daniel. încât la auzirea glasului ceresc "o
1-a m ~ t a ,.A-,t asupra lor şi au fugit să se ascundă" (v.7). Aceasta
c-n
mare spazmă a UU"e vorba de o viziune extatl' că , ,ln) , c1. d e o apanµe ..
~·~"A 00 că est
st din unnă termen desemneaz.ă fie un fienomen (cu nnYT şi.
(ivno). ce di · ă ( f 8 26)" 1139 La fi l
1NUl cf.l,15;8,15;10,6.18), fie o manifestare a~ tt".' _c . , . .. _e_,
schimbarea la fată a Mântuitorului (Mt 17, 1-~) 1-a wnut_pe cei trei uceruc1,
· arătarea pe drumul Damascului l-a copleşit pe Saul din T~ (F.Ap.9,7).
iar Daniel „a văzut această vedenie_"(v.8), însă s-a schimbat la faţă,
şi-a pierdut vlaga şi a căzut "înmărmurit cu faţa la pămâ~f' (v.9).
v bu1arul folosit în v.9-11 depinde foarte mult de Dn.8,16-18 ş1 9,21-23.
:exemplu, în v.9 verbul l)'.)1 este acel~i ca ~ 8,1~. Totuşi, ~ecler~
îngerului are un efect mai deosebit asupra lw ~~el decat ~ a 1~ Gavril
din cap 8 "Efectele fricii sacre sunt mult ma1 bme descnse: schimbarea
• • &. 1 x-::ftt t »1140 Pr fi tul
feţei, piezderea conştiinţei, căderea cu 1aţa a pc2.11 ~ ~ c. " oe
experiase ceea ce a fost anunţat cu aproape două secole mamte: Nu te te"":·.
că Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, că Eu sunt Dumnezeul tău. Eu ,p
dau tărie şi te ocrotesc şi dreapta Mea cea tare te va sprijini" (ls.41 ,10). Şi
mâna care s-a atins de el (v.10) i-a dat putere atât fizică, pentru a se putea
ridica, cât şi intelectuală, pentru a înţelege ceea ce este scris în "cartea
adevărului"' (v.21 ). Interlocutorul lui Danie] adaugă : "Nu te teme" (cf.v.19),
expresie care se găseşte foarte des în Scriptură (cf.Gen.15 , 1;21,7;26,24;
lez.2,6;3,9etc). "Este o formula revelationis care introduce o vedenie despre
mântuire. Mai particular, ea este răspunsul sacerdotal la o implorare
individuală; exemplu, rugăciunea de umilinţă a Anei după care preotul Eli o
primeşte cu o formulă de pace. Plângeri 3,57 arată valoarea tehnică a
acestei formuJe" 1141 . Aşadar, rugăciunea lui Daniel a fost auzită în ceruri
încl din prima zi a postului, "din ziua cea dintâi, de când ţi-ai sârguit
ini"!°··· cuvintele tale au fost înţelese ... şi eu am venit" (v.12), însă îngerul
păzitor al Persiei "i-a stat împo-trivtl douăzeci şi una de zile" (v.13).
Expresia trO m:>'»l 1'0 (= şeful împărăţiei Persiei) arată concepţia despre
îog~ păzitori ~ popoarelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, existenţa
~• lupte ~lice_ în ceruri. Nu cunoaştem originile acestei idei. probabil
~ ~ncepţiile politeiste ale popoarelor vecine. Titlul de "şef', "print" dat
mgerilor popoarelor este clarificat de textele de la Qurnrân1142 .
1u, Al..aa,cque .
IUpCri« '.u li;_e, p.154. Sw. 9-111 trage concluzia de aici ci Daniel cca şi inferior ti
nu era.Dar"': ţo El ~ inferior lui Aghen, Zaharia ti Maleahi, ci "ei erau profeţi ~ ci
· 'JlP'Ul'l: verbu) folosit presupune atit forţa fizici (lcz.3O,24;34,4;0s.7,15), cit p forp
11... M. era IUpenor
Deloor, Le li,r# P .....
pentru ci ci v · ·
- VIZ1unea fi· c1· nu o vld."(lb1dem, n. 4).
1u1A'•-·- --. . 208.
Ll42] ~ • ~ /i,,,-e, p. J 55
· ua, ~ op.cil., p.375.
Vedenia promisă profetului "pentru zilele cele din urmif' (v.14) în-
cepe la v.16 prin apariţia îngerului Gavriil, tâlcuitorul celor scrise în "cartea
adevlnllui" şi µne până la sf'arşitul c:hţii Daniel. Autorul reia expresia
profetică "be-aharith ha-yamim" pentru a desemna aceste zile(cf.
Is.2,2;Iez.23,20;30,4;48,4 7;49,39;Iez.38, 16;0s.3,5;Mi.4, 1). în afara cărţilor
profetice această expresie se mai întâlneşte în Gen.49,l;Num.24,14 şi Dt.31,
29. Ea se traduce cu "la sfârşitul zilelor, în viitor", deşi expresia ebraici
presupune o succesiune. Totuşi "este perioada finală a mântuirii, era me-
sianică"1143.
c) Reacţia lui Daniel şi răspunsul îngerului (10,15-19)
(l 5)Şi pe când grăia cdtre mine astfel de cuvinte, mi-am
întors privirea spre pământ Ji am amuţit. (16)Şi iat4, cel
care avea înfăţişarea fiului omului s-a atins de buule
mele; am deschis gura, am vorbit Ji am ds către cel ce
sta înaintea mea:«Stiip~ din cauza vedeniei nelinişti
1
m-au cuprins şi am rilmas fără putere. (l 7)Cunl- '" poate
un slujitor al Domnului Cllffl $lini eu sd grdiascd ca 11111
Stdpân, cil iatiJ de spaimiJ îmi piere toată puterea Ji $14-
jlarea nu mai ribnâne în mine?» (18)Atunci s-a atins
iarăşi de mine acela care avea înfdNarea unui om, m-a
atins din nou şi m-a întărilus. (19)Apoi mi-a ds: «NIi te
teme, om plăcut lui Dumng.eu' 1 ~: Pace ţie! Fii tare şi
curajos!»Şi pe clind îmi grilia mi-am reprimit forţek şi
am ds : «Spune, StiJpline, cilci Tu m-ai intilrit ! »
Începutul dialogului (v.15-20) este destinat reconfortării vizionaru-
lui, rămas fără cuv~t şi cu privirea îndreptată spre pământ Prin atingerea
buzelor (cf.ls.6, 7 ş1 Ier.1,9) de. către cel "cu tnflJţişarea fiului omului" s-a
deschis gura profetului. Intervenţia noului personaj nu bulversead, ci dim-
P?trivă este binefiicătoare pentru profet. Versetele 16-17 împrumută o parte
din vocabularul v.8. Daniel îi explică îngerului, pe care-l nwneşte "stdplJnul
meu", că datorită vedeniei "nelinişti m-au cuprins şi am rămas flrl putere"
lb'
textele de la Qumrân expresia apare do 12 ori ti_ao traduce cu "la sf1rfitu1 zil•
114J 9
1~m: an
lor , fi înJelegAndu-se in sens eshatologic (c[Louis F.Hartman şi Al.Di.Lelia, .,,_dl.,
1144
p.293).
Textul masorcbc · are cuvintul aramaic hik pentru ebraicul lfk.
114, •
1146
morali IÎ spiri~~ (Ot. l,3~;3,28;1s.41,7).
Unele comentam traduc prm : "om al vedeniilor" (cf.ALacocquc, u/iv,-...p.1'6).
 ŢRADUCE RE ŞI EXEGEZĂ : Capitolul 10
ltl

. . ,.c,t cuvântul on"~ ce descrie, de obicei, durerile naş.

(v• 16). Aici se folos..,,,~

1147
e
terii (cfls. , ) ~ 18 Îngerul atinge a treia oară pe profet. "Formula re-
13 8 Capitolul 11: PROOROCIE DESPRE
. -~ v~rse 12 0 'regăsim în v.19. Aici însă profetul este numit "om REGII PERSIEI, EGIPTULUI ŞI SIRIEI
velatiom_s din v. ',, Expresia· ~Nl pm (= "fii tare şi curajos!") cores-
p.lăcut lm Dumnezeu . · , , ,. .
. . greceşti fppwow 1ecx, uyl<nve ce aparem 2M.ll,21 ş1 Cu cap. I I suntem în inima mesajului dumnezeiesc transmis de că­
punde e_~lasii_ei_ Cu except1a intervenţiei din 12,8 acest verset constituie ul- tre Înger. Acesta urmează cronologic desflşurarea istoriei secolelor N-V
la autoru c ci. ..- . ,. stil direct î.Hr. într-un mod aluziv şi criptic. Cele descoperite au ca scop sA plaseze
timele cuvinte ale lui Daniel exprimate m .
circumstanţele prezente într-un orizont viitor. Este vorba de o teologie a is-
1148 toriei, pentru că aceasta este preuntată ca rea1iz.area unui plan elaborat "'"m
d) Anunţul profetic (10, 20 -21) ceruri" şi condus de îngerii păzitori ai puterilor lumeşti. Avem astfel în
cap.11 o primă tentativă iudaică. după lista popoarelor oferită de Gen.10, de
(20)EI mi.-a zj.s: «Ştii tll per,tr11 ce am venit la fi.ne? Acum
a constitui o istorie universali 154 •
mă întorc să Jac război împotriva îngerului păzitor al
e11
.d :,J w1i,,,. l -~:# a/, În primele două versete se face aluzie la epoca persană, deşi nu se
Persiei şi când Eu Mă voi uce, ......a ingeru pa~or citează toţi împăraţii Persiei, nici toate evenimentele din frământatele lor
Greciei va veni. (21)Dar, e11 îţi voi~ ceea ce este scris domnii. După aluzia la expediţia lui Xerxes împotriva Greciei (aprox. 480
în cartea Adevărul.ui. Nimeni, n11 poate să mă ajute mai î.Hr.), trimisul ceresc nu menţioneaz.ă decât venirea lui Alexandru cel Mare
bine împotriva acestllia decât Mihail, îngerul vostru în anul 336 (v.3-4).
păz.itor.» O primă perioadă, mai amănunţit evocată în carte, este cea a diado-
hilor Seleucizi şi Ptolemei (v.5-9), care şi-au adjudecat cele patru regate
După a treia atingere îngerul reia firul descoperirii care constă în a constituite în unna împărţirii imperiului lui Alexandru. Potrivit v.5 IDl se
anunţa ce stă scris în "cart.ea adevărului" . Prin aceasta trebuie să înţelegem o mai face aluzie la soarta Macedoniei, Greciei, Asiei Mici şi Babilonului (sau
realitate cu multe dimensiuni1150 . Nu este voma de "tablele cereşti", ci de Persiei), ci ]a împărăţia de la miaz.ănoapte (Siria) şi la împărăţia de la mia-
scrierile profetice. zăzi (Egiptul). În acest caz., Palestina a fost adeseori câmpul de dispută între
Îngerul anunţa că se întoarce sâ facă război cu îngerul păzitor al cele două noi puteri.
Greciei (cf.v. 13 ). Expresia "pentru a lupta împotriva îngerului Persiei" a A doua perioadă evocată este cea a lui Antioh cel :Mare (v.10-19).
fost înţeleasă ca o luptă a îngerului împotriva îngerului Persiei. "Verbul N~'> În locul lui va veni Seleucus IV, căruia autorul îi rezervă doar v.20. Istoria
= a ieşi redat prin a veni trebuie înţeles aici în sens militar " a ieşi în campa- se derulează rapid Începând din acest moment, rivalitatea între cele două
nie", sau "a ieşi în ajutor" (cf.Dt20,1;21 ,10)ud.9,29).
1151 împărăţii ew1oaşte apogeul, deşi se petrecuse căsătoria lui Antioh II cu
Ciae li fae 66Mibail, îngerul vostro puitor"? Nimeni altul decât Berenice, fiica lui Ptolemeu II (v.6). Războiul continuă şi sub Antioh m
arbangbdul Mihail, menţionat şi în Apoc.12, un capitol aproape exclusiv care anexează spre anul 200î.Hr. "ţara strilucirii", adică Palestina (v.14-
rezavat sorţii lui Israel la sfârşitul timpului, apărătorul "fiilor lui Jsraef' 16). Conflictele continuă până la moartea lui Antioh m, căruia îi unneaz.ă
( 12, 1), ce va juca un rol preponderent în această ultimă perioadă când Israel Antioh IV. Acesta din unnă a trimis pe Heliodor "în locul care este gloria
estclagreaîocacare. regatului" (Ierusalimul, v.20) ca să adune dările.
În locul lui va veni "u batjocoritor.,, cu care începe perioada a
treia şi ultima din istoria relatată de cartea Daniel Aceastl perioadl este
foarte bogatl tn evenimente şi remarci temporale. O aluzie la detronaml
marelui-preot Onias Ul în anul 170 (v.22) ~e unnată de pregltirea -Iăzboiu­
lui împotriva Egiptului (v.23-25). Dar, "batjocoritonal'", Antioh N, îşi va
1147 M.Ddcor
uu • Le lâre, p.213.
~~~~ propune ordinea unnltoare: 20a,2la,20b,2lb. Mulţi autori consideri. de
Montgomery compari acoutl tcnaat.ivl cu cea a lui Polibiu (/,.,,;; I, l, S), care, Qpâv la
114' Ginsber incepe cap.~ 1:
IJCt ll$4

a •--Jg ~pune~ onpoalul aramaic a v.20a avea la început cuvântul Nil =i.atl. dar 1- Roma în aawl 166 (cam în aceeaşi perioadl cind·... ~ ~~ fi.Dali a cifţii Daniel
.. _onnat imr;an JdcrN>mt: • în fonna pe care o avem astlzi) a încerc:at sl araţo ct &pfQll)e întreaga lume era IUb
mo A.lacocque Le Li -_.v pnn trecerea in ebraici (A.Lacocque, p. l S8).
1151 M Oei ' .,e, p.158. stlpânirea romani.
cor, Le li„e, p.214
 TRADUC ERE Ş
I EXEGEZĂ: Capitolul 11
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 11
21, -------- --~..... ..:..---- ~----~ - - - 215
• • A triva ••Legământului cel sf~nt" (v.28) prin pângărirea
îndrePta atenţia şi_ unpoă,.; .,, şi· "J·ertfa de fiecare zr o vor da de o parte şi vor va deveni tare, regatul "4i ,e va prab11Ji fi împclrţi 4Mp,J
. sfirJ:-( ŞI a cet ~,, sfâ . ,, I cel.e patru vanturi ale ceru"4i, flJri ca &4 rdmJJntJ
"locaşu I u, "'' .
A

'usmrit' (v.31). In arş1t, poporu care cunoaşte

pune fn loc ur6c"',~r ji) şi "cei mai înţelep,ti" (v.33) ce vor învăţa pe cei urmaşilorlui, nici n11 va avea p,,tere ca mai înauru fi
pe Dumnezeul stJu v._ de sabie şi Joc, de temniţă şi pustiire". Revolta lmp4r4ţia l,,i
va fi sfaşia14 fÎ împibţitd altora dec/Jt la cei
• ,, or cădea un t1mp din neamul "4i.
mulf1, v . . ca" tin ajutor" (v.34).
militară este pnvttă Apu~ersetele următoare, activitatea asideenilor (hasi-
Recunoaştem,ti~ui Iuda Macabeul, în rândul cărora îi întâlnim şi pe După părerea unor comentatori, v. l se leagă mai bine de cap.10, ce
......, cf.·IM2.:,42) ataŞat"
.a:-
kir ) Numele acestora din · urmă reia · o expresie
· r.,oI0s1-
· descrie războiul eshatologic şi "ceresc" (cf.lez.38-39;Io el 4; z.ah.12-13;
"cei înţelepţi :;5 •~orl>eşte de Sluga Domnului (yaskil). Ceea ce s-a Is.24-27)1 l.S9, alţii consideră că expresia "şi eu în anul dintâi al lui Darius

=i~ ::
tă în Is.52, 13 5:t '.
e în sens individual, se aplică, în Daniel, grupului
spus de_Robul .r:mn•a:'pentr u credinţă (v.35). Cu toată opoziţia „celor in-
de fid:~ ridica împotriva "oricărui dumnezeu şi împotriva
ţelep,tz '
Dumnezeu1u1 umnez.d e,·/or" (v 36) fficându-se pe sine dumnezeu (aluzie la
. . . .
. . • ) "deus epifanes". Desfăşurarea evemmentelor sub Anti-
autodivtrozarea sa , . · •· ti.hristul"
oh IV este raportată la apariţia unlll nou personaJ, an . . . .
La versetul 40 începe o nouă perioadă profeucă cu refenn clare la
sfârşitul persecutorului (i~w) ce ~ ~a ~~pia la '<i?. n));t="vremea sfâr-
·t I .,, ( 45) fără ca cineva să-1 vină m aJutor. Imagmea este paralelă cu
ŞI U Ul V. ' · ~· .,, (2 45· 8 25)
cea despre căderea pietrei ''fără interven,aa unei. mami , , , .
a) Introducere: evocarea rapidă a epocii persane
şi a cuceririlor lui Alexandru cel Mare (11,1- 4)
(l)Şi eu, în anul întâi al lui Darius Medut1 155,
aproape tk el ca să-l ajut şi să-l întăresc. (2)Acum, deci,
-3 H 6
îţi voi face cunoscut adevărul: I atil., trei• regi ~ vor.
scula în Persia, iar al patrulea va stăpani bog4ţu ""''
mari decât ceilalţi toţi şi c8nd va fi puternic, graţie
bogăţiei sale, va ridica pe toţi tmpotriva regelu.~ Gre-
ciei. m1 (3)Un rege vitear. se va ridica fÎ va st4plun pate
mari ţinuturi' 151 fÎ ,ia/ace dupd cum ,ia voi. (4)Dar ca,,d
IU,Seftaa
pe,te: "regelui Cirwi'; Teodotioa: Cirus.
m, Conform~ flcutl de Montgomery (op.cit., p.260) trebuie sl excludem din
mir pe Darius Meclll; unii c.ercdltori consideri el Darius este contemporan_ cu ".12~
~:r::
Meduf' este un adaos. Într-adevăr, menţionarea lui Darius este nepotrivitl
deoarece întrerupe continuarea ideilor din versetele precedente.
La versetul 2 se menţionează clar scopul dialogului: "şi acum ~ti
fac cunoscut adevarur 1160 , aluzie desigur la epoca persană. Cercetătorii însă
nu sunt unanimi în a identifica pe cei patru regi. Succesiunea acestora ar fi,
după Porfiriu: Smerdis, Cambyse, Darius L Xerxes1161 ; după Montgomery:
Cirus, Xerxes, Artaxerxe şi Darius III Codoman. Otto PlOger crede că este
vorba de cei care au avut tangenţe cu comunitatea iudaică: Artaxerxe I (465-
424) contemporan cu Neeemia, Darius II (424-404), Artaxerxe Il (404-359)
sub care se situează misiunea lui Ezdra şi Artaxerxe m. Driver, plecând de
la expresia "va fi puternic prin bogifţiile sale, va ridica pe toţi împotriva re-
gatului Greciei" (v.2), crede că este vorba de expediţiile lui Xerxes împo-
triva Greciei care s-au încheiat cu dezastrul de la SaJamina, din anul 480.
Deşi această idee este conformă cu Septuaginta şi Teodotion. Montgomery
crede că ~y (.., împotriva), nu se găseşte în textul ebraic care are n~ şi deci
nu poate fi vorba de Xerxes. Nici părerea lui Bentzen, de a înţelege cuvântul
sta"! nt{ ca fiind echivalentul lui~, nu poate fi acceptată1162 •
Versetul 3 face aluzie la Alexandru cel Mare (334-330), un ""rege
puternic" ce va stăpâni "peste ţ!nuturi" şi va face "ceea ce i se va pt'Jrea
bun", adică "dupd cum va vor. 1n ultima expresie autorul sfânt vrea să ex-
prime puterea irezistibilâ a lui Alexandru.
Cu toate acestea, v.4 aminteşte de prăbuşirea marelui regat mace-
donean şi diviz.arca lui între cei patru diadohi. Acest verset R':
în paraleli
cu 8,8, explică temxmul "va fi zdrobit" cu aluzie la "corn" 163• ~
imperiului în patru regate, anunţată deja în două Iânduri (7,6;8,8), şi evocată
din nou aici, în favoarea celor patru generali Casandro, Lysimah, Seleucus.
şi Ptolemeu, "dupd cele patru vdnturi ale cerului", ''flird ca s4 ri1mdnd

Al palnllea, nu Cite Darius ID Codoman (336-331) învins de Alexandru, ct mat 11

- m, H.LGinsberg tra<b:e astfel: "1i ea, (îngerul) din anul fnt4i (.m~ al ht.i Damu, , t ~
m, ~ cel Mare (486-46.S) care a întreprins O expeditie în Grecia în anul 4801. J:h· .mult (W>» pentrw a intdri ... " (art. Ihuul, în "Ency,clop«lia Biblka ... ll col 693).
~ Peter Contease (op. cit.,p. I 70) considri el 1 l,2ab rezumi în câteva cuVU1te mat 11
'° Reluare din 10,21 unde fonnula "te mai explicitl.
m, de doul sec:_ole din illoria Babilonului (538-333). . co-
11 1
' Cf şi E.Bick.ennan, op. cil., p.178.
Cuvintul ~Jl?l)) (lllimlal = rept, domeniu) care apare aici şi în 11,.S este Wl araffl&1&JD.
11 2

'°:
' M.Delcor, IA livre, p. 219.
110
în acest sens AI..acocquo (p.161) propune sl se cit,eucl cuv&ntul ~"m)O'I cu '\O:i.)':>'I Oltn
rcspull7.Jtor ~eului mhnlllila; ,iQ ("' puternic) • cuvint folosit in pasaje~e unde
8,8, literal "şi în faptul de a so ţine pe picioan".
~ ( f.luptaR. lu, Dumnezeu in favoarea poporului du (Dt.10,17) şi mai pu'1Jl peJJll'U
.._.. c l 9,1;3R.ll,28).
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 11
216
. ,, datorat faptului cA fiii lui Alexandru (unu1 cu Roxana şi
unnaşilorlui s-a .tim) au fost masacraţi în anu] 310 1164 • Nu numai
altul !ferade, ne1etgil descendenţii lui Alexandru, ci va fi sfâşiat, sau smuls
· nul nu a treCU a
unpe · venit în Babilon şi l-a învins pe Antigon, la Ipsos. Sffirşitul v.S preci7.ea7A
cf. . 18 7-31 28). Acesta este sensul verbului ~ml
copac ( .1er. 1, 10 ' ' ' '
ca un ·tu1 rsetului ;,~N "T'.l~>'.l o'),nN'.,="sfâşiat şi Împărţit alto-
Sfărşi ve ~ .
. d . neamul /u t', presupune mtrebl}rea : cme au fost frustraţi
ro decât la cei in • b""? I n ceea ce pnveşte
. fim„ lui
. „ I i Alexandni sau D1ado n
6
de domndro.e, '"anun~tit mai sus. Cât priveşte pe Diadohi se pare că se face
A]exan am pod . - . Ann - . 11 6s
. · ·1 ...i:~ .. ....t-ii independente ale Ca OCICl Şl CIIllel .
alUZIC la nuci e u u ~
b) Ptolemeii şi Seleucizii până
la venirea lui Antioh ID (11,5-9)
(5)Regele de la mi.azări va ajunge puternic, dar unul din
cdpetenli/e lui va fi mai puternic decât el şi va domni şi
regat.ul /Mi va fi mai mare decât al lui. (6)Dar, după
cativa ani, 1166 se vor unf 167 şi fiica regelui de la miaZtki
va veni c4tre regele de la miazănoapte pentru a face un
acort/161, dar ea nu va păstra {orta braţului sdu' 169şi nu
va dăinui nici. e~ nici braţul lu.~· ea va fi dată morţii, ea şi
î.nsoţitorli ei, cel pe care /-4 zămislit şi aliatul ei în acele
vremuri. (7)Şi se va ridica în locul său una din odraslele
din rădăcinile ei şi va porni împotriva oştirii şi va intra
în cetatea regeJ.ui de la miaziin_oapte şi va /ace cu ei ce va
voi şi va birui. (8)Chiar şi dumnezeii lor, cu chipuril.e lor
turnate, cu obiectele lor preţioase de argint şi de aur, vor
fi duse în robie în Egipt şi va rdmâne câţiva ani departe
de regele de 111iaz,iino'fl!/e. (9)Acesta va năvăl.i în regatul
regelui de la miaylz/1 ' , apoi se va întoarce în ţara sa.
_ ~ersetele .5-9 evocă rivalităţile dintre Seleucizi şi Ptolemei până la
venirea lui Antioh III. Istoria, deci, se limitează la succesorii lui Alexandru
care .au avut impact asupra comunităţii iudaice. Versetul 5 priveşte rivalitAţi­
le lw Ptolemeu I Soter (30.5-28.5) şi Seleucus I Nicanor (312-281) după lup-
1164
11., ~~elcor, .u liwe. p.221 .
11" . ~(ALacocquc, .u livre, p.161.
11" ~ - ~ ~ sfâr1ttul anllor"(uleqea lanîm).
1 1172
""'-'l"Clla indici o cldtor' ,JI
Bcrcnice frica .
ie, " 1 • OIAI& I S, 18; Jud.12,9. Se face aluzie la cWtona ua
11 • T ~ . lui Ptolemeu II regele Egiptului cu Anti oh II al Siriei spre anul 2SO t.Jlr.
IIM Yntil _11DOda11: "ca scl statorniceaiccl pacea".
n~. L.......a~- . .,_
deu ~ 00m&wal IUbtlant.ivul "brat" ca aubiec:t ceea ce dl: -
1110 y......~~va.retane de forţl"
·-.:a,_,._,_._ .....:•• ~-(=cWtoria).
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: C•nitolul 11
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ : ._ _ _ _ _....
..:__·~...:..:.------
11
6, 17
ta de la Gaz.a clin anul 312. într-adevăr expresia danielicâ lYJY, l>';> "mul
dintre cipetenii" il desemneaz1l pe Seleucus, care în acelaşi an, 312, a re-
.
ca regatul lui Seleucus era mai mare decât al lui Ptolemeu. El îşi va avea ca-
pitaJa la Antiohia .
Versetele 6-7 relevă un eveniment istoric foarte precis: căsătoria
dintre Antioh IT al Siriei (Theos: 261-147) şi Berenice, fiica lui Ptolemeu II
al Egiptului (Philadelful : 285-247). Dar, la moartea lui Ptolemeu, Antioh o
recheamă pe prima sa soţie, Laodiceea (în 274), care se răzbună prin otrăvi­
rea lui Berenice şi a fiului ei . Ptolemeu m Evergetul (247-221), fratele lui
Berenice, îşi răzbună sora, cucereşte Siria cu fortăreaţa şi portul din An-
tiohia (v.7). Apoi se reîntoarce în Egipt cu 4.000 de talanţi de aur, 40.000 de
talanţi de argint şi 2.500 de idoli şi statui aduse mai înainte de către perşi
prin Cambyse (v.8) 11 71 . Fer.Ieronim, Beând aluzie la Porfiriu, confirmă
a~est fapt. De altfel, practica respectiva era clasică, de exemplu, la caldei:
"ln luna Adar, idolii din Susa pe care asirienii i-au dus, aceşti idoli au fost a-
duşi de Nabupolasar în cetatea Susa" 1172. La fel, regii asirieni au dus în exil
nu nwnai pe regi, ci şi pe idolii lor. Aceste practici permit explicaţia, în
'4
parte, de ce arheologii au găsit atât de puţine statui divine in sita la
săpăturile din Siria şi Palestina" 1173 • Amintim tot .la v.8 menţionarea
Egiptului în locul denumirii folosită până acmn "regatul de mia:rllzi".
V~r:setu19 face amintire de o invazie a regelui Egiptului în regatul
d~ nord, Sm~. .Dar, întrucât nu avem nici o atestare istorică şi întrucât su-
biectul ~ • -lipseşte, este greu de precizat ce vrea sa spună autorul sfănt.
De aceea ş~ ~verse traduceri ale textului. Driver a tradus: "Astfel regele din
su~ a v~mt. m regatul său şi s-a reîntors in propria sa ţard ". Bentzen,
Pl~ger .ş• B~ble de_ Jena~em traduc: "El s-a dus în regatul regelui de
m1azăz1 apoi s-a remtors zn propria sa ţar,r11".
c) Antiob m cel Mare (11,10 - 20)
(JO)Şi fecior11I IMi va pregăti rtkboiul p va striJnge
0
mulţime ~efor": şi va da ntlvalil peste el şi U va potopi, fi ·
va cotrop,, apoi se va întoarce şi va angaja riJzJ,oi p4n4
la cetaua lui illlăritiL 1171 (l l)Regele de la ~ va fi
amdr~ va kşi pentru a ~ l>aJe unpotriva bli, împotriva
1171
Y. K~fmann, Tlte Rdi/Jion oflnfNI, op. cit, p.12.
D.J.Wtaeman, CluOllida of Cit""'-" KÎlf«s (62$-SSI B.C) &11 BriâJ, M,o Lonch,
· l ·
19.56, p..50 la M.Dcl,w p 224
1173 ""'"• • •
.,,.._
M:Delcor, IA U11re, p.224.
1174
Ib1dcm, p.22S.
... - - proc,· 117.! Se
pt~pat• arc pesto tot. aiagu)arul. dar Tedlll e _ . ~dela plural la...,,_,,_
rcvcnand la plural Cf.H.LGinab«a fi J.AMaatgomery.
· · --•
 TR.Al)UCERE ŞI
EXEGEZĂ: Capitolu l 11
-----~ :::::.:: .::::.::TRADU ŞI EXEGEZĂ: Capi1olul 11
:::2:..CERE
.::::.= .===. :::..... ::..::!. .;:::..: .;.:~-- -- 219
• la ,niat,dn
oapte, care va ridica o mare oştire,
regel:
dar . ~
~a (regeblÎ de miazdnoap_te •": v~ cildea
n.) • în.
furtunl . I-au urmat cei doi fii 1183 : Seleucu s m (226-2 23) care a atacat
pro-
(Jl•Câ nd oştirea va fi nunicitd, inuna regelu, vinciile egipten e din Asia Mică. şi Antiob III (223-1 87) care şi-a
îndrept at
"""'" b,i. 1
c- âtn"a; va face să cauu „111.
~ ..1176
, dar nu va
atenţia spre E!f-p4împotr iva lui Ptolem eu Filopat or şi cucereşte în anul 218
se "" uig ~· _:_.,;c te ,._,, cetatea Gaza1 . în anul 217 Ptolem eu IV a travers at Iudeea ca să-l
. (l3)R ele de la """""" oap se va re1ru.o arce ,a· atace pe
trul:{;: 0
oşti,'! mai putern icd decat cea mntai şi dupd Anti oh. în lupta de la Raphia , Antioh a suferit mari pierder i (3M 1
de IO .OOO de morţi şi 4.000 de prizonieri).
aminteşte
va . de c:U:va am va veni peste el, cu o mare
un . rtlsttmP Victori a lui Ptolem eu repurtată asupra duşmanilor "va îngâmf a ini-
ua. (14"Ş'
ra b:,,;c
. ut•
_xurim • ,.
e conside 1 1 in vremea
ort.~ ŞI o c.""'" ma regelui"(v.12), adică, curajul, care-i lipsea de obicei, i-a revenit
iva regel w. ue -'- I a
r-- ultime se va scula unpotr ,. • (cf.2,3~ ).
aceea,
. •o ·m ameni
. viol.enţi din poporu l tau ~
se vor r,'d',ca
Oastea sirienil or a fost dusă "ca pleava de pe arie"(c f.2,35 unde veibul
~l
miar.tizi ŞI o • 11n d
să se împlinească vedeni a , ar se vor este folosit cu sensul de a duce ca vântuD în număr mare, "zeci de
pentru ca mii". Cu
ticni. (JS)Re gek de la miaz~o_apte_ va ~en1· ş,· va~id',c~ toate acestea "nu va fi puterni c". Într-adevăr, el nu a ştiut să
exploa teze
1!." • · · va b,a O cetate întarit
mtărtnm ŞI ă ŞI oştirea de miauh i victori a. Datorită caracterului slab, s-a întors Ia Alexandria pentru
a-şi
• l . . .
-:da, nici oştirea de a1utor a rege u1 ŞI nunen,. continua viaţa în lux şi desfrâu.
nu va , _
nu va avea fiorta
· J6:
. să stea împotnvă. ( 1 e. care
1c l . În anul 205, după doisprezece ani de 1a bătălia de la Raphia,
. va veni Antioh III adună o annată mai mare decât cea învinsă de Ptolem eu
„
unp iva
otr" bli vafiace după placul său; nunen i nu se va (v.13) şi
· ,. ,nnhiva b,i ci se va opri. m ,. "'l . ·"1178 •
tara stra ucirii şi
ajutat de Filip V, regele Maced oniei şi încuraj at de luptele interio
are din
ţme unr- v- ,. .1119 d ._,_ ă Egipt, în unna morţii lui Ptolem eu IV, a atacat Fenicia şi. Siria
distru erea va fi în mana luL
vin
· ă ! (17)El se va ec1ue L
fortă din tot regatuf 1# său şi va/ace o învoială Notăm că în acest verset întâlnim o preciza re cronol
un răstimp de câţiva ani". În versetele următoare (14,20, 24,27,2
ogică: "dupiJ
cu el. Îi va da de soţie ofu.că a sa, ca.sa.., a du ca.., JJU!l'e" ..
!
9,35,40 )
vom întâlni alte expresi i tempor ale care sunt în "în servici
dar aceasta nu se va întâmp la şi nimic nu va fi al. lu1. ul mesaju lui
• • • 1181 , va
potrivi t căruia evenim entele relatate sunt tot atâtea etape pe cale
(18)El îşi va întoarce prmre a spre ~ • care con-
ş1 duc la Sfârşit" 1185
cuprinde multe dintre ele, dar o căpetenie va pune capăf
Prin e>..l)resia "şi in vremea aceea, o mulţime se va scula împotr iva
insultei b,i fără ca el, să-i reîntoarcă insulta . (19)Apor,
regelui de miazăzi" (v.14) nu trebuie să vedem doar coaliţia dintre
îşi va fntoarce spre cetăţiJ.e forâf,c ate din ţara sa, dar se Antioh şi
Filip V, ci revolta unor rebeli din Egipt, şi prin expres ia ')Y.>Y ~~,,:>
t1a nnti,-.,; va cădea --=i IUl se Ya mai găsi. 20)A/J ul va
rr-•-, ,.
)-n
veni în locul bU care va trimiu un strang dtor de d'uri -" .1112 (=oameni silnici din poporu l tdu), evrei nelegiuiţi care l-au susţinu
t pe An-
tioh. Cuvânt ul ' l l nu trebuie luat neapărat: în sens de "fii", ci el
pentru gloria regatullli, dar în câteva zile, llO fi doborb t indică o ~
""prin mâine, nici prin război. tegorie de oameni , probabil cei ce n--au respectat Legea (D~,.: >
'l:1)1186,
sau cei din familia Tobiad e căreia îi aparţinea Iosif, colecto rul
1187 de ~
Cu versetul IO începe cea de-a doua perioadă istorică în ~~e. se zite , agentu l Ptolem eilor în Palestin a, sau chiar o parte dintre
iudei care
evoci domnia lui Anti.oh m cel Mare. Seleuc us Calinic os, regele Sinea, a au trecut de partea Seleucizilor. Oricare ar fi grupar ea la care se referi
invadat Egiptul în anul 240, dar apoi a fost învins, flota sa fiind distrusă de 0 autorul nostru, politica lor este condan matl cu vehemenţă. De
altfel, "ei se
vor poticn i", deşi au acţionat după un plan bine stabilit "aşa ca
să se im-
plineas ca vedenia".

1176
•
1177 T ~ • ~ are:"zeci de mii"; ALacocque: "miriade " (cf.u livre. •· op.~, • 162) 1113
P· ) · M.Delcor ci Seleucus Calinico s a avut un singur fiu. pc Antioh lll
1171 Expresii ebraici leha'lmi d hu.on arat! împlinire a vedeniei (Montgo mery, Of'·
c#., 9 ·
34 cel, Mare. El 1raducc
'~ 'f1!. • "o tari plural l'll = IIU ail, la singular l l l = flul 1iu. (IA li•rc.p.22.5).
ll79Saadia
ftlllllllld ". p....u- are· "l••acl" 1184 "ş · _. ~ . ,_
1 va pulrunu • paniJ "'cetotfl a lut cea întdritd" (v.10).
~ m:> cu sabie pornind de la arabul "kallat"=
. • ..___ . - •
uao 440). Se naşte întrebarea.: a cui cetate, a
sabie scurtd(Montgmery,p. . lui Aotiob sau a lui Ptolemeu ? "în baza verbului "'Wl\ oe implici
E~Clla lllii' ~•tocte, li.ol mllllwt6 cite atât de ambigui incit sunt posibile scimu1 de ostilitate, tre-
1111;n-ecc1 Clialca,op.ci/., p.270)
1111 ermenut clasic •-- .. fi
interpretln 1115
buie si întelegem o fortlreaJA a lui Ptolemeu " (M.Delc or, p.22.5)
A.Lacoc que, IA""'•• p.16.5.
Cf.l.ab. 9 ?- - re er1 ,_ . . .
IA uuulele dm Asia Maci.
. 1116
J.Collins, Daniel, op. cil, p .377.
; fiii ali •~~ utereaam _de notat ci Tallft1Mlul vede în "stringltorUI de dlri"
· 1117

~ . Le li,re ... , p.164). pe Matai•• M.Delcor, L11 livn .. .p.228.

220
TR \ ])\ CI Rl· ~l E:\ T (;J, 7 \ C:iri tolul 11

Versenil l 5_propun~-tot o dat:~ i~ori că . A. Lac~que crede că est

rnrba de cucenrea S1donulm m anul 198 (cf. Dnvcr ş1 Ploger). iar Mo
l · l " • .. •
mery cons ~eră că \'. 1 ace a UZie a ocuparea cetaţ.11 mtărite" Gaza, în
5 ntgo-
e
-- TRAD UCERE ŞI EXEGEZ A. . C . I
~ • ap1to ul 11

(o):JNJ. N7). Moartea lui Sclcucus este o bună ocaz·ie pentru gru
cca<;că de la Icrusah m sa se revolte cu ajutorul lui Ia
• V

fr Pai:ea grc-
son, atele hu Oni
221

1 1
f;
li I Acest Iason a reuşit sa se numească mare-preot în 1 ul c.
• V

. as
anul 201 u . • · h · .
rindtH lw Ant10 man sume, cu el gruparea greceaseă a 1
oe 1ratehu său, oe-
fi
în această situaţie. Antioh întâlneşte pc Ptolcmcu Filopator rnsal11n ( 174- 17 1). lason a fondat aici o cetate (x6l \~). uat puterea la Ie-
câmpul de luptă din Palestina ~ara strălucirii". şi a ocupat Bel.ani
. . " . . . . . .. a,
Samaria şi Gadara, meat nimeni nu I s-a 1mpotrm 111 '~~il 'C!l::{ f::''ta d) Antioh IV Epifanes (11,21-39)
• , . ,. 1189 · • ,- • ra
strălucirii") şi totul va.fim mana lui (\'. 16) · .
Antioh cel Mare Hca să supună şi Egiptul. de aceea o dă pe fiica sa 21)În locul lui se va ridica un hatj·ocortt·or
· · d , care nu avu-
Cleopatra fiului luj Filopator (Ptolcmcu V). dar Cleopatra a dejucat planu- ese mei un rept la vrednicia regalii· elva
• A •
·
..,
• . Yeni paşnrc şi
rile tatălui ci(Y .17). Această căsătorie s-a petrecut într-ade\'ăr în iarna anului s~ va fiace sta,:an JJ:Areg_at prur uneltiri. 22)Forţele de
194-1 93 la Raphia "ca să aducă pieirea _r/irii'' 9'.)_ dar "nu va duce la
11
a1utor vor da inapoi mamtea lui şi vorfi s"ărâmat
'J' e, de
asemenea şi capetema legământului. 23)Şi după ar ţa
• V •

1:hcindâ' .
r. v • l ian
Eşecul lui Antioh este amintit in v. i 8: " şi işi · a intoarce privirea J a~·uta cu ~ , se va folosj de vicleşug şi va porni şi va bi-
spre insule şi va cuprinde multe din ele". Este vorba de campaniile r UL cu puţin popor. 24)/n plină pace, el va veni in regiu-
impotri\'a insulelor din partea Asie i r-.1.ici şi a Greciei, dintre anii 1%-191 nile bogate ale provincieiT 195 şi va face ceea ce n-au fă­
În anul 191. însă. Antioh a fost bămt de romani la Tennopile şi ''pen~ cut părinţii lui, nici părinţii părinţilor lui; va împărti
prima dată in această regiune a lumii, Roma. în persoana lui Lucius alor săi cu risipă, pradă şi jaf şi bogăţii, şi va urti
Cornelius Scipion. inter.·i ne. sah·ând in extremis Egiptul" 119 1 _ Bătâlia planuri impotriva cetăţilor întărite, şi aceasta pentru 0
decisivă _ se, \'3 da în anul 190 la Magneziu. aproape de Smirna. oraş în Lidia vreme. 25)El va îndrepta put.erea şi curajul lui împotriva
19
(Tuma)· - _ Astfel, Anlioh de,ine vasal Romei: fiul său , viitorul Antioh IV, regelui de la miazăzi cu o oştire mare. Regel.e de la
a fost du s ca ostatec la Roma, el însu~i pl:'Hind tribut . Ne:wând ce face "şi-a miazfizi se va angaja în război cu o oştire mare şi extrem
întors faţ.a spre întăriturile ţării sale" şi obligat la plata unui tribut enorm s- de puternică, dar nu se va putea împotrivi, că se vor urzi
· f ·
a dcdat
• . la Je uuea templelor1193. 1n
• ,
această nouă "activitate", însă, "se va uneltiri împotriva lui. 26)Cei ce mănâncă la masă cu el
pot,c~,, va că~ea şi va pieri"(19b) . Intenţionând să jefuiască templul zeului îl vor prăbuşi, iar oastea lui se va sfărâma şi multe
Bel din E ~ m~-o noapte a anului 187, a fost omorât împreună cu "ai săi" victime vor cădea. 27)Cei doi regi, a căror inimă este
de către locwtoru ~t.ăţii veniţi să apere templul 1194. plină de videni~ vor rosti. minciuni la aceeaşi masă, dar
U_nnaşulw său, Seleucus IV Filopator (187-175), autorul danielic îi aceasta nu va reuş~ căci sfârşitul trebuie să vină la

~=
alocă un ~mgur v~r~t (v.20). Acesta şi-a trimis omul său de finante (YJ:\_1)) vremea sa. 28)El se va întoarce în ţara sa cu averi mari
şi inima lui va fi împotriva Legămantului sjănt; aşa le
la Ie~m cu nusi~ea de a adllll3 impozitul Templului, deoarece marele
va împlini şi se va întoarce în ţara lui. 29)La vremea
Onias III, ~ ~ Ptolemeilor, nu a dat tributul regilor seleucizi. hotărâtă, va reveni la miazăzi, dar sJarşitul IUi va fi ca
gătorul de dări, Heliodor, s-a deplasat la Ierusalim "gloria regatului"
începutul 30)Corăbiile din Chiti.m vor veni împotriva lui
~n~~?~ 11;:i_>, dar nu şi-a dus la îndeplinire misiunea; potrivit, 2M.3 a fost şi îl vor descuraja. Din nou, se 11a întoarce şi se va
1mp1ed.icat pnntr-o aparitie supranah, .... 1x "
~ •urn.,a, nu prin mânie, nici prin război
...
întărata împotri11a Legământului sjănt şi iarăşi
consimţi cu cei ce au părăsit LegămlJntul sfant
Ir:
11a Ibid 31)Oştile1197 trimise vor sta de partea sa pentru a
em. Expresia Jll"N;t \'\ i,u -
11119 Cf& . ~- ,,, ,r - cetate fortificată. pângări locaşul sfânt şi cetatea; ele vor face să înceteze
11 90 M. ' 9,11 , 41 , expresie ce provine din Ier3 19
.Delcor crede ins! că nu este b - • .
gipt., al "clrui nume este luatu vor_ a de O căsătorie, ci sufixul feminin se raportează la E· i 19~ Mis , •
manne medinah este probabil un ecou al expres1e1 mi§manne
. . . A ha' aret din Gen.
1191 A neon ca un substan · . . )
cocque, u livre, p. 166.
- La_ llv fenurun cfleş . 10,T"(Le livre, p.231 · 7 28 3
• - 9 (cf LHartmann, Dt. Lelia, op. cil, p.269).
11112 119 6 ~ · Dumnezeu"
11 93
Cf T1t. Liviu XXXVIII 39
• , -44 apud M.Del . ocumetUul de La Damasc 3, 11 : ei sunt "cei cc au abandonat Legământu 11ui
11114 Bouche -Leclercq , op. al , p.22 I a ud eor, p.23 I ş1 AL..acocque, p . 166. (~N J"llU JlN o:nm . cf. M.Delcor, Le uvre, p.241).
1197 I
D1odor din Sicili.a Strabon, E' . b.P • M.Delcor, Le livre p.232-233
' - U~e IU 1mpărtA ' · C uvâ ntul Ol\J'll , literal "braţe l e" v izează indivizii care au profanat Templu ·
- _ . __ __ _ şese fără rezerve această idee.
 TRAD UCERE ŞI E XEGEZ Ă: Capitolul I 1
221
jertJ,.a de Ji,,.ecare r.i ş~ vo~ pun~ ~n loc u~aciunea pustiirii.
32)/i va inşela pnn linguşiri pe cei ce au sdv~ •
fărădelegi împotriva legământului., iar poporul c fii
cunoaşte pe D umnezeu l sau va ramane statornic şi Uare
w WA
urma. 33)Înţelepţii poporul ui vor învăţa pe cei muqi11:Sa
dar ei vor căf!ea un timp de s'!!'ie, defoe, de temniţd ~
pustiire. 34)/n vremea c4deru lor, ei vor primi puţin
ajutor şi mulţi se vor uni cu ei., dar din filţdrnicie.
35)Print re înţelepţi., mulţi vor cddea ca sd se
lămurească, să se curăţească şi albeascd .,,and la
sFarşitul vremii, că trebuie să vină vremea rânduittl.
36)Rege le va face după placul sdu, se va ridica, se va
trufi împotriva oricărui dumneze u şi împotriva
Dumnez eului Dumnezeii.or va rosti cuvinte nemaiauzite
şi va reuşi până ce sfârşitul mâniei va veni, cdci cela ce
a fost hotărât trebuie să se împlinească. 37)Şi nu va lua
aminte la dumnezeii părinţilor lui, nici I.a dumneu ul
plăcut f emeil.or şi nici I.a o altă divinitat e, căd el se va
ridica deasupra tuturor. 38)El va venera în locul. lui
dumneze ul cetăţilor; va cinsti o divinitat e pe care nu au
cunoscu t-o părinţii lui, cu aur şi argint, cu pietre
scumpe şi c11 lucruri de preţ. 39)Pent ru a apăra cetăţile,
el va pune pe poporul unui dumneze u străin. Pe cei care
îl. vor recunoaşte, el îi va cinsti. şi-i va pune să
stăpânească peste mulţime şi le va împdrţi pământul ca
răsplată.
Antioh IV Epifanes , fiul lui Antioh cel Mare, ocupă un loc impor-
tant în istoria israeliţilor. "Fiinţl batjocoritoare", Antioh IV "nu m:usese
nici un drept la vrednicia regală"(v. 21), dar prin intrigi l-a convms ~
Demetrius, fiul fratelui său. La v.22 expresia "forţe de ajutor" nu treb?1e
să fie neapărat trupele lui Heliador, ci pot fi şi trupele egiptenilor, impotnva
cărora Antiob a întreprins o expediţie, fapt confirma t de doc~n ~le
pr°!38e, Punând stăpânire pe câmpii fertile şi asediind unele cetAţi m~te.
La lntoarcere se opreşte în iudeea şi se opune împotriva "Legdmâ ntul~, cel
~ânt"(v. 28) şi a "clpeteniei legămintului". Sa discutat mult despre.uien•
tI_tatea "clpeteniei legimântului". Majoritatea cercetAto~lor modenu
sideră că _este vorba de marele-preot Onias III ucis de Antioh. De altfel, e x·
cor;
fost ~nstderat de popor ca un sfânt chiar o figură mesianicâ (cf. 9 , 2~)- E ,
Ptesla "că,,_,. · l
. '
........,ma egământu1ui" corespunde expresiei "Cel-Uns" din 9' 2Jo-
(tnesia). Cuvântul n-ro a fost evitat de profeţi deoarece cunoscuse O con
IUi La,
con.i-:!:i 1cnnen folosit frecvent în documentele de la Qumrln referindu-IC la Jllerna,ru
TRADUCE RE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul I I
- -- -~ ------ ....:.. ...-~ --...:..._--~ - - - - 2lJ
taţie sincretisă,
dar în scrierile biblice de după profeţi a reapărut (cf. Textele
de la Qumrân 1 QH V,23~ 1 QS V,5 care confinnă această utifuare) . La fi-
nele cap.11 cuvântul va desemna chiar poporul şi religia iudaică1199 .
Expresia "dupd împrietenirea cu el se va servi de vicleşug'' (v.23)
să indice oare, vreo alianţă cu Ptolemeu Filometo r sau anumite relaţii
de
prietenie stabilite la Ierusalim, de exemplu cu Iason? Evenime ntele istorice
nu ne ajută în acest sens. M.Delco r (cf.Mont gomery şi Rinaldi) opteam pen-
tru a doua soluţie. Caracterul instabil, de multe ori excentric se potriveşte
afirmaţiei din v.23 1200. El a fost mai puţin promotor ul decât instrumentul
unei politici al cărei scop era ademenirea unei ~ din poporul israelit
Emil Schurer scrie: "o parte din poporul (lui Israel), înţelegând clasa
superioară şi instruită, şi-a dat uşor consimţământul său la proiectel
e de ele-
nizare ale lui Antioh Epifanes . Ea a mers chiar mai departe decât el în reali-
zarea lui" 1201.
Aluziile din v.24 sunt greu de identificat. Cert este că, potrivit isto-
ricilor antici, Antioh era în stare de orice. Expresia "va face ceea ce n-au
făcut părin,tii lui şi părinţii părinţilor lui" vrea să evidenţieze nelegiuir
ile şi
mârşăviile comise de acest tiran. "Cetăţile întărite" împotriv a cărora
pe va
urzi planuri swll, desigur, cele din Egipt (cf. IM. l, 19). Dar, reuşitele sale nu
vor dura decât "pentru o vreme", deoarece Dumnez eu va pune capăt nele-
giuirilor sale (cf.v.27 şi 35).
Versetele 25-28 descriu o nouă expediţie spre Egipt unde rezistenţa
se va organiza cu multă grijă şi "o oştire mare şi extrem de puternică"
(v.25) îl va aştepta. Cu toată scrupulozitatea cu care regele de roiavizi, Pto-
lemeu VI Filometor, şi-a pregătit defensiva, cu ajutorul generalilor, "celor
ce mănâncă la masă cu ef' (v.26), ţara a fost dată în mâna lui Anti.oh. Sun-
tem în anul 170. Ptolemeu VI, nepotul lui Antioh (Cleopatra, mama sa. era
soră cu Antioh) a fost nevoit să fugă la unchiul său Sfărşitul v.26
menţio­
nează un număr mare de morţi, ceea ce este în acord cu lM l, 18.
Cei doi regi "vor pune la cale vicleni în inima lor şi la masiJ„ vor
rosti minciuni" (v.27). Autorul danielic denunţă acest fel de prietenie. Intr-
adevăr, Antioh l-a detennin at pe Ptolemeu să încheie o înţelegere deosebit
de umilitoare pentru cel din urmă. Dar, aceasta fără succes (ll1~J:1 N~}}
deoarece egiptenii şi-au ales un alt rege în persoana lui Ptolemeu ~ fratele
lui Ptolemeu VI.Versetul 27 se încheie cu remarca "incd n-a venit sfdrşituf'.
1199
Cf E.Jacob, La tlta,ea 11mtie& d'NIW Tt.eo1o,;. a l'AltCÎOII T___., la M.Delcor,
Le livre, p.235.
1100
Cf.Polibiu (XXVI) şi J.Collins, Dania, op. cit., p.382-384. Cil priveşte persoana P mes-
chinlriile lui Antioh Epifanes, a se vedea O.Morkolm , ÂIIIÎocilO /VofSyrit,, 1966, cea
mai bun.I sintezl de pini acum asupra lui Antioh.
1201
A Hutory oftlte Jewut. Peopk iii th• Time ofJa,a, New Yodc. 1961, p.20, la
•·
A.Lacocque, Le livre, p.167.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 11
__u_c_E_RE~Ş~I~EXEG:..:::..=E=Z~k~·Capi=.!:=·ro~ru~l~ll~~----J25
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD

• . deoarece se .răspândise vestea că. Anti~h a murit, lason

Intre ni,
rusaiimului. Insă, la întoarcerea din Eg1pt, Antioh se va care erau de partea eleniştilor1 206 , de cealaltă parte, "poporul care cunoaşte
pe Durnnezeu" 1207 , cei ce rămân statornici, Hasidimii, Saducheii şi mai
preia conducerea esalim(cf. lM. l ,20), va pedepsi pe locuitorii oraşului
îndrei: spre Ieru se întoarce în ţara lui. Versetul 28 face amintire de "Le- târ.âu Fariseii şi Irodienii. Prin decretul regal erau pedepsiţi cei ce nu
sf'ant , dupăSfi~r·· Această exl)resie se găseşte în l M 1, I 7. 66 şi .în textele
1
adoptau obiceiurile păgâneşti ale grecilor. În această situaţie mulţi au apos-
g ăma'ntul cel• .an · să desemneze nu numai· contractul
"pare care teagă poporul
ta7Jat, datorită "linguşirilor". Mulţi, însă, "cei ce cunosc pe Dumne:zeu"
de la Qurrtrallulşisău şi formează inima religiei iudaice, ci, de asemenea, co- (l'>i1~N ,y··p) au rămas fideli Legii (Hasidimii). La fel "cei mai înţelepţi"
de ~e~~11ş · care observă preceptele Legământului"
I
1203
. (DV '>~">:lYJY.> = maskilim) 1~ capabili să "înveţe pe mulp~ (v.33). După
mumtatea 11
Antioh întreprinde o nouă camparuAe unpou:iva E gip · tul · ,. lM.2,42-43 partida Asideenilor ( = pioşilor) s-a alăturat lui Matatia Aceştia
1.:)(1 • • •
w m
. ului 168 "dar sfârşitul nu vafi ca mceputuf (v.29). In fruntea "vor cădea un timp" de sabie şi foc, de temniţă şi pustiire "(33b). Verbul
pn~fl~ ana debarcai în Cipru, posesiunea Egiptului. Succesul de scurtă l~'lJ:>'> arată în mod direct căderea "înţelepţilor" şi a "mulţimii" în timpul
unei o~e
durată I-a obţinut prin trădarea lw. Ptolem~u Makro. n, strateguI m· sul ·
e1, care persecuţiei ( IM 1,60; 2,29).
trecut de partea lui Anti oh (2M.10, 13 ). Invingă!orul a fo~t. întâmpinat, în În lupta lor, Hasidimii "vor primii puţin ajutor" (v.34). La început
3
apropiere de Alexandria., de co~~ul ro~ Gaius Pomp~ms, ce aducea numai Matatia şi fiii săi vor rezista decretului regal. Sfârşitul versetului
decizia senatului roman; romanu îl obligă să facă cale mtoarsă (v.30). aminteşte de cei ce se vor alia cauzei Hasidimilor, unii din dorinţa de a slujii
"Corăbiile de Chitim" desemnează flota romană mobilizată împotriva re- adevăratului Dumnezeu, alţii dimpotrivă "din foţămicie".
gelui cuceritor. Chitim, cum este în Septuaginta şi Vulgata, reprezintă in- Datorită acestora din 1lllm, mulţi dintre Hasidimi "vor cădea sd se
sula Cipru şi regiunile Mării Mediterane(Ge n.10,4;Num.24 ,24;Is.23,1. 12~- lămurească, să se curăţească şi să se albeasclf' (v.35). Proba la care sunt
Ier.2,10; Iez.26,6), deşi unii consideră că ar fi vorba de greci, seleucizi sau supuşi este descrisă folosindu-se tennenii care redau şi purificarea metalelor
şi curăţirea ţesăturilor (cf.Apoc.3,18)1209 . Partea a doua a versetului reia
romaru·1204 .
Văzându-se înfrânt, în drum spre Siria, s-a abătut la Ierusalim., expresia "mai este încă până la vremea rânduită" întâlnită deja în
vărsându-şi tot veninul asupra locuitorilor cetăţii. Cu aceasta s-a inaugurat 8, 17b;26b; I O, 14b, cu care autorul "inaugureaz.ă teoria, dezvoltată în cap.12,
perioada de persecuţie împotriva iudeilor. Un statut favorabil l-au avut cei potrivit căreia sf'arşitul trist al martirilor nu este ultimul «căci va fi un altul
ce au abandonat "Legământul Sfânt', eleniştii renegaţi(v.30), 11:a pâ:- la vremea fixată» 1210, fiind conştient că mesajul său priveşte ultima fazA a
istoriei.
v o µ o 1 cum îi califică IM. l , 11. După 2M 4, 7 ei sunt cei conduşi de preotul
. . În ':erset~le 36:39 autorul sacru dezvăluie, pe de o parte,
lason care au renunţat la Legea mozaică. Aceştia au primit aprobarea
sacrilegiul lw Anttoh Epifanes, pe de altă parte, arată un eveniment mai
regelui de a înfiinţa un gimnaziu la Ierusalim după obiceiul păgânilor. La 7 îndepărtat, de o mare însemnătate, venirea lui Antihrist, adversarul lui
decembrie 168 "oşti trimise de el vor sta şi vor pângări locaşul sfânt şi ce- Dumnezeu care va profana lucrurile sfinte, se va aşez.a în templul lui
tatea,_~~ face să înceteze jertfa de fiecare zi şi vor pune în loc urâciunea Dumnezeu şi se va proclama pe sine Dumne:zeu (cf.2Tes.2,4). Versetul 36
P" st!"" (v.31): :irnp _de trei ani practicile de la Templu au fost interzise. evidenţiazA tocmai blasfemia regelui care atinge apogeul prin auto:zeificarea
~n idol a f~t ndicat ş1 destinat lui Zeus; altarul de jertfă a fost spurcat cu . sa (IM I,49;2M5,7), ridicându-se deasupra tuturor zeilor (cf.7,8.20;~4;
sangele ~•-sero~~ aduse ca jertfă. S-a instaurat "urâciunea pustiirii" ·. . ll,3.16) şi chiar deasupra "Dumnezeului dumnaeilor". Am văzut în
<~· 9,27>- Dm poliucă şi culturală, persecuţia devine religioasă.
Antioh IV •· capitolele precedente că şi alţi regi au adoptat o astfel de practici
3
~ ~ celebrare regească lunară în onoarea sa şi procesiuni în onoatea
1w Dyorusos„ 12os.
. n,µ '"'""
u°'ExpreS1a ·v•)nl'J ··d
II esemneazl pe cet· cc s--au rcwltat împotriw Legii. 1n " ~
iudeu. Dev~ 32. ev~ dise!1s~unile ce s-au creat în sânul popo~~ flilor IIUIUllii IINpol,ivajiilor ~ n l , 2 IUDl uociap seJeucizilor (ldttba •• Allar)
parte, cei ce au săvarş1t fărădelegi împotriva Legământulut tl 1207
Esenienii de la Qumrân. urmaşii Hasidimilor aum aumip "cunoscltarii" (D')n')in HOlla-
1201 yot 11,14 sau "inteligentii" (D'.P30) in Bod. J,18 (cf. M.Dclcor, La ,.,.,..... • a-,...
2 M 5, llt u amimeş
tiwti, ..,j~,. ~ c4 "in trei~ 10 OOO aufo•t t4iali, iar a4i, cam tot atafUI ~ cM. rh, Paris, 1962, p. I O1-102).
"l'~ â"""1 _(cf Jean-Mane Camere, Conlal.e d arjewx '" livre tu DOJtilJ.. 1n °'
12
Malldl din ls.52,13 este raportat la IIUlikîD'lll din 11.32-33 (cf.H.LGrinsberg. op. cit.,
no, A.Jaubert, u, IU"_, Paru, 1991, p.57-60). p.385, n.145).lnterpretarea colectivl a Robului Doanahd este importanll pentru reledura
196 uo, textului în Iudaism (cf. J.Collina, Daniel. op.cit. p.387).
1
104
3, p.83, laIUIIJon u .
M Del tl'Alliluu:e da ac- 1,udaunu
,.. 1 ·
a,a abords u l'ere c.hritiDUU,
" Pari•'
A.Laoocque, u livr•, p.170.
llOJ 1.Collina, Daniel. ~• livre, p.239. 1210
cr. J.M.c · 'op. ~ - P-382 (ldtthn = romani ') Ibidem.
arnere, op. cu, p.55. a
 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul l l
__,,.· 1o~l~ul~l~l_ _ _ _
TRAD_::,_:=..U.:..C:..:E::RE~Ş:!..I~EXEO~~E~ZĂ:~•~r~....: _
126 - _______ 227

==
Anti h cel Mare, Belşaţar), dar Antioh este singurul
sfârşitul vremii" ('(P JW;ll) şi, deşi nu corespund reali•'lhi •
imprimându-şi chipul pe monezi, înconjurat de
•
(Ale~dru ce!~~
E
6 6
° · " la . . •-tU IStonce, se face
moartea lw Antioh Epifanes survenită după ··
~~•-~lua t ntl e 1211c;,Adam C.Welch afirmă că Antioh a fost mai aluzie m v.45
mscnpfla e,ncJ>«v,g · ·· · · · · Zeus Ol ymp1os
redeces · · săi şi a înlocuit zeu smeru pnn
· · de _I e ~ ~ după alţii 1~ Tabae în Persia, la 14
decembrie 164
amblţlosl de.cat p entat suo~•propriile-i trăsături (cf.v.37-38)1 notern~ne ş1 19 decembne 164). Aceasta perioadA a fost interpretată în trei
• • A

212 _ A.Lacocque
pe care -a reprez . . . . modun : .
considera că potrivit IM 1,41. Antioh a încer~t ~ msatmed monot~~m~ 1) Unii au văzut descrierea unei alt~ campmii a lui Antioh IV
1w
gân. Cert este că Templul din le!"llsabm a pn_Ill!_t n~el~ e te~np împotriva Egiptului (după anul 168î.Hr.). Este părerea lui Porfiriu, citată de
~ Olympios (fit Liviu XLI,20). In faţa a~tudini1 lw 1"WPoh„ zeitatea cea Sf.Ieronim (Comentari u la Daniel, 9,10, PL 25, col.572).
mai populară, Adonis-Tam muz (Iez.8,14) a pierdut teren . .
2) Alţii cred că este vorba de anumite evenimente care s-au petre-
v rsetul 39 dezvăluie scandalul ivit prin instalarea în citadela Akra
cut după anul l 71î.Hr.
din I ~ a grecilor (cf.JM.1,33-34), împreună cu "dumne~~\ !trăin" 1 . 3) În sf'arşit., alţii cred că nu este vorba de descrierea unor fapte
repre:zentând fie pe Antioh (O.Ploger), fie zeul Cronos, fie Zeul Sm . 1219
reale, CI de evenimente viitoare . Dimensiunile eshatologice sunt împru-
mutate din alte texte ca Is.10,5~31,8-9~Iez.38-39 etc.
e) Prezicerea morţii lui Antioh IV (11,40-45 ) Campania viitoare asupra Egiptului este descrisă în aceiaşi termeni
în care au fost descrise cele două campanii reale (v.40). Năvălitorul va veni
40)La sfârşitul. vremii se va război, cu el regele de la şi în "ţara strălucirii"' (cf.v.16) şi ""zeci de mii se vor priJbuşr (v.41). Prinue
miazăzi, şi regel.e de la muw'izi va veni asupra lui cu care cei ce vor scăpa de mâna lui sunt enwneraţi: &tomul, Moabul şi AmonuL
(de război.) cu căl.iireţi şi cu multe cordbii El va veni în Nu ştim datorită cărui fapt aceştia vor·fi salvaţi. cert este că popoarele men-
ţările pe care le va cotropi. şi le va străbate. 41)Şi va veni ţionate, deşi duşmane lui Israel, contnouie la crista1i7,area dimensiunii pro-
,; in ţara strălucirii şi. mul.ţi,
1 21 5
se vor prăbuşi, dar cei fetice a textului.
1220
care vor scăpa de mâna lui sunt: Edomul, Moabul şi res- Versetele 42-43 vorbesc de "comorile ascunse'" ale Egiptului,
tul jiUor lui Amon. 42)Şi va întinde mâna sa peste ţări şi probabil cele din templele zeilor, ce vor ajunge în stăpâniu•~ regelui de mia-
ţara Egiptului. nu va scăpa. 43)Şi va ajunge stăpân peste zănoapte. Libienii şi Etiopienii menţionaţi sunt supuşi şi ei regelui de mia-
comorile de '"" şi de argint şi rsie toate comorile Egip- zănoapte. Aceştia însă au văzut în Antioh eliberatorul lor de sub jugul ~
-tlllui,- libienii. şi Etiopienii
21
vor merge pe urmele lui. tean.
44)Dar zvonuri de la răsărit fi. de la mi.azănoapte îl vor Versetul 44 aminte$: de zvonmi "d,e la răsdrit şi de la miazdnoap-,
insp,wnânta 1i el va ieşi cu mare furie pentru a distruge te" ce l-au înspăimântat pe Antioh şi l-au .tlcut să-şi întrerupi din nou ex-
pediţia împotriva egiptenilor. "Furia grw.avă" ce-l stăpânea s-a transformat
fÎ nimici pe mulţi. 45)El va înf,ge corturile palatului s4u
1217
fntre 1'UU'e fi munJel.e
1218
c.el str4Lucit şi s/8nt; va veni în pedepsirea iudeilor. Autorul îşi i!MgineazA o intoarcae în forţl dirijad.
1221
sFar,iu,I IMi fi nimeni nu-l va ajuta. împotriva locului stint al lui Dumnezeu (ll~ = palat) : rcgdc va displ-
rea în această confruntare directă cu El, firi ca "cineva s4 li viniJ bt ajvtot"
. Începând cu v.40 istoria propriu-zisă încetează, oprindu-se la eve- (45b). Imaginea este paralelă celei despre cAdcrca pietrei fld "illlffwnţia
nici unei mdini" (8,25; cf. 2,45). Prin urmare, ..dispariţia regelui nelegiuit iD
mmente~e" survenite în _partea _a doua a anului 166, pe care nu le menţio­
Dea7.ă, ŞI mcepe profeţia. Pencopa v.40-45 se deschide cu precizarea "la teritoriul iudaic se situează în tradiţia profetici şi apocaliptici ; forţele ostile
lui Israel trebuie sA fie distruse în apropierea Ierusalimubd: "valea lui losa-
faf'1222 (cf.ler.2,35~25,31 ~Ioel 4,2).
Cf. B.1c:ktnmn. . .
::,,•""""6 tla S""4cidn, Paria, 1938, p.239, la M.Delcor, u livre,p.24,.
=..
1211
1212 J1.. o/du
J DIIIWi, Londra. I 9S8, p.67, la A.Lacocqiu, u livre, p.170
1m
111 ◄ Ibidem op. Cil, p.Ji7. cf. N.Porteoua, op. c.il. p.169-170 ,m M.Delcor, u u.,., p.246-247
m,T . uio Cuvlotul o,.-,;,JJ ( - bogl~i ucume) trebuia li fie cooaidarla ca un arainaiaPl (of.
l1lducerca •m.odall are: '"ud ~ --u" .
121' Alte._ .... __ _, M.Wagner, I);. /cdke/ad,M """,,....., . fi ... ....,_. . - ... re ,,,,.,.
.. ~ foloaeac deaumirea de "r...: .., (,.r u cit• H_,_,c1,, Borlin. 1 ~ p,7S). ,,
un a,r.,, r;l : Marea Meclitcnnl . Marca......,.i- ...... M.Delcor, li-,r• ... p.250)
Cf. Jud. s,.17 fi DL 33,19. •• Moaru. uu dupl Chuiel „Marea" ( - Meditennl) ,u, ..MWJtclo col Stllll" • golim Sioa (gth. 2.6)
•211 122
i M.Delcor, u Uw-. p.250.
~ liaa (d.7~ IÎ U,16.41).
 ŞI EXEGEZĂ:
- ---------=-=~:
TRADUCERE
...:::::~~~~~-
Capitolul 12
---- 229
.. . În ~cest context autorul carţii Daniel vrea sa introducă tema învi-
.d fr tul . "'°'., '
en I din morţi, care nu poate fi izolată de restul ,..~..+.i şi 01·ci· nu poa1e fi con-
rat„ a~en v.1-4 ca fiind dintr-o veche apocalipsă1227 _ fu limbaj da-
s1_ e_
Capitolul 12: ruchc, mv1crea, departe de a fi un fapt natural, este transformarea · litul ·
" "fi I I •n O · ,. ,. lSlae
ÎNVIERE ŞI ESHATOLOGIE. ANTIHRIST
W
m •~ ~ om? ua . ~1 ~u este o mtamplare câ îngerul Mihail atât de ataşat
figum _ fiu~m omulm dm cap._7-12 este cel ce deschide cap.12. Legăturile

Deşi carte.a Daniel şi-a atins scopul în 11,44-45 cu descrierea

morţii persecutorului, totuŞi cap.12 constituie corolarul întregii cărţi . Toate
afirmafii1e profetice îşi găsesc răspuns în primele versete ale acestui capitol .
La capătul apocalipsei care marchează istoria, autorul plaseazâ o profeţie
despre înviere.a morţilor (v.1-4) în formă poetica. Deci, se părăseşte dome-
niul lumii fizice şi se trece în domeniul lumii spirituale, câutându-se răs­
punsuri la întrebările: Cit timp mai este până la Împlinirea profeţici din
cap. 9 ! Cine vor fi beneficiarii riarusiei divine? Când se va realiza im-
piriţia mesianică pe pimânt! u ~. Câţi dintre cei rimaşi fideli lui Iahve
şi vor muri în timpul persecuţiei se vor scula spre viaţă veşnici şi câţi
spre osândi veşnici ?
Spre aceste probleme îşi îndreaptă autorul sf'ant atenţia la sfărşitul
operei sale.
Daniel 12 începe prin descrierea unui timp de necaz, "vreme de
strâmtorare" (v. I). Strâmtorarea va fi atunci atât de mare, încât va depăşi
tot ~ ce va fi fost până atunci. Trebuie ca Israel să sufere mult; forţa po-
porulw sfânt trebuia zdrobită în întregime. Pentru a reda cât mai bine
acest lucru, autorul se inspiră din cartea Ieremia. Expresia din v. l i1,~
llY = vreme de strimtoare este luată din ler.30,7 unde se vorbeşte despre
teama•~ Iaoov, ~ priv~ la eliberarea poporului ales. Autorul cărţii Daniel
duce mai _departe 1~,. ş1 ~~e eliberarea poporului Israel în perioada
eshato~ogi~ ~ hunu, când 1sraeliţ11 fideli vor învia din morţi. Toţi "cei vii"
vor fi lllSCilŞl ' '"a.n carte" şi sunt import.anµ în faţa Dwnnezeului Istoriei. "
Deplasarea_ accentului , de la comunitate ca entitate la comunitate ca fiind
co~ din «~>,. «cei înţelepţi», <<care învaţă mulp.mile », este fructul
acestm capitol cu cap.7 sunt evtdente. Cadrul marii vedenii a "Fiutu· Om
lui" d~ cap.7 este constituit pe sărbătoarea Corturilor, ce se pram~
de 7_ztle ş1 era„o ~b~toare de toamnă , motiv prezent şi în cap.12. Ex-
1228
w:;
presia de~ întalnita m cap.7, apare şi în v.l de două ori. Scosul ei
eshatologic este clar, dar aici JDJ este vorba de o speculaţie asupra
"sf'arşitul!li", ci o reflecţie asupra "ultimului"
1229
.
dintr-lDl "timp de
ln această perspectivă, suferinţele poporului
strâmtorare" aduc binecuvântarea finală. în paroxismul~ poporol lui
Dumnezeu este aruncat în "strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt po-
poarele", acesta fiind semnul unei impăcm apropiate. în profeţii "sfârşitul"
este întotdeauna iminent, de-<> iminenţă psihologică, însă nu trebuie con-
fundată cu iminenţa temporală.
Atunci poporul lui Dumnezeu va fi mântuit. m în totalitatea sa ma-
terială, ci cei ce sunt înscrişi în Carte (v. l;cf.ls.4,2-3). Cei care vor fi încă în
viaţă vor intra într-o "lume nouă". Cei răi vor ajunge în Şeol, locul clasic al
morţilor, privaţi fiind de "viaţă veşnică"; dimpotrivă, "cei inţelepţi" (muki-
lim cf.11,33) care "au fnvă,tat mulţimile" , îndrumându-le spre Dwnnezeu,
"vor lumina ca strălucirea soarelui ... şi ca stelele în vecii vecilor" (v.3).
Această vedenie a fost ţinut! ascunsă până la "sfârşitul vremii",
respectiv momentul în care circumstanţele cereau a fi fficută public, adică
timpul de persecuţie şi de răsturnare a situaţiei când cultul îşi putea relua
activitatea în Templu (cf.cap.8 şi 9). Pentru 12,4b este preferabil să adoptăm
lectura Septua&intei: cartea rămâne ascunsă "până ce mulţi vor cerceta-o
cu de-amănuntul şi va creşte ştiinţa".
Versetele 5-13 constituie concluzia cărţii. Doi oameni misterioşi
stau de o parte şi de alta a marelui Fluviu, în timp ce "Omul îmbrdcat in wş­
mdnt de in" -îngerul descoperitor-pune o întrebare legată de timpul

=
UDe1 transfo~ _soc10-filo:rofice importante. Cu luptele lui Alexandru şi
~ Imperiulw, •omul a devenit cetăţeanul lwnii (oikoumene). Într-o
~~ dar piihologic comprehensibilă, lărgirea orizonturilor la
. . . .1~e umversale a avut drept consecinţă atomii.area societăţii în
indivizi. 1n procesul de dezintegrare a structuriior soci.ale care 1-au
. deverul.
"Sfărşitului". Se repetă expresia "o vreme, vremuri şi o jumdlate de vreme"
din 7,25.

naturale, omul s-a văzut singur deci · .

problemele particulare care nu
mai ecau rezol te de .. • uruc, cu
va soluţiile colcctive" 1226•
1m
im CfP.Volz, op.cit., p.110.
llll Pr.prof. Dr.D.AL..-• ..1.-
UIU\IIIU fl
. Di
ac. Profn..
.ua,.E.Comit-,,iL
r-"-
. . .
.,c:c
ÂI'. . . . . bi/llicl. ele
. 319
P.
bit ·
Dupl plrerea lui M.Delcor cartea o..w . cfH.Riesenfeld (Jăw a,uuf.,,,,;, •c:it.,p.35):"RCIJattril4' IÎ motivolo topte dr oa-
au avut loc la Mcgbido au contribu' lacombiutJ cu anumite evenimente importante ce
rea Corturilor au •pcraDP inlr-o b1vi«e din~"·
1226
Apoc.16' 16' lt u.-....
formularea temei despre ..... ■-"""5"- ...
1...... on din nllcUt
m, A Lacocquc, u li.-,,. p.176.
AJ,1cocquc, u #ore, p.173.
 TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: Capitolul 12
230 _ _ _ _ _ _ _ _T_RAD
__ u_cE_RE_~ŞI_E_XEG_~E~Z~Ă~
: Cap:z:i=to=lu~l~l2:__ _ _~ _ 231

a) Triumful final al drepţilor (12,1-4)

A • Cei ce vor fi ~şi în ~ ~.v°,: trăi chiar daclJ vor fi morµ" . A fi
A

mscns m carte, respectiv cartea vieţii, mseamnă a fi viu, după cum " a fi
(J)Şi în vremea aceea'w', se va scula Mihail, marele vo-
şters din cartea vieţii " înseamnă " a muri "1237 • Când profetul afinnă că
ievod care ocroteşte pe fiii poporului tău, şi va fi O vreme
"poporul tău va fi mântuit" (O~>'l') vrea sa arate câ drepţii vor fi salvaţi de
de strâmtorare cum nu a mai fost de când sunt popoarele
la moarte, în timp ce ai celorlalte popoare (cf.11,44) vor fi destinaţi distru-
şi până în vremea de acum. Şi în vremea aceea, poporul gerii (hasmid, heherim).
tău va fi mântuit , oricine va fi găsii scris în cane. (2)Şi
1231 La versetul 2 avem una din revelaţiile cele mai importante din Ve-
multi dintre cei ce dorm în ţărâna pământului1 se 212
chiul Testament, care constituie nu nwnai vârful profeţiei lui Daniel, ci al
vor ~cula, unii pentru viaţa veşnică, iar alţii spre ocară întreg profetismului vechitestamentar. Reluând un text din Iez.37 şi probabil
şi ruşine veşnica. .;;,~v• cei• m.tel.ePr•
• • 1233 (.'~I~- ti
A --)CI •
vor ,nnu.uci ca din Is.26,19 , autorul nostru vorbeşte, nu în sens individual, despre în-
1238

strălucirea cerului şi cei. care vor fi îndrumat pe mulp1 2J4 vierea morţilor. B.J.Alfring consideră că expresia 'elleb, care apare de două
vor fi ca stelele în vecii vecilor. (4)/ar tu, Danie~ ţine ori se referă Ia două grupe distincte ca în 2 R2,l3~ cea repre:rentata de pri-
ascunse cuvintele şi pecetl.uieşte cartea pând u, sj"arşirul mul 'elleh vor învia, iar ceilalţi, noînscrişi în Carte vor rămâne în mormânt
• 1235 • r,;;
şi vor pieri • Dar cine sunt cei înscrişi în Carte ? Cine wi învia ? Se re-
o..-# 1239
vremii Mulţi o vor cercet,a ş, va cr~e or-n(a.
feră acest text numai la israeliţi, în sens de colectivitate sau indivizi ? Vor
Primele patru versete se situează în perspectivele eshatologice şi învia doar cei morţi în timpul persecuţiei 7
profetice ale secţiunii precedente (v.40-45). lată întrebările pe care le ridică v.2. După context, nu poate fi vor-
în v. l expresia "în vremea aceea" apare de doua ori. Precum deja ba decât de israeliţi şi chiar nwnai de o parte dintre ei: cei care au rămas fi-
am amintit, ea apare foarte des în cap.7, şi desemnează "vremea sîarşitului" deli Legământului şi Legii ce se vor scula pentru viaţă veşnică şi cei răi ce
(cf.11,40). Faptul că în 7,13 apare "Fiul Omului", iar în 12,1 "Mihail", i-a se vor scula, dar pentru "ocară şi ruşine veşnică". Cu toate acestea. posibi-
făcut pe unii cercetători sa afirme că cele două materiale au avut origini , litatea includerii între cei vizaţi de v.2 a neisraeliţilor nu este exclusă12"'°.
Reţinem deocamdată câteva idei:
straine una de alta, numai redactorul final are meritul de a le fi alăturat.
Apariţia marelui voievod Mihail
1236
"într-o vreme de strâmtoare" relevă 1) Învierea vizată în v.2 nu poate fi considerată ca o metaforă în vede-
rea reabilitării politice a poporului evreu, ci are o aplicabilitate
importanţa "armatei cereşti" în ultimul act care va determina sîarşitul isto-
existenţială mult mai largă.
riei. El este "mai marele" îngerilor şi vine să pedepsească pe duşmanii lui
2) Moartea este considerată ca un somn, concepţie ce apare şi în
Dumnereu şi a poporului Său . Precum Fiul Omului din cap.7, tot aşa şi Mi-
lM.12,45; In.11 ,11. Veroul folosit în Daniel este~~(= ei se vor
hail deţine functiile de preot, judecător şi rege.
trezi ) şi nu il!fl = a face viu, sau o,p= a se scula
3) Cei ce vor învia se împart în două grupe: unii vor fi pentru viaţa
12}() •
NY,Jil nv~ cf.11,40. ln cap.I!găsim numeroase expresii cronologice cu important! esha- veşnică, alţii pentru osândă şi ruşine veşnică .
tologi~ (1 l ,13.14.20.24.27.29.35.4.S), dar nici una nu are o aşa important! ca cea din 12,1. La v.3 se aminteşte răsplata celor înţelepţi: "vor lumina ca stlJluci-
E_xprem aceasta este un procedeu profetic pentru "a ataşa luă interval evenimentele de or- rea cerului "şi alţii "cei care vor fi indrumat P! mulţi ca stelele in vecii veci-
din eshatologic faptelor istorice care urmeaz.ă a fi dcscrise;cfls.7,14;Ier.30,l8; Iez.34,11" lor". Acest verset merită câteva explicaţii . 1n primul rând, motivul "vor
llli, (LDamefcld,_ La S ~ Bibu, p.693, apud ALacocque, op.cit., p. l 77).
lumina ca strălucirea cerului... ca stelele "îşi găseşte originile într-<> reliş:ie
a dormi, a mun, cf.ler.51 ,39,57; Iov. 3,13;14,12; In.11,11; F.Ap.7,60;1 Cor.7,39.
astrală. Tema aceasta a fost mult exploatată în literatura postexilică •
~ 1 41
123
di JlQ]t< ( 'admat 'lpir,) cf.Charles, op.cit., p.327 (=Şeol) . Aceastl expresie este luatl
n Gcn.~• 19 unde Adam este condamnat să se întoarcă în plmânt ( bl.icllmAh) pentrU ci
iu1 ~ l lw este luat din '4rânl ('lplr m1n - hi' WlmAh). 1237
împotriva acestei idei este filozoful Porfiriu, care, Bclnd aluzie la Dn.12.2 io referea la
2M llKm ( rt1er1'on) cfls.66,24. .
1 moartea lui Antioh Epifanes în Persia. .
Traducerea sinodali ar . " ._,, 1138
Este ovidonti similitudinea ideologici fi lingvistici dintre aceste doul texte. H.L.Ginabclrg
123' ~ - • c. lnurumat pe muqi pe calea dreptd/ii".
8
.&ok...: :· . '!'°""""" are: Ec.>~ •v «ffOJiCIYCa>O\V ol 1101101.. CuvintUI
• - ~ ICI 11 colo (CfAINo1 ' .
"'"V, -• VO("beşte ti de o apropiere între Dn.12,2-3 şi Ia.S2,l3-S3,12: "Robul Domnului" IÎ "cei
inlelepţi" vor strlluci ca stelo pe cer (cf.ls.S2, 13).
1.21' CU0,13. El va
,._,
fi . . ,l2) _presupune ci mul~ vor cerceta, dar vor apostazia. ·
I nwrut mau tirz1u •arbann'"'-1 " dar . . T--..11--- . . Se.J.......... nu. ,
1239
u
L 'ulu Rb,,,.,.fflio• d'oprb D1111 XII, 1.2, în BI 1959,1).365.
u,aoteac ICelt termen, . , • 5111a , mei - - . mei ~ l2AO P.Volz, Du ucltaklloeu, p.231, apod M.~lc;or, IA,;.,,.. p.253-254.
cete mamit Mude p ct YYdo, o l'EYa,, l, ipx<.>v l, 11iye1<; . D e ~- l:MI Cf.R.M.-Achard, Ihlll Mor, ... c,p.dt.,p.114,n.l .
in toau literatura ra~~csc: cf.T.Lni, 5; T.Dan ~; Întl/lllTU IMi Moii• 10,1, etc, fi·
 TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: Capitolul 12
232 _ _ _ _ _ _ _ _TRAD
__ uc_E_RE--....:Ş~T~E~XE~G=E=Z~A~·Capi=r.~
·w~lu~l~l2::...__~_ _ _ 233

.... " re vor fnvia pentru viata veşnică" se deosebesc de

Apoi "înţeJepţil . caI 242 ,
jum4tate de vreme ~ cand se va termina de sfăramat
124
li 1
"multi mea" israe ţI or . I . MD l H 'di ..
, Înţ I ţii maskilim, sunt după părerea Ul e cor as1 mu: ei puterea poporului ceh,i sfânl 24 toate h,crurile se vor
• vă . e elspra;l să rămână fideli Legii şi sunt numiţi "dascăli de drep- împlini».
au m ţa1 pe ful . . . . d
" ·t1 dat mai târziu fondatorului şi şe Ul sectei 1seruene e la
tate ' u u • hi' edin • •1 Pentru unii cartea s-ar încheia cu v.4, el constituind cauza finală a
Qumrân. "Martiriul lor a fost fără îndoială co?51derat 1_11 oe .1 cr c!oş1 or
A

ca având O valoare ispăşitoare ".

1243
Şi întrucat expresia D')P">T;iY.l O ~ 1 g:::
găseŞte aproape literal în Is.53, 11, cu referire ~ "Robul Domnului~, am
utea considera Dn.12,3 ca fiind cea mai veche mterpretare a poemulw res-
p · 1244
· priveşte e:\.-presia "strălucirea ceru Iu1· şi· asteIeIor " tre b we
pect:iv Cât . sa- o
raportăm Ia Is.26,19 ce vorbeşte despre "roua de lumind " şi la Is.14,12
despre "steaua strălucitoare". Şi gândindu-ne la Iez. 28,12ş.u . putem afinna
că aici avem o aluzie mesianică; splendoarea stelară este cca a lui Mesia "
adică a lui Dumnezeu reflectată prin Unsul Său, sau, în limbaj danielic, prin
1245
"Fiul Omulur"' •
Daniel, profetul secolului al VI-lea , primeşte ordin să ţină ascunse
cuvintele şi să "pecetluiască cartea până la sfârşitul vremii"(v.4). Sensul
verbului ~\?PYJ"> (:sa a hoinări ici şi colo) face probleme. Se face aluzie la
Am.8, 12 und~ este vorba de cei ce hoinăresc dintr-o mare în alta, de o parte
şi de alta, şi îl caută pe Dumnezeu fără să-L găsească . Pentru autor, mântu-
irea este legată de "creşterea ştiinţei", de aprofundarea şi înţelegerea pla-
nului lui Dumnezeu în istorie.
b) Dialogul ceresc despre durata sfârşitului (12,5-7)
(5)Si eu, Danie~ am privit şi iat4 alţi. doi bărbaţi
1246
vedeniei din cap.10-12. Pentru Montgomery v.5 ş. u . sunt epilog sau apen-
dice. Noi considerăm însă că există o simetrie perfectă între începutul expu-
nerii vedeniei din cap. IO şi finalul ei, cap.12. Mai precis, ne găsim în acelaşi
cadru al "marelui.fluviu" (12,5 cf.10,4). Daniel primeşte doi bărbaţi, doi în-
geri, unul de o parte şi altul de cealaltă parte a fluviului, tira îndoială U1ai,
(cf.8,2) unde a primit şi vedenia cu berbecul şi ţapul. Întrucât vedenia din
10,4 a avut Ioc pe malurile Tigrului, se pune întrebarea dacă într-adevăr
"jluviuf' din 12,5 este Ulai sau Tigru1249•
Unul dintre aceşti bărbaţi l-a întrebat pe omul "imbrăcat in veşmţn­
te de in", despre starşitul lucrurilor relatate: "Pe când se vor sf'arşi aceste
fapte minunate?"(v.6). Trebuie să vedem în "cel îmbrăcat înveşminte de in"
pe ''fiul omului". Cât priveşte "aceste fapte minunate", RH.Cbarles crede
că este vorba de cele relatate în 11,31·36 şi 21,l, iar MDelcor înţelege prin
nlN'?-?IJ acfiunile lui Antioh IV (cf8,24;1 l,36).
Răspunsul fiicut în 8, 13 se referea la durata persecuţiei şi era expri-
mat în seri şi dimineţi, momentele sacrificiilor zilnice de la Templu: 2300
seri şi dimineţi, adică 1150 de zile. Aici, expresia temporală este aceeaşi ca
în 7,25: "o vreme, vremuri şi jumătate de vreme". Cel ce descoperă această
profeţie este Gabriel. Pentru pronunţarea ei "şi-a ridicat dreapta şi stânga
lui către ceruri şi ajurat pe Cel ce este viu în veci".
c) Epilog (12,8-13)

(B)Şi eu am t111zit, dar "" am fnţe~ şi am tis:

2
stând în picioare, unul pe un mal al fluviulu~ iar altul pe s,
ce/4lah mal al fluviului. (6)Şi unul a zj.s către cel ce era «StiJpine, care va fi sflirşitul acestora?» (9)EI mi-a ds:
îmbrăcat în veşmant de in care stăJea deasupra apelor «Du-te, Daniele, cd cuvintele sunt asc11nse şi pece-tblite
fluviului: «Pe când se vor sflirşi aceste fapte minunate?» panil la sjărşill (1 0)Mul(i vor fi cMriJ/ili, ~ °!1'!I!.
(7)Şi am t111zit pe bărbatul cel ce era fmbrtJcat tn veşm6nt l4muriţi; cei ,relegiuiţi se vor JHlrl" ca ne/egilliţii,· cei
de in care &tătea deasupra apelor .fluviului şi ei şi-a fărd de lege nu vor înţelege, dar cei fll~lepţi t1or pllUII
ridkat dreapt.a şi stânga lui la ceruri şi a jurat pe Cel ce
este viu în veci: « Va mai. ţine o vreme, vremuri fi o i:w 7 Ca în 7,25 "'trei ani ,1 j111Dltate'"; cuvintul ebraic .a•e.t .te echivalentul uamaicului
'lddln, în sens do "an".
1241 os Ranlcin . 1241
fn loc de m'J;>::>J Septuapata are "cin• • -va opri aiu ~ ea~ • .z~IOIIM p o ~
~~, .. _; !:_~_P~l37 (apud A1acocquc, u /i11re, p.180) face distinctie între "cei aflat". H.L.Oimberg crede ci este o traducere arefitl în ebraici • unui onginal aram11c.
114) .~ r ·- •
·•~ M.Dclcor, u li11re, p.256. tl4P Cf.J.Collina, Daniel, op.cit., p.286. . • L . - ( cit 55) conri-
.... Ibidem. 1i.,o 1n loc de il~N n'1f'IN ilY.> Charles (op.cil., p.33$-.336) ll OIDluag op. ·•~ ta
U,H Ibidem .
•* .. ._.:·Eiclwodt.
.
voi~ p.513-514.
op.~-•
(cf.LH.artman t Al. Di. Lella, op.cit., p.274).
1
deri el originalul aramaic , avut unnitorul ~!d l')M. J1'YIN inl. Do altfel, ,......
are: -ne; '1 MXrtc; -cou ÂDJO') wuwu.
 TRADUCERE ŞI EX.'EGEZĂ: Capitolul 12 _ _ _ _ _ _ _ _T_RAD
__u_c_E_RE_,:_ŞI_E_XE
__O~E=Z~Ă~
: C~•~pi~ro~lu~l~l2=------"5

c eJ_
,nţege.,
(11 •Şi din vremea cand va înceta jerlfa cea de-a 1) "trei ani şijumdtate "în 7, 15 şi 12,7;
~,._ urlJcilln .... fi •..1
pur"ri· ci va
_.
„ ur--r- ·
ea •pustiim
•
vor I o mie aoua 2) 1150 zile ("2300 seri şi dimineţi") în 8,14;
te noutlleci de d/e (12)Fericil va fi cel ce va aştepta 3) 1290 zile în 12,11: pentru Apoc.11,2-3, cei trei ani şi jumătate din Da-
~1 ('.i va aiunge uz o mie trei sute treizeci şi cinci
de. zile. , niel sWll 42 de lWli sau 1260 de zile= trei ani şijwnătate + l lun~
Y" 'J
(13)Şi,t,I mergi spre sflirşitul tau
• "' J252 • • d'h •1253 •
ŞI te vei o , ni ŞI 4) "1335 de zile" în Dn. 12,12 pentru a desemna perioada în care Antihris t
te wri sc~la ca sd primeşti moştenirea ta la sflirşitul zi- va împărăţi . Deci,Da niel adaugă aici o lună şi jumătate la cifrele precedente.
lelor!» Cartea se încheie cu îndemnul : "Şi tu mergi spre sfdrşitul tău şi te
odihneşte şi te vei scula, ca sli primeşti moştenirea ta la
sfârşitul zilelor
"(v.13), ceea ce înseamnă că şi "profetu l-omul lui Dumnez eu" trebuie să-
în versetul 8 vizionarul cere explicaţii cu privire la "sfârşitul
şi găsească odihna în mormân t (cf.ls.57,2). Prin expresia iiY.l~n
acestora" . El nu a sesizat profunzimea lucrurilor. Trebuie să înţelegem prin (= te vei
scula) se arată scularea din morţi, deşi v.2 are verbul "a se trezi" conform
n''Tlt{ (al;tarit) perioada ultimă care va preceda Sfârşitul ; prin srarşit
înţe­ concepţiei că moartea este un somn. Teodotion traduce cu
uva a -r 11011 =
legfuld capătul final al Istoriei sau expresia danielică "timpul sfârşitului". tu vei învia. Stărşitul versetului lasă să se înţeleagă că şi Daniel este socotit
Teodotion a tradus foarte bine termenul prin -r<i eaxa-r a cf.Dn.2 ,28; printre "cei înţelepţi " vizaţi la v.3. Deci şi el "la sîarşitul zilelor ()'>';l!D
10,14.1254
Răspunsul ceresc (v.9) este o apralelă a v .4 : "Du-te, Daniel, că cu-
'fi??), adică la s.rarşitul istoriei, va primi "moştenirea" cuvenită celor drepţi.
vintele sunt ascunse şi pecetluite până la sfârşit!" Am putea vedea în aceste
cuvinte şi faptul că cele descoperite profetului Daniel (trăitor în sec. al VI-
lea) au rămas ascunse până la "timpul sîarşitului" (sec.al II-iea), fiind un
bun sprijin în afirmaţia făcută de noi că autorul real al cărţii este profetul
Daniel, iar fixarea în scris a operei pe care o avem astăzi se datorează ulti-
mului redactor, trăitor în secolul al II-lea î.Hr.
"TimpuJ sfârşitului" va fi pentru mulţi un timg de curăţire, albire
şi încercare (cf.11 ,35). "Moartea lor, zice G.von Rad 12 5, (a maskilim -ilor)
are un efect lustral şi purificator care aminteşte de funcţia expiato are a
Servitorului Domnului (Is.53, 11)". Iar "cei nelegiuiţi se vor purta ca
nelegiuiţii "(v.10), ei nu vor sesiza semnificaţia încercărilor şi nu
vor merge
pe căile Domnului. MDelco r vede în ~VJl)T,lî:, un bifil cu sens cauz.ativ
intranzitiv, traducând "'cei răi persistă în rău."
A Cu ~-1? ~tem a doua oară la sf'arşitul cărţii. Versete le 11-12 sunt,
• •

m oplllla maJontăţii comentatorilor, un adaos tardiv cu scopul de a reaminti

cele reletate în 8,1412S6. PlOger ezită să se pronunt e cu privire la autentic i-
~ ~~r versete, în ~ ce J.Collins afirmă clar că este un adaos
tardiv • A.Lacocque re1a cele patru indicaţii tempora le cu privire la
"vremea sfârşitului" :

11,1 E . "fi
xprcsa.a ~~ va fi cel ce va ■.upta" este o rcminisccn&1 din Is. 30,18. Verbul p;,{'I
comporti aici nuan~ de „111-Ar ·
m1 E caia......,~ +. -,-"'"'.'e tn sperartll,, (cf.M.Dclcor, u livre, p.259).
llH
xpr
f '"' - ,oe poate fi corwder-aa ca o g1~-"
C Ji.57,2: O'UJI)' VlMI.

t "4 M. Dclcor ·
m, , . 'u li•re., p. 258.
1~ TWolor~ tld'A.T., voi.II , p.283.
Ct:H.Gun el, SdtlJpfu- . .
im Danid. op.dl. p.287. , op.at.,p.269, Urmat de Montgomery, Bentzen, Rinaldi, Oelcor.

C. TEOL OGIA CĂRŢII
În ansambl u. teologia cărţii Daniel este omogenă şi nu se îndepăr­
tează de cea a profeţilor cu excepţia influente lor cărţilor didactico -poetice
care au apărut în sânul Iudaism ului, fie înainte. fie după alcătuirea căJ1ii
Danid. Sunt însă unele problem e asupra cărora cartea insistă cu o forţă şi
într-o manieră originală .
Cartea Daniel poate fi citită şi înţeleasă prin ca Însişi, ca o relata-
re a evenime ntelor istorice ce s-au petrecut pe parcursu l a patru sute de ani
(sec.VI- Ilî.Hr.), dar şi din perspec tiva iudaici şi iudeo-<:reştinl, integrân -
d-o curentul ui apocalip tic. manifest at cu pregnanţă între secolu] al III-iea
î.Hr. şi al II-lea dHr., şi care reînvie tot mai mult prin sectele milenari ste
ale rilelor noastre. O interpre tare ideatici (adică mesaj teologic, atmosferă
ideologică şi substrat istoric) ar aduce vindecar ea de complex ul apocalip tic
de care omul modem pare profund marcat Acest complex se datorează
concepţiei dualiste, gnostice , a omului de astăzi, care nu poate duce decât
la o viziune catastrofală asupra lwnii.
Cu toate că poate fi socotită cea dintâi apocalipsă, cartea Daniel
acest sens vom analiza,
~
este mai presus de toate o carte profetică I 2S8 . 1n · pe
scun, profeţiile mesianic e, pe care le presupun e te>...'lul, aşa cum l-am pre-
zentat în Coment ariu. . ismului său" 1261 •
în primele trei secole creştine, Sf._P ~ au ~ t ~zate unele
profeţii din Daniel prin diferite perso~ şi evellll':1en1e ~stonce (8,9-14.2_3-
25 ;6,26ş. u. ; 1 l,21-30, 35) dar şi ca ~du- se _p nn vrăJmaşul ~shatologic,
Antihris tul. Vorbind de Antihris t, Sf.lnneu1259 citează 8, l lş.u. ş1 23-25 fără
nici O cercetar e a contextu lui în care au fost scrise aceste versete, c~ ce
arată că era O tradiţie excegetică în care~ înscria ş~.s~,,lrineu. S~.Ipolit al
Romei a identific at pe Antihris t cu "uricaun~a pulta~na . Aceeaşi părere o
găsim i la Sf. Jrineu 1260. Clement Alexandrinu1 aphcă Dn. 8,13ş. u. la răz­
boiul i!wc: sunt 2300 de seri şi dimineţi care sunt decreta« : pentru prof~-
narea T empIulw.· După aceastA pen·oadă, Templul va fi din nou curăţlt
"
(1ea.0a. ~ i ) şi restaurat Textul pe care Sf. Clement 11 are s ub oehi
nu co~ însă verbul Ka.8a.pia&t,~a.1., ci a.p0Tt<JE~l .= a .scoate <S•ro-
mata 1,146,8), ceea ce permite să aplice textul la războml iudaic.
1ua
·oritatea ccrcelltorilor Rad de acord c1 Daldel face trecerea de la profic,... I
~iptic . (H.Martin. Tie MMIUIII ofd,• OU Tot•-•• Londra, 1949, p.SS).
12.ff Cf. /Mptllri,,• •etJiJM V, 2S, 4; V, 30, 2.
1UO~ ,.Daid lV,35 ,3.
TEOLOGIA CĂRŢII
- -- - - ----~ .::..: :.:::_ :::~~ ----- -237
Cartea Daniel poate fi apreciată atât din punct de vedere do ·
cât şi moral .
gmatic,
" . Su~ aspect do~atic , _cartea ne vorbeşte despre Dumneuu, Mesia,
!mJ>ă:ăti~ lw Dumne~ u ş1 reali~ea ei in Istorie, despre îngeri şi rostul lor
m mantuire a neamulw omenesc ş1 despre învierea morţilor.
. " Sub _aspect moral_, cart~ ~ste mereu actuala, transmiţându-ne dife-
nt~ mvăţ.ătun_ mor~e: crecbnţa vte m Dumnezeu a lui Daniel şi a prietenilor
lui, precum ş1 fidelitatea acestora faţă de Lege~ umilinţa şi recunoştinţa~
de ~mnez~u (2 ,23; 4,34; 5,22-23); smerenia şi supunerea fală de stăpmire;
abstmenţa şa postul (9,3~ 10,3); rugăciunea stâruitoare şi efectele ei. Toate a-
cestea pot fi reţinute şi în viaţa creştină a zilelor noastre.
1. Teologia Providenţei
Cartea sugerează diferite perspective aJe relaţiei Divinitlţii cu oa-
menii şi implicar ea Providenţei în lume. Aceasta se m11lizcazt pc fundalul
unui portret consisten t al lui Dumnezeu prezentat ca puternic, suveran şi
atotputer nic. Nimele special lallvc dispare în favoarea termenilor care arad
în mod explicit că El nu este doar o zeitate de tip evreiască. ci Dumaa a
În/din ceruri, Domnul Cel'e9C, Domnul S■p~ Marele ~ Cel
Preaîna lt, Atotpute rnicul etc. Aceste titluri, subliniază transea>de:$ abso-
lută a lui Dumne-zeu şi de aceea "religia iudaică se distinge de toate celelal-
te, chiar dacă ea speculează foarte puţin cu fundamen tul filosofie al monote-
Pentru a sublinia caracterul mai pregnant al transcendalţci tui
Dumnezeu, cartea accentuează procedeul inaugurat deja de profeţii cxilici $i
postexili ci (lezechie l, Zaharia) : înmulţirea intermediarilor dintre Dumnezeu
şi oameni, adică îngerii Dumneze u este înconjurat de -...r1 panon-
(4, 10) în fruntea cărora se află îngerii Mihail şi Gavriil (8,16).
Dumnez eu a fficut toate lucrurile ( l,31 ); El este Creatorul cel Atot-
puternic, Suveranu l tuturor hnpariţiilor (4,14). El este d e c i ~ ~ îm-
parte imperiile cu voieşte. El controleazA istoria şi poate ~ U l istona El
conduce regatele dar le şi judecă după înţelepciunea Sa.~ - ~
nu părăseşte pe cei ce-i rămân credincioşi şi nu se ~ idolilor p6gjni.
iubit~=
Mulţimi de îngeri îndeplinesc şi dezvăluie puterea Lw în ~ ; ~ altfel. E
însuşi se descoperă pe Sine (2, 17-19) ca un Dumnezeu bun şa
îl portretizează ca ascultător al rugăciunilor, care I se adreSeazA. ~
găduintelor Sale. Dumnez eul danielic este a t ~ t ll glsim într~
A
stâncă, în cuptorul de foc, în groapa cu lei. Este acelaşi Dumnezeu pentru
toµ şi al tuturor.
ti„ la ciwl
 TEOLOGIA CĂRŢII
238
· mântuirea omului §i eliberarea din robia păca-
ezeu a pronu 5
. . l)umD.. . . în " Î.mplriţia picu..,, , " Im x xt• • ă" T . .
po1ra 1a vcşmc_ . mru-
tuhn _şi_ a ~ 0 t1I\:t: realizarea Împărăţiei lui ~wnnezeu ~ pămâI_lt n~ este
sul di~ m~ .d, . este Fiul Omului verut pe/cu noru cerulw. Timpul
n~. Fa~ !:;>3;tat ~ precizie: "Daniel a preves~t ~i timpul ~e faţă şi ve-
~ruru L~ 'torul . 'când: «Şaptez.eci de săptămâru» s-au tăiat peste po-
mrt"Jl Mântw Ul, Zl scă • ă la
• te cetatea cea sfăntă, ca să se •1mp}mea '
~ . capăt
porul fiu_ ~ pes pecetluiască păcatele şi să se şteargă nedreptăţlle ş1 să se
păc3b11 ~ ~legile şi să se aducă dreptatea veşnică, să se pecetluiască
işpişe~ . rocul şi să se ungă Sfântul Sfinţilor. Şi să ştii şi să înţelegi ca
vcdema şi proo •
să răspunzi că de la sîarşitul cuvantulw · se va zi'di Ierusa1·im ul • ăla P ă
pan ov -
ţuitorul cel uns (Dn.9,24-25)" 1262
Hristo...Mesia este din veşnicie. El dă adevărata cunoaştere a
creaţiunii (2 30)· comunică îngerilor hotărârile Tatălui, deoarece tot ceea ce
s-a fficut prin El s-a făcut Logosul d~ezeiesc a scris Tablele Legi~.~
Muntele Sinai, a deschis mintea profeţilor (3,14;4,36.39)~ degetele mam11
scriind pe peretele regelui Belşaţar anunţau întruparea lui Mesia (3, 14t El
este Primul născut al lui Dumnezeu (4, 11 ), profeţeşte prin prooroci şi este
aşteptat şi de păgâni (4,36). El este Arca legământului ce nu putrezeşte
(4,24), este tânărul care dă mărturie adevărată pentru Susana şi sălăşluieşte
în Daniel (l,19.21.28;2,30 .32). El este mâna lui Dwnnezeu (2,33), nu are în-
că nume în vremea lui Daniel (2,34 ). ''El a promis harul Duhului S1ant la tot
trupul şi la servii şi servitoarele Sale pentru a profeţi şi a visa (cf.loil 3, 1),
va lua in considerare acele vise care corespund graţiei divine. . . Ele (visele)
sunt dăruite cu prisosinţă şi profanilor, fiindcă Dwnnezeu dă în egală mă­
sură soarele şi ploile Sale şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi (Mt.5,45),
dacă şi_ Nabucodonosor a visat lucruri dumnezeieşti şi o mare girte dintre
oamem află pe Dumnezeu datorită viselor (Dn.2,lş.u.)" 12 3 . Această
~ care se acordă oamenilor se datorează unei vieţi de sfinţenie, a
°n:e1 vieţi confonnă cu poruncile lui Dumnezeu. Daniel profetul "bdrbat
[!ltn _de ~edinţ,d dumnezeiascl/' 1264 a primit anumite adevăruri legate de
~na l°:1. ~ l şi ve~t:3 lui Mesia pentru că nu s-a abătut de la prescrip-
ţiile Le~, CI -~ ~t lipsll de hrană timp de trei săptămâni" 1265 apoi împre-
ună cu pnetenii săi s-au mulţumit cu un singur fel de legume.
Vechiul !ema centrală pentru _Daniel, ce nu se găseşte în altJ carte a
. -r~ Testament este cca a lmpărăţiei lui Dumnezeu. Cartea în întregul
ei se ~~"'ra la iegula pnn· care D
contextul,. .. . umnezeu devine ofea1·1tate a acestei. 1wru. ,.m
m care evreu duc hpsa puterii politice, dar unde popoarele, ce
r. latnpuea Cuvlnhdul „dapn arltarn
l:lft
8f'.Alanaae c:cl Marc Îl'lltat ~
1:161 prta ..... tn
IM-I Tertulian,
"Savrir' PSB
Da,,rulfllcnvrvo ·
c l,al noul
.,, p.133-134.
Clemert Alcxandrirul. Sir I, 2 , 1n PSB, p.323.
IM, Tatulian. op. cit., p. 324 . ...... III, JJ, ,, 1n PSB 5, p.164
----~-----TE_O_LOG.......:..:I~A~C~ĂR~Ţl~l~-------lJ'
exersează puterea politică, au şi ele respo~bilitate religioasă. Scopul lui
Dumn~~u este de a fi _percepută această lmpărăţie pe pământ de toţi
oamerut, lucru ce se realizeazA cu puterea divinităţii. La Daniel, Trimisul
divin, din cap. 10 este un av11 pe1, ('1QI$ th~) îmbrăcat în veşminte
strălucitoare (v.5-6), iar mai târziu (v.16-18) este numit o~ ~~:l.Mul
Omului este rege, misiunea Sa se identifică cu cea a lui Mesia; dându-I
acest titlu, "autorul cărţii Daniel vrea să detaşeze mesianismul de le~ăturilc
sale naţionale privindu-l în perspectivele universaliste ale Genezei" 1 66
Întreaga carte caută să explice stăpânirea lui Dumnezeu pe pământ
şi implicarea în istorie. El controleaz.ă perioadele istorice, detronează şi în-
coronează regi~conduce imperiile omeneşti şi dă putere cui doreşte~ evalu-
ează modul de conducere al regilor şi îi îndepărtează de la tron când aceştia
greşesc . Procesul istoric are deci un sens. Se vede puterea, atotînţelepciunea
şi dreptatea Sa divină, chiar dacă nu este întotdeauna clar cum se reflectă
aceasta în istorie. Profeţii sunt interesaţi de istoria poporului ales şi în măsu­
ra în care aceasta este afectată de anumite popoare şi de istoria acestora.
Daniel are chiar o filosofie religioasă a istoriei internaţionale1267 . Dumnezeu
este activ în istoria tuturor popoarelor, în sensul în care îi dă acesteia o fina-
litate. Controlează istoria cum comandantul unei închisori controlează închi-
soarea şi deţinuţii în timpul unei revolte (forma viziunii cvasi-profetice nu
trebuie să ne conducă în mod greşit la ideea că Daniel il vede pe Dwnnezeu
ca predeterminând istoria). Chiar şi în cer sunt conflicte între "îngerii lui
Dumnezeu", respectiv forţele pământeşti. Detaliile istorice au un sens in-
trinsec. Sensul aparţine Finalităţii. În acest sens, Daniel diferă d~ 1 şi ~ ~-
cabei care refac în diferite moduri atitudinea clasică faţă de cărţile de 1stone
şi de cronici. Nici relatările, nici viziunile nu văd isto~ <:3 _pe _un între~ ~u
progresând către un scop; descrierile stan~ ale une_1 viziuru aJ>0<:31iptiCC
asupra istoriei nu se aplică în cartea lui Daniel. Totuşi, putem vorbi la Da-
niel de o teologie a istoriei.
2. Teologia istoriei
O teologie a istoriei este totdeauna corelativa mtei _teologii a
denţei. Dumnezeu este stăpânul istorie~ după cum t:51e ~• al co_smosu:~
Pr~:
"El, spunea Daniel (2,21), este cel care preface timpurile Ş1 ceasurile, Ce
dă jos de pe tron pe regi şi Cel ce îi pune"· . . . de
Cartea Daniel ca de altfel nici o carte a B1bhe1, nu ~e o ~e .
' A_ ... 1 • Cu toate acestea. intervenţia lw
istorie în sensul modem al CUVcSJ~U,.w. ~ ti a teologiei istoriei
Dumnezeu în istorie poate fi considerată ~ pers~ v • •ce care-i
Referinţele istorice sunt mult mai evidente m capitolele apocalipi
•w E. Jacob, op. cit., p. 21.i.21s.
1161
Driver, op.dl. p. Sl2.
 TEOLOGIA CAR Ţll
J..0
~ŢII~--------
- ---------- -=.T..::. EO=:LO G~~IA~ CAR~-
241
.. parte. Visele (cap.2-7), vizi~l~ (cap.8)~ pr°?rocia celor
dau~ un :S
~ de ani (cap.9), dialogu] vizionarulw cu mgerul (11 ,
şaptezeci de Pdecât procedee convenţionale pentru a e~oca o 3;11umită pe-
valorizează pozitiv timpul istoric până într-acolo încât Mir
spune că profeţii Vechiului Testament sunt adev~-- i ~ - ~ IE~ ~a
.
a~ lilllrt10n ai stone1 m
2-ll,4) nu~ ţ . ·ston·ce Situat-ia istorică a autorulw determină punctul ~ns ul odem al,., cuv~tul ~: e1 sacraliu
A • • .....

. __ ,ax a expenen e1 1 · ...

. m_ ală timpul liniar, tramronnând
,., . 1stona Im Israel rntr-o 1stone sacră, la capătul căreia se află
OUilUG de observase cursului istoriei. Sub _acest raport, m visul cu s~tui_a tuir A

de pleca:a entul cel mai vechi, auto~ pnve~e trecutul, p~~ze~tul ~• vi-
eliberarea. man ea,
~cap.l),~ într-o perioadă în care rivahtatea dinner Plolemen din Egipt şi • • Problema de fond abordată în carte nu pnv·eşte fenomenele
itorul ~ .. din Siria influenţa negativ imperiul grec fondat de Alexandru cel 1stonce~ nu se ~ul ţumeşte m ~ Je evoca prin mijloace diverse şi adesea
A

Sel~ ciuda unei politici de căsătorie care se va solda cu un eşec convenţionale, CI cea a sensului lor şi a leglturii dintre ele când sensul se
d ~s~oper ă.\272 . ruCl
A; ·
se p~e pr~Je~ i:3po~~ misterios dintre timp şi vq-
~ ,;;\_ Suntem deci în anul 255 sau în_~~ 194 1~68(cf. l l_,6 sau 11 , 17).
mcte, mru corect spus dintre ,stone ş1 mantu1re. Regula lui DanieL regula
Autorul însă se retrage de pe scena_ istone1 mternaµonale şi"' se oc~pă d~
genului apocaliptic, îl face pe autor să suprapună într-o unică viziune atât
politica religioasă a lui Antio~ Epifanes care s~a revoltat 1m~tnv a lw
judecata asupra prezentului (sau a viitorului imediat), cât şi evocarea ultimei
DumnezeU şi a încercat să schimbe calen ~ ş1 Le~ea (7,2~). ~ cap.9,
zile. Timpul istoriei este aproape suprimat într-o scurtătură a prespectivei.
cadrul celor 70 de săptămâni de ani urcă până la expenenţa ~xil~w, ~~.tru
a atrage atenţia asupra încercărilo~ p~zente. Pentru ':3 să e~ste 1s~one,., nu
Eshatologia, mai bine zis "eshata" ('ta. ooxa.-ra. ) se profilează pc
orizontul imediat, suprimând imensa desfăşurarea a secolelor intermediare.
este suficient ca evenimentele să aibă rmportanţă, mat trebwe să existe mtre
În Daniel, Împărăţia veşnică(2,44), venirea Fiului Omului (7,13) şi Judecata
ele şi o continuitate . Aceasta este dife~nţa între conce~ţia ~s~oricităţii aşa
din unnă (12, lş . u. ) vor urma îndată după moartea persecutorului, în cazul
cum O reprezintă filozofia existenţială şi care este nwruu decizta prezentă a
de faţă Antioh Epifanes, Antioh reprezentând statul păgân şi persecutor
m,ertăţii individuale, şi cea a istoriei sfinte unde individul se inserează pe
într-un moment al istoriei. Venirea Fiului Omului dă sens istoriei1273 şi
traiectoria unei economii care îl depăşeşte şi care constituie un plan
este în acelaşi timp un eveniment: intiaistoric şi eshatologic la care participă
obiectiv" 1269. În acest sens autorul cărţii Daniel face dovada unei continuită­
activ şi fiinţele cereşti-îngerii-în calitate de păzitori ai neamurilor 121 ◄• Pe
ţi în relatarea evenimentelor istorice, începând cu robia babilonică şi până la
de o parte, conduc-în calitate de îngeri păzitori--OeStinul popoarelor (Mihail
Antioh Epifanes. În teologia autorului nostru, această robie apare în primul este îngerul păzitor al lui Israel 10,3.21~12,l). pe de altă parte, .. ~ răz­
rând ca o pedeapsă pentru păcatele poporului ales: "Poporul Meu M-a boaiele decisive ale istoriei, transferându-le într-o sferă D13l înaltă, ce-
părdsit Tămâiază idoli. Îl voi spulbera ca vântul cel de la rească"121s _ . ..
Răsărit"(ler. 18, 15-17). Dar în acelaşi trup, prin aceastaa "Dumnezeu îl Se conturează deci o altă caracteristică a cărţii, cea a deschiderii
desprinde pc poporul Său din păroâotnl care după timp fusese primul obiect orizontului spre istori~ uni~enal11276. Tema celor patru impe rii~
al
,. , o" nţa· sale ca să trezea~
Bgidl :ă m el aşteptarea bunurii
A
· ·tua1 e„1210.
or spm (cap.2 şi 7) nu are alt scop decât de aA pn:zenta_ pe S!~ Domnu l~~
lnsă, rolul iudeilor în istorie nu este micşorat Dimpotrivă. Biblia ni-i arată "Lumină pentru popoare " şi prin care mantwrea aJunge ~ la ~
în ei pe Apostolii lui lahve. "Deportarea se transformă astfel în msiune. Ea pământului "(Is.49,6 6). Deşi poporul ales are un rol predominant~ istona
este mijlocul prin care numele adevăratului Dumnezeu va fi cunoscut de neamului omenesc în lume constituie un popor aparte(3,34-36 gr., 9,4.7).
~ păgâne. Deportarea ia un sens pozitiv, devine un mijloc al
binelw~
1
ce ~a culmina cu împlinirea profeţiei despre 70 de săptămâni,
Dumnezeu a legai cu el o relaţie particulară ~-l _desemneaz.ă
operă închinată lui Dwnnezeu. La sfărşitul Ve<:biulw Testament.
~ iu:'1
respectiv cu mtruparea Cuvântului lui Dumnez.eu. Profeţia aceasta caţia particulară a lui Israel va căpăta un sens universal.
\
J
na
~cor, u Im~, p.8S optcazl penuu prima dati . H.L.Ginsberg , Studio, p.8 distinge
:.... ~ redacliona1e ale v.41-43 ; prima ar fi aoterioarl anului 261 a doua se plueazl
.... e anu 245-220 '
IWJn.......:..u · ••
molbidem, p.
1111 Jbi.1-
6 t....,,~
•IAIIUAOU • .,,_ __,, - - · _ ; _ _ _ , •
,..~-II IOna,
• •
Bucureşti, 1996, p.14. . n.,,;.l. în "IAcâO divi1f0 ", Dl', 95. Paris,
im P.Grelot, Hisloir• d acJralOID1;. dl,,u • /i',,w.
UCUI. Buttcr1ield cc......:.-.:.... o
ne oft.rl un remarca bil_., ad H~, 1949, p.75) a saia :"Deportarea m Babilon A '
1997, p.82. ,• I _ _ _ }969 p.346-347.
1273
dezaatrc p II anul e~~u al -~lu, în care spiritul uman poate sl trcacl ~st~ J.N.Schofi eld, Law, Proplt«s """ w,~, • LAII... ., '
T ~ 1 ad4a cj_P _vtctoria chiar dm extremitatea inJringaii ... poporul Vechiului 1274 Hans Un
von Balthasar, IM l'int-,,alJOlt, p.i 7 1.
trambulinl--· 1 - ~ fCIUrsclc_&ale lilnricc putea transforma catutrofa înslfÎ ti..--o am Ibidem.
..--.u .....,.IDlrea omului". 1276
P.Grelot, .u livr•, p.215 .
 TEOLOGIA C ĂRŢII ----------~T~EO~LOG~I~A~C~ĂR~ŢIJ~-------
2-42 243

Hrist_os î~ această lume, împărăfie inau ată .

3. Mesianismul cirţii Daniel creştine ş1 care va fiinţa în veşnicie1 219_ gur odat.ă cu întemeierea Biserici

Profeµile cu un caracter vlldit mesiani c sunt unnătoarele :

b) Fiul Omulu i (7,1~14)1280
a) Împărăţia păcii (2,44-45 ) ;
b) Fiul Omului (7,13-14); •.
c) Cele şaptezeci de săptămâni (9,24-27). (13) Am privit ur vedenia de noa,,te, . iatiJ,
Vom încerca să analizăm pe fiecare în parte. cerului venea cineva ca Fu,/ fl..... __ , __ • " · El I'! "°"'
"""'"'' ll " llltlUftat
~ , Cel veci,, de zile ,; a fost d,u în faţa Lui.(14)Şi
pâ d la . .

a) Împărăţia picii (2,44-4 5)
(#} În timpul acestor regi, Dumne zeul cerului va ridica
1111 regat veşnic care n11 va fi nimicit niciodat:4 şi a cărui
domnie nu va fi dată la alt popor. El va sfărluna şi va
11imici toate aceste regate şi El singur va rămane în veci.
(,f5)Dup4 cum tu ai. văzut că o pi.atr4 s-a dezlipit de mun-
te, "" de mân4, şi a zdrobit jier11l, arama, lutul, argintu l
fÎ tlllf'II/, Marele D,u,u,e ze,, a făcut cunosc ut regelui ce-
ea ce va urma Î1I viilor; vis11.I ate adevdra t şi tâlcuire a
hli sigurd.
Această profeţie este în directă reJatie cu visul regelui Nabucodo-
nosor despre statuia colosală , în care primele patru împărăţii sunt lumeşti şi
reprez.entate material în ordinea descreşterii lor valorice, iar cea de
a cincea
este împărăţia veşnică, împărăţia spiritua li. Ea există deodată cu celelalte
~ şi se bucură de universalitate şi veşnicie. ,,Piatra " dezlipită 1277 este
identificală fae cu persoana lui Mesia, care distruge duşmanu l lui Israel ,
fie cu ~~ însuşi, la sîarşitul lwnii, când se va instaura era mesianică şi '
respectJv, lm.plrlţia veşnici.
. u 71 Literatura i~că _co°!erea acestui text o interpretare eshatolo-
~că . , dar firă detalii precJ.Se, m sens colectiv (R Simeon, Lakumia, apro-
. anul 200 d •Hr.) şi· m sens m vi ual (R Resch Laquisch, aproxi-
XUDativ di 'd
A •
Lu, ' s-a dat ltdpânirea, sla,,a ,; impăriJţia, . toate
po'!rek , ne"';"14rik P /iml,iJe Îi shljea,, Lui. ~,,a,.l:
IM, .eate veşn,ctJ, stăpâllire care nu va trece, uu u,,p6rilţu,
L11, n" va fi nimicittJ niciodatiL
Aceasta este cea mai importantă, dar şi cea mai controversată pro-
feţie danielică.
În _p~ul rând, trebuie să ~ c h i deosebirea existenţă intre Tex-
tul maso:.etic ş1 t~xtul Septuagintei. In textul original , "Y'wl O.lllui" vine
"cu noru c~ru_lw", expresie în care particula "im" marcbea7.l coexistenla
ta foloseşte prepoziµa 61n , a:ca ce dă ex-
tem~rală, m ~!11P ce S~gin 281
presia "pe noru cerului " .
În al doilea rând, particul a "ca" sugerez.ă o ap'Oximaţie în identi-
ficarea personajului sub care apare Fiul Omului. "Acest <<ca>> indică 0
asemănare imperfectă, o fiinţă care apare ca având nwnai o asemăna
re ome-
s-a
nească"1282. În primul capitol al cărţii Iezechie l, de unde autorul nostru
inspirat, se găseşte de câteva ori această particul ă sau expresia echivale ntă
nn.l:,(::a: asemănător cu). Vizionarul din lesechiel descrie aproximativ ceea
ce vede; Dumnezeu în transcendenţa Sa fiind inaccesibil. ,.Un Fiu al 0..-
lui" este o fiinţă aparţinând speciei wnane. Într-adevăr, "Q în aramaicâ ca şi
l:;J în ebraică indică apartenenţa la o categorie. ~J:( este Wl colectiv însem-
1213
nând oamenii, umanitatea. Avem un echivalent în ebraică o·ncp . •
„Fiul Omulu i" se opune şi celor patru animale şi Cdui Vechi de Zile care

mativ 250 dHr.).

• "că vine să-şi exercite judecata Sa. După Textul masoretic, ,,.Fiul Omului" vine
Literatura patnsn a v~t mtotdeaWla m cea de-a cincea împă- „cu norii cerului" Nl>'J~ lll)) DY, expresie vagă wide D)J (im) marcheaD
A

răţie din .
A

.
Bl'Îltol. I_w N~on osor 1mp~lţia mesianici, iar piatra ca fiind
;'11 firă îndoială coexistenta tempora14 ca în v.2 unde avem o expresie
vine un mun~ este prun~ cai:e a~lică fen~menul căderii pietrei, ce de- asemănătoare „cu noaptea". Această turnură voluntari i m ~ ~ ~
riri la ~ te ~ parusia_ lw Hrist~s. Cedalţi Sf Părinti _?U'C fac refe-
rr;;re: fie preferată textului Septuagintei şi Petilei care redau venuca Fiului
xt amelic apăra ideea unei creşteri progresive a Impărăţiei lui
1m,_
luatin Martin,J . . .
1279
Cf. Origen. Scrwri "'-• III, PSB, vol.8, p.71. cf. Comealariul llQllrll a4 loc.
macat sena, Sf. lllO . . la on.,....e
Cu pnvire . • "VIW
•mnil c:xproaaea ... .n....
va■••
•• l...l" .
MAmuitoru.1 1111 s-a DIIQd din fi Fil010ful, flclnd exegcn textului 2,45, llpUDO ci 'tt H ~
omcae,1e1". <Dw.r a, _ _~ omoscn1. ci es1e 1utra ttiatt &r1 mAnl IUi N. Neaga. HrÎltlU" ' V«lia,l r .....-. ~ar. .. - .
1213 Pr-. drd. Liviu Vilcea, V-,:i,,w .,,,_ <<l'W Cbrhi» tlitu•• l"Y ·
1211
C! Bill«bec:t_.._...a, . •yn, ta PSB, voi. 2, p.107)
voi I, p 177 ~: .. Sf
. 1'1"· ;,,._ 14,3;Sf. lpolit, C01fN11111ri,, 11, DM• n, Cf.JOOon, Gr•_.,.,_,,...,_.....,...,.129.
(1,13-U), în S.T l-2 /1996,. p,36,)
ai., aa,1t text 1n
- - . . ..&.. . _,
-
- .. - . - ,.
__,.ogic : (Te1tur fi . ·. · .,. wui • Plrin~ au im.-pretat
13; IV, 10; Oriscn. r.,,..,....._""'1-1 im
 TEOLOGIA CĂRŢII
TEOLOOJA CĂRŢII
- - - - - - -- ----...:...:..=.:;.::,; :_::...:::::'.~------ -245

Omului pe norii cerului (61tl, _'al). Această expr!sie o ~~m ş! în Mt.24,30; _ . Între cele mai des întâlnite interpretări date despre "Fiul O .,,
Apoc.1 4,6 _Dar în Mc.14,26 şt F.Ap. 1,17 ~vem cu_ nom ~a~ ~extul ma- ammum: mu1w
soretic şi în Teodotion. Textu~,,masorehc, fimd _ş1 ce_l mat ~cil, a evitat, . t)In~e~re~area mitologi~~ ved~ în acest personaj O figură specifică
fără îndoială, ex-presia "pe non pentru~ nu se tdenti!ica Fml Omului cu rrutologiei antice. Se fac refenn la IDltul babilonian1291 şi la concepţia Om _
labve Însuşi care, în teofanii, vine pe non (cf.Is.19, I ş1 Ps. 18, 11). Folosirea
norilor ca mijloc de transport era fliră îndoială o prerogativă rezervată zeilor
lui primordial din mitologia iraniană. Această concepţie este respinsă
majoritatea exegeţilor1 292 .
:C
din literatura ugaritică unde se spune că Ball este "încălecătoru/
2~ Int~~ret~rea sim~~ici este des întâlnită printre comentatorii cărţii
norilor" 1-zs 4 _ Trebuie să amintim că norii acompaniază teofaniile: Damei ş1 identifică pe Fiul Omului" fie cu poporul ales al Vechiului
cf.Ieş . 13,21 ~19,18; 3R8,10. Testament , fie cu Inţelepciunea divină ipostaziată1294 .
1293

La v.14, Fiul Omului se apropie de Cel Vechi de zile în vederea
unei investituri.
Problema care se pune aici: de unde vine Fiul Omului? Vine din
cer sau este dus de pe pimânt la cer, lângi tronul Celui Vechi? Răspun­
sul la aceste întrebări este important pentru identificarea acestui personaj.
Dacă suntem În prezenţa unei teofanii, Fiul Omului este atunci o fiinţă
aparţinând sferei divinului. Este soluţia adoptată de A.Feuillet 1285 . Acest
autor, plecând de la sursele biblice literare ale vedeniei din Daniel trage
ooocluzii teologice. Ele estimeaz.ă că acest personaj, Fiul Omului „este un
fel de manifestare vizibilă a lui Dumnezeu invizibil" 1286. De asemenea, el
zice că în Vechiul Testament, norul ()l..}J) este menţionat de aproape 100 de
ori: de_~ 30 ~ ori ca s!,mJ>lu fenomen natma1 şi de 70 de ori el însoţeşte
o apariţie sau o mtervenµe a lui Dwnnezeu. Ţinând cont de acestea "Fiul
~~ ~ D~el a ~ e catego_riei divine şi este un fel de întrupare a ·
glone1 divme, m acelaşi fel ca silueta umană contemplată de Iezechiel
(l,26)"1281_
Anwnite manuscrise ale Septuagintei identifică pe Fiul Omului cu
·Cd Vechi de zile: "Iată că pe norii cerului venea ca un Fiu al Omului şi ca
Un Vec~ de _zile era prezent" (mss 88 Syr)t288.
:rt de ln l i ~ apocaliptică, norul nu este decât un mijloc de trans-
3~ Interpretarea ':°e~~id a văzut în "Fiul Omului" din cap.7 al căiţii
Damei o figură mesial1.lca. Această ipotez.ă se haz.cază pe Sf.Evanghelii,
Faptele Apostolilor, A~alipsa, pe afirmaţiile unor rabini ca Rabi Alciba
şi Rabi Iosua Ben Levi 1 şi pe întreaga literatură patristică şi chiar apocrif!
(cf. Cartea etiopiani a lui Enoh şi IV Ezdra)1296 . Expresia "Ben Adam",
echivalentul expresiei "bar enas" îl indică pe Omul prin excelenţă1297 •
Expresia "Fiul Omului" îi conferă personajului divin un rol eshatologic
aparte 1298 . Sf. Ioan Gură de Aur, î n ~ v. 13, consideră că Fiul este de
aceeaşi cinstire cu Tatăl; El vine în lume după Tatăl; Fiul este preexis-
tent1299.
Sf. Părinţi identifică expresia '4Fiul Omului" cu expresia '4Fiul lui
Dumnezeu", "deducere corectă din punct de vedere dogmatic, dar inaccesi-
bilă din punct de vedere gramatical"1300. Însă, Mântuitorul S-a nmnit foarte
adesea pe Sine "Fiul Omului" descoperindu-şi demnitatea mesianică. De
altfel, expresia "Fiul Omului" are în Noul Testament un bogat conţinut hris-
tologic. Ea exprimă: natura umam.. mesianitatea şi demnitatea judecă­
torească ale lui Hristos. În acest sens, Sf. Iustin Martirul şi Filozoful afirmă
că în cazul Mântuitorului este vorba de două veniri: una ca fiu dispreţuit şi a
doua "întru slavă pe norii cerului" 1301 (cf.Mc.13,26~Lc.22.69). El «se Ebed
lahve care a pătimit şi suferit i,,entru păcatele întregii omeniri şi-a dovedit

lui ~
la pământ la cer (cf. E~ob etiopian) 1289. În acest sens, MDelcor ere-
aoru~ serveşte drept vehicul Fiului Omului. El simbolizeazA împărăţia
1291
1192
H.Gunkel, op.cit., p.323-335. . •
Dr.N.Neaga, Pro/alll DGIUM dap,e Hrisun, op.cil., p.13. Cf. A.Feuillct, ,,,,_~ P- 43 7,A
.
angelicăl = ~ - N u este ~i o fiinţă divină, semidivină sau o figură Bentzen,KÎltf tutd Ma•ialt, Londra, l 9SS, p.73-79; Pr. drd.Liviu Vâlcea, ""- cit., ~.38.
asemănătoare 1 • din cer pe pământ pentru a aduce mântuirea, ci o fiinţă 1293 Cf.G. von Rad, op.dt.,vol.lI, p.28l;S.R.Driver,
op.c:it„p.102-103;~ W.Heat~ Of'-~• p.l8l
ce,e1 umane ce urcă de pe pământ la ce.-1290. 1194 J.Coppens,
u MasianullN 1qimlial d la qilaa ~ •. Fib l H-;:- *
daltiaif,,., în voi. "Wisdom in Israel and 111 theAnc,entN~ East • Leiden, .1960•.P:ci de
l:IM 1195 J.AMontgomery, op.
cu.,p.321, cf.Liviu Vâlcea. on.. d6.. p. 4 1. "Concepţia~
C(R.de Laosbe. BilM l!l liab11t1u. ·· . , . mai tirziu, care aştepta un Mesia pimintesc, nu transcendent. nu a acceptat erprctarea
Onentaua e, Btbbca Lava . • "ltlrlbque, m l 'Anc,ent Testament et I 'Orient,
lllS La F,a • l'H. nens1a I, 1957, p.82 --87. mesianici a acestui text" cf.V.Mihoc, an. cit., p.41.
,_ lbiA- ...... DIIIW/.."' truiJion l,ilJ;_ 1
™ Apud V.Mihoc, art cit., p.41 . o Ari /,r,4fMt,N
1117 lbi._.., p.187. --,ue, în RB, 1953, p.180,.u. 1197 Dr.N.Neaga, Hrino• în V«ltwl
Tatan,o,1, op. cif.,p. 9s. Cf.Leoo . oo,
·- dem. p.189. d.apr, «Filll Onu,J,,i>> ÎII Sf"'"" ENllllulu, în ST, or. 7-8/1966, p. 471
s-,
· - Cf. I.Ziegler,
P.Grclot,LeM.a
n...,;_,
,1 __--_-.lkJ.dDrt1CO op.cit. p 170
l2H Pr.drd. Vasile Mihoc, Fu,l O,,,llbu api Nolll r.....-. ~ ST,~•~• P. .
1 40
p . .., . _,. . ', . ' . . .· 1299 Conutlllarw
la DalfÎa, P.G.56, col 232 apud Pr. dni_ V.M~h~ ~~ tn RT
40
12'0 c-::-· 962, p.42.
1
T.W.Manaon, Tlle
"POCrlp/,o., ~ Ta"""6nl, în ,,La Venue du MessiB", noo Pr.l.Chirill, Prof~ l f N S ~ tlilc C#UtMl,W0/-1Mi~
p.174. So„ 0
/ M.,, u, D.-, EnocJ, 11n4 11,, Go.pdl, în BJRL, 1950, 1101
nr. 2/1997, p.125.
Op.cit., p.107,141,145,181.
 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _TE~O~LOG~~IA~C~ĂR~Ţil!!__ _ _ _ _ __
TEOLOGIA CĂRŢII - 247

=~
2-46

ta divină prin minunile săvârşite în activitatea Sa pământească, a exacte ~ro~etii. Mesajul are două secţiuni: 9,24 _ 0 . .
o exphcaţie. Descifrarea acestei profeţii a creat ~uă profeţie ş1 9,25-27
apart
lume împMăţia lui Dumnezeu (Mt.4,17) şi stă„ de-a dreapta
d
funcţie de argumentele aduse, comentatorii s- insă „ m~te discuţii. În
Tesctălui „s.nis îşi va îndeplini misiunea de Judecător Suprem "ln viziunea sa,
3 I'°",..
Daniel vede pe Hristos Dumnezeu ş1 ~!11 tot
. odată"l302 n...:.
. nul expresia
plicaţii 1305 . au grupat InJurul câtorva ex-

aramaică de kevar enaş (''ca fiu al omulw ) profetul prevesteşte realitatea
împlinirii lui Mesia "~uvintele profetice pun în l.umin~ n~~ divino-
umană lui Mesia, Căruia Dumnezeu Tatăl, cel vechi de zile, 11 dă puterea,
3 epoca ~ac~beană, iar ultima săptămână este persecu .
slava şi împărăţia veşnică"
1303
în concluzie, putem spune că textul 7,13-14 este o profeţie mesia-
nică dovedită cu prisosinţă atât de cărţile Noului Testament, cât şi de litera-
tura patristică 1304.
c) Cele şaptezeci de săptămâni (9,24-27)
(14)Şaptez.eci de săptămâni, Sll1lt hotărâte pentru poporul.
t4II şi pentru cetatea sfântă pentru a /ace sd înceter.e fă­
rădelegea şi se va pecetlui păcatul şi se va ispăşi nelegi,,-
irea, până ce dreptatea cea veşnică va veni , vedenia şi
proorocia se vor pecetbli şi se va unge Sfantul Sfinţllor.
(25)Să ştii şi să înţelegi: de la ieşirea poruncii pentru
retntoarcerea şi reconstruirea lerusalimul.ui şi pană la
Cd-Uns sunt şapt,e siiptiimâni şi în timpul a şair.eci şi
două de săptiimâni , din nou piaţa şi zidul vor fi rer.idite,
dar în vrml':'ri de stâmJoare. (26)Şi după cele şaizeci şi
4?u~ de săptămân~ Cel-Uns va pieri fără să fi avut o
vina• Poporul unui domn va veni şi va d4rama cetatea şi
T emp1!", '!4'sfărşitul va fi prin potop şi pană la sfllrşitul
r4:boiubl, va fi un decret de devaare. (2 7)El va încheia
un legăm~'!' c~ mulţi.,_pentru o săptămână şi la mijlocul
~mmrii va mceta Jertfa şi prinosul Peste templu va
"°'' urâdunea pustiirii pană ce pedeapsa nimicirii
lwtăr4t4 se va vlrsa peste devastator>>.
. . . 1) Explicaţia istorici: 70 de să " .
umpuJ exdulw; Cel Uns este un personaj al resta:"~ la raportează
sau marele preot Iosua); 62 de săptămâni sunt de la reînt (CIIUS, ~roba~l,
din ~xil la ;:cer<:3
(Porfinu, citat de Fer. Iero~, ~omentariu la Dan~JI). Antioh Epifanes
. . . . . 2) Explicaţia mesianici: Cel Uns este Iisus Hrist05
Părinţi ş1 maJontatea autori~or c_re~ni până în secolul al XIX-lea). (Sf.
~) E~phcaţ1a
istorico-mesianici: este o poziţie media-
nă (Lagrange); reţme remtoarcerea din exil,restaurarea, rsecu ·
dar menţine caracterul mesianic al v.241306. ţia seleucidă,
·
pe
.. . . 4) Explicaţia eshatologici: pl3SC37A totul la stărşitul
lumn (Apohnane din Laodiceea, Hesechiu clin Ierusalim).
. 5) Explicaţia profetici nedeterminatl:(H.Junker) pro-
feţia este compusă după reîntoarcerea clin exil.
Interpretarea mesianică în sens tipic este astăzi în general accepta-
tă1 307 . Evreii înşişi interpretau în acest sens profeţia aceasta în epoca lui
Antioh
1308
.
. _Acceptarea textului ebraic în care apare cuvântul o~~ (şabuim)
= şeptlm.1, uşurează cu mult inteipretarea faţă de ceea ce ne oferă textul gre-
cesc prin cuvântul „endomades". Comentatorii se gândesc la 70 de săptă­
mâni __de ani: o săptămână are 7 ani, 70 de săptămâni de ani de 70x7=490 de
ani. ln acest context numărul 70 trebuie receptat în sens simbolic, iar
noţiunea de "săptimânl" trebuie considerată ca o perioadă de timp delimi-
tată. De altfel, numărul 7 şi derivatele lui sunt misterioase şi sfinte şi trebuie
luate în sens simbolic1309 . Înţelesul profeţiei în accepţiunea Păr. N.Neaga
este următorul: ,,peste 490 de ani începe era bunurilor mesianice când se vor
şterge <nrinjertfa Mântuitorului) păcatele, ffirădelegile şi nedreptăţile oame-
nilor" 13fO•

~ c e l e ~ danielice ating culmea prin 9,24-27 în profeţia numită '°' A.M.Dubarle, op.cil., col 749-752.
1
U06 Ibidem.
aiptlmioi", deoarece s-a dovedit a fi una din cele mai uo, H.Cazclles. cap. .,Danid" în Jlllr~···" op.cil. , p.650. Intctpretarca ~ e l în
sens literal a awt totuşi ci~va ap1r1tori: R.P.Closen. VD, 1938, ~.4~-S6: 115-125, . .
I.IC
J.Levesque, ReY. ApoL, 1939, t.L p.90-94; J.Lindcr, ~ " ' librlUfl Daids,
I Dr.N.Neap,Pro/dl,ll)M ia Paris, 1939 (Ibidem n.4).
1219 Diac.Prof Dr E ... ., p.!5.
JOS
--,.,.;,_
,,.. ,. .... , ~ ~ p.,""""""
. m.Cornifolcu.
în 8T &I
IMa••
•
1na111 ,,
•
So r,, burtina 1309
°'
13 Ibidem.
"' __ :_, ~ s 1 •mbolic este dctcnJ1inat
Dr. N.Neaga, Profdlllua,.- ... p.l." "., enau_ Sl. • • •
. fi. de o realitate
.
I Chirill. .c.c:ie..
Ade vedc:a pe lingJ Sf. Plri ~- . ?:I?/1985, _P,613. cultici specifici mediului iudaic - ciclul &abattc fl aclulJlllbilcel«" (Pr. · · .
XU, 1008; Tcocloret al clJ'U
· DSil. amntap fi Sf. F.pafaniu, J,-otril'a _.,-::,_. L Vil I PG
Aucuain. D Ul, eo,,.-,.,.;,,"' D . ..'T' - , I p.126).
V Mihoc D]lnC.OUau"1 E ""11,.1:• .:,__ Miel li , 13, PO. LXXXI, 1425; fer. 1110
. • .-tdt., p.40. 11
-.,._-I/, 1,2, PL XXXIV, 1071, etc. apud Pr. drd. Ibidem, p.20.
 l'I""""

TEOLOGIA CARŢII
_ __ __ _ _TEOLOGIA
____ CĂRŢil
_..:.,___ _ _ _ _ _ _ _ 249

versetul 25 fixează ~ta cân~ începe calculul celor 70 de să

mâni : •'deodată cu ieşirea cuvantulw , respccuv darea unui decret . Ptâ- 1 1• israelit în cartea proorocului Daniel, venirea acesteia este pusă în
tant. ceea cc înseamnă o înnoire. o schimbare de situaţie. Se pune însă~l>Or- Poporu ~ trecerea celor 70 de săptămâni de ani ... adică după 490 de ani
relaţ.Je. cu • • d rege le perş ilor Artaxerxes
barca. : Despre
ce decret este rnrb a.? 1stona · cunoaşte
patru decrete mtre- înccpan
d cu anul 4581.Hr.,
. . d.
can
b. ,, 1321 I a dat primul'
arnt impact asupra cneilor.
. Pri l aJ . . c · ct·
_mu , . Im . nu~ 1~ anul 539 î.Hr.(cf. care au . d ~eliberarea iudei 1or m ro 1e .
Ezdra ed il e Nu putem pune sub semnul întrebării părerile Sf. Părinţi şi ale
1.1-4) ce prcYedea eliberarea din robia babiloniana, restituirea sfintelor
. ,
şi a tuturor obiectelor luate.d e N a b ucod_onosor_ şi , 111 plus, oferirea de daruri
vase c:-;cgc 1I·1or de m arcă , ci ne înscriem pe această linie.
de către regele Cirus. Al doilea este edictul Im Danu s din anul 520 î.Hr
pe nnitca tem1inarca lucrăril or la Templu Al treilea este edictul dat. :
Artaxerxcs 1 (Longm1anul. .
) din 1 "5"" i.;,,., . H i,11
anu ➔ - 1 sau ➔ - 0 1. r. - . Al patrulea este
e 4. Doctrina despre îngeri
decrernl djn anul 44 5 tot. al lw Artaxerxcs I.
Părintel e N Neaga identifică "icşin.'a ru,·ântului" cu edictul lui Anghclologia. adică doctrina despre îngeri, este dezvoltată în car-
AnaxcD;es I din anul 458 !31 : ş i oferă unnA10arclc calcule: 7 + 62 == 69, ceea tea Daniel Fiinţele divine, foarte numeroase (7, 10), sunt păzitori! popoa-
cc obţmem 483 de an1 Deci după 483 de ani se \'a rcaliLa profeţia 1313 . relor (10,1 2:11.12 ); au înfăţişarea unui om (cf.Dn.8, 15;10, 16.18). Ingerilor
Sfinţii Părinţi au adoptat cti nrrn inccput interpretarea mesianică a li se aduce cinstire (10,5). Numele lui Mihail şi Gavriil apar aici pentru
acestei profeţii , cu unele diferenţe în ceea ce priveşte calcularea datei. prima dată ~n Biblie (8 ,l\9,2L.10,13- ~l). Natura î~g~rilor este e,q~~a~
Astfel. Sf. Ipolit prezintă întruparea şi naşterea Mântuitorului la anul 5500 de obi cei pnn titlul ben ba eloh1m, adică cel ce participă la categona divi-
1314 nului i m_ Şi deşi nu există nici un element adamic, îngerii apar de multe ori
de la începutul lumii . Calculul făcut însă de Sf. Ipolit nu exploateaz.ă da-
sub înfăţi şarea unui om (cf.Dn. 9 ,21 ). La originea acestei "umaniz.ări" a în-
tele oferite de Daniel, ci este influenţat de ideile milenariste şi apocaliptice
gerilor stătea influenta mitologiei babiloniene cu zeul Marduk. şi zeii naţio­
aJe timpului său.
Fer. Ieronim calculeză profeţia din Daniel pornind de la Cirus şi
nali. Textele vechi susţin această teorie care, de altfel, se potriveşte bine la
ceea ce s-a zis despre personajul din Dn.7,13 ş.u. ca dimensiune transcen-
afirmă clar: "multe şi admirabile sunt cele ce citim în săptămânile lui Da-
dentă a poporului Israel 1323 • O.Procksch1324 şi M.Noth1325 interpreteaz.ă ru-
niel; nu încape nici o îndoială că-i vorba despre sosirea lui Hristos, care a
vântul " sfinţi " prin "îngeri", sau "ceata cerească" atunci când vorbesc de
apărut în lwne după 70 de săptămâni" 1315 . • • 9,21-22, deşi consideră că acest pasaj este un adaos.
Teodoret al Cirului socoteşte 69 de săptămâni până la activttat~
Amintim însă că ideea despre îngeri este foarte veche în Sf. Scrip-
publică a Mântuitorului, începând calculul cu anul al 20-lea al regelw
tură (cf.Gen.18,19), şi nu poate fi vorba de o influenţă a mitologiei babilo-
Artaxerxes 11316 . La fel procedeaz.ă şi Sf. Vasile cel Mare1317 , Sf. Ioan Guri niene1326. Influenţa acesteia se simte probabil când se vorbeşte de o ierarhie
de Aur 318
Sf.Clement Alexandrinul 1319 Eusebiu de Cezareea1320etc. în lumea îngerilor, în care Mihail şi Gavriil joacă un rol de şefi, con~ucători
Aşadar, Sf. Părinti au văzut profeţia lui Daniel venirea "~i~I~
fu (9,21;10,13). În Dt. 4,19 se stabileşte un oarecare cult şi o cinstire a îngeri-
Omului" şi inaugurarea "Împărăţiei lui Dumnezeu". "Dacă la_ ce•~ti lor, desigur nu înaintea celui oferit Dwnnezeului cerurilor. Textul Septua-
profeţi împărăţia mesianică este pusă în legătură cu întoarcerea din exil a gintei, pentru Dt.32,8 anunţă că Dwnnezeu a fixat frontierele popoarelor
după număru} fiilor lui Dwnnezeu, adică după îngeri. ,.
1111
V.Gheorghiu, Anul 1i ziua morţii Domnului, Cernău~, 1928, p. l l ). I · calcule
. Lupta angelică din cartea Daniel este reluatA în FAp.12,7, msă
mtre îngerii buni şi îngerii răi. După o concepţie apocaliptică, istoria se ~ez-
1312
ProJa.i
•'--·' D--:.,
11111a ... p.20 .Pr.I .Chiri' Ii · p. 127, deşi aiunge
·m art.CIi., caşianul 448.'
" . la a.ce t.
socoteşte „ieşirea cuvântului" în anul 448. Ori, nu apare nici un edict - decre m voltă pe două planuri diferite: planul ceresc şi planul pământesc, dar exi~
Considerăm ci este vorba de o greşală de tipar. "dUI. »a,,uI ..., corelaţie între ceea ce se petrece pe pământ şi ce se petrece în cer. Cheia
im Schulte, D~ Masuin i.sclten weissagungen, p. 167(apud N .N~ga.. 17ofi
p.28) Men'1oncază că în anul 1663 se cunoşteau peste 30 de felun de 111 erpr
etare a textUlui
Dn. 9,24-27. 1121 Q'
1114
Op.cil., p.392. 1J22 E ~ac. ProfDr . ~m.Comiţescu, art. cil., p.613.
m,PG · ... p.29. ll23 A. acob, op.cu.,p.54.
. ., 25, 542, apud Dr. N.Neaga, Profetul Damei
1116 p , iii. 7'hlacoc~ue, Le livre , p. 103.
u 17 .G: 8~. 1475, apud Dr. N .Neaga ,p.29
ma Ser_~ I, _în PSB voi. I 7, Bucureşti, 1986, p.379.
m,'Smen/, lJl PSB vol.21, Bucurefti, 1987, p .366.
132
6 E:
IJ 2s G eowg,e des A. T., p.537.

Si. ziu„ A. T.,MQnchen, 1957, p.274-290. .

M: adevărat că în cuvântul ~N..::>'Yl apar literele MKL ' ca în numele z e u l u i ~
P.O. 8,856 - 857, apud Dr. N.Neaga. Pro/dlll D,uue.l, p.29.
l~U, lnarii, buaicoc4, PG 20,89. ikal, dar Mihail este opus atât zeului MKL , divinitatea fenicianl, cât fi zeului Rqel.
 TEOLOOIA CĂRŢII
250 - _ __ _ _ _ _ _ _ _T~EO~LOo~~IA~C:!_ĂR~ŢU~-------
251
. Mm~nteştI. este în istoria cerească . Mihail se opune îngerului Persiei .
. • _t"<U•...... 94, 17; 115, 17) sau ţara intunecatt
1stone1 cere(Ps.
Numele tbeophor ~:tr.l îl reprezintă pe „unul dintre primii şefi ai îngeri- 1330
38, 17) . şi tirinl(lov 10,21-22;
lor" şi este îngerul p.wtor al lui I~el (D~.10,21 ;!2, l). M~l di~pută cor- Acest al doilea curent implică • ,. .
pul lui Moise cu diavolul(cf.A pocahpsa lw Iuda 9 ;Inălţarea lw Mmse 10,2). acest sens, Is.24-27 afirmă învierea nwnai~ - m lDVIerea morţilor. În
care va fi fecundat de O raz.ă de lumin/ . e:_or, năseuţi din J}WJlântuI
2M.7 ,22 învier~ est~ prezentatâ ca O nouă ~e. •7.ând pe Du.mne7.eU_ În
5. Învierea morţilor Se nasc msă mtrebările: De ce nu glsim . . ,. .
viduale decât în
. . ă .
textele biblice tardive
.
„
De e!~aa ~nei •nvieri indi-
ce c. ~ta in moarte," .
Cartea Daniel se distinge şi prin ideile eshatologice, mult mai de- re ş1 v1aţ veş01cl este foarte veche În hrael d b
O
i uavae-
tailiate decât la profeţii anteriori.
1327
Astfel, autorul vorbeşte despre sufe- creti şi totdeauna în cadrul Legimântu lui., ' ar su ormi voit dis-
rinţele poporului ales (8,24-25;9,2 6-27), despre judecata uniyersală asupra S-a considerat, într-adevăr ' până nu demult că 1.dcea vieţii . .. .
veşruce
· d. ·d 2 •
popoarelor (7,11), condamnarea celor răi (12,2); inaugurarea ImpărJţiei me- pen tru m 1v1 s-a născut târziu în Israel1331. MDahood133
sianice (2,44;7,27) şi învierea morţilor, care va fi generală.
1328
b~ paralelelor lingvistice din textele de Ia Ugarit (sec.XIII ):~ ~1-:
În vechiul Israel, a existat ideea că murind israelitul se "adauga la VJaţă per~nală ~upă moarte, în aproximativ 40 de locuri din Psalmi şi Pilde
poporul său": "Şi a murit Avraam la bătrâneţi adânci, sătul de zile , şi s-a fără să_mai vorbun de~re textele clasice: Gen.5,24~4R2,3.5.9;Dt32,39; '
adihJgat la poporul său"(Gen25 , 8) continuând astfel să participe la eter- IR2,6,Ps.16,ll,17,15,Iez.37. Speranţele eshatologice ale lui Israel sunt
nitatea grupului. •~~ate ,?e co~c~p~ de popor al Legământului. În această perspectivă expre-
Ce se întâmpll in momentul morţii cu elementele din care este su ca Tu ar rrdzcat sufletul meu din Şeof' nu trebuie considerate ca hiper-
bole, ci realitâţi existenţiale . În alte texte~ Os.6,l-3 ;13,14; Iez.37,1-14;
1333

alcltuit nepbeş-ul ?
Este greu de găsit un singur ptmct de vedere în Vechiul Testament Is.53,10, este vorba de restaurarea naţională. In acest sens există o legătură
După primul curent, numit analitic,
1329
moartea este caracterizată strânsă între învierea morţilor şi învierera lui Ebed lahve (Robul Dom-
. Însă "afirma~a învierii în Israel este afirmaţia
1334
nici neşamah , nici mach, după n~ui-~•fos~~) din Is.53
prin absenţa sufletului; moartea nu mai are
rămâne, animat, nu se dis- dimens1W111 transcendente a omului, afirmaţia tensiunii existenţiale ale lui
anumite texte nici nepheş . Basar-ul care nefiind
soma psihikon spre soma poevmatikon (I Cor.15,44).
tinge de ţărână. Deci, omul redus la ţărână nu mai este nimic.
Daniel 12,1-3 reia temele din Isaia, însă cu o aplicabilitate la desti-
Potrivit celui de-al doilea curent, fiinţa umană este o sinteză orga- nul individului:
nică atingând expresia sa în corp sau persoană . De aici ideea că elementele "În vremea aceea, poporul tău va fi lllântMit şi an,,,_ oriciu N
co~~ve -~ e omului nu se disociază, ci continuă să păstreze trăsăturile fi găsit scris în carte. Şi fflllJ/i tUtre cei ce dom, în ţăra,lt1 JM-
unei fimţe VJ1 care-şi duce existenţa în Şeol (tachtiyot ha'arets)." Tennenul mântub,i se 11or scula, unii la 11iaţă 11eŞIUC4, u,r alţii spre OC111Yi JÎ
~• nu ne ~ t e elucidarea sensului vieţii în adâncurile pământului . Sino- ruşine veşnicii. ,,
mme_le folostte însă aduc câteva elemente în plus: Şeolul este împărăţia a) Textul danielic este într-tm anumit sens limpede: el prevesteşte o în-
morţilor- abaddon s descompunere (Iov 26,5~28,22) şi dumah=linişte, tă- viere atât a celor drepţi, cât şi a celor păcătoşi; unii se vor scula spre viată
veşnică, alţii pentru ocară şi scârbă veşnică; cei ce. a~ ~erit ~~~ ~ -
tirică sau au îndrwnat pe alţii vor fi primii beneficWI ai acest~ _ mvien . ·
De asemenea, cei drepţi asimilaµ cu cei înţelepţi vor fi rlsplătiţi:'tru purile
IJ17 Daniel Cite .. . . . .
mortiJ~ Sfi ~ mai veche o ~ 1~daic! care vorbeşte clar despre învie~e•
l89'7 la 1·
poli(, Trllllllul ~p~e ~ilsnst ), în greacl publicat de H.Achelis, Leipz1~ 1330
Ibidem p.244.
R.Beylot ~ot, ~ ' ElhioJHI VI, 1965, p.165-214. Noi am folosit traducerea lua 1331 •
H. GWlkel, op. cit., p.291, n. 2. '--• M.Dabood merge prea
ma Despre acest ~ XL. _1991, p.107-139. lll? halm,. Tlle Ador Bibk, 3 voi., New York. 1965-1970. lllllA
nr.67, Paria. ~~~vJ~~ e °;. ~ la MOrt li la v"
1 rurnelk, col."Lectio Divina"'.
<t0,19'9, p.3SS-]7IÂMa rtin L idu tu ra""ection d'apra Dan. XJ/,1-1, în _B1
r..,.,,,_,
Neucbite ·Achard, De la MOrt a la rhunedion d'opra l'A,u:Un 1334
departe, cu dependenţa lui Israel de Ugarit
u" CfR.M.-Achard, op. CIL, . p..55.
A se vedea, lerom. Antonie Plllmidcall, Câteva p...,we.e
1n leptari cu EW-Ialave „
li/ Âlldaw 'o,;.,,_ ~!~ 6
• AR.Johmoo, Tlte Vdalily of tlte /nt/ivuh,a/;,, tlte Tho111ltt
1
964(ed.lI-a);R.H.Charlea, E1cha1olov . Tlre DoctriM of"
Deutero-hala. în MB 1-3/1970, p.70-97.
1m •w _,. ..,_,,.•. RT. . ,o· ,-vrr4flllff: ,,,..,..,
~ •
m, F•~ u/•;,, 1.,~ 1• Pr.Prof.Dr.D.Abrudan, U,. ~ . nr 3/1994, p. 7.
E.Jacob, op.~.•p.242. "'M4Clsrutilu uly, New York, 1970. nMtUrirea sujl«,JMi, j,uJ«""' 1• 1114#0 11UIHH, m ·
 TEOLOGIA CĂRŢII
l5Z - _ _ _ _ _ _ _ __ ___;TEO:.:::::~UX,~~IA~C~ĂR.~ŢI~I--------
253

lor 00 vor fi ca trupurile părnânteş~, ci vor _fi ~~ d~ luminozitate. În Exegeţii ce s-au alăturat uneia sau alteia din niw....;, d .
.d 1 . i-a ... ue e 11131 sus restrâng
cartea apocrifii a lui Enoh, cei drepţi sunt chiar identificaţi cu stelele (Enoh
A • • • •

1 eea tnVIeru numai a evrei, fie în totalitatea lor fi •

39 7· 104,2; l08, 13) -
1336
, ' Din această pericopă reiese că numai o parte vor fi mântuiţi , cei ce
vor fi înscrişi în cartea lui Dumnezeu. Cu toţii însă se vor scula pentru
judecată; cuptorul este o imagine a judecăţii lui Dumnezeu. Flăcările din
cuptor nu pricinuiesc nici un rău celor trei tineri, însă se îndreaptă împotriva
1337
celor ce au încălzit cuptorul (Dn.3,22) • Tema cuptorului de foc din Dn.3
evocă nu numai eficacitatea şi rostul flăcărilor pentru purificare, ci şi
învierea1338 • Locul unde vor petrece cei înviaţi nu este precizat, îmă
probabil după Dn. 7,27 acest loc va fi pământul.
Pentru Daniel, învierea nu este o simplă întoarcere la viaţa pămân­
tească, ci o înălţare la viaţa cerească, corpurile celor înviaţi vor fi pătrunse
de o luminozitate. "Mai mult, învierea moW:lor în Daniel este ~ mult de-
cât o speranţă, este o necesitate veritabilă" .1 39
b)Textul danielic are şi dificultăţile sale de interpretare. Se pun întrebările:
Dar, neisraeliţii? Această întrebare naşte altei ' e numai la O parte.
3) Neisraeliţii nu sunt totalmente excluşi. P.Volz~limi··.........x 1
· la · Anei . . LWLUI ce e două
~~~ cet care au 1 urat oronle războiului, atât evrei~ cât şi pă-
grum.
4) B .J.Alfiinkl343 const.deră că este vorba de o înviere numai pentru ·
drepţi, nu şi pentru cei păcătoşi. Făcând o anali7.ă a cuvântului eb ~•
effeh ~= a~~a, _aceia)-~ v._2b consideră că este vorba de două caier;1:
ru de mviaţi: cei drepţi ŞI cei păcătoşi sau cei vii la sfârşitul timpului şi
~i decedaţi anterior sîarşitului timpului.
1n concluzie, putem afirma el textul de mai sus dă o clara viziune asu-
~ra eve~en~lo~ eshat~logice. Cele două grupuri, generaţia de la sfârşitul
°:111~w ŞI cei d_~a morţi, V(!r fi tratate de o manieră identică: drepţii vor gă­
s1 vtata, păcătoşn moartea. 1n acest sens, eshatologia lui Daniel pregăteşte
pe cea a Noului Testament.

Dn.12,1-2 viu= nwnai pe israeliţi sau şi pe pdgâni?

Clind citim ''mulţi din cei care dorm în ţărâna pământului
se vor scula" trebuie sd dăm prepoziţiei ''min" un sens
povtn, (rn sensul că o parte din cei morţi vor invia) Stlll
termenul "mlllţi" desemneau} ansamblul, totalitatea
morţilor?

Prin răspunsul da~ acestor ~trebări s-au emis următoarele ipoteze:

1) D~ Charles pnn ~xpresia ~mulţi dintre cei care" îi desemneaz.ă pe
~ recent decedaţi, fie buni, fie răi. Şi pentru că "mulţi se vor scula"
msea~ el nu toţi cei morţi vor învia1340•
2) ~ -doilea grup de exegeţi explică expresia rbim mn prin "toţi",
indiferent~ se~ care se dă particulei mn (cf. E. Sutcliffe). El se baza
?Cmulţi"
afirmatille lw Teodoret al Cyrului care înţelegea adesea cuvântul
pentru "t ,,,,, Ro •
A,._...,,.. o,, cam
A

m. 5,15. Prin urmare toţi iudeii vor învia

~ idee se găseşte deja în exegeza iudaică1341:

UUn.;,._
1m ---.. p.l.
Tema despre ..,gni, 6apien „
mi F«.ltzonim, ln DIIIIÎluat :.(3ei;;;)eluat1 de mulţi Sf. Pirinp: Sf. lpolit op.cil.• p.178-179,

u,. ~ -
u40 t:-~• iae.::. "':;;r ""-
Cf Martiae Dulaey La
I. l't1
: p.807,etc.
la / 0 "'7Ula• (D11.J) UM l'intttrprdlllion
op. cit, p. 252.Ct: J. N~cbofielRd,nr.1/1?97, p.33-S9.
1 1 1e adaugi: E.Sellin, TI,~· op. at., p. 34!1.
,,., tcBemzen.a _ a,,.cit., p.23. ,. tla A.T., Leipzi& p.141; K.Marti, op.cit., p.113; lkl
1143
Du Esc:lt"'°"11ă., op.cil., p.231. ..-1-· --~1:..,1 ln RT nr.4/1993, p.5l, n.3.
J.Alfii,_, L'I~-- . An.cit., p.365. Cf. Pr. Prof. Vasile Mihoc, E,l,...,._UI ,----.
- ... op.a,,, P-360.
L

BIBL IOG RAF IE
I. TEXTE ŞI EDIŢII ALE SFINTEI SCRIPTURI
Biblia Hebraica Stuttgartensia, Deutsche Bibel ~g Stuttg:rr t,1967/77 .
Septuaginta id est Vetus Testamentum graece msta LXX mterpre tes,
editată de Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1935.
Biblia Sacra iuxta latinam wlgatam venione m, ~ Liber Danibel is.
Ed.Benedictine monks of St.Jerom e's Ponufica l Abbey, Roma:
Vatican, 1981
Novum Testamentum Graece et Latine (E. Nestle şi K. Aland), Stuttgart,
1963-1969.
Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită cu aprobarea Sf. Sinod, Editura
Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 1968, 1975, 1994.
Biblia adici Dumneu iuca Scripturi a Vechiulu i şi Noului Testame nt,
tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de Pr. Prof. Vasile
Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, 1938.
La Bible de Jerusalem, Paris, 1974.
Tradlldi oa Oecume nique de la Bibic (TOB), Le Cerf, Paris, 1998.
Die Bibel, K.atholische Bibelanstait Gmbh. Stuttgart, 1980.
Tbe Rolly Dible. King James Authoriz ed Version. Oxford Universi ty
Press, 1977.
Ziegler,J.,Der Bibeltext im Daniel-K omment ar des Hippolyt von Rom,
Găttingen: Vandenhoeck, 1952.
Idem, Su.Ianna-Daniel-Bel et Draco. Gottingen Septuangint XVI,2.Got-
tingen: Vandenhoeck, 1954.
Gemea, A şi Hamm W., Der Septuaginta-Te:s.t des Buches Daniel. ••
aacb dem Kolner Teii des Papyrus 967, "Papyrologische Texte
urui Abbandlungen"lO[Dan 1-2; Hamm], 2l[Dan 3-4; Hamm] şi
S[Dan 5-12, Susanna, Bel;Geissen]. Bonn: Habelt,1 969,1977 ,1968.
II. COMENTARII ŞI REFERIRI PATRISTICE
:i~°!.~xandrie•.
Sf. lpolit, COllllllaltai~ sur Daniel, în SCh. 14, Paris, 1947.
I~ Hrisostom, ~nta r la Daniel, P.G. 56, col. 193 -246.
1n Danielem prophetam, P.G. 97 col. 1461-14 62.
mentarionam iii Daaielem libri W-IV ed F Glorie în CCL
75 A, col.751-950. ' . . ' Zorell F., Lexicon graecum Novi Test•e
_ _ _ _ _ _ _ _ ____::B:.:.:IB:::.::L:::IOO~RAF~IE~------- lSS
Eusebiu al Cezareii, ayyeluc 11 l:nto6E1~E<a>p B,p.1,u 6excz,
P.G. 22 , coJ.13-794.
Teodoret , Coment ariu asupra viziunilo r profetulu i Daniel P.G. 81 col
1255-1546. '
o/
' .
Albert cel ~3!"e, Commentarii in librum Danielis Propbetae, în "Opera
Omrua , t. 18, ed. A. Borgnet, Paris, 1893, p. 447--653.
Atribuită lui Toma d'Aquino, 1n Danielem Propbetam Erposotio, în
"Opera Omnia", t. 23, Parma, 1869, p. 134-169.
Corneliu s Lapide, 1n Danielem, în "Commentaria in Scripturam Sa-
cram", ed. J.M.Peronne, t.13, Paris, 1860, p. 1-194.
Sf. Iustin Martirul şi Filozoful, Dialog cu iudeul Tryfon, în "Apologeţi de
limbi greaci", P .S.B. voi. 2, Bucureşti, 1980.
Eusebiu al Cez.areei, Istoria biserice asd, în P.S.B. voi. 13, Bucureşti,
1987.
Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, partea I, în P.S.B. vol.17, Bucureşti, partea a
III-a, în P.S.B. vol. 12, Bucureşti, 1988.
Origen, Scrieri alese, partea I, P.S.B.vol.6, Bucureşti, 1981; partea a II-a,
PSB.vol. 7, Bucureşti, 1982; partea a ID-a, PSB.vol.8, Bucureşti,
1982.
Sf Atanasie cel Mare, Scrieri, partea I, P.S.B. voi. 15, Bucureşti, 1987.
Sf. Ioan Gură de Aur, Scrieri, partea I, P.S.B. vol.21, Bucureşti, 1987;
partea a II-a, P.S.B. vol.22, Bucureşti, 1989.
Sf. Ioan Casian, Scrieri alese, P.S.B. vol. 57, Bucureşti 1990.
Clement Alexand rinul. Scrieri, P.S.B. vol 4, Bucureşti, 1982.
m. INSTRUMENTE DE LUCRU
1) Lexicoa ne
F. Brown, S.R. Driver, C. Briggs, A Hebrew and Englisb LexicoD tJf the
Old Testame nt, Oxford, 1907 (reeditat 1979>· • •
L. Koehler, W. Bawngar ter, Lexicon in Veteris Testamenti Ubros,
Leiden, 1953. . • amenti- Libros. Leiden.
Idem, Supplementum ad Lexicon m Vetens Test
1958. Aramaic Lexicon of. tlae
William L.Holladay, A Concise Bebrew aad
Old Testament, Leiden, 1971_. . Testamenti
Vogt E., Lexicon linquae aramaice Vetens
documell tÎI
antiquis illustratum, Ro~, 1971. nti Roma I 978.
' '
 BIBLIOGRAFIE
256
---------.:::::;::~~~--=-------
BIBLIOGRAFIE
-- 257

Gesenius, Hebrew-Cbaldec Lexicon to the Old Testament, Michigan, Pr. Dr. Negoilâ T. , Elemente de gramatici ebraica: B •
P~,{ter-Contesse Rene,, Manuel du traducteur pou -. ucurcştt, 1946.
1984 (ediţia I, 184 7). le L" d
. . r 1vre e Daniel
Baumgartner,W. Starnm, J.J., Hebriiscbes und Aramiisches Lexicon pubhcată de Alianţa Biblicii Universală, Stuttgart, 1986 '
zum Alten Testament, Leiden, 1967 (ed.a IV-a, 1990). Reymond,Ph.,Dictionai~ d bebreu et d arameen biblique, P~s 1991.
Rosenthal F:, G~am~a•re de _l'arameen biblique, tradusă de P.Heroert,
2) Concordanţe sub direcţia Im J.Margam, Paris, 1988.
S~der N. , Ph. Trenei I., Dictionnaire bebreu-fran~s, Geneva, 1979.
Hatch E ., Redpath, H.A., A Concordance to tbe Septuagint and Other Wemgreen J. , Hebreu biblique. Metbode elementaire, Tradusă de P.
Greek Versions of tbe Old Testament, 2 voi. , Graz, 1954. Herbert, sub direcţia lui J. Margain, noua ediţie 1994.
Mandelkem S., Veteris Testamenti concordantiae bebraice atque Wenham J. W. , lnitiation au grec du Nooveau Testament, tradusă de
cbaldaice, Graz, 1951. C.B.Amphoux, _A.Desreumaux, J.C.Ingelaere, 1973, noua edipe re-
Schmoller A.,Handkonkordanz zum griecbiscben Neuen Testament, văzută de F.Fraizy, J.C. lngelaere, P.Prigent, 1994.
Stuttgart, 1951 (ed.II, I 968).
Morgenthaler R , Statistik des neutestamentlichen Wortschatzes, 4) Introduceri la Vechiul Testament
Ziirich, 1982.
Mandelkem S., Veteris Testamenti Concordantiae hebraicae atque Pr. Prof. Vladimir Prelipcean, Pr. Prof. Nicolae Neaga. Pr. Prof. Gh.
cbaldaice, Berlin, 1896 (Tel-Aviv, 1986). Bama, Pr. Prof. Mircea Chialda, Studiul VecbiuJui Testament,
Lisowsky G., Koncordanz zum Hebriischen Alten Testament, Stuttgart, (manual pentru Institutele teologice, ed. Il-a) Bucureşti, 1985.
1966. Eissfeldt O ., The Old Testament; An lntroductioa, Harper-Row, 1965.
Even-Shoshan A., A new Concordance of the Bible, Ierusalim, 1985 Kuemmel W .G., Introduction to the New Testament, Londra, 1984.
(ed. II-a, 1989). Swete H.B. , An lntroduction to the Old Testament in Greek, New York.
Jenni E. ,Westennann C., Theologiscbes Handwiirterbuch zum Alten 1968.
Testament,Miinchen, 1971. Orchard B., Fullet R , Johnston L., Kearns C., A New Catholic Commen-
Jacques X , List of Septuangint Words Sbaring Common Elements, tary on Holy Scripture, Londra, 1969.
Roma, 1972. lntroduction a la Bible. Tome Il: Introduction critique a l'Ancien T~
tament, Paris, 1973, sub direcţia lui Henry Cazelles.
3) Gramatici Harrington W., Nouvelle Introduction a la Bible, Chicago, 1965 (tradu-
cere din engleză în franceză), Paris, 1970.
Beyer K., The Aramaic Language, Gottingen, 1986. Rendtorff Rolf, lntroduction a l'Ancien Te.$tament, (tradus din germană).
Cbades--F. Jean, Grammaire hebraique elementaire Paris 1945 Paris, 1989.
(şi noţiuni de aramaică biblică) · , , Gottward K.Nonnan, The Hebrew Dible. A Soci~Utenry lntroduction.
Pr .
.Prof. ~: Comiţescu E.,Pr. Prof. Dr. Abrudan D., Limba ebraici Philadelphia. 1985 (ed. a Il-a, 1987), cap. "Daniel", p. 590-594.
biblici. Bucureşti, 1996. Aa µuxvou 'A6.A6h:ou,
Davidson A. B., Hebrew Syntu; &fingurg, 1964 Elo«y<a>y'l O't'lV Ilula,ci Au18t\1C1l,Tesalonicl980.
Idem. ne AaaJ . . . Tarnavski V., Introducere în sfintele cărţi ale Vechiului Testament. Ceml-
G . W yticaJ Hebrew and Chaldee Lexicon Lomira 1970
JCSeoms llebrlilCbet nd , , . uti,
Alte i ~
~amlisches Handwffrterbuch Ober dat
1928.

Idem, Hebrew~nt,Berlin-Gotttngen-Heidelberg,1954(ed.a m-a 1987).

~) Dicţionare biblice
Joiioo Paul G ~ • Oxford, 1974.
. ed. În-~~~re de hebreu biblique, Roma, 1923, ed. II-a. 1947, Barr, J., Daniel, în Peake' s Commentary oa the Bible, Londra
1963
·
Kimhi's David Hebrew G
' rammar <MIKBLOL), New York, 1952.
 BIBLIOGRAFIE - -
258 - ~ - - -~ - - -~ B~IB~LI~ OG~RAF I~E~----- -- 259

Bigot L., Daniel (Les soixante-d ix semaines du prophete) , În DTC, Paris,
1920, col. 75 - 103 .
Cazelles H., cap. "Daniel", în "Catbolicisme", III,col.447 -453 ,Paris, 1950.
Dubarle A.-M. art. "Propbete Daniel", în SDB, Paris, 1972, col.736-75 8.
Frey J. B., art. "Apocalyptique", în SDB, t. I, 1928.
Galot.J., Escbatologie, în Dictionnairc de la Spiritualite, I 960,fasc .28-29.
Garelli P., art. "Nabonide", în SDB, t. VI, Paris, 1960, col. 269 - 286 .
Jeffery A. şi Kennedy G. , cap. "Daniel", în "lnterpreter's Dible 6",
Nashville, 1956.
Lebran,J. , an. Daniel/Danielbucb und Zusatze, în "Theologi sche Realen-
zyklopedie ",Band VIII,Liefer ung 3,Berlin-N ew York, 1981,p.32 5-
349.
Nelis T. Jan, Andre Lacocque, art. "Daniel", în "Dictionnaire encyclope-
dique de la Bible", Brepols, 1987, p. 327-330.
Philippe E., Daniel Ie Prophete, în "Dictionnaire de la Dible", publicat
de F. Vigouroux, Paris, 1899, col. 1247-283.
Taylor J.,Rowley H., Daniel, în "Dictionary of the Dible", ed. a II-a,
Edinburg, 1963, p. 199-201.
Daniel, în Dictionary of tbe Bible, editat de James Hastings şi John A.
Selbie, Edinburg, 1919, p.175-176.
Daniel, în Enciclopedia Biblica, editat de T.K. Chevne şi J. Sutherlan d
- Cook A., Light from the Book of Daniel, Londra, 1916.
Blade, voi. I, Londra, col.1001-1015.
Frost Stanley B., cap. Daniel, în "The Interpreter's Dictionary of the
Dible", p. 761 -769.
Whitcomb J. . C., Daniel, în "New Bible Dictionary", ed. a II-a, 1982,
A
republicat m 1987, p.362-365.
Idem, Daniel, în "Dicţionar biblic", Ed. Cartea creştinii Oradea' 1995,
p.318-320 '
Wilson R D Harrison R K D · I
Bibic EncycIoped"ia", ed.·, aame A
Barr, J., Daniel. Peake's Commentary on the Dible Lo dra/N
1962, p. 591-600. • n ew York,
Bayer P., Edmund, Danielstudien, Miinster, 1912.
Baod.e1 ou M. Bella, l\cxvu1A, Atena, 1966.
Beck, ~ -A., ~as Danielbuch. Sein bistorischer Hintergnmd und 1eine
hterarasche Entwicklung, Leiden, 1935.
Bentzen A., Daniel, Tiibingen, 1937, (ediţia a II-a 1952).
Bevan, A. , A Short Commentary on the Book of Daniel Cambn·d~
1~2. '
Boutflow~ r C, 1n and Around the Book of Daniel,Lon dra/New York, 1923.
Busto S?1z, J.R, El texto teodocionico de Daniel y la traduccion de
S1maco, Sefarad 40(1980), p. 41-55.
Calvin John, ~ Com~en~ ry o_n Daniel, Oxford, 1986. (ediţia princeps a
apărut m 1561 m latină, iar prima ediţia în engleză în 1570).
Charles, RH., A Criticai and Exegetica) Commeantary on the Book of
Daniel, Oxford, 1929.
Coleman G. Luck, Daniel, Chicago, 1958.
Collins, J.J. , Daniel, Michigan, 1984.
Idem, Daniel witb an lntroduction to apocalptic Literature "The Form
of The O/d Testament Lilerature " voi. XX, 120 p.
Idem. A Commentary on the Book of Danid, Minneapol is,1993.
Davies P.R., Daniel, Sheffield, 1985.
Delcor M., Le livre de Daniel, Paris, 1971.
Dennefeld L., Daniel, Paris, 1947.
Driver S.R., The Book of Daniel, Cambridge, 1900, (ediţia a V-a, 1922).
Envieu J.F., Le livre du prophete Danid, Paris, 1888-1891.
Farrar F.W., Tbe book of Daniel, Londra/Ne w York, 1895.
Filller J.L., Der Profet Daniel, Basci, 1868.

, m "Tbe Internatio nal Standard

II-a, 1980, p. 858-859.
Gaebelein C. Amo, The Prophet Daniel, A Key to the Visions and
Prophecies of tbe Book of Daniel, Michigan, 1978, ed. a V--a.
(prima ediţia în 1955).
IV. COMENTARII MODER NE Gaide Gilles, Le Livre de Daniel, Paris, 1969.
Galic A.F., Daniel avec commenta ires de R. Saadia, Abea-Ezn, Rascbi,
Anderson,RA., Sign1 and Wonden·A C etc., Paris, 1900.
Daniel, Ed.inburg, 1984. • ommenta ry on the Book of
Ginsberg H.L., Studies in Daniel, New York. 1948.
Archer, G. L., Danid. Tbe Ex . ' •
1985, p.1-1 57 _ posator 8 Bible Comment ary, Zonderva n, Goettsberg er J., Du Duch Daniel, Bonn, 1928.
Goldingay J., Tbe Book of Daniel: Tbree Iaues, 1976- 1977, p. 45-49.
Auge, R, Daniel, Montserrat 1954 Idem, Daniel(= Word Biblica! Commantary nr. 30), Dallas, 1989.
Augustinus•K. F., Und denaocb' ·
· iegt Go Hammer R., Tbe Book of Danid, Cambridge / New York, 1976.
Baldwin J.G., Daniel An Intn:.ucti tt. Daniel l-14, Stuttgart, 1973.
00
and Comment ary, Inter-Verc ity Idem Tbe Cambridg e Dible Comment ary, the Book of Dan.el,
Press, 1978 (ed.a II-a 1979)_
 BIBLIOORAFlE
260
Cambridge University Press, London 1976. .
Hartman F.Louise şi Alexander Di Lelia, The Book of Damei (=Tbe
Ancbor Bible 23), New York, 1977 ·
Hasel G.F., Tbe BookofDaniel, 1981, p. 37-49, 211-225.
Heaton E.W. , Tbe Book of Daniel, Londra, 19:6.
HOlscher G., Die Entstebung des Buches Damei, 19_19, p._ 113-138.
· c. G. , Tbe Book of Ezekiel, tbe Book of Damei, Richmond, 1961,
HOWlC
(Londra, 1962).
Ironside H.A., Lectures on Daniel tbe Propbet, New York, 1956.
Jahn G.. Das Buch Daniel nach der Septuanginta bergestellt, iibersetzt
~d kritisch erklirt, Leipzig: Pfeiffer, 1904.
Jeffery A. , The Book of Daniel (=Tbe Interpreter's Bible 6), New Yorlc,
1956.
Kampbausen A., Tbe Book of Daniel, Baltimore (Londra, 1896, p. 44).
Kennedy J., The Book of Daniel, Londra, 1898.
King G.R., Daniel, Londra, 1966.
Klein G.,Uber das Buch Daniel Verehandlungen des XIll. Intematio-
nalen Orientalisten-Kongresses, Leiden, 1904, p . 239 - 241.
Koch K.. , Bas Buch Daniel(=Ertrige der Forschung 144), Dannstadt,
1980.
Lac:ocque A., Le Livre de Daniel, Neuchatel/Paris, 1976, Londra/Atlanta,
1979.
Larkin Clarence, The Book of Daniel, Philadelphia, 1929.
Lattey C., The Book of Daniel, Dublin, 1948. (retipărită 1978).
Lebram J.C.H., Das Bucb Daniel, Ztirich, 1984.
Leupold H.C., Exposition of Daniel, Wartburg, 1949.
Lipinski E ., Lacocque Andre, Le Livre de Daniel, 1978.
Loisy A., Le Livre de Daniel. Ecole pratique des hautes etudes: Section
def teiences religieu11e1, Annuaire 1925 - 1926.
Maier G.• Du Prophet Daniel, Wuppertal, 1986.
Mainz E., Le Uvre de Daniel en Judeo-penan. 1n Irano-Judaica, ed. S.
. Shaked, Jerusalem: Ben-Zvi Institute, 1982.
Marti K., Du Buch Daniel, Tiibingen, 190 l.
Mcnasce P J., La Saiote Dible. Daniel, Paris, 1954.
l.1ertens A., Du Buch Daniel im Lichte der Tene vom Toten Meer
Miller~~rBib~heMono graphien 12), Stuttgart, 1971.
~hen, Daniel (Tlae New American Commentary 18)
Nashviile, 1994. '
Mo~~~ criticai and E:iegetical Commenatry on the Book
' nburg, 1927, (retipărita la Oxford, 1979).
- - -- ------~B~IB~L~IOG~RAFJ~ ~E_ _ _ _ _ _ __
261
Moore C~A. , Daniel, Estber and Jeremiah. The Addition1, (Tbe Anchor
B1ble 44), New York, 1977.
Nelis J.T., Daniel {=De Boeken van bet Qude Testament, XI),
Roennond-Maaseik, 1954.
Ochswald P., Le Livre de Daniel, Paris, 1957. .
Owens J.J., Daniel. Tbe Broadman Bible Commenatry, 1971.
Ploger O.,Das Bucb Daniel,(=Kommentar zum Alte• Testament XVID),
Gutersloh, 1965.
Popa S.Dumitru, Daniel Un studiu al interpretlrilor profetice cuprime ✓-
În cartea profetului Daniel, Bucureşti, vol. I, 1991; vol. II, 1992.
Porteous W. Norman, Daniel, Londra, 1965, (ed. a II-a, Londra, 1985).
Price G.M.,Tbe Greatest of tbe Propbets.A New Commentary on the
Book of Daniel, 1957.
Prince J.D., A criticai Commentary on tbe Book of Daniel,
Leipzig, 1899.
Raymond, E. Brown, The Book of Daniel, New York, 1962.
Rhodes A.B., Tbe Book of Daniel, 1952, p. 436 - 450.
Rinaldi G., Daniele, Torino, 1952, (ediţia a IV-a 1962).
Russell D.S., Daniel, Edinburg / Philadelphia, 1981.
Saadia ben Joseph, Tbe Book of Daniel with Saadia's Arabic Transla-
tion. A Babylonian-Yemenite Manuscript, Leiden, 1973.
Scheld C., Der Prophet Daniel Gcschlchte des Alten Testament,
Innsbruck, 1964.
Schneider H., Daniel (Berder's Bibelkommentar, IX, 2). 1954.
Showers E. Renald., The most high God. A commeaatry on tbe Book of
Daniel, New Jersey, 1982.
Slotki J.J., Daniel. Ezdra and Nehemiah, Londra, 1951. .
Steinmann J., Daniel: Te:s:te francais, introductin et coaunentaire, Paris,
1951. , da
SzOrenyi A., Das Buch Daniel, ein Kanonolierter Pacher .. Volume
Congres, Geneve 1965-1966, p.278-294.
Towner, W. Sibley, Daniel, Atlanta, 1984 - . _ . Cbi
Walvord F.John, Daniel Tbe Key to Prophettc ReYdatioll, cago,
1981. . 1975
Wood J. Leon, A conunentary on Daniel, Micbigan. Qrand,ţ ids,
Young E.J., The Prophecy or Daniel: • Commentary, · Rap
1949 (=Commentary on Daniel, Londra, 1972>·
V.LUCRĂRI
 BIBLIOGRAFIE
262
Abel F-M., Bistoire de la Palestine de~uis la conquţte d'Alexandre
jusqu'a J'invasion arabe, 2 vol. , Pans, 1?52. ..
J Pr. Prof. Dr. Abrudan ~ -, Diac. Prof. Dr. Com1ţescu Enuhan, Arheologia
biblici. Bucureşt1 , 1994.
Ackroyd P.R şi altii, The Cambridge History of the Bibic, 3 vol. ,
Cambridge-New York, 1963-1970.
Adams RN., Tbe Jewisb Missionary: A New and Literal Intcrpretation
of tbe Visioos of Daniel, Londra, 1849.
Adler William, Tbe Apocalyptic Sun1ey of History Adapted by Christi-
ans: Daniel's Propbecy of 70 Weeks, în "The Jewish Apocalyptic
Heritage in Early Christianity" (CRI. IT 4), 1996, p. 201-238.
Aharoni J. , The Land of tbe Dible, Londra, 1974.
Idem, The Land of Israel in Biblica) Times, Ierusalim, 1962.
Albertz Rainer, Der Gott des Daniel. Untersucbungen zu Daniel 4-6 in
der Septuagintafassu.ng sowie zu Komposition und Tbeologie ·des
aramliscben Danielbuches, Stuttgart, 1988, (în col. "Stuttgarter
Bibel-Studien", nr. 131).
Amsler S., Le Demier et l'avant-demier. Etudes de l'A. T., col. "Le
monde de la Bibic", nr. 28, Paris.
Amsler Samuel, Les Prophetes et la communication par Ies actes, p.194-
201 , În "Werden und Wirken des Alten Testaments. Festschrift
fiir Claus Westemann zum 70 Geburtstag", Gottingen, 1980.
Amusin I.O., Manuscrisele de la Marea Moartl, Bucureşti, 1965.
Archel G.L., The Bebrew of Daniel Compared with the Qumran
Stttarian Documeats, 1974, p.470-481.
Idem, Modern Rationalism and tbe Book of Daniel, 1979, p. 129 - 147.
Ashby G.W, Tbeodoret of Cyrrhus as E1.egete of tbe Old Testament,
Grahamstown: Rhodes, 1972.
Asmussen H.G., Daniel: Propbet oder Fll1eher. Eine historisch kritis-
ctat_ud literar - historiscbe Untenuchung, Heide , 1981
Asunncndi, J ~, Lea Propbetes et Ies Apocalyp1e1. Daniel, în "Le
propbetumc", Paris, 1985, p. 113. 122.
Baldwin l.G., Duid, Lcicester, 1979.
Balthasar H. U. von, De l'integration. Aspects d'une theologie de
l'Biltoire, Paris, 1970.
Bardenhewer O., Des heiligea Hippolytu1 von Rom Commentar zum
Ban . Bucbt Daniel, Freiburg: Herder, 1877.
oas, The Face of Chrilt in the Old Te1tament St Vadimir 's Semi-
Dai)' Press, 1974. ' .
Barthelemy, D., Crîtique textuene de I' A. T.,vol.lll , GOttingen , 1992.
-- ------~B~IB~L;::IOG~RAF~IE~-------- 263
- -
Ide~, Eusebe, la Septante et "Ies autres", (•La Bible et Ies Pe )
Pans res,
'
1971, p.51-65.
Idem, Les devancier!I d'Aquila, Leiden, 1963.
Baumgartner W., Neues Keilschriftlicbes Material zum Buche Daniel!
1926, p. 38 - 56,
Idem, Das AramăiKhe im Buche Daniel, 1927, p. 81 -133.
Beale G.K. Tbe Use of Daniel in Jewisb Apocaytk Literature andin the
Revelation of St.John, Lanharn-New York - London , 1984.
Becquet G., Dumortier F. şi Jacob M., La foue 3lll lions. Le livre de
Daniel, coll "Chener d'un peuple".
Berger K., Die griecbische Daniel Diegese. Eine altkircblicbe Apoka-
lypse. Text, Uebenetzung uod Kommentar (=Studio Post Biblica
27), Leiden, 1976.
Betz O. şi Grimm W., Jesus und das Danielbucb, 2 voi., Frankfurt/New
York:Lang,198~ 1985.
Bickennan E. , Four Strange Books of tbe Bible, New York, 1967.
Idem, Tbe Septuagint as a Translation (Proceedings of the American
Academy for Jewish Raearcb 41), New York, p. 1 -39.
Bloomfield E. Arthur, The End of tbe Days. A study of Daniel's Vuioa,
Minneapolis, 1966.
Bogaert P.M., La chrooologie dans la demiere vision de Daniel (Dn. 104
şi 12, 11-12), în "Hommage a Valentin Nikiprowetzky". Louvain -
Paris, 1986, p. 207 - 211.
Bottero I., Mesopotamie, Paris, 1987.
Braaten C.E., Tbe Signifiance of Apocalypticism for Systematic neo.
gy, 1971 , p. 480- 503 .
Briend J., Seu.x M. Joseph. Israel et Ies nations,,, d'a~res Ies t ~ da
Pro-cbes-Orient ancien, Supplemenl au Cah1er Evangrle 69,
1989.
Briggs C.A., Messiank Propbecy. New York/Edinburg, 1886, p.410-427 ,
reeditata New York, 1988.
Bright J A History of Israel, Londra, 1972. n u d' -
., Old Testament· e .aea m.,.
Brockinton L.H., Tbe Hebrew Text of tbe E .nl'sb Bible Londra/
Adopted by the Translatonof tbe New n.,.1 ,
New York, 1973. (1s. !5 l-3). A Narratiff ~
Brueggermann W., A poem of S~~• n "~d Befrei,mg", Omagiu
Resistence (Dn. 1, 1 - ll), ,n Se';':~ 19s9, p.126-136.
lui CI. Westermann 80 ~ursta8, , în "Dieu vivant"., XIV.
Bruner E., La conception cl11~t1e~ne du temps Paris, 1896.
Bruston C., Etudel aur Daaiel et I Apocalypae.
 BIBLIOGRAFIE
264 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.:;:.B:!!:IB::::U~OG~RAF~IE~--------
265
. d Apokalyptik. Werke, Miinchen, 1964. Delcor M., Etudes bibliques et orientalei de religion, comparees,
M Propbet1e un .
be
Bu r ., "Le reve subvenif d'un sage: DameI 7 (co.~
I •-
mon- Leiden, 1979.
Burnier-Genton J.,
de de la Bibic), Geneva, 1993. Idem, Le milieu d'origine et le developpement de l'apocalyptique juive,
boles de Daniel, 1918, p. 403 - 43 l. 1974, p.101-117.
Buzy D., ~ ~story and Supra-History: Daniel and tbe Four Empi- Idem, Le Dieu des apocalypticiens. La notion biblique de Dieu, 1976,
Caragount\;·~e Book of Daniel", 1993, p. 387 - 397.
· alţu··
p.211-228 .
. res, Les tenes de Qumran, traduits et an notes, vol. I, Idem, Religion d'Israll et Proche Orient Ancien, Leiden, 1976.
eamngnac 1. şi ,
Paris, 1961; vol. n, Paris, 1963. . • ,. ,, 1 Dennet Edward, Daniel the Propbet and tbe Times of the Gentila,
• •
Carriere Jean- Mari Contexte et enJ· eu:1. du livre de Daniel, m l 'Apoca- Croydon, 1989 (prima ediţie în anul 1893).
e,
/yptique", Paris, 1991 , p.~3: 70; . Dennis AM., Introduction au:1. Pseudepigrapbet grec, d'Ancien Testa-
Caquot A şi Leibovici M., La d1V1nation, Pans, _1968. . ment, Leiden, 1970.
Casey Maurice,Son of the Man. Tbe interpretataon and mfluence of Derret J.D.M, Daniel and Salvation-Bistory. Downside Review 100
Daniel 7, Londra, 1979. (1982) 62-67,gDerrett, Stndies in the New Testament, Leiden,
Cazelles H., L'Esprit de Dieu dans l'A. T., în "Le mystere de l'Esprit 1986.
DeVries S.J., Tbe Acbievements of Biblica) Religion, Londra, 1983.
Saint", Tours, 1968.ss
Cazelles H.,Histoire politique d'Israel, Paris, 1982. Dexinger F., Das Bucb Daniel and teine Probleme, (Stuttgarter Bibel
.
Studien 36), Stuttgart, 1969.
Charles RH., Escbatology: A criticai History of the Doctnne of a
Dheilly J., Le peuple de I' Ancienne Alliance, Paris, 1963.
Fuare Life, Londra, 1899, (ediţia a II-a, 1913).
Dimant Devorah, Tbe Seventy Weeks Chronology (Dan.9,24-27) in tbe
a
Cbary T., Les propbetes et le culte partir de l'exil, Toumai, 1955,
Light of New Q11mranic Texb, în "The Book of Danie/#, 1993,
p. 236-274. p. 57-76.
Cbilds B.S., Introduction to the Old Testament as Scripture. Dirksen P.B., Avan der Kooij, Tbe Peshitta as a Translation (Monogra.-
Londra/Philadeţphia, 1979.
phs of the Peshitta Instiate 8), l..eiden, 1995, p. 221-236.
Collins J.J., Danid, with an Introduction to Apocalyptic Literature, Dirksen P.B., An Annotated Bibliognpby of the Peshitta ol the Old
Grand Rapids, 1984. Tes-tament (Monognphs of the Peshitta Institute 5), Leiden.
Idem, The Apocalyptic Vision of the Book of Daniel, în "Harvard
1989.
Semitic Monographs 16•, Missoula, 1977. Dommershausen W., Nabonid im Buche Daniel, Mainz, 1964.
Cook J.M., 1be Penian Empire, Londra, 1983. Dodd C.N., According to tbe Scriptura; Nisbed, 1952.
Cook E.M, Word Order in the Aramaic of Daniel, 1986, p. 1 - 16. ·
D nver G R The Aramaic of tbe Book of Daniel~ 1926.
Coppens J., La composition du livre de Daniel, 1976. . ' . 906 224 333
Duckworth H.F.F., The Origin oftbe Book of Daniel,~ , p. - :
Idem. Le livre de Daniel et ses problemes, 1980. Eerdmans B.D.,Origin and Meaning of tbe Aramaac_ Part. of Daniel.
Idem, Le Yah d'homme vetero et intertestamentaire, Louvain, 1983. Actes du XVIle congres international des oneatahstes, 1962,
Coxon P.W., The Problem of Consonantal Mutations in Biblical p.198-202.
Araaaic, 1979, p. 8- 22. Efird J·M ., Dam.el and Revelation, Valley Forge, 19?S.
Lei · 1933 1939
Idem, 1'lle Ust Genre and Narrative Style ia the Cou.rt Tales of Daniel, Eichrodt W., Tbeologie des Alten Tenamen~ pzig, . - ·
1986, p. 95-121. • ·1 Ed Humamtas. BucureştI, 1993.
Eisenberg J., O ~one a evr~• or, : Laufbabn im babyloais-
Crycr H. Frcderick, The problem of Dating Biblical Bebrew and tbe
. Bebrew of Daniel, în "Jn the Last Days", 1994, p. 185-198.
Eissfeldt O., Daniels und semer ~rei
chen, medischen ud penucben
Ge»:-::i9'0P 134_148.
' · .
J>amel 8~ . Rechercbet aar le vocabulaire du culte dans la Idem, Einleiting ia das A. T., Tubingen, 1?°4Daniel 1939 p. 13-22.
V D . Septante, Paris, 1966. Eitan I., Some Philological Obsenrati;:,:, stockwen, Î978.
O:~ i' Rellecţii ~pre misterul ilt&riei, Bucureşti, 1996
· 'Apocatyptk and Historiograpby, 1978, p. 15-28.
Emery D.L., DanÎţl: Who Wrote tbe '
 BIBLIOGRAFIE
266
.h E w History Bannony and Daniel. (A new computeri:zed
FaulSUC · · ' Hanhart R. , Die Ubenetzuogstecbnik cler Septu1111nnta al I te
evaluation), S.U.A. , 1988.
Ferch A.J., 1be Book of Daniel and tbe M~cc~bean Thesis, 1983 .
Idem. Tbe Son of Man in Daniel Seven, Michigan, 1979.
Feret. M.M., L'Apocalypse de Saint Jean.Vision chretienne de l'His-
toire, Paros, 1943 .
fessard,G. , 1beologie et histoire, în" Dieu vivant", VIII, Paris,1947.
Feuillet A. , Etudes d'ei:egese et de tbeologie biblique de I' Ancien Testa-
ment, Paris, 1975.
Filmer W.E., Daniel's Predictions, Londra / New York, 1979.
Fishbane M., Biblicii Interpretation in Ancient Israel, Oxford/New
York, 1985, p .441-543 .
Idem. Tlte Aramaic lnscriptions of Sefire, Roma, 1%7.
Froom L.E., Tbe propbetic Faith of Our Fathen, 4 volume, Washington,
1950-1954.
Frost S.B., Old Testament Apocalyptic, Londra, 1952.
Idem, Apocalyptic and History, Londra, 1965.
Gammie J.G., A joumey throogbt Daniellic Spaces, Int.39(1985)144-
156, retipărită "Jnterpreting the Prophets", ed.J.L. Mays şi P .J.
Achtemier, Philadelphia, 1987, p .261-272.
Gardner A.E., Nationalists, Theocrats and Apocalyptists: A study Illus-
trating the Inter - relation sbipof Politics and Theodicy in Daniel
ud the Text m tbe Apocrypba and Pseudepigrapha which Stem
from the Maccabaean Cri1i1, Edinburg, 1979.
Gese H., Die Bedeutung cler Krise unter Antiochus IV. Epipbanes fiir
. die Apokalyptik des Danielbuches, 1983, p. 373-388.
Gimt>erg H. Louis, Studies in Daniel, in "Tei:ts and Studies of the Je-
wilb Theological Seminary of America" voi.XIV New York,
1948 ' '
Goard ':V°-P., The Documenta of Daniel, Londra, 1930.
Gol&1ein I.A., Maccabes, 1976.
Idem, 1'lle Penecuti.on of the Jew1 by Antiocb.us IV, 1977.
Grabbc L.L, Fuclamentalism and Scolanbip: The Cue of Daniel, 1987,
p. 133 • 152.
GrayGrelson A.K., Auyriu and Babylonian Chroniclet 1975
Ol p L'Ec . ' .
~•-- ritu~ 111r le mur (Daniel 5), in "Omagiu lui Matbiat
~ r " ,Verlag 1985
Idem, De , .
Gumey R.~; ' " ' J_a vie eternelle (Lectio Divina nr. 67), Paris, 1971.
"--~-• ·'wGod •~ Control: An E:ipo1ition of the Propbecies of
---a, Orthing 1980
HaagE., n·te Errettun• 'D . I·
e ante• am der Uwen21'Ube. Stutt2art. 1983.
- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _B~I~B~LJ~OG~RAFIE~~----- - --
267
f (D . I _,... I D rpreta-
100 anae 11,19 und die Aegyptemiige da Antaoc'b E . b
" "M.1.I u1 pap a-
nes) 10 ~ _agnes Do~inique ~~rthelemy", ed. P.Casetti şi alţii,
OBO 38, Fre1burg/Gottingen; Editions Universitaires/Vandenhoeck,
1981 , p . 136-157.
Hanson P ., The Dawn of tbe Apocalyptic, Philadelphia, 1975.
Heaton E., Daniel. Tbe Kingdoms of tbe World and ne Kingdom of
God (Torcb Bible paperbacks), Londra, 1956.
Hengstenberg E . W ., Christology of the Old Testament, Michigan, 1970.
Jacob E. , Teologie de I' Ancien Testament, Neuchâtel - Paris. I 995.
Jaubert A., La notion d' Alliance dans le Judaisme an abords d l'ere
chretienne,Paris, 1963 .
Jenni E., Westermann C., Tbeologiscbes Handw6rterbucb zum Alten
Testament, Munchen, 1971 .
Jones D.R., Commentaires on Daniel Tbeology 66 (1963), p. 276-280.
Junker H. , Untersucbungen iiber litearilChe und esqetiscbe Probleme
des Buches Daniel, Bonn, 1932.
Kaestli J.D., Le Canon de l'Anciea Testament, Geneva, 1984.
Kăsemann E., Die Anfănge cbristlicher Theologie, 1960, p. 162-185.
Kaufmann Y., History of tbe Religioa of Israel, New York, 1977.
Kelly W., The Great propbecies of Dan~ 1921.
Kepler T.S., Dreams of the Funare: Daaid and Revela~ Londra/
Nashville, 1963.
Kessler W., Zwiscben Gott uad Weltmacbt: Der Propbet Duid, Stut-
tgart, 1950.
Kim S., The Son of tlae Man as the Soli of God, (WUNT 30), TObingen,
1983, Grand Rapids, 1985.
Kitchen K.H., Tbe Aramaic of Duiel, în D.J Wiseman şi alţii. Nota „
Some Problel,u ÎII tlae Bool ofDtlllia, Londra. 1965, p. 31 •79.
Lacocque A., Le Livre de Daniel, Neucbatel/Paris, 1976.
Idem, Daniel et IOD temps, Geneva, 1983.
Idem, Apocalyptic Symboliam, 1981, p. 6-15.
Idem, Naissance de l'apocalyptiqu.e, 1982, p. 4-12.
Lagrange W.J., Les propheties meuianiqua de Daniel, 1904„
p. 494-520.
Lambert W.G., The Background of Jewish Apocalyptic, Londra, 1975,
(ediţia a II-a 1979).
Idem, A new Source for the Reign of Nabonidus, 1968-1969, P· 1--8.
Lance H., Arcbeologie et Ancien Testament, Geneva. 1990.
2
Lang G .H., Tbe Bistories and Prophecies of Daniel, Londra. 194 .
 268
BIBLIOGRAFIE
-------------.::..::...::.:::_
BIBLIOGRAFIE ________ 269

. A şi. Durand J. M ., Les inscriptions arameenes de Sfire et l'As- Paul A. , Intertestament, Cahien Evangile, nr. 14, Paris, 1975.
Lemarre . . Sbamshi-ilu, Geneva, 1984.
s~ne. de de la litterature bebraique et juive, Paris, 1950. Philip J., By tbe Rivers of Babylon, Aberdeen, 1971-1972.
st
J Lods, Hi orre . b"bl"cl 8 Vechiului Testament, 4 voi . (trad. de Patr.
Lopuhin A., Istona • 1 .
N1·codim) Bucureştl 1946.
Pilgaard Aage, Apokalyptic als bibeltheologitcha Thana, în "New Di-
rections in Biblica/ Theology", p. 180-200.
PlOger O., 7.Alsltze zu Daniel, Jiidiscbe Scriften •• helleniltitcb-rim&-
' Ezekiel Daniel and the Minor prophetes, în
Ma laren Alexander,0 ·, ' y k 1944 cher zeit. Vl, Gutersloh, 1973, p. 76-82.
u IY Scripture" ' voi · IV.' New or , ,
c ,.Erpositions o,; uo .
1 Idem, Aus des Spltzeit des A. T., Gottingen, 1970.
Martin-Acbard R , De la mort ala resurrectmn d'apres I A. T., Dela- Idem, Theocratie und Escbatologie, Neukirchen, 1959, ediţia a II-a,
cbaux et Niestle , 1956. 1962.
. H. The Meaning of tbe Old Testament, Londra, 1949. Preios Th., Le fils de l'bomme, 2vol. Montpellier,1951-1953
' W"sd
Martin B.A.,
Mastin 1 om an d Dani"el, în "Wisdom in Ancient Israel", 1995, Prelipceanu, VI. Textele din Ru-Şamra şi raportul lor cu Vechiul Testa-
p. 161-169. ment, Cernăuţi, 194 2.
?
McGinn B.. Apocalyptic Spirituality, New ~o~k, l 79 · . Puech E . "La croyance des Esseniens en la vie future" (Daniel, p.66-73),
Idem, vw~ns of tbe End: Apocalyptic Trad1tmns 1n tbe M1ddle Ages, Paris, 1993.
New York, 1979. Rad, G. von, Israel et la sagesse, Geneva, 1970. ,.
MCN3l1l3l'3 M ., Daniel A New Catbolic Commentary on the Holy Idem, Theologie des Alten Testaments, Munchen, 1957-1960, tradusă m
Scripture, Londra. 1969, p.650-675. . . franceză Theologie de l'Ancien Testament, 2 voi. Geneva.1?67.
Meadowcroft T.J.,Aramaic Daniel and Greek DaDiel.A literary Compa- Rieger R, (Dan. 8,27). Die unventandene Deu?-ng oder ~as T ~ a
risoa, Sheffield, 1995. des Ventehens, dans "Und die Wabrhe1t lfllrde hillweggdegt ,
Mertens A., Das Buch Daniel im Lichte vom Toten Meer, Stuttgart, 1994,p. 103-110. .
1971 Ritches N.A,Notes on Some Problems in the Book of DanielJ.,ondra,
Metzger B.M., Literary Forgeries and Canonical Pseudepigrapha,
1972, p.3-24. !96: B , On tbe Use oftbe Tenses in the Aramaic of Daniel, 1961,
n.osen H ..
MeyerR, Das Gebet des Nabonid, Berlin 1962 p . 183 - 203. ndra/New York,
Micbaeli F., Le Livre de Daniel, în "La Dible. L'Ancien Testament", Rowley HH, The Aramaic of the Old Testament, Lo
✓ t. n (Bibliotbe de la Pleiade), Paris, 1959, p. 622-677. 1929. (ed · "tă, 1963)
Pr. Mircea Ioan, Apocalipsa, Bucureşti, 1995. Idem The Relevance of Apocalyp~ Londra. 1944 · revlZ1ll ·

Moltmann J., Theologie der Hoffnung, Miinchen, 1964 (ed. a m-a, 1965). Idem: The Bilingual Problem of DanieBool,
19k32of,PD· aniel25~- 216983:3 p 777-805.
Morkbolm O., Antiochus IV of Syria, Copenhaga, 1966. · Dialectsand the , • ·
Idem, Early Aramaac . tb Book of Daniel 1935 - 1936, p. 216-220.
Mnnnich Oliver, Les venions greques de Daniel et leun substrats semi- Idem. Some Problems m e · ' . . tbe Book of.
Idem, Darius the Mede and tbe Four World Emp1ra m
/ tiques, în "VIII Congress", 1955, p. 291-308.
Daniel, Carditf, 193 5 .
V Prof. Dr Neaga N., Profetul Daniel despre Hristos, Sibiu, 1933.
Idem, Tbe Uni_ty of t~e Book of_D~iel, 195~949, p. 173-177.
Idem, Hristos in Vechiul Testament, Sibiu, 1945.
Pr. Prof Negoiţă A., Teologia Vechiului Testament, Bucureşti, 1992. Idem, Studies 10 D~iel, by
Idem, The Composationoft_he
Lo=:S::!ue., 1
19
55, p. 272-276.
387-397.
Nickelsburg G.W. Reuurrection, immortality and eternei life in inter-
teltamenthal Judaism, Cambridge, 1972. Idem, The Meaning o~ D~el_fodr
Russel D.S., L'apocal1ptt1ca gau aaca
!od(aioo Lc.'-pioo
196
d.c.) Biblioteca teo-
Owenheim L., Tbe lnterpretation of Dreams in the Ancient Near East,
Philadelphia, 1956. logica 23, Brescia, 1991, p.549. 'ah. Medieval Jewish Litentu-
Pablo David, Daniel 11,1: A Late Glos1 ?, în "The Book ofDaniel", 1993, Sarachek J. The Doctrine of the M~cal Se=ininv 1932(ed. a II-a, 1968).
p. 505-514. ' "sh Theologi .uuaa-J,
re New York: Jewi 1..1.-nne "inc·E.• nr. 42, 1982.
' . .
Saulnier Chrisuane, La cnse• macca~,
Panot A., Le muw.e de Louvre et la Bible, Neuchatcl, 1957.
 BIBLIOGRAFIE
270 - - - - - - - - - -~BIB~LI~OG~RAFIE~:'.__ _ _ _ _ _ _ 271

Schmitt A, Elemente der sogenannten A Text bei Daniel,
Gottingen, 1966.
Schimtt A., Stammt der sogenannte ?-Text bei Daniel wirklich von
Theodotion? Gottingen: Vandenhoeck, 1966.
Schidele Martin, Textkonstituiening zu Daniel 8, În "Und die Wahr
wrunde hinweggefegt" , 1994, p. 3-16.
Schofield J.N., Law, Propbets and Writings, Londra, 1969.
Schweizer Harald, Die Sprache der Zeichenklrper. Textinterne Syntax
zu Daniel 8, În "Und die Wahrheit wurde hinnweggefegt", 1994, p .
17-30.
Sbaked S., Fragments of Two Commentaires on Daniel inJudaeo-Persi-
an. 1n Irano-Judaica, ed. S. Shaked, Jerusalem: Ben-zvi Institute,
1982.
Sbea W., Furtber Uterai-y Structures in Daniel, 1985, p.193-202,
277-295.
Idem, Daniel l: Extra-Biblical Tem and the Convocation of the Plain
a Du~ AUSS 20, 1982, p.29-52.
Sidney Jellicoe, The Septuagint and Modem Study, Oxford, 1968.
MSimeon şi A-Benoît, Judai1me et le Chriltanisme antique, Paris, 1968.
Sollberger E., Kupper J.R., ln1eription1 royales sumerienneset akkadien
nes, Paris, 1971.
Steck O.H., Weltgescheben und Gottesvolk im Buche Dâniel, Tubingen,
1980, p. 53-78.
Stcfanovic Z, The Aramaic of Daniel in the Ligbt of Old Aramaic, JSOT
Press, 1992.
Sten Hidal, Apocalypse, Penecution and Ei:egesis: Hippolytus and
1beodoret of Cyrrbus on tbe Book of Daniel, în "Io the Last
Day1", 1994, p. 49-53.
Taylor RA., The Peshitta of Daniel (Monograph1 of the Pesbitta Inti-
tlde 7), Leiden, 1994, p. 340-358.
Towncr W. S., The Poetic Paasages in Daniel 1-6, 1969, p. 317-3 26.
Tov E., The Text - Criticai Use of the Septuagint in Biblical Research
Ierusalim, 1981. '
Vasholz, RI., Qumran and the Dating of Daniel, 1978, p. 315-321.
Vaux, R de, Biltoire ancienne d'brael, Paris, 1971.
Valz P., J~acbe ~ldlatologie VOD Daniel bis Ak.iba, 1903; Die Escha-
der J~ilcbea Gemeide im neutestamentlichen uitalter.
1tolocieT.
Obi.ngco, edipa a ll-a 1934.
.zmtz . murirea 111fletului, Judecata fi viata oare,
·• 11ae ElelttiCaJ l.llpllcadoa1 ~ Daniel VIII, 1 - IX 21 • 1978
p. 488-492. ' ' ' 10.
Zimmermann F., Biblical Book Translated from the Aram · N
York, 1975 . lllc, ew
W~llace R.S. The ~rd is ~ng: The Message of Daniel, Leicester, 1979.
W~llet A. , Bexapla 1n Damelem, Cambridge, 1910.
Wilson R.D., The Aramaic of Daniel, New York, 1912, p. 261-305.
Idem, On the Bebrew of Daniel, 1927, p. 177-199.
Idem, Studies io tbe Book of Daniel, New York, 1917.
Id~rn, Studies in the Book of Daniel: Second Seria. New York, 1938.
W1seman D.J., Cbronicles of Cbaldaean Kinp, Londra. 1961.
Idem, Nebuchadnezzar and Babylon, Londra/ New York, 1985.
Wisernan D.J., et al, Notes on Some Problems in the Book of Daniel,
Londra, 1965.
Wolff, Walter hans, Anthropologie de l'Ancien Testament, Labor et
Fides-Geneva, 1974, traducere din germană •Anthropologie des
A/ten Testaments", Chr. Kaiser Verlag, Munich. 1973.
Wright C.H.H., Daniel and Bis Propbecies, Londra, 1906.
Wyngarden M.J., ne Syriac Venion a tbe Book of Duid,
Leipzig,1923.
Yabro Collins A., Numerical Symbolism ia Jewilll and Early Chrittia
Apocalyptic Literatare, 1984, p. 1221-1287.
VI. STUDII ŞI ARTICOLE
Abellio, Raymond şi Hirsch Charles, Introduction aune tbeorie des DOID-
bres bibliques. Essai de numerologie kabbalistique, Gammard.
Paris, 1984.
Abrudan D. Pr.Prof.Dr., Aspecte ale antropoligiei Vechiului Testament, V
în ST 3-411978, p.264-270.
Idem, Sirbitorile postexilice ale evreilor, înST7-8/1962.
Idem, Profeţii şi rolul lor în istoria mântuirii, în.MA nr.3-4/1983, '-./
p.139-149. . •
Idem Profetii Vechiului Testament-Flclieri ai voii lui ».mnezeu ta _11
' dragostei Sale f atl de om, în "Îndrvmdtor biserictsc"- Sib111,
1990, p.90-92. Ol
Idem, Septuaginta p problema inlpiraţiei ei, O nr.111975, p.1.98-2 •
Idem Mlntuirea şi seDIIII ei comunitar ia acricrile profetiee ale Ve-
' chiului Testament, ST nr.J-2ll 975 , p._35-40. • moartea. ae-
ldem, Un capitol din teoli~a biblic~ vedaitatamellviit~r 311994, p.3- V
 BIBLIOGRAFIE
272
Flaviu _ istoric al epocii intertestamentare. Importanţa sa
Idem, Jos if · ,.. A t t· .
pt. cunoaşterea contextului ID care a ap ru creş m1smul, MA
318 7, p. 8-20. • , ,.
AJfrink B.J., L'idee de re911rrection d apres Dan. XII, 1.2, m Bi,40. 1959,
/ p. 355-371.
V Arion L.G. ÎnvlJitura despre"Fiul Omului"în Sfintele Evanghelii, în ST
7-811966 , p.468-478.
Audet J.P., A Hebrew-Aramaic List of Books of the Old Testament in
GreekTranscriptio n, J.T. S.1 (1950), p . 13 5- 154.
Barthelemy D. şi Milik J.T., Qumran Cave I , în DJD 1, Oxford, 1955,
p. 150-151.
Baumgartner W., Ein Vierteljahrbundert Danielfonchung, TRU J J
(1 939), p. 59-83, 125-144, 201 -228.
Idem, lAI dell vier Reichen von Daniel 2, Th . Z. 1945, p. 17-22.
Black M., The E1Chatatology of the Similitudes of Enoch, JTS 3(1952),
p. 1-10.
Bcalc G.K. , ne ate of Daniel in Jewish Apocalyptic Literature andin
tlae Revelation of St John, Lanham, .MD/Londra:UP of America,
1984. lncorporating material from Tyn B 31(1980, p.163-170~ Nov
T2S(l938), p.182-188; JETS 27(1984), p . 413-423~ NTS 31(1985),
p. 618~20.
idem, Tllc U1e of Daniel in tbe Syooptic Eldlatological Discourse and
ia tlle Book of Revelation. 1n The Jesu1 Tradition outside the
Gospda, ed. D. Wenham. Gospel Perspectives 5. Sheffield: JSOT,
/985, p. 129 - 153.
Idem, ~ Rec.oaticleration of thc Ten of Daniel în the Apocalypse, Bi
67(1986), p.539-543 .
Beasley-Murray R George, Tbe lnterpretaoon of Daniel 7, în CBQ 45,
1983, p. 44-58.
Beckwith R T., ne Sipif&UCe of Calendar •f or Interpreting Euene
C ~ aad EiChatology, RQ 10(1979- 1981), p. 167 - 202.
Idem, ~~ 9 ud the Duc of tlae Meuiah'1 Comiag E11eoce, Bellea-
iltic, Plaariaaic, Zealot and Early Chrilltian Computatio,a, RQ
JO(J979-1981). p. 521-542.
Bcntzen A., D ~ 6: Eia Venucla zu.r Vorgeachicbte der Mlnyrerle-
Bcrger ~ : 10 _Fes~ift A.Bertholet ", Tiibin~ 1950, p.58~.
Bill T K., Dae &necbilclle Duiel -Diegae, SPB 27(1976).
·~~(~rrdf,lay utl Narrative Techique in Bulei 5 and '• in
Bock D 3), p. 479--485 .
.L., Pmctw....:-- fi p t.J6. laJSOl 66(l99J). p. 113-117.
Tf<g . ...... . . . .roplaeq ud Pattera:
L _ ..........._ _::~ ~•~ ~ ~L,jSNm,mJ.2/19-8.71
- - -- - - -- - - ~B~IB~L~IOG~RAF~ JE~-------
273
.
Bogaert P-M, Le timoina~ de la Vetui Latina dut l'et.
.
tion des Septante· E7kh"ae I d Duael de de la traci►
. dans la Papy-na, 967 B · 59
1
( I 9 78), p. 384-3 95. ,
Branson L. "'.~•rd, Literary Stratept ud Autborâip iii tlle Book
of Daniel, m J ETS 3 7 (J9U), p. 39 - 53.
Br~ ennan J. , Jerome's Commentary oa Dan~I. CBQMS 7 (1978).
Bnend J. , Le chapitre VIl da Livre de Daniel Cova Etssulp 1967 26-
38. ' ,p.
Bruce F.F., Josephus and Daniel. ASTT 6(1 965), p. 148-162.
Idem, The Book of DanieJ ud tbe Qumraa COlaallllity, ia "Neotest~
mentica et semitica ", FS M Block. ed. E.E. Ellis and M. Wilcox,
Edinburg: Clark. 1969, p. 221 -23.5.
ldem,The Earlicst Old Tcttamcnt f•terpmatioa.07S 17(1 9 72), p.37-52.
Idem, The Oldest Greek Vcnioll of DuieJ, OTS 20(1977), p. 22-40.
Bruce W. Jones, The Praycr i■ Duid ,. tn V. T 18(1 968), p. 438-493.
Bruce F.F., Josepbus and Duid, în A STJ 4(1965), p. 148-162.
Idem, The Book of Da■ iel a■d tlle Quana cee-llity. în "Neo"sta-
mentica el semitica". Edinburg, 1969. p. 221-235.
Brownlee W.H. , Tbe Serva■t ~ IM Leni ia tlle Qaaana Scnlll.
BASOR nr. 132 (19.53), p. 8-t,~ 19'4, p. 33-38~ nr. l3S(l~).
p.33-38.
Burgmann H., Dic vier f.11duit1eraiae ia Daaielbcla, în ZAW 86, 1974,
p. 543-.550.
Burridge K.O.L., Reflectioal • Pr1fb1ey U4I Preplleâc G,...., •~
meia" 21(1981) , p. 99-102.
Caquot A. Let quatre beta ci le "lila• l'Poeee" • în •s-.;,;co.,•.
1968, p. 37-71 .
Carmignac J.. Let dtaâoal de l'Aacicll Tcstcnnt .... La Gaerre·•
- - filt de Lauaiere coatre la fii de TWl>na, RB 63(1956),
p. 234„260, p. 375-390.
Idem, Qu'eat~e que l'apocal.yptiquc?, în RQ /979-/981; p. 3-33.
Idem, LeJ dugen de l ' u c ~ in •Nr,, TtM. Sta,d 17(1971),
p. 365-390.
Casey M.,The U• ol the Tena SCNI of au ia tlw Sin:ilit:ta fi lwll.
JSJ 7(1976), p.11-29. . . el Ma (Da
Idem The Corporate Iaterpretauoa ~ OM Lib • S..
' VO ll) a& dle Tiae of .le--. Nov_ T 18(1916~, p. 167 - 180.
Idem, Porplayry •d dle Oripa ol dlc Boak of l)aaiel. ,ns 11(1976),
p. 1~33. .... --'-- ....... ,ad Daid
Cbristie-Millc• Jan. Madn ln119P -- , a~ .... "
 BIBLIOGRAFIE
274
✓ .• m-a·anice din cartea profetului Daniel în
Ioan Pr., P rofie.ti•1e ""'
Chirilă
viziunea patristici, în RT 21199 7, p 119-132. . .
. J J Tb Son of Man and tbe Saints of the Most B1gb m the
Collins . ., e -66
Book of Daniel, în JBL 93, 1974, p. 50 . 202 ; 321-346 .
. Tbe Morpbology of a Genre, "Semeia", 1979.
Idem, Apocalypse.
Idem, The Court-Tales in Daniel and tbe Development of Apocalyphc,
JBL , 94(19 75) , p . 218-234 .
Idem, The Mytbology of Boly War in Daniel and the Qumran War
Scroll, 1975, p. 596-612.
Coppens J., Le Fils d'homme danielque vizir celeste!, în "Ephemerides
Theologiae Lovanienses", 40, 1964, p. 72-80.
Cross F.M., Editing the Manuscript Fragments from Qumran: Cave 4
of Qumran (4Q), BA 19(1956), p. 83-86.
Idem, Fngments of the Prayer of Nabonidus, IEI 34(1984), p. 260-264.
Coxon P.W. , The Syntu of tbe Aramaic of Daniel; A Dialectal Study,
HUCA 48, 1977, p. 107-122.
Idem, Daniel 3,17: a linguistic and theological problem, V.T. 26 (1976),
,p .400-409. .
Idem, A Pbilological Note 0D 'STYW Dan 5. Jr, în Z4 W, 89, 1977,
p . 275-276.
Davies P.R , Basidim in tbe Maccabaean Period, 1977, p. 127-140.
Idem, Dualism and Eschatology in the Qumran War Scroll, 1978,
p.28-36.
Idem, EIIChatology in the Book of Daniel, înJSOT 17, 1980, p. 33-53.
Idem, Daniel Chapter Two, JTS 27(1976), p. 392-401.
Day J., Tbe Daniel of the Ugarit and Eukiel and tbe Hero of tbe Book
of Daniel, V T 30(1980), p .174-202.
Idem, Tlle Muoretk Text and the Qumran Scroll1:A. Study in Ortho-
graphy, în "Textus", nr.2, 1962, p.90-112
Delcor M ., La IOIU'cel du eh. 7 du Daniel, în VI 1968, p. 290-312.
Idem, Un cu de traductioo targoumique de la LXX, "Textus" 7(1969),
p. 30-35.
Idem, Le livre da Parabola d'llenocb Ethiopien, Est Bib 38
(1979-1980), p. 5-33.
Dequeker L .• Daniel 7 et la uintl du Trb-Haut în "Ephemerides Theo-
logioe Lovanienses", 1960, p. 353-392.
Dhanis M., De Filio 11omi.ait in Veterv Tatamentoet in Iudai1mo, "Gre-
gorlamim" 45, 1954, p.5-59.
Dre5$ler P •, The l.dentifitation ol tbe Upritic Dnil with the Daniel of
la.ekid, în Vf 29, 1979, p. 152 - 161.
- - - - -- - - --...'.::B~IB~LI~OG~RAFIE~~------- 275
Feuillet R , La theologie du Royaume de Dieu cba Daniel, în BCE 1964
p. 32-55 . '
Idem, Le fil!I de l'homme et la tradition biblique, în RB 60 1953 p.170-
' '
. l~em, Le fils de l'bomme, În Catholicisme 1956, t.IV, col. 1295-1302.
Fttzmayer J.A. , Anotber View in the F«Muth Sybil and in the Book of
Daniel, JOS 2, 1972, p. 148-175.
Flusser D., Tbe Four Empires in the Fourtb Sybil and in tbe Book of
Daniel, /OS 2 (1972), p. 148-175.
Freedman D.N., Tbe Prayer of Nabonidu1, BASOR 145 (1975), p. 31-32.
Idem, Tbe Babylonian Cbrooide, BA 19/3, 1956, p. 50-60.
Idem, The Ma!IOretk Tm and tbe Qumru Scroll1: A Study ia Ortlao-
graphy, în "Textus", nr. 2, 1962, p. 90-112.
Gammie J.G. , The Clusif"aution, Stage, of Growtll ud Cungini
Intentions in the Book of Daniel, în JBL 95, 1976, p. 191-204.
Idem, On the Intention and Soa:rca of Duiel 1- IV, în vr 31, 1981,
p. 282-292.
Gaston L., Tbe Son of Man. No Stone on Another, NovTSup 23(1970),
p. 370-409.
Gehman H.S.,The Polyglott Arabic Tot of Daaiel ud 1b Afflllitia,
JBL 44(1925), p.327-352.
Idem, Tbe Sahidic and t.be Bobairic Veniont of t.be. Book of Daniel.
JBL 46(1927), p. 279-330.
Idem, The Besychian lnflllence in tbe Venioas of•D~.JBl 48(1929),
p. 329-332. . ..
Idem, Tbe Armenian Venioa of tbe Book of Duiel and lu Afflnities,
Z4W 48(1939), p.82-99.
Gelin A. , Messianisme, în DSB, 1955,t.V, col, 1165-1212.
Gilbert M., La priere de Daniel Dn. 9, 4-19, înR7'h1: 1972, p. 284--310.
Ginsberg H.L., The Composition of tbe Book of Daniel. vr 4(}954),
p 246-275.
o:nei: ':r
J.C., The ~ialects ~arly Araaak:AînJNES
Grelot Pierre, La Le&e nde d B~noc~ ~usR !'
37,:!::-:
Ide N. tes oo Some Old Aramaic Tem, înJNES 18, 1959, p.143-149.
hpocZ:,Sence .Religietl#•
ble:origine et significataon, m . ec re es .
tom. XLVI(l958) nr. l, p. 5„26 ŞI nr. 2, P:l~=~... ~ 641969.
I reaurectioll et de la VII- Q...--, , .,
Idem, La ~romeue de a · . · ameat. în BCES 8(1: 1964), p. 14 - 32.
Idem, Daniel et le Nouveau T~ . de l'Anciea Tata_.t. învoi.
Idem, Le Meuie dans lei apocn~
u · ,. Parts. 1962.
"Le Ven.~e du iv.1ess1e • . iei Bi. 4.1(1966), p. 381-482.
Idem, Les venlOIII lrequ.es de DIJI ~ .
 BIBLIOGRAFIE
276
- _ _ _ _ _ _ _ ____B~ffi!!!L~JOO~R AFIE~~-------
m
Idem, Le chapitre V de Daniel dans la Septante, "Semeia" 24(1974) ,
p. 45-66. Lucas E.C., The Sourte of Daniel', uiaal 11111 ~
Idem L'orcheltre de Daniel m, 5. 7.10.15 în VT 29, p.23 -38. fin ", 4112, 1990, p. l6l-lSS. ..ry, tn "Tyndale BMlle-
Gundry RH. , The Use of tbc Old Testament in St. Matthew's Gospel, Lust !·•
Daniel 7, 1l and tbe Septuacl~ in ETL 54(1978), p. 62~9
NovTSup 18(1967). Mast.Jn B.A., Tbe ttading ol 1 Q Dana 1t Daniel ll 4 în VT. 381?
Rasei G.F., Thc Four World Empires of Daniel 2 against its Near Eas- 1988, p. 34 1-346 . ' ' · · · J ,

tern Environment, în JSOT, 1979, p. 17-30.
Idem, Remrrection in tbeology of Old Testament Apocalyptic, ZA w,
92 1980
Horbury W., The Meuianic Auociations of the Son of Man, JTS 36
(1985) , p. 34-55 .
Hosel G.B., The Identity of the Saints of tbe Most Higb, în "Bi", 56,
1975, p . 175-192.
Humphreys W.L. , A life - Style for Diaspora: A Study of the Tales of
.E sther and Daniel, JBL 92, 1973, p. 211-223.
Jeansonne Sh.P., Tbe Old Translation of Daniel 7-12, în CBQMS, 19,
1988.
Jellicoc S., Some Rdlections on the K.cx, ye Recension, vr 23(1973),
p. 15-24.
Jones Bruce W., The Prayer in Daniel IX, VI' 18 (1968), p.488- 493.
Joosten Jan, La Peshitta de l'Ancien Testament dans la recberche
recente, în RHPhR 76, 1996/4, p. 385 - 395.
Keller C.A., L'Aacien Testament et la theologie de l'Histoire, în "Revue
de tlw,logie d de pl,ilosopliie" 1963, p. 124 -137.
Knowles L.E. , 1be lnterpretation of tbe Seventy Weeks of Daniel in the
Early Fathen, WTJ 7 (1945), p. 136-160.
Kocb K., 11 Duiel Also among the Propbett !, lnt. 39/1985, p.117-130.
K\'IDVig H.S., Aa Akkadian Vuion u Background for Daniel VII, în ST
J5, }981,p.85-89.
LdnnJ.C.H., Apokalyptic und Belleoi1mu1 i1J1 Buche Daniel, în VI 20,
1970, p. S03-524.
Idem, Penpektivea der aegeawlrtiogen Danielfoncbung, în JSJ 5,
197', p. 1-33. -
Idem. DIii& Antiochu im Btu:be Danid, în V/' 25, 1975, p. 737-772.
Ulia Alexander ADi., Daniel 4,7-14: Poetic Analylil and BibUcal Bac-
kcrou.d, în Melanges bibliques en / 'honneur de M.Henri
s
LemkeCazelle , Verlaq Butz.on et Berker, 1981, p.247-258.
NelMachadraar, My Servant, CBQ 28, 1966, p.4.5-50.
_,,,,._WA.ELa.,
1
~ . .,
p.169„ .
-....re Htter11.re de D-..iei 2-7, în Bi.53, 1972,
110
Uodeoberp J.M.. "DUW 12:1...- ",/NT, 39. 1985.
Manson T. W., Tbe Son of Man in Duiel, J:nod1 ud tbe GetpeJs, în
BJRL 32, 1950, p. 171- 193.
Mas low R , TM Son of Man in Recent Literatllre în CBQ 28 1966
p. 20-30 . ' , ,
McHardy W.D.. Tbe Peshitta Ten of DanieJ XI, 4, in JfS 49(1948) ,
p.56-57.
McNamara M., Naboojdu9 in the 8ook Daniel, in "lrish. Theolofical
Quartaly", 37( 1970), p.13 1-149
Mihoc V.Pr.drd., "FiuJ Omului" dupl Noul Tataant. în ST nr.1-21
1973, p.33-44.
Idem , Eshatologia paulinl în RT nr.31J993 , p.50-69.
Milik J.T.,Priere de Naooaide d •ra ecrita d'• cyde de DMidJIB'
63(1956), p.401 -415 .
Montgomery J.A., A Saninl al, tM T e t ~ ia Daid. inJBL
40(1921). p. 86.
Morgenstem J., Tbe Soa of Maa of Duid 7,ll. A aew hlterpmaâall,
înJBL 80, 1961, p.65-77.
Morrow W.S. şi Clarke E.G., The Kedb/Qere ia tlle Araaaic Pwtiem-el
Ezra ud Duiel, VT 36( 1986), p. 406-422.
Idem. Man.he~ Legeade ud l:aderwartlllla: ZUI Venita :kb llel
Bucba Dan.iei, în V T. (26) 1976, p. 338-350.
Neaga N., (deea de aaâatuift ia V.T., GB nr.9-UVJ961J.
Idem. Impi.rţirea picii (1s. 2,4), în MMS nr.8-91/951.
Idem. Teolocia Vecutlui 1'ai•er•t: li edUliurea ei, MD 3-IIJ!Jl~
p.186-194.
Idem, Elhatoli&i• crettinl. MA 3-411971, p.262-274.
Orcbard J.B., St Pul aad t11e Book of D ~ Bi. 20(1939), p. 172-179.
01.anDe C.G., Tllne Temal tnblull ia Duid, t,, JTS 16, 1965,
p. 445 - 448. . . . . • . Drilâa-
Pemn N .• Tllc Soa ol Mu ia AIIClll8t W•ew .wl Jlri:lllitiff
aity, B~ 11(1966), p. _17-2~ . . . . aeilaCIC........ eicddl tple~
Prete S., Declino e corromptme11 di ,__...,. e Girola-
Notta a11e werpretuoiai • D• ?,,lli 7.J ·-....--
_,, "Divru Thomas" 82(1979), p. 145-156. r te~ • "Lutlter-
Reed W.L., Nabollidus. baltylolliaa Jldo,err • R11:r ~ • , "'
an Theological (/Malerly", 1977, p. 21-30.
 BIBLIOGRAFIE
278
-----------=Bl:.:::BL::::,IOG.::.::::RAFI~~E_ _ _ _ _ _ _ _ 279
1be Kingdoms of Men and the Kingdom of God (A
Rbodes B. Arnold, . 17 l-l4) în "Jnterpretahon" nr.4(1961), p .411-430. Ziegler: Der Bibeltext im Daniel - Kommentar des Hippolyt von Rom,
Study of Dame , ' • VD 1 m NAWG-PH 8(/952), p.163-199 .
. li ropbetiae apud S.Augustmum, 2 (1941) ,
Rinaldi J., Dame sP Zimmerman F ., The Aramaic Origin of Daniel 8 - 12, în JBL, LVII,
p 99-107. od" 967 1938, p. 258-272.
· le·• Due sem1fogh del c 1ce
·. R , Dante
Roca-Puig
0 ,

, m IIA
A

..11.egyptus
11

Idem, Some Venes in Daniel in the Uglrt of a Tramlation Hypothesis,

56(/976), p. 3-18. • înJBL LVIII, 1939, p. 349-354.
H. Tbe composition of the Book of Daniel (Some comments on
Rowley H.~ r Ginsberg's article), în V T. V(1955). p. 272-276. Wambacq B.N., Les prieres de Barucb 1,15-2,19 et de Daniel 9,5-19, 1n
Bi, t. 40 (1959), p. 463-475.
pro M • of Dam"el for Today ' în " Jnterpretation "voi. XV,
Idem, The eamng Wenham D., The Kingdom of God and Daniel, în ExpT, 98 (1986-1987),
nr. 4, 1961 P• 387-397, p.411-430. A
p . 132-134.
Sahlin H., Antiochus IV. Epipbanes und Judas MackabAus, m St. Th., Wilson G.H., Tbe Prayer of Daniel 9: Rdlection on Ieraniah 29, în
1979, p. 41-68. JSOT 1990, p. 91-99.
Sawyer 1.F.A., Hebrew words for tbe resurection of the dead, în V/', Yamauchi E.M., Hermeneutical iuuel ia tlle Book ofDaaiel, înJEJ'S
XXIIl, 1973. 23(1980), p. 13-21.
Schaberg J., Daniel 7, 12 and the New Testament Passion - Resurrection
Predictions, NTS 31 (1985), p. 208-222.
Sbea W.H.,Nobonidus, Belshazzar and tbe Book of Daniel; An Update,
în A USS' 20(1982) p.133-149.
Swain J.W., The theories of the Four Monarchies. Opposition History
u.nder the Roman Empire, în "Classica/ Philology", XXXV, 1940,
p. 1-21.
Towner W.S., The Poetic Passages of Daniel 1~, în CBQ 31, 1969,
p. 317-326.
Trever J.C., Competion of the Publication of Some Fragments from
Qumran Cave I, RQ 5(1964-1965),p.323-344(este reeditat l Q
0an·).
Idem, 1 Q Dan•: The Latest of the Qumran Manuscripts,R Q 7(1969-
1970), p. 277- 286. ~
Idem, The Book of Daniel and the Origin of the Qumran Community,
BA 48(1985), p.81-102.
Vasbolz RL, Qumran and the Dating of Daniel, JETS 21, 1978,
p.315-321.
Vaucber AF., Du.iei 8:14 en occident jusqu'au Cardinal Nicolas de
Cuu,AUSS 1(1963), p. 139-151.
Vâlcea L.Pr.Drd.,Viziunea despre "Fiul Omului" din cartea profetului
Vi Daniel (7,13-14), în ST 1-2/1996, p.33-43.
emant. J.P., ~ •)'tlle b&iodique da raca. Euai d'analyae 1tnactura„
Wi ~ inRHR (CLVJJ), 1960, I, p. 21-54.
~W., Lupage and Stykle in Biblica) Aramaic: Obaerv•·
• tlle Uaity of Duiel Il-VI, în vr 38,2 (1988), p.194-209.
 JQls... 1Q H 1QP.-ayus1Q~._1QDo.nţ.
C.4.&I
,. ~ "' X I'<
.. > ::, .:, >
... .,
.,
A ~
-"t
"'
~
. 9\
"'
""' "', fl
'\
,
1\
r..~
\, ,. I I I
a .. '•
,. I
•
' \
' ' t\ .,
"' T'\

~
" "
I:> \.O . ,,,
"\ "\ .,
'
., , ,
'
:~\ ~

~
3 :J ~ ~ ..
-,
.)
.;

., ~~~ .,.,,, '

'-o \ ,,\ \ ;
\. ,,
~
~ ,!) ~ ~ ~ .•' ,..,• ~
'D ., '
ll
~
.) ., .i ..J .) I ..
l

\ ')
' o'
,:,
~
,:,
., y ., .,.,. ~
• ~

)
~ ! ~ !'
, ~
......
,. ,. y y .r
~ tnc.

~
\"
,,
y
'r
'\

.,,
..,, ~
.., 6\
I)
\;'

J'\
~ \::> ~--
l\
" "' JCT
""· 2. +

n. Fragment dintr-un manuscris pc pick dcsooperit ia Gnu I: caaţine

!3:-~Q~
I.

gr @ls
Acest
li IQ Pra==
tablou il

~QSan". Fotocopiac ai
p
puhl'f Ptle ~ - ,,.
relelape dintre ~onnele literelor din
reprezentative ale scrieri din
laser. (Cf. John C.Trever, Completion
rândurile 1-7 (•lQDan'-l şidndurile 1-9-din tQ:o..•. Mirimeamuall:
11,2 x 11cm.

,,,,.,, fmpp Qumrln cave n

 ·, -... ,c,.,,,,.1.,.,.,,. 'lC,.-C \;;
"'" ";. ~\ ~ 'O> ~ ,c.o, .
.,_,.;._~ ""'"' ~ "'t''!":
, ~ ..,~ ' " Jll'l"'!il> 'O"'\ ;,- .
~-.. "D\ ~ • -~• .. ~~,n.
~
r .j : . ,; • . ~• >/ .. '•.• :
-.. __:O""' "'-~---"'. ...,,,_.
. .oiii..i!.l .,.-·· ·"'- • . •--~ .
'~
a . ...•.. ... ....,. ·:,;.
,
.. :.. . .;.~

i Q [)anlţl "-·

IV. Fragment din tQDan• (=1Q71) conţine 8-9 rânduri din

Daniel Cloana I, din dreapta, conţine Dn. 1, 10-17, iar coloana n, din
III. a) Fragment de rnao11scris Mărimea stânga, conţine Dn. 2, 2-6, unde începe partea aramaică a c:ărtii (2,4b) Cf. D.
b) Fragment de manuscris· . ~ : 3,8 x 5,1cm.
c) Fragment din D 11 ~ piele. Mărimea naturală: S 2 6 8c Barthelemy şi J.T.Milik, Discoveria în tu J11t/Mn Deurt I. Oxford,
...!!!.- Mărimea naturală: S x 4,2cm. ' ' m. 1995, p.l.S0-155. Mărimea naturală: 9,5 x 12,7cm.
 1

lQPu ld l,
-a

tQDan..,
VI. Pi~sa nr. l este Wl fragment dintr-un manuscris pe piele din
V. FClgl):Jeqe din l QDu~ (-=1Q72) ce conţin Dn. 3,22-31. ce cupnnde Dn. J,16-17. Mărimea natmală: 2,9 x 1,6cm .
Mărimea naturală: a)
11,3 X 9,6cm.
b) 5,8 x 6,4cm.
 -----...

20

NABONIDUS CHRONIOLE., Ob.v ~ne Colu,11i1J1 U

VIII. Ibidem.
Vil Cf. John C.Whitcomb, Darilu the Mede, în Biblica/
and theologica/ Studies, 1959, rcpublicatl în 1963 şi 1973.
-
iii
 Tehnoredactare computerizata:
· -lng. Ilie Slavu
-Florin Pavel

Tipar:
S.C. Eco-Copy-Print S.R.L. Sibiu
Str. Serbota nr.3
____,_..., Tel/fax: 069„212239, 213189
 · ''A~torul lucrării ~~loseşt~ ~n limba) ~l?r, adecvat şi se exprimă cu
?1ultă claritate, ceea ce c1t1torulu1 11 dă pos1b1htatea să o parcurgă cu mult
mteres ...
. Coment_â~d opiniil~ pro _şi contra ale specialiştilor, în ceea ce
pnveşte autenticitatea cărţ11 Daniel, fără a renunţa la învăţătura ortodoxă
şi pentru a fi în ton cu aprecierile cercetătorilor afirmă că prima parteJI are
drept autor pe Daniel însuşi, iar cea de-a doua parte s-a fixat în epoca
1nacabeană (asideană).
Meticulozitatea şi calităţile de bun traducător, autorul Ie confirmă
prin traducerea textului pe care a făcut-o respectând originalul ebraic,
aramaic, grecesc şi versiunile modeme. Ele se concretizează printr-o
versiune originală a cărţii lui Daniel pe care o tâlcuieşte în spiritul
exegezei patristice şi în lumina celor mai reprezentative studii moderne
de specialitate". ~
Pr. prof. dr. Emilian Comiţescu

"Autorul oferă o prezentare clară a principalelor evenimente

istorice reflectate în această carte şi nu ezită să atragă atenţia asupra
nun1eroaselor erori istorice pe care ea le conţine. Astfel, el dovedeşte
suficient curaj pentru a depăşi o concepţie care s-a perpetuat până în
prezent în manualele noastre, dar pe care cercetarea biblică o 4<>vedeşt~
cu totul de nesusţinut: aceea că scrierea cărţii - a întregii cărţi - ar trebui
datată neapărat în epoca evenimentelor pe care ea le descrie. Părintele
Pavel arată că, într-adevăr, cartea Daniel ne transpune în timpurile neo-
babiloniene şi persane şi că tradiţia Bisericii l-a socotit pe Daniel, profe~
şi eroul cărţii care a trăit în secolul al VI-lea, ca fiind şi autorul acesteia,
dar argumentează convingător - cu argumente lingvistice, istorice şi
doctrinare - că Daniel nu poate fi autorul întregii opere. Poziţia sa,
nuanţată, merită toată atenţia ...
A_utorul oferă o exegeză atentă, sprijinită pe o bună informaţie
ştiinţifică şi condusă cu un veritabil «simţ» interpretativ-teologic".
Pr. prof. dr. Vasile Mihoc

" În aria preocupărilor exegetice a teologilor biblişti români,

comentariul de faţă este o premieră şi, ne place s-o spunem, bineve_nit~ în
efervescenţa creatoare de v~lori teologice ce se constată în B1ser1ca
A

noastră şi în acest domeniu".

Pr. conf. dr. Leon Arion
I •