Sunteți pe pagina 1din 147

Pr. Iect. dr.

AUR EL PAVEL

CARTEA PR OFETULUI

Editura Universităţii "Lucian Blaga"


Sibiu - 2000
Pr. lect. dr. AUREL PAVEL

. ; .. .

CARTEA PROFE TULUI DANIEL


--.. 7

Pr. lect. dr. AUREL PAVEL


Teză de Doctorat
..

Pr. prof. dr. Dumitru Abruda n- conducător ştiinţific


Pr. prof. dr. Emilian Comiţescu - referent
Pr. prof. dr. Vasile Mihoc - referent
Pr. conf. dr. Leon Arion - referent
CART EA PROF ETUL UI
DA NI EL
INTRODUCERE, TRADUCERE, EXEGEZA ŞI TEOLOGIA CĂRŢil
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
PAVEL,AUREL
Cartea profetului Daniel : introducer e, traducere,
exegeza şi teologia clrtii / pr. lect. dr. Aurel Pavel.-Sib iu:
F.ditura Universităţii "Lucian Blaga'', 2000
p. : an.
Bibliogr.
ISBN 973-651-049-2
l. Biblia. V.T. Daniel
224.5.07

Copertai:
~/~I Daniel fi scrierea pe perete Editura Universităţii "Lucian Blaga"
(unagtne reprodusă din Mica Biblie, Ed. mMBOR)
Sibiu, 2000
p

·CUVÂNT ÎNAINTE

Rânduită, de cătretradi~a creştină, între rllit+il fi .


·T · d .. . ....... .,..e pro etice ale
Vechiu lul estament, iar e către tradiţia iudaică între " t • ,,
de a m-a grupă a ''Tanachului'') sau haghiografe carteaeuvun~ (ceai.
· l · . , pro1etu w
D~e a ~scitat un pe~~nt.1nteres, dovadă bibliografia extrem de
. extinsă, atiit cu caracter cnt1c-mtroductiv cât şi exegetic-teol ic la
această carte. og '
în .caru:'11 bibliografiei_ biblice româneşti, preocupările în
această direcţie au fost totuşi limitate, motiv pentru care tu.a de
Doctorat a pr.lector Aurel Pavel poate fi socotită, pe buni dreptate, 0
îmbogăţire a acestui domeniu al studiilor biblice vechi testamentare.
Precum se poate deduce chiar din titlul tezei, aceasta este
structurată pe trei mari părţi:
* Introducere;
* Traducere şi exegeză;
* Teologia cărţii.

În Introducere, autorul întreprinde o prezentare generală a


cărţii, luând în considerare aspecte precum: versiunile textuale (textul
masoretic al cârtii, textul traducerii greceşti-Septuaginta, textul
versiunii Teodoti~n textul altor versiuni), cadrul istoric al cărţii, cu-
prinsul ei, unitatea literară şi etapele fonnării ei, bilingvis~ul cărţii şi
Mulponesc ...4-lir pe -..-.._ ...x __ , · c.
. - 1 4 1.41.e pro1eso

marra ~ m vedena obfinerii titlului de DOCTOR ÎN TEOLOGIE,


pn,cum P celor ce au &cut posibilă aparifia cărfii.
· la 1or-
ril or ce au contn·bwt r. problema autorului. (pp. 7-49). Referitor la ace~ ult11:° as~
autorul înregistrează atât poziţia tradi~onală iudaică şi_ creşti~
(neotestamentară şi patristică) după care D~el ~e. soeotit
autor al cârtii, cât şi teoriile criticilor raţionalişti care ,.,
autenticitatea cărţii, amplasând scrierea ei în secolul ~ ~
=
Autorul
Autorul nu omite să-şi formuleze propriul punct ~e v=• ~erea
problemă. Succint, acest punct de vedere .se .prezintă
autor: ea· nu 1 s:....
iui.»
pe care o avem astăzi nu este opeJ;a U11Ul singur:. ' ·mu•smtl
co · La baz.a scrient stă cu sie--:-~
mpusă la o smgură dată... .. tinuaton ai
profeţiile şi relatările profetului Daniel, la care unu con
CUVÂNT îNAINTE
CUVÂNT fNAINTE 7
6

Stăruito area sublinie re a. fuptelor de eroism ale acestor doi.


. _. . ,. "
săi au adăugat câteva glose, Încheind astfel, mai târziu dec "t .
tineri evrei tra1to~ m_ vr~mun _m care neamul lor suporta starea
profetu.lu~ munca redacţională" (p.58). Mai precis Primaa tnnpul
apăsăt<;>are .· a_ -~lulu1 ş1_ presmn ~ de multe ori sălbatică a
cărţii (cap. 1-6), redactată dintru Început în aramai ~ 'il a P~e a deznaţion3:1aza01, are . d:s1gur menrrea d~ a le evidenţia meritul
autor pe Daniel", pe când partea a doua (cap. 7-12) "a fost ~e tăept
. . uşurarea sufennţelor şi chiar
salvator ş1 memora bil m salvarea
scris, în limba ebrai~ _~.epo ca _m_acabeană" (sec.II î.d.~ j. ş~ compatrioţilor 1or de Ia p1crre.
această a doua parte msa IŞI are ongmea tot la Daniel, încrucât În part~~ a doua a tezei, care ~ste şi cea mai extuinsă,
conţine ideile acestuia, care au circulat pe cale orală şi pe care un ea
acoperin d p~~Ile 70-228~ auto~ se dedică lucrării de traducere şi
'
"co,ector - . "m seco
", c.are a trăit Iul IT Ie-a transpus şi scris, Ie-a corectat exegeză a carţu profetul ui Damei. Procedu ra agreată de autor este
(vezi p.59).
cea a prelucrării fiecărui capitol şi verset . În parte. Totuşi prin
şi a venit şi cu unele adaosur i proprii
Raporta t chiar la poziţia ortodoxă, în amsamb lu, punctul de subsuma rea versetel or unei idei prepond erente, autorul reuş~e să
vedere al autorului este pondera t şi judicios, în acelaşi timp, ţinând evite fărâmiţarea excesivă a prezentării şi să garanteze cursivitatea
cont de faptul că Teologi a greacă, spre exemplu , s-a apropiat de lecturii.
teoriile occidentale, care sunt foarte restricti ve în a-i recunoaşte lui Cele cinci evenime nte istorice menţionate în prima parte a
Daniel vreun merit în privinţa alcătuirii cărţii. cărţii (cap. 2,4-6,22 ) sunt încadrat e corect în contextul istoric şi
Referitor la persoan a lui Daniel, autorul lucrării pledeaz.ă spaţial, iar chipul persona jelor menţionate aici este bine conturat,
pentru identific area acestuia cu tânărul evreu, de viaţă nobilă, care încât acestea ni se dezvăluie cu trăsăturile şi însuşirile lor specifice.
împreună cu alţi tineri din aceeaşi clasă socială înaltă, a fost deportat
,
De remarca t spiritul critic, impus de car3:cierul ştiinţific al
de către Nabucod onsor, în Babilon , la 596 î.d.Hr. lucrării, cu care autorul investighează toate aspectel e şi situaţiile
Destinul lui Daniel s-a dovedit favorabil, întrucât a ajuns şi a descrise în carte, inclusiv acelea în care apar menţionaţi vrăjitorii,
men~ ca o personalitate politică de prim rang, atât sub dominaţia prezicătorii şi magii ori se face referire la unele practici oculte, tradi-
bab.ilooiaoă, cât şi sub cea persană. Mai presus de orice, însă, el
a
ţionale la curţile imperia le din Orientul antic. Toate acestea sunt puse
fost un om providenţial pentru conaţiona lii săi deportaţ i în Babilon în
în legătura cu scopul misiona r-apolog etic al cărţii Daniel, care viza
586 î.d.Hr. Şi-a folosit influenţa. politică pentru a-i apăra şi sprijini, combate rea idolatrie i şi păgânismului şi apărarea monoteismului.
dar, mai ales s-a oferit pe sine însuşi pildă de fidelitat e şi
Unele neconcordanţe cronolo gice şi chiar unele erori de ordin
intransigentă în raport cu legea străbună . S-a dovedit autorita r din
istoric, sesizate mai ales de critica raţionalistă, sunt explicate de
punct de vedere moral, nu numai în faţa evreilor , dar chiar şi În faţa
autorul tezei ca proveni nd din faptul că anumite părţi din carte,
~ni~. Prin fermitatea şi loialitate a sa faţă de adevărurile
precum capitole le 1-6, apoi capitole le 7-9 şi în zona capitolelor I 0-
~ • .~iste , Daniel i--a încuraja t pe conaţionalii săi să 12 au fost redactat e şi au circulat indepen dent, autorii lor nereuşind
~ f1 ea fermi în această credinţă, iar în rânduril e păgânilor a
să se sincroni zeze întrutotu l.
reuş~t ~ ~ interesul şi respectu l fată de Dumnez eu cel unul,
căruia I se mchina Daniel. . Cu aceeaşi rigurozi tate şi preocup are pentru detaliu, ~uto~l
. Trăsătu~ de caracter, întru totul pozitive , vârsta, inteligenţa, analizează în continu are viziunil e şi profe#il e mesianice cupnnse m
~°:l, ~ cu cace a înfruntat vicisitud inile vieţii şi ale cea de-a doua parte a cărţii, respecti v în capitole le 7-12. Fundam_entat
unpreJurărilor. politice defavorabile. îl apropie pe Daniel de o altă ~: surse bibliogr afice proveni te de la comentatori_ mod~rru. ~e
::~pe~ nahtate bibl~ vechitestamentară, care a fost Iosif, fiul lu~ . nume, autorul reuşeşte să desluşească mesajul profetic al lw Damei
Israel, şi ~le ~lorlalţ1 unsprezece întemeie tori de triburi ale lui şi să sesi~eze semnificaţia simbolu rilor şi metaforel~r. util~t~ î~
Daniel ~~::i1;:1:!i,~on.reuşit să joace acelaşi rol de excepţie pe care ~ - ~eţmem aprecie rea pe care o face autorul, în pnvmţa vaztunu
ll'leSianice specific e cărţii profetic e a lui Daniel, cum că aceasta
g CUVÂNT ÎNAINTE

depăşeşte cadrul limitativ al istoriei lui Israel, proiectându-se„ t


. . ,. 1 bează . tn r-un
cerc mai. extms, care mg o toate neamunle.
Precum_a m arătat, la început, ultima parte a tezei de doctorat CUPRINS
Pr.lector Aurel Pave~ este consacrată "Teologiei cărţii" profetul ~
Daniel. Cinci sunt temele teologice mari, pe care autorul caută să ~
prezinte în sinte7.ă:
· -, · 1. Teologia providenţei;
Pag.
2". Teologia istoriei; Preliminarii ......................................................... 13
3. Mesianismul; A. INTRODUCERE .......................................................... 16
4. Doctrina despre îngeri; I. Prezentarea cdrţii . ..... . ............ .. .................. .. ...... ......... 16
5. învierea morţilor. II. Texte şi versiuni ...................... .. ................................ 16
a) Textul masoretic .. .. ........ .................... ..... 17
Bibliografia cercetată sau identificată de autor constituie un b) Textul Septuagintei ................................... 18
accesoriu care garantează calitatea muncii prestate de Pr. lector Aurel c) Versiunea Teodotion ............. .. ... ...... .... .... 20
Pavel. Este, într-adevăr, foarte bogată şi la obiect această d) Alte versiuni .... ........ ... ......... .. ... .. .. .. ... .... . 23
bibliografie. III. Cadrul istoric al cărţii Daniel. .. ........ .... .. ..... .. ................ 26
Găsim binevenită inspiraţia autorului de a fi îmbogăţit textul IV.Cuprinsul cdrţii ..... ..... ........... ............ ... ... .......... ..... ... 38
lucrării cu material ilustrativ (8 planşe) care facilitează înţelegerea V. Unitatea literară a cărţii şi formarea sa. ......................... ... 41
evolu}iei manuscrisului cărţii care poartă numele Daniel. VI. Genuri literare şi bilingvismul cărţii ... .... .. ... .. ... . ....... ..... . 45
Apreciind întru totul pozitiv strădania şi competenţa Pr.lector VII. Limbile cărţii Daniel. .. ....... .. .... .. ...... ... ........... .. ......_. ... 49
Aurel Pavel, care reuşit să alcăbiiasr.ă o teză de doctorat de înalt VIII. Problema autorului şi atribuirea cdrţii lui Daniel ............ 54
a) Personalitatea lui Daniel... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..54
nivel exegetic-teologic, şi tinând cont de aprecierile pozitive ale I )
b) Autorul cărţii Daniel ........................ ........ 56
celorlalţi coreferenţi (Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, pr. prof. dr. Emilian · .. ............................. .56
1. Vechile poz1ţ11
Comitescu şi pr.conf.dr.Leon Arion) recomandăm spre publicare 2. Poziţii actuale ............. :................ 61
această lucrare, ;u ro.nvipgerea că se aduce o contribufie preţioasă la 3. Poziţia noastră ........................... .. 62
Îmoogătirea literâtuni biblice româneşti. ·1~ . .,. 64
IX . Cartea Danie ,n iuuaism .. . ...........
. . •• ••••-•• · · · · · · · · · · · · · · · · · · ··· · 66
X. Receptarea cdrţii Danielfn creştinism ..... ••••••••••·················
a) Daniel în Noul Testament .. . ................. .... . 66
Sibiu: 15 decembrie 1999 b) Daniel la Sfinţii Părinţi ..... . ........... .. .. ...... ·· 68
B TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ ..... ·.·· ···· ··· ... ····· ... ············· 74
Conducător ştiinţific, · Cap. lDanielşice.itre~tinerişiBabilon ..... ... .... .... ......... : ;:
Pr.prof.dr.DUMITRU ABRUDAN a) Introducere 1ston~ .. •:· · ·· ·· · ··· ·· · ····· ·· ··· ··· ···· ·• ·"· ···· 16
b) Alegerea celor 4 tmen .. . •••· •· · · · · ·· · · · ·· · · ·· ·· ·· ·: · · ·· · ··: ··
c) Respingerea bucatelor regelui şi propunerea lui Daruel. ~~
d) Bogătia tinerilor evrei. Primirea de ~e rege~-· · ..... .
. R I • Nabucodonosor t8lcuit de Daniel .... .. 84
Cap. 2 Visu 1 ege u, . . 86
) Dialogul dintre rege ş1 ~lde1 : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
. : ) Relatarea intervenţiei Im Damei .......................... .
10 CUPRINS

CUPRINS 11

c) Daniel îi descoperă regelui visul şi tâlcuirea lui .. ........


94
d) Nabucodonosor aduce laude lui Dumnezeu .... ......... 1o d) Anunţul profetic (10, 20-21) .;. :-- ... ~ ..... . ·:· : ..._.._.. : .... 212
1
Cap. 3 Chipul de aur şi cei trei tineri în cuptorul de Joc ...... 1o4 Cap. 11 Proorocia despre regii Persiei, El?ptuluz şz Sme, ... 213
a) Statuia sau chipul de aur ........... ... ... .... .... ....... .... 105 a) Introducere:evocarea rapidă a epoc~1 pers~e (~ 1,1-14)214
b) Denunţarea tinerilor iudei ................................. 115 b) Ptolomeii şi Selencizii până la vemrea lut Ant1oh ..... 216
c) Tinerii iudei se înfăţişeaz.ă înaintea regelui . . . . . . . . . . . . . 116 c) Antioh III cel Mare ..... . ............................ •··•··· 217
d) Antioh IV Epifanes (11, 21-39) ........................... 221
d) Tinerii iudei în cuptorul de foc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 117
e) Prezicerea morţii lui Antioh IV (11, 40-45) .............. 226
e) Minunea din cuptor şi omagiul adus lui Dumnezeu . . . 119 . An~'h • t · · · · · .... · .. · .... · · · · · . · 228
9 •
Cap. 12 1,n,iere şz• esh atoIo~e.. 0 ns,
f) Versetele 31-33. Finalul cap. 3 sau începutul cap.4 .... 122
a) Triumful final al dreptilor ............................. • .. • 23 0
Cap. 4 Vedenia arborelui cosmic ............................... 124 b} Dialogul ceresc despr~ durata stărşitului ............ •·. • 232
a) Nabucodonosor povesteşte visul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 c) Epilog .................................. ............ •••••• · •· •· 233
b) Interpretarea visului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. 13 2 C. TEOLOGIA CĂRm .................................. ....... . · ·.... 236
c) Rr.a]izarea visului .............. . ......... .. ................. 134 l) Teologia Providentei .............. . .. ............ . .......... ·. 237
Cap. 5 Osptlţ,,l lui Belşaţar, scrierea pe perete şi tâlcuirea ei. ....... 138 ·
. IStone1
2) Teologia · · .............. .. .... ... ........ , ............. ·· 239
a) Ospăţul lui Belşaţar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . 141 3) Mesiamsm· ul cărţii D ame „· I ............................. ••••. 242
b) Inscripţia şi convocarea înţelepţilor ...................... 143 4) Doctrina despre îngeri .................... .. ................ 249
c) Incapacitatea înţelepţilor caldei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 144 " ·
5) InVterea mortl·1 or ................................... .... •• •••250
d) Daniel se înfăţişează la rege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 14 7 Bibliografie ............ .' ........................... •.. •.. • ••• ••• ••• •· · · · .254
e) Interpretarea scrierii de pe perete ......................... 148 Anexe ................. . ........ ........... ......... ..... ........... ...279-287
f) Onoarea acordată lui Daniel şi moartea lui Belşaţar... 153
Cap. 6 Daniel în groapa cu lei .. ... . ....................... ...... . 154
a) Daniel ajunge al treilea în conducerea regatului ....... 155
b) Uneltirea dregătorilor împotriva lui Daniel . . . . . . . . . . .. . 156
c) Daniel este pedepsit în groapa cu lei. Salvarea lui ..... 159
d) Edictul regelui Darius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Cap. 7 Vedenia lui Daniel în care se arată cele 4 fiare ..... 164
a) Relatarea vedeniei ... ....... ... .. ... ........................ 166
b) Exp licarea v ed · · d e către „mger ..................... .. 175
. erue1 w

Cap. 8 Vedenia berbecului şi a ţapului .......................... 180


a) Relatarea viziunii . .. . . . . .. .. . . . . . .. . . . . .. . .. .. . . .. .. .. . . . .. .. 181
b) Interpretarea viziunii .. .. ................... .. .. ... .. ...... . 186
Cap. 9 Proorocia alor 1apter,,eci de s4pt4m4ni de ani . . . . . . . . l 91
a) Introducere .................................. ................ 192
b) Rugăciunea lui Daniel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
- . f„t,;,. ?...... ( • 200
c) D
l.'\JC;ve~ a&&&eru u1 .............. . ............. •• .. · · · · · · · ··
Cap.to Marea vuenk fu,a/4 - l're~a suferln.ţ,d ...... ••• •· · 2~
a) Intr~cer~ ......_. ..... , ................................. •••·
b) Vedema lw Damei .................................. .... •.. 8
~g
c) Reacţia lui Daniel şi răspunsul îngerului , ........... •••· 2l 1
ABR EVI ERI

BASOR Bulletin of the American Schools of Oriental Researcb.


PRE LIM INA RII

New Haven apoi Cambridge.
• BHS Biblia Hebraica Stuttgartensia Stuttgart, 1967n7.
• Bi Biblica. Roma.


BJ
CBQ
Bibic de Jerusalim. Paris, 1974.
The Catholic Biblical Quarterly. Washington.
Cartea Daniel este unică în genul său în Sfăn.1a Scriptură . Este
din motivele pentru care a fost greu accesibil ă şi chiar neînţelea să 1
• Ea
unul
ră­
Această operă,
• Dictionnaire de Theologie Catholique. Paris.
2
DTC mâne ''în general M paralelă în Sf'anta Scriptură " • una

• BUCA Hebrew Union College Annual. Cincinn.ati. dintre cele mai recente incluse în canonul cărţilor Vechiului Testament, pre-
zintă cercetătorului biblic o mulţime de probleme : folosirea celor două
limbi
• JBL Journal ofBiblical Literature. Philadelphia
(ebraică şi aramaică) ; împărţirea în două părţi, diferite prin formă şi fond,


JETS
JNES
Journal of the Evangelical Theological Society.
Journal of Near Eastem Studies. Chicago. primele şase capitole (cap. 1-6) de tip narativ scrise înainte
beană, ultimele şase (cap. 7-12) fixate în scris în epoca macabean
de epoca maca-
ă, deşi,



JSS
JTS
Journal of Semitic Studies. Manchester.
The Journal ofTheological Studies. Oxford.
după cum ·vom arăta în cursul lucrării, şi acestea au
fie ca mici scrieri de pe vremea profetului Daniel, fie
putut
pe cale
exista
orală;
în paralel,
apoi, fo-



LXX
MA
Septuaginta.
Mitropolia Ardealului. Sibiu.
losirea unui limbaj simbolic şi mistic, chiar apocalipt ic. În
pează şi-i conferă un plus de dificultate este caracteru l teologic:
plus, ceea ce
istoria ori-
fra-

ginilor, a căror elemente sunt integrate viziunii finale privind destinul


♦ MIO Mitteilungen des lnstituts fi1r Orientforschung. Berlin.
7; "afirmaţi a
Mitropolia Moldovei şi Sucevei. laşi. umanităţii; problema "Fiului Omului" descrisă în capitolul
♦ MMS 3
morţilor
nouă, chiar revoluţionară" a învierii etc.


MO
o
Mitropolia Olteniei. Craiova.
Ortodox ia Bucureşti.
Aşadar, avem de-a face, pe de o parte cu o scriere profetică, deoa-
rece sunt relatate vise, vedenii, tâlcuiri, semne şi profeţii, lucru ce a impus


PSB
RA
Părinţi si Scriitori Bisericesti, Bucuresti.
Revue d'Assyriologie et d' Archeologie Orientale.Paris.
aşezarea clrfii Daniel în grupa scrierilor profetice , du~ Ieudliel şi
de Osea. Remarcăm însă anumite particular ităţi care ne fac să credem
înainte
ci1
♦ RB Revue Biblique. Paris. "nu suntem aici, ca şi cu profe,tii din epoca c/asică",într-un timp de creaţie
pură, ci într-o perioadă de exploatar e a materiale lor scripturis tice, fie
«cano-
♦ RHPR Revue d'Histoire et de Philosophie Religieuses. Paris. ca fiind
nizate» în momentu l în care Daniel a fost scrisă, fie, în tot cazul,
♦ RQ Revue de la Qumrân. Paris. 4
autoritati ve •
♦ RSPT Revue des Sciences Philosophiques et Technologiques. Pe de altă parte, capitolele 7-12 fac parte din genul apocaliptic,
Paru. care este "o prelungire a profeţiei" . "Este clar că o perioadll biblicii s-a
5



RT
SCH
Revista Teologică. Sibiu.
Sources Chretiennes. Paris .
♦ SDB Supplement Dictionnaire de la Bibic. Paris.
1
John Bright, Hutory ofIsrael, Londra, 1960, p. 183.
2
Andre Lacocque, Dani.el et ion temp,, (Le monde de la Bible), Geneva, 1983, p. 9.
♦ ST Studii Teologice. Bucurq ti. 3 Robert Martin-Achard, în "Prefaţa" cărtii lui A Lacocque, Dania l!lson temps, p. 8.



STIi
SVT
Studia Theologica. Oslo.
Supplements to Vetus Testamentum. Leiden.
◄ A Lacocque, op. ciJ., p. 10.
' cf. O. Pl<>ger, TlleobaJU und Eicl,atolo u (tradus! în englezi sub titlul : Tl,u,cracy
tlllll
E,cJ,atol.ogy, John Knox, 1968). Gerhard von Rad vede însl apocalipsa ca nliscându-se
voi.,
♦ TOB Traductioo Oecumenique de la Bible. Paris, 1988. din clrţile didactico-poetice (Di.e Tlteologi.e tlo AIJen Tottultfflb , M0nchen, 2
u
• VT Vetus Tcstamentum. Leiden.
1962-196.5; tradus în francez!: "Tll,ot.ogi.e
Theoloqiqu
l~naen TallulUIII (= No"velle Suie
e 12 = voi. 1 şi 19 = voi. 2), Geneva. 1963 • 1967. Aici s•a citat din voi. 11, p.
♦ 7AW l.eitschrift fiir die Alttestamentliche Wissenscbaft- 31.5-316 .
.Bertia.
14 PRELIMINARII
PRELIMINARII 15

incheiat şi că una nouă a început. Prima a oferit fundamentele ce 1e,. de-a


doua. Acest lucru a 1.ost detenmna nt pentru tradiţia palestiniană în a aşeza
n6 &. •
probleme. Cine este Daniel, eroul şi autorul clrţii? Este opera scrisă de
. I m categona . "Scnen . ·1 or" (Ketub.1m) ş1. nu printre "P r . ., o singuri mânl? Toate plrţile dateazl din aceeaşi epoci? Dad da, cine
cartea Dame A

s· ro1eţ1
~
.. ) (ii...X ..m sena· ,..)l ..... J
p.10r pe care ma.goga o considera ca al d •1 este autorul? Daci nu, care sunt cele mai vechi şi în ce perioadl au fost
(Nebnm , a \.,(I \,,CU

etaj deasupra Profeţilor, ambele grupe având ca fundamen t Tora"1 ea °' scrise fiecare dintre ele? Apoi, cum se e:iplicl fenomenul curios al bi-
lingvismul ui sau chiar trilingvism ului? Sau, cum se explici divereen1d e
.. în_ ~ ul~or ani, ~nţia _ex~geP:Ior a fost îndreptată asu ra
versiunii greceşti, Septuagin ta (LXX), În raport cu veniunea ebraici
~ Damd ŞI ~tontă influenţei acesteia ~•.a literaturii apocaliptices iu~- (TM)? Care este semnificaţia faedrui simbol şi a diferitelor viziuni re-
•C:C ~ Noulw Testament ~ceastă tradiţi~ apocaliptică, însă, nu repre- latate? Ş! nu în cele d.in urmi, care a fost şi este mesajul clrţii?
~ un coere°:t sa~ ~c despre sf'arş1tul_ lumii, deoarece nu există
S1Ste?1 1n răspunsul la aceste întrebări trebuie să ţinem seama că oricare
ma o dogmă m apocalipsa iudaică. Se poate vorbi doar de o evoluţie vizibi- ar fi elementele care intră în alcătuirea sa, cartea pe care o avem astăzi este
lucru i-a determina t pe unii să expri-
10
lă a conceptelo r esbatologi ce . Acest caracterizată de o reală şi puternică unitate (abstracţie ftcând adaosurile:
me, printr-o formulă devenită celebră, că "apocalips a este mama teolooiei Istoria Susanei şi Istoria omorârii balaurului şi a sflrâmlrii lui Bel).
t:,•
creştine•11.
Relatările şi viziunile au acelaşi obiectiv.
sânul acestei tradiţii apocalipti ce cartea Daniel ocupă un Ioc
în Pe de o parte, cartea de care ne ocupăm este una dintre cele mai
important. Acest lucru însă oferă cercetătorului modem un număr mare de vechi apocalipse iudaice, deoarece, chiar dacă ne-a parvenit o operă ieşi.tă
2
din cercul hasidimilor1 , pe timpul lui Antioh N Epifanes (176-163 î.Hr.).13
foarte aproape de cea pe care o cunoaştem datorită textului masoretic , nu
'A. Lacocque, op. cit., p. 10.
este mai puţin adevărat că aceasta se serveşte de un material premacabean.
cf. Maimonidc, GlliM da igarh.III,cap .45, apud A.Lacocque, op.cit., p.10."Există-zice
7

după cum demonstrează studiile comparative ale textelor aramaice de


la
Maimonide- unsprezece grade în pr-ofeJie, din care cel mai jos este o (simplă) comunicare
a Duhului Sfânt. «Daniel este socotit printre Scrieri - şi nu printre Profeţi - pentru că Qumrân cu partea aramaică din cartea Danier'.
el nu a fost inspirat decât prin Duhul Sfint, care se manifestă adesea prin vise, proverbe, Pe de altă parte, "în ciuda formei sale mixte în care textele
psalmi etc., chiar da.ci autorii se numesc toţi profeţi, printr-un termen general». Se remar- apocaliptice se împletesc cu relatările didactice, sau probabil datorită
ci, pe de a1ti parte, faptul ci Daniel nu foloseşte niciodată formula autoritativă a profe- formei, cartea a manifestat o importanţă deosebită în dezvoltarea teologiei
filor: •Aşa grlieşte Domnul..." . ·
istoriei şi a teologiei nădejdii, la finele Vechiului Testament .. Aceasta (car-
Termenii "tlp0Clltip6c" şi "ahtllo/ogic" sunt greu de definit, în ciuda faptului că la prima
1

vedere Hr plrca ci ne transpun În aceeaşi perioadă a istoriei mântuirii . (cf.J.Carmignac, tea, n.n.) a fixat trăsăturile generale ale speranţei iudaismului contemporan
15
Qa' ~ 'l'U l'apoa,lyptiq iu1 în RQ 10 (37/1979), p. 3-34. Noului Testament" .
ln cc priveşte apocalipsa iudaici, a se vedea: M. Delcor, BiJan da ituda ,ur l'apocalyp-
9

tit-, în "Apocalypse s et Thcologie", Paris, 1977, p. 27-42; J. M. Schmidt. DujiulucJie


~ ' Du Gacltidtu ilrrer Erforscltung von tkn Anflingen bis zu tkn Text- 11
M. Delcor, Le /it,,-e 116 ~ ( = Sources Bibliques). Puia, 1971, p.18; L. F.Hartmann. fi
/llllMII"°" Q,u,eran, ediţia a II-a, Neukirchen, 1976; K Koch. Roti.o, vor der Apoca- A. A. Di Leita, TJ,e Booll of I>tuwL· A New Tr,uuloluM ,..,, / ~ ~ c-
fn,âl, OiUenloh. 1970; K. Koch. Schmidt, J.M. şi alpi, Apocalyptik (= Wege der Fors- mMlory ( = Tiui Anchor Bibhi 23), Ncw-Y orie. 1978,p. 43-45. A. Matcns, D-, Blid, IHl-
cmu,g 365), Danmtadt, 1982. Mulţi vid locul de naştere al acestei literaturi secta de ni.a u,a Liclll• a Tm• ,,o,.. T«- Mur ( = Stungarter BJblische Monogropltien I 2),
la Qumrin, excepţie face D. S. R.ussell, The Mdhod tuUl Ma,age of Jewuh .ÂI~ Ww-.tburg, 1971, p. 169, dcmonstreazl că redactorul final al elrţii Daniel chiar daci a apar-
~ 200 BC-ADIOO, ( = The Old Testament Library), Londra, 1964 . Cât priv~e ţinut mediului qunvanian, nu este membru al sectei. Aceasta explici foarte bino
raJiunca
identificarea mediului de apari pe, altul decât secta de la Qumrân sau Israelul11101 pentru care cartea Daniel a folll primită atit la Qumran. cât ti în sinu.I curentului ram.
(pr~~
Mc:lopotamia). • 1e vedea B. Rigaux, L'lllllkl,rist tJt l'oppMiluJn ou royalllll4 UUI: ilor, QODUv corpusului onohian. A se vedea ât acest sem P. Grelot, Jlidwre ,t&r(", •Ir
fMe ""- l'ÂIICÎM d No,,-,,-,, T_,.,,,.,, (=Universitas Catholica Lovaniensls 24), pan,, 1wll1111deli11N.l:MltiM, în "Apocalypsu et tlwo/ogi• ". 1977, p.109.
u F.M.Croaa. în "IA 1Nvail tl'itlitio• • ,,,.._ • <Jtu-a• în RB 63 (1956). p. S8, care s-a
10
1932.
cf.M.J.Lapaoge, Le da+rw ~ .Ies Jui& 150 av. J.C. a 200 •P· J ,..C.("" e::,:: ocupat de publicarea a trei msa. ale cirp.i Daniel glsite în peştsa nr. 4 la Qumrln a
ci textul "Oile îndeaproape conform tradiJiei aworetioe posterioare". AceJqi luau ii
sau
Bibliqu,),Pu:is, 1909; H.H. Rowley, Tbe Relev~ or Apocalypd,c. A .tu,Y or.: p s
... C'lutlda A,oalnea frea DuW to the Reveladon. Londra, 1963; ~ e ·,~: afirmi fi K.Koch, Da Buci, D"1WI (=Ertrdge du Forsclnmg 1#). Darmstadt, 1980.
ne : 200 BC-AD 100 ( = The Old Te, p.22. '
~etW _. Maaa,e ol .lewllh Apocalyptic
c...,,,.,,,.,j,,,_ R ~ .J'OIJl r...... S,..

~=
ll. K.HarrilOD, [111,0tl,,aio,a ta t/u OT-..lâ •
11
menr library). Laacb. 1964.
E . ~ u1q eu,~ (traducere din germani D.Appia a operei"E se1~
H
1iM - · Sp«:illl
Vuholz. a,,,,,,,. 1111tl
.. .,.,,.,_,,
s,,,,,,.,.r,.,;q
li,•
M . . . ~..Onncl Rapidl, 1969, p. 1124-1127; R.I.
tn ffl 21 (1978), p. 315-321; K.Koch, •
u d ~ • . în doul volume, 06Uingen 1960-1964), (= Le ~ ; e fi o cil., p. 45.
critici ~ 1972, p. 193. O aintezl a reaqiei lui Bultmann la ac~ ~o/MIUI" tlM u P.Orclot. .,,_ cil., p. 109.
..... brati a celor doul puncte de vedere guim la P. Benoit, L h t le d6
în "Apocalypse s 111 iheo og
l'e,Z ~,lltifMe ""- k corp111 pa111i1Mn,
ance (=l«;ttoDtvina 95), Paria, 1977, p.303 ,.u.
INTRODUCERE
-------- -------- -------- -- 17
INTRODU CERE fost descoperite două fragmente Dn. 1,10-17 şi 2,2-6=1 Q »an• şi Dn.
J,22-30=1 Q Danb21 ; în peştera a IV-a, trei manuscrise: Dn. 2,19-35 şi frag-
mentul părţii centrale a cărţii = 4 Q Dan•; partea de mijloc a cărţii = 4 Q
Danb şi 4 Q Dan022 . În peştera nr. 6 au fost descoperite mai multe
L PREZENTAREA CĂRŢil fragmente: 8,16-17?; 8,20-21?; 10,8-16 şi 11,33-36 şi 38 = 6 Q Dan23.
Din păcate, însă, fragmentele cele mai substanţiale ale cărţii, res-
pectiv 4 Q Dana,b,c nu sunt încă disponibile pentru studiu, cu toate că au fost
Cartea Daniel apare în Biblia ebraică (TM) în grupa Ketubim descoperite cu mai muJt de un sfert de veac în mmă.
("Scriert'), după Estera şi înainte de Ezdra, Neemia şi I, Il Cronici, iar în Cea mai importantă informaţie pe care ne-o aduce 1 Q nan• este
că secţiunea aramaică începe în 2, 4b, în acelaşi loc cu Textul masoretic, dar
Biblia greacă (LXX), şi în toate celelalte versiuni, este aşezată în grupa
lasă un loc între textul ebraic şi cel aramaic24 • În 1 Q Danb, în care nici mă­
Nebiim ("Profeţi"), respectiv după Isaia, Ieremia şi lezechiel, deci între car un singur rând de text nu se păstrează integral, este semnificativ faptul
profeţii mari16. În Septuaginta şi în traducerile făcute după ea, te:\.1lll carţii că omite Dn.J, 24-90. Revenirea la limba ebraică se face în 8, 1, exact ca în
Daniel are unele adaosuri care nu se găsesc în Textul masoretic: Căutarea textul masoretic, după cum o confirmă şi 4 Q Dan• şi 4 Q Danb2S. Wfextul
celor trei tineri (3 ,34-94); Istoria Susan ei (cap.13) şi Istoria omorârii ba- cărţii Daniel în aceste suluri se conformeaz.ă îndeaproape ulterioarei tradiţii
laurului şi a stărimlrii lui Bel (cap.14). Bibliile catolice şi ediţiile ecume- masoretice; sunt, oricum, câteva variante rare care se sprijineau pe textul
nice17 le-au a.şez.ai în grupa Deuterocanonicelor, Bibliile protestante le-au alexandrin, împotriva Tenului masoretic şi Teodotion"26_ 4 Q Dan° este
clasat printre Apocrife, în timp ce pentru noi ortodocşii aceste adaosuri sunt cel mai valoros deoarece este cel mai apropiat în timp de actualul autograf
necanonice, neinspirate, bune însă de citit18 . al cărţii27 .
Daniel a fost scrisa în două limbi: 1,1-2,4a şi cap. 8-12 în ebraică, În zilele noastre cunoaştem cartea Daniel în cel puţin trei variante
iar 2,4b-7,28 în aramaică. Juxtapunerea celor două limbi creează mari pro- diferite: Tenul masoretic (TM), traducerea Septuaginta (LXX) şi versiu-
bleme. Daniel începe în ebraică, apoi se trece cu cap. 2,4b la aramaică, nea Teodotion.
pmni a se reveni la ebraică19 .
:~ · Î n ~ cărţii trebuie să ţinem seama de problema transmite- a) Textul masoretic28 care, după descoperirea fragmentelor de la Qum-
m tcxtJ,ale. In acest sens, cartea Daniel pune probleme serioase, mai ales rân29, nu este singura mărturie a textului ebraic şi aramaic. Dacă pentru ma-
textele .greceşti, Septuaginta şi Teodotion.
21
Publicate de J. C. Trevor,c_,,,,.,_ oftlee PublionfÎM 1/'Soa6 F„mam fr- CaN I,
IL TEXTE ŞI VERSIUNI 22
în "R. Q.", 19/196.S, p. 323-336.
Publicate do F. M. Cross, E ~ tll• MIIIUUCripl F,.....- ft- .Qlm..._ C... 4 .,.
QauNr- (4(l), în "Biblical Arcliaeologl.fl" ..-. 19(1956). p. 86.
. Cele mai vechi fragmente din cartea Daniel le avem printre manus- u Publicate de M. Baillet şi J. T. Milik., La hlita Gna. IM ~ li „Discowria tn tJw,
crisele descoperite în peşterile 1, 4 şi 6 de la Qumrân20 • în prima peşteră au J1Ada«111.0.s11rt ofJordan" IV. 3, p. 114-116.
24
D. Barth6lemy şi J. T. Milik. Qtu,t,'1t Cime I, Oxfonl, 1995, p. 150 - 152.

=·.
16 ln "F.M. Crosa. tll't cil. , p. 86.
_Codex-ul din Alep al Textului muoretic datat în secolul X, cartea Daniel e~ aşezat!
16
lbidem.
:-re r..te;;:,.,i Eblra. În _Talmud şi şapte manuscrise apare înainte de Estera, E1.d':9 •! 17
F.M. Cross dateazl 4 Qdaa' din perioada anilor 20-SO d.Hr., iar 4 QDaa.c în perioada ani-
-un mamas_ma Daniel apare între Io" şi Rut. (cf. N. M . Sama, art. Bibu-
lor 100-50 i.Hr. cf. Tir• Dn.Jop,,eMl of d,e J-,UI, ~ . în "Tlte Bibi. and the
Bihli..,;: 'Er,cyc~pediajudaica", voi. 4, 1971, col. 826 şi 830).
Anci-ent Near East", Doubleday, 1961, p. 139.
11

11
. J....._,,,
(ID) &feazi cartea Daniel printre "Profe/i", în timp ce Troducer-"
A m ~ (T.O .~ .) Oqeazl printre "Scrieri".
21
Editat.I de R. Kittel în colaborve cu alli savanJi în Biblu, Htlbrai,t:as..aa-.,...;..,.
rioada 1905-1906. Pinl în anul 1973 a-a ajuns la a XVI-a edilie. Noi vom folosi Si-
în po-

le ~~m~ e greceşti DU constituie obiectul nostru de studiu, fapt pentnl care nu


biu, Hebrau:a StuJtgarwuio (BHS), Stuttgart, 1967-1977, fiind cea mai buni edipe
critic.I a textului ebraic. La alcituirea acestei edilii a lucrat un grup de ccrcetltcri sub
"T -..,.et..
.,.,_ cit. p.S8· F F
•Neou,,a-..: · ·
aru!
recerea de la. o limbi la al ·
, The Boot of Donul ·SM tl,e Qumrâln co,,unun...,,
F M Cross,
Cite confinnatl de manuscrisele de la Qumtân; cf. · · ;,., în
oonducerea lui Karl Elliger 1i Wilhem Rudolph. folosindu-se ,ă de manuscrisele de la
Marea Moartl şi de Codex Leningradcnsis.
l9 Pini acum au fost cercetate zece fragmente ale clrţii Daniel (cf. K.Koch, Dtu IHu:Jt ».Iii.el,
• D ··- ..,ca et lemitica" 1969
. B.1Wlemy 1 T M:1:1, . • • p.222. 55 1980, p.22). A se vedea şi L.F. Hartmann li A Di Lei.la.-,,. at. p. 72 ş. u. pentru lista
' · · .._,, Duco,,w,ia iii dteJUt/oean Dam I, Oxford, 1955, P· 150•l · fragm,mt~lor din Daniel glsite la Qumrân, în peşterile 1, 4 ti 6 cf. şi notele 19- 21.
18 INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 19

joritat~ ~ o r Vechiul~ Testam„en~ textul ebr_ai~ poate fi considerat Ifl dHr. şi Codex Chisi~u~ (mss88)~ , ~ secoiele J?{-XI d.Hr. La acestea
7

fiind onginalul, nu acelaşi lucru se 1Dtămplă cu pnvire la cartea Daniel ca poate adăuga ca o ventabilă mărturie ş1 Beupla lw Origen38 .
Pentru unii exegeţ.i "Tenul masoretic este adesea inferior te~ .
30
se Textul Septuagintei prezintă câteva caracteristici.
Septuagintei, Teodotion, Peşita şi Vulgata şi trebuie recurs Ia aceste v ~1 Din punci de vedere stilistic, nu se fereşte să grecize7.e în unele ca-
uni ~ a găsi textul ~ c ~~ ebraic" ~ To~i şi pentru aceşti ex:;;
31
zuri originalul se~tic. Din P!111ct d~ veder~ al conţinutului, diferă mul! de
"textul ID ansamblu reprezintă onginalul dar m zeci sau chiar sute de pasa• cel semitic, în capitolele 2-7, ID special capitolele 3-5. În plus, Septuaganta
este foarte puţin fidel formei originale"32 • ue conţine, ca de altfel şi Teodotion, următoarele adaosuri: 3,34-94; cap. 13 şi
Ori~ul semitic_ are ~ ~lan relativ sim~la :nmele şase capitole
cap. · Caracteristica cea mai vizibilă şi care ne surprinde este inversarea
14
relatead viaţa profetulw Damei impreWlă cu cei trei conaţionali ai săi la
curtea regelui Babilonului, unde se menţioneaz.ă în ordine cronologică cei capitolelor sau mai b!11e. zis a v~eniilor în ~•p!rusul 967. Astfel, ~itole-
patru ~gt Nabucodonoso~ ~ Babilonul~ _(cap. 1-4), fiul său Belşaţar (cap. le 7 şi 8 sunt plasate mamtea capitolelor 5 ş1 6, m acest caz, moartea lw Bal-
5), Danus Medul (cap.6) ş1 Cirus al Pers1e1 (6,29). Unneaz.ă apoi, şase capi- tazar, relatată în capitolul 5, este după istorisirea evenimentelor datate din
vremea regelui Darius Medul • Succesiunea ar fi unnătoarea:
39
tole de profeţii ale lui Daniel: două sub regele Belşaţar (visul cu cele patru
fiare şi Fiul Omului, cap. 7 şi vedenia berbecului şi a ţapului, cap.8), lll1a
sub Darius Medul (vedenia îngerească care explică profeţia cu cele 70 de capitolele 1,2,3,4: sub Nabucodonosor
săptămâni de ani, cap. 9) şi una sub Cirus al Persiei (cap.10-12). capitolele 5, 7,8: sub BaltazarJiul său
După cum am amintit ·deja, scrierea începe în ebraică şi la un moment capitolele 6,9: sub Darius Medul
dat, foarte brusc, se trece, în 2,4b unde încep prezicătorii caldei să răspundă capitolele 1O,11, 12: sub Cirus40
regelui, la limba aramaică, o aramaică "clasică" foarte aproape de cea a
cărţii Enob descoperită la Qumrân. Se revine, începând cu versetul I al ca- În Dn.11,1 ebraic şi în Vulgata apare Darius Medul şi nu Cirus, ca
pitolului 8, la limba ebraică până la s1ărşitul cărţii 33 . de altfel şi în Dibla româneascl. Chiar dacă nu ridică o.mar~ difi~tate în
succesiunea Darius-Cirus, "o astfel de dispunere este IIl31 logică decat cea a
Textului masoretic ebraic-aramaic',4 1 • Apoi, "nu este locul a decide aici dacă
b) Textul. Septuagi,ntei dispunerea capitolelor în 967 este rezultatul unei revizuiri în _gr':'3că sau ~că
ea a fost făcută deja într-un model semitic sau încă, soluţia mterm~
dacă ea a fost introdusă de primul traducător grec:" 42 . Oricare ar fi explicaţia
Textul traducerii nwnită Septuarsnta (LXX)34 ne-a parvenit prin
dowi manuscrise greceşti: Papynuul 967 5, zis de la Koln36, din secolul II- nu reduce cu nimic valoarea textului.
în practica Bisericii, Septuaginta a fost foarte re~e. abando~tă
în favoarea lui Teodotion. Acest lucru este confinnat de Fencttul Iero~
• 1t.H.Cbarlca,A aitietll . u l ~ Co,,u,w,tary on tlte Book of Daniel, Oxford, 1929, (. ..): "Danielem prophetam iuxta Septuaginta interpretes Domini Salv~ton~
p. UX. la paginile LX-LXVIIl autorul oferi câteva principii care pot 6 folosite la critica ecclesiae non /egunt, utentes Theodotionis editione, et hoc cur acc,~r,t
1extuall a dirţi.i Daniel
Jl M.Delcor, op. cit p. 19.
nescio.... Hoc unum affinnare possum, quad multum averitate (hebrmcal)
12 Ibidem.

" S-au emis mai multe plreri în leg,11url cu aceast1 trecere. Le vom analiza la timpul 36 Editat de W. Hamm în "Papyrologische Texte und Abhandlung-11" (presCUrtat P.Ţ.A.ţ. lO


cuvenit.
Ca mai veche ediJie tiplriti a Sq,t,u,gÎll/a este cea din Pofiilota u li, Akala ( 1S 14-1 S l 7),
(1969)cap.l-2: Idem, în P.T.A. 21(1977) cap.3-1; Angelo Oeissen. Iw
do Blldaa Danul kap.S-12, v,,amme,11 mit s,,,,,,,,,.,
B« • Drtlal, ltntU
~4::"": '°f
• • '
apoi• hai A1dus Manutius (Veaelia 1518), ediJia Sixtinl (Roma. 1S87), Grabe (Oxford. 1•2,1$, IUJCh um Klllner Teii do Papynu 967, în P.T.A 10 (~969). . . •IMi
1707). Cele mai noi IWlt: a lui Brde ti Mc Lean (Cambridge, 1911) şi • lui Rahl: 37
Editat de S.M.Magistris, Danul sec,,lllbu,t S ~ n,uu: pn1IIIUlt _.,,, d •"'I
(1935). cf. Pr. pro[V. Prelipcean, Pr. prof. Nicolae Neaga. Pr. prof. Ghe. Bama. ~- pr~- Chi.siano Cadiu, 1772. • tlcutA •111b-c anii
Mircea ChiaJda Stllllu,d VedlÎllbli TotarfUWI (manual pentru Institutele teologa~e) i 31
Reprodus! de A M. Ceriani, Coda: Syr9-Ha:aplaru, 1874 ciupi o copte
a li--, Bucurqti, 198.5, p. 81 . A 1e vedea fi Pr.prof. dr. Dumitru Abrudan. 9_,pt,,"linlA 1 616-617.
39
mb~ uup;,.,;. ei, în "Ortodoxia".f'6. I/ 1975, p. 198-201; Pr. prof. Nicolae Ne:, A. Oeissen. op. ciL p. 31-33. . _,.. ,.,,.. " ,. tniliâM
S.,..,Uâ, în~. nr. _3-.5, 1964, p.19S-209.Noi am foloait: Alfred RAhlfs, sq,::zi
Sbdtgart. 0 reeditare mat noul a ediJici din 1935 fi Joseph Ziegl«, S111allllA, D
8
II
;i
40

7
da Sq,tanle. Etkhill d Daniel datu k Popyr,u 96 , ID a,
1
cf. P. M. Boga~ Le timoifnage U la Vella UIIUUI • a· 59(1971), p. 384-393.
41
• Drt.c., 1n •&p,uaglnta Vehu Testamenl";,, Graecum", voi. XVI, partea a -a, Ibidem
42
,, °'1Uinpn.J9.5-4. . . lbldem.
1n 1937 H publicatPapynmd Chuter Beatty (prima parte a PapyrusulMI 967).
INTRODUCERE INTRODUCERE
lO
- - - - - - - - - - - - _ _ ; . . . . . : . __ _ _ _ _ _ _ 21

43
discordet, et recto indicio repudiatus_esf' . De fapt, comentariul lui I . nă pe afirmaţiile Sf.Epifanie, potrivit 3cărora Teodotion şi-ar fi publicat ope-
asupra lui Daniel se bazeaz.ă pe versmnea Teodotion 44 . Puţin î ~ht A
ra sub regele Comm~e (180-192)5 , deci, cu câţiva ani după Aquila~.
de anul 205, Origen se foloseşte de ambele versiuni 45 _ În fraze:, ~te Acest lucru il determină pe Montgomery să afirme că Teodotion apare la
· du ă Septuagi~!a
foloseşte un _c1tatA p
· (de exemplu Dn.1,17.19~20) secuttve
şi unul jumătatea secolului al Ii-lea. Epifanie s:ar fi putut înşela, deoarece afirmaţi­
după Teodotloo. In opera sa de cntică textuală, Origen le pune în para.I 1 ile lui se bazeaz.ă pe o lectură superficială a unui text din "Istoria biseri-
~~uă. Totuşi, pentru Origen, Septuaginta a reprezentat Bibliae:. cească" a lui Eusebiu de Cezareea
55
, unde acesta din urmă vorbeşte de un
senat . autor care ar fi compus o operă împotriva· ereziei lui Artemon, dar ffiră să-i
_ Critic~ m~mi, _punând faţă în faţă, Septuaginta cu textul ebraic- dea numele. Fericitul Ieronim în "Comeotar la AvacumnM şi în "Despre
bărbaţii iluştri~ consideră că Teodotioo este ebionit ca Symmach. Mai
7
araowc au emis ca!eva ipoteze. Pentru unii capitolele U ocupă un loc
aparte, afirmând chiar că este vorba de o revizuire şi nu o traducere47 târziu însă, va veni cu o altă părere, spunând că Teodotion este eretic iu-
Pentru alţii, capitolele 3~ au _gutut
circula independent, ca o colecţie d~ clai7.ant58.
istorie din epoca premacabeană 8. Este incontestabil faptul că Teodotion a fost cunoscut de autorii
creştiniînainte de Ipolit şi Origen, chiar dacă citaţiile literare sunt mai puţin
numeroase la Părinţii Apostolici şi la apologeţi .
59

c) Versuurea Teodotion în jurul anului 150, în "Dialog cu Trypbon", Sf.Iustin citead "in
extenso" Dn. 7,9-28, text ce nu corespunde nici cu Teodotion, nici co
49
Textul versiunii Teodotion este reprezentat de câteva manuscrise Septuaginta'°. Făcând o anali7.ă a textului Dn. 7,13 "Fiul Onudui wne pe
greceştiso_ Primul text creştin care menţionează numele lui Teodotion este norii cerulu,""61 (cum apare în Septuaginta), sau "cu norii cerului" · •62
(cum
"Contra ereziilor", m, 21 a Sf. Irineu al Lyonului, care situează pe Teo- .
apare în Teodotion) dovedeşte că Sf.Iustin cunoştea ambe) e versmru
dotion înaintea lui Aquila51 . Cu câ(:iva ani mai devreme, spre anul 140, "Plstorul lui Herma"
63
Până nu demult, s-a considerat că versiunea Teodotion este din se- citează din Dn.6 22 versiunea Teodotion , iar "Epistola lui Barnaba",
colul al Ii-lea, împreună cu Aquila şi Symmach 52 . Ipoteza aceasta se spriji- spre anul 130, ci[ează din Dn. 7-8, variantă pe care nu o găsim nici în Teo-
dotion, nici în Septuaginta. .
Toate aceste mărturii îndreptăţesc pe unii cercetători moderm să se
Fer. lerooin, /,r Dani&m, Prefaţă, P. L 28, col 129 1. Precum şi în comentariul său la gândeacă la existenţa unei variante Pre-Teodotion, o ~rimă ~ a ~
41

Du1el 4,6 (P. L 2S,Sl4) apud M. Delcor-, Daniel .. op. cil., p. 20-21. tuagintei64 , de care s-a folosit Teodotion, lucru ce reiese ŞI din afirmaţiile
De versiunea Teodotion s-au folosit şi Sf. Ioan Guri de Aur şi Teodoret al Cyrului (cf. J.
44

Ziegler, op. cit. p. 3S ş.u.). Eusebiu de Cezareea şi Tertulian se folosesc, în paralel, de Sf.Iustin şi Tertulian65 •
ambele versiuni, preferând totuşi Septuaginta; la fel , Sf. Ciprian, ins!, preferând Teo-
clotion. (Ibidem, p. 23-25).
sa (cf J. A Montgomery, op. cit. p. 47; P. Grelot, La y,,,.io,u f'.CfllO tU IMnul. în
◄, lnN11111ertn, Hom. 18,3 P.G . 12, col 715. Vezi şi traducerea în francezi de AMehat, Hom~
Bi nr. 47, 1966, p. 391. ul lui M
lio ,.,, la Nombra, în SCh nr. 29, Paris 1951 p. 367 ş.u.
)J Este vorba de Marcus sau Lucius Aurelius Commcdus (180-192 d. Hr.), fi arc
: Scriso,,,e c4tre lllli.u A,frica,u,J, P. G. 11, col. S7~.
Aureliu.
Bludau. Die aleuadrbmcbe Ubenetzunc des Buchn Dudei WIii 1hr Verhiltnll
"'cf. B. J. Roberts, The o/Jl TatlUIIDII Tal ""4 Venio111, Cardiff, 1951, P· 123.
41
n o n • ~ Ten, Fribourg-en-Brisgau, 1897, la M. Delcor, Le livre, p.21.
" Cartea V, cap 28 .
., 1. ~ Mont~, Tlte Boolc ofDaniel, Edinburgb, 1927, p. S9. .. ,,c artea II cap. 3,10-13.
,. Editat~ J. Ziegler, op. cit.,în paraleli cu textul Septuapatel ticu un bopt aparat ':""c· 37
Unul dare cele mai vechi texte este oferit de Coux Vatica,t,u (prescurtat B) dan accolul ,. P. L 23, col. 702.
al IV-iea d.Hr. Apoi, Codex Mordral.iiuuu (prescurtat Q) din secolul al VI-lea d.~ ., ~o ,, Cuu.,,, /011, P. L 21, col. 1142. TecNlodoa (cf 1. Ziegl«,
coatrar ~ o r lui Montgomery (op. cit., p .S3) nu este distinct de veniunea lut Orige~ Menţîoolm ci "Vda ltltim," şi versiunea copCl sunt flalte ciupi
(~ J. Ziegler, p. SO fi 65) ; Coux Ven«,,. (prescurtat V) din seoolul al VIII-lea d.Hr.,. ~ op. cit. p. 36 -39). . . .• ..... • . -... aataioerl tradu-
nunusculele 62 (Oxford) din secolul al XI-iea d Hr.; 147 (Oxford) din secolul al XII-iea d. R.H.Charlea, op. cit., p.116-122 emite ipoteza unet revizua, • Se~,._,w■ ~
, 1 . Hr._(cf. Montgomeryp. 51 ,.u. ti J.Ziegler, p. so ,.u. . . cerii lui Teodotlon "care oferi patruzeci de acorduri ~ c:u tel".
Vorbind deapre lL 7, 14 qeaz.l pc Teododon din Efes înaintu lui Aquila dm Pont. con- 61
va lui Teo4otlon fi cincizeci în acocd cu Teododoa tmpoeriva ~,-~S-4).
lidcrtndu-i pc amAodoi "prozeliJi iudei"(cf. lmpotri,. •e:iilM m, 21,l ~ s. Cb. ~ •
11
11
Â/I0'°6ÎIII, 51,9;~Mri 14,8 ti 120,4;(cf. P. Orelot,I.M....,··· p.
DWo1 cap. 31 .
p,39!>. "llec:cmele• traducai
c:IIN fi wnenbila• Septupnta.
a lui Aquila ti Teollodon, IUlll considerate ca fimd dupl vc- 63
64
S. Ch, 53 Paria 1958, p. 136-137 la P. Orelot, lM HffllllU... ?·
31 ·\,.,o.
n Ontiaea la care cele trei traduceri IUlll citate de obicei, Aqulla. s,....._ ti Teollodo• ou " R. H. Charles_..,_ cil., p. LII-LVI fi J. A Moatgom«Y, :.::,:- ,. 3 7 apud p_ Orolat, Lee
• otcrl aici o aonolO&ic. Ordinea ~ cite rc1JNdatl doar de Origen in Re-■-pla "Dialoc cu lllClftl Trifo■", 31,3 - 4 p • Εpotrit'• Im ' -
INTRODUCER E
ll INTRODUCER E - - - - - - -- --=-= =----- --23
re-cenzare greacă a profeţilor şi de 14,~---- acestor recenzii
Dar cine si fi Bcut aceasti traducere dupl orioinaI I b . efiort de . . ........ ~ 8
• · este · • ~- u e raic- pentru a face f~ţă mte~• propag~e creştin_e ~tă pe Septuaginta"'6
Folostrea vec~• traducen, Septuagi~ta. nu a încetat în Noul Ta-
aramaac şa care onginea sa exacti!
Luând în considerare afirmaţiile Sf.Epifanie, după care T eo d ot·IOD însă noua versmne, despre care vorbim, a câştigat tot n,,., ul
. publi
şi-a cat opera sub _regele Commod ( 180-192), unii exegeţi66 s-au gândit t ament, din t td de 'li m t te-
aces pune e ve ~e, uti ~ J?313lelă a celor două ver-
&. . . . .

ren. Văzlltă
~ .J~nathan_ ~n U~el, ~espre_ ~ ":oi:reşte Talmudul babilonian61 , un
disetpol al lw Hillel ş1 căruia tradiţia rablillcă îi atribuie Targum u I aramean siuni în No~l Testam~~t ara~ ~umat că ~uto~ lw au _cunoscut O dublă for-
al profetiJ
t" or. mă "canom~" a cărţii Dame_J. ~exandrină ş1 P3:1estiniană. Faptul că Dn.
7,13 apare 1:11, fo~ ~~xan~ m ~t 24,30, ş1 2~,64 şi în Apoc.1 4, 14
~entru m01~~~ ~ ~ limităm doar la afirmaţia că Teodotion (Fiul omulw 'pe nom cerulw), dar m forma palestiniană în Mc.1 4 62 •
Apoc. 1,7 ~onstituie o dov~dă e:113or~ară. "Aceasta însă nu vrea să~
este ~noară vers~lllln Aquda , deoarece pasaje din Daniel-Teodotion
sunt citate nu numai de Sf.Părinţi, ci şi de Noul Testament în special de
Apocar 69 că Teodot1on ar fi «canorucă» 10 acelaşi sens ca Septuaginta, aceasta are
. 1psa Sf"~tuJ w• Ioan . J.A.Montgo mery , face exegeza la şapte ci-
10 '
rolul doar de reprezentan tă a originalului semitic recunoscut ca sacru de
tate din Apocalipsa luate din Teodotion, la care H.H.Charles adaugă altele
71

rabinatul palestinian" . Este ceea ce îl va determina pe Origen să afinne că


77
2
opt Pierre Grelot7 , continuând lista textelor, respinge ideea unei versiuni
Teodo-tion "este mărturia greacă cea mai fidelă a originalelor ebraice-
Pre-T~oti on: "T~dotion nu este o simplă revizuire a Septuaginte i; este aramaice" 78.
o vemlllle refăcută mtegral pe baza tex"telor originale; şi cum, pentru capito-
Aşadar, Daniel-Teo dotion este o nouă traducere (şi nu o recen-
lele 4-ti, ne putem întreba dacă aceste originale nu erau cunoscute de tradu-
cători sub două forme foarte diferite" •
73 zie/9 făcută în prima parte a secolului I d.Hr., înaintea căderii Ierusalimului
D.Barthelem y a reînnoit problema. Studiind caracteristicile funda- din anul 70 şi a reorganizării statului evreu prin adunarea de la Jammia,
mentale ale acestui traducător, a remarcat că Teodotion traduce constant când s-a fi xat Canonul biblic vechi-testarnentar8°.
particula ebraică. "qam" prin grecescul "K.cx.i yi " . Este adevărat că în
74

Da,uel grupul "Ka.i yi" apare doar de două ori (11,8 şi 11 ,22). Totuşi, ver- -
d) Alte versiuni
siunea Teodotion nu se prezintă doar ca o versiune nouă, ci ca o variantă a
Se~tuagintei ~tă xe
tc>..'11.ll original faţă de care autorul manifestă o mare
l. Versiunea Peşita are o importanţă deosebită pentru studiul Ve-
11
voinţă de fidelitate . Acest lucru se explică foarte bine prin dorinţa
rabinilor palestinieni de a definitiva textul Septuagintei după textul ebraic chiului Testament. Fiind o versiune veche făcută direct pe tm text ebraic,
folosit în serviciul sinagogal. "Acest cadru istoric ar explica excelent efortul este de o mare valoare pentru critica textuală. Apoi, datorită traducerii care
fficut de rabinatul palestinian de a recenza Septuaginta profeţilor. .. Deci unneaz.ă îndeaproape sursa sa, dar nefiind servilă acesteia, este un martor
este foarte adevărat că anii 30-50 au fost caracteri:mţi în Palestina printr-un preţios pentru istoria exegezei. În plus, ea este cel mai vechi corpus literar în
siriacă, influenţând întreaga literatura care s-a dezvoltat în această limbă. De
aceea, publicarea unei ediţii critice a textului Peşitei, la Leiden, începând cu
anul 1961, a fost o mare reali7.3re • Celebrul Codex AMbl'ODflllllS, un ma-
82
nniom...p.384.
66
E. SdJOrcr, Godud,ulia jiiducJ,., Volka, t. III Leipzig.1898, p. 324 apud P.Grelot, La
Nrriotu... .,,_ cit. p. 386; J. A Montgomery, op. cil. , p. 47-50; R. H. Charles, op. cil., p.
Ul-LVI. ; D.Barthelemy, op. cil., p. lSl ş.u. .
f7 Mcgillah. 3a fi P.Kahle, T/re Cairo, Genw,, 1947, p.117 apud D.Barthelemy, La tkt1attden P.Grelot, lll't. cil. , p.397.
tl'A.qllÎIII, in "'Suppl.ements to Vetus Testamentum", X, Leiden, 1963, p.148-153.
71
A. M. Dubarle, Note conjoinle ,ur l'uupiration u la Sepl_,,., în RSPT, 49 (196S),
• D.Barthelemy, art. cil., p.21-30. 79 p.211 ş.u.
Cum este considerată de multi biblicişti (cf."S,.,diul Vechudlli TatOIIIIIII ", P· , manual
82
• în Noul Testament, varianta Teollotlon, apare în Mc.14,62 fi Apoc. 1,7 (în afarl de Codex
C.). in timp ce variam.a Septuaef,lta se glseşte în Mt. 24,30 şi 26,64, Apoc.14,14 (şi pentru Institutele teologice, Bucureşti. 1985).
.a 90
1,7c). Prin urmare, Septuaelnta Teoclodon au fost folosite de autorii Noului Testa-
ment, mai putin Mc.14, 62 şi Apoc.1 ,7 luate din aramaici.
11 L.F._H~mann şi ADi Lella, op. cil. p.82.
O btbhografie bogati despre Peşita ne oferi P.B.Dirksen, An A""""11d Bib/illfr~I
!"
. .
t89
dl•
stf 1' ,>, LeJdell. ,__;
70
Op. cit. , p. 49. Puhilta oflh• Old Testament (Monograph1 of the P•shltta In
n Op. cit., p. UV. completau uherior de P.B.Dirksen şi Avan da- Kooij, Tl,e Pol,ilN • • Tnuu
n La penu,ns ... , art. cit., p.394. Institute 8). Leiden, 1995, p.221 -:236· tiplrit in arai!
, 2 p (Mon~raphs of the Peshitta
1 5
entru pruna dati dupl publicarea Peşitei în Poligloto de la Paris, dm ~ H . Leiclca.
73
Ibidem, p.381.
74
D. Barthelcmy, op. cil., p .31 ş.u. 1966 în r•• 0/.tl TatlllfWII ;,. Syril,c Acc.ort/Înl ,- tuPo/,ilN y...,,,11, 1823
" M. Delc:or, op. cit., p.22. 1966. Traducerea Pqila • clrţii Dualei apare în Walton'1 London Polyglol, Lee ( ),
24 __ _ _ _ _ _ _ _
INTROD _ _. _ _ _ _ _ _ _ u
_ _UCERE
INTROD UCERE

şi
DUSCris nedatat , dar care se că est . puţin sau nici o influenţă din Septua ginta şi nici una de la Origen
text de ~ al acestei ediţiis~ e din secolul al VII - lea, este luat ca • 91
Lucian •
1n ceea ce priveşte mediul .
împărţite. şi data apariţiei Peşitei, pru-eriJe sunt 2 . Versiunea latinii Vulgata

. Pentru unii, Peşita îşi are ori . ea


Cartea Daniel a fost una dintre primele cărţi ale Vechiului Testa-

gm m d1aspo ~ iudaică din Mesopc -


A • •

tami3: Faptul că versiwi ea se b şi


ment m favoare a acestei ipote ze~ pe un text ebraic constituie un argu. roent tradusă de Fer. Ier~nim . ~ par:e că el _a luaat 1:3 Daniel_între 38~
t~ -~raică ŞI aramaic ă, folosmd u-se ş1 de DaD1el-
Pentru alţii, versiun ea t 392, traducâ nd-o direc
mentel e ebraice care ,.,iţ,...a..~ eS e ~pera unor traducători creştinis 4 El e_
A
Teodot ion şi de alte versmru
.. se ~ ·m. versiun e sunt ex.-nli ca1e m mai multe feluri •
A • •

Versiun ea latină pennite elucida rea anwnito r problem e de istorie a


traducătoru au ....,...,..,.. la tradit.til lUdaiCC care le •y e,._a · 85 '
textului biblic. Până la publica rea în 1937 a Papyrusului Chester Beatty
•-u..i:,
Ieronim pentru Vulgat a - ei au consul ~rnu .t,:uu.u1a re . ' sau - ca Fer.
lor evrei, sau. probab il traducăt .. tar_ l~crarile coment atonlor şi exegeµ- (prima parte a Papyru sului 967), textul Daniel- Septua ginta nu era cunoscu
t
om creştmi au fost la orio-ini evrei8 6 păstrat
„ ul .
In tuna vreme msă, ' A

·al · · · 0 decât în versiun ea Heupl a. Pentru cartea Daniel însă, manusc93 risul
1 iştu au demonstrat că Peşita la Koln este de mare însemnătate şi "aproap e singuru l în cauz.ă" .
-<&&A •

rioară Diatesa ronulu i lua· Taţ~ 18.D, operă compusă " ·uru1 ·1
este ante-
.
este de ongine iudaică pre-creştinăgg probabil
.
urui::;
J aru_or I
s1
ş1 yo '. După cum s-a amintit, caracte ristica cea mai vizibilă
a acestui

pe punctu l de a se încreştina"s9_ Este ,deci posibil ca a-oceascotversmn ămuru~te mdaică docume nt o constitu ie ordinea capitole lor care cuprin viziunil e profetului.
"o v · ·udai„.ii: e să fie Succesi unea capitole lor este mai logică decât cea oferită de Tenul
""°' mc~p~tă mainte de anul 150 şi terminată la începutul
A

masore tic • Şi, în general , tradiţia latină aduce o clarific are neaşteptată.
A

:::•~e I 94

secofun w ID-I~ _atunci cand comuni tatea producătoare ar fi avut contacte "Lumin a nu vine de la anumite mărturii latineşti vechi conserv ate ale cărţii
pro de cu creştmismul" 90 •
Daniel (Wirceburgensis - Vetus Latina, 177; Constantiensis - V.L., 175;
• V:rsiun ea s~că ~eşit~ cuprind e o formă mai lungă a cărţii Sangallensis - V.L., 176) care se ataşează versiun ii greceşti, zisă Teodoti-
D~el decât ~ptua gmta ş1 DaDJel-Teodotion. Deşi, ea depinde direct
de
on; ea vine din Liber Promis sionum , atnbuită oarecân d lui Prosper d'Aq11i-
ongina lul ebraic, Peşita reflectă în unele locuri Daniel-Teodotion. A primit taine şi astăzi lui Quodvultdeus, episcop de Cartagi na. alungat din scaun de
95
Geiseric, regele vandali lor şi sosit la Napoli în 439" . În cartea LilJer Pro-
Urmia (1U2), Mosul (19.Sl) fi in facsmil fotolitografiatJ în Codes:-ul Ambrozi
an, mission um, Quodvu ltdeus analizează multe dintre ărţile Bibliei, între care
şi Daniel El prezintă cartea Daniel în următoarea structura. ca fiind
publicat de A Ccriani, TrllllSIAlio Syr• Pocilto "l!iUrU t ~ u
codice Ambrosi4no 12 ve-
. 1876. Câteva încerciri de publicare au fost
•ec.f•e VI pl,otolitbogr,q,J,ic4 ~ în
denii:
discupe de c11rc M . H. Goshen - Gottstein în "Prolego mene to a Criti.cal Edition
puse ÎD
oftlu Paluai," , în "Scripta Hierosol ymitana S- 1961, p. 26o-27. I Susana şi bătrânii .
., Li lit.cndura anglofoni acest text a fost numit "Btuic Tutru Recq,t,u ", termen creat28, de M.D. II Dn. l: Danihe l suique amici statueru nt ...
ment ofib Val.u,,. Venion, în JSS 1993,
Kost.er, Pal,ÎIIII Revuitd . A Reassa• 11
,.
cf.M.J.W yngardcn . Tlte Syriac Venwn oft/te Book Do1tiel, disertaţie
p. 23S--268. ICrid aub înckuma-
a awt o mare
Cartea lui B.1.Roberts, Tlte 014 TatlunlJnl Text o,uJ Veniotu, Carditf, 19.Sl,
84
şi r A Di.LeUa. op.cit., p. 75.
tirziu, originea ceqtinl a Pe,itâ a fost susJinutl de Avan der ,2 rea lui J.A Montgomery. Vezi la Louis F. Hartman Alexande
Torino-M arietti. 1962, la Louis F.Hartman
influenli in acest sena. Mai
Fribourg, 1981, p.273-284. cf.G.Rinaldi. Daniele, ed. 4-a "u Sacra llibbia"
Kooij, Die llllo, Text UMgM

~ 11n4 Jubis-. în J.
tla Jasajab,u

Lieu şi alţii,
:J,o,

The
OOO,

Jew,
nr.3.S,
Ultimul care a-a Jll'ODUDţa1 în favoarea acestei poziJii este H. J. W.Drijver
1UnOng Paga,u a11d
a, Syrilu,
Cl,,vdl,, u Îlf
91
şi Alexande r ADi. Lelia, op.
P. M. Bo~aert, u
cu., n.
16
p.
thnoi«na gc u la Yenu La,i,u, datu l'li#u u
Papyr,u, 961, în „Biblica", .S9,1978,
„ trtlllition tla S~
p.384.An selo Oeie-
tante Ezechia « Daniel dlUu
- Yoric, 1992, p. 124-146. ll mii SIUIIIMr
"" Roman Empire, Londra New sen, Der Sq,t,u,gi nta - Tut da BIAdta DaniM Kap.. 5-12, DOOIIUM
IS cf. Drijven, art. cit., p. 140.
: cf. ~an der Kooij, op. cit., p . 273 - 284.
Vez1 R. A. Taylor, Tie Pahiltll of D11niâ (Monogr aphs of the
.
Peshltta
.
Instttute
.
7), Leadcn,
Bel et Draco, sowie Estlrer Kap. 1, Jo - 2, JS, nacJ, tkM Kllner Teii do Papyna
(P_apyrologiJche Texte und Abhandlu ngen .S, Bonn, 1968); Winfiied Hamm. lhrs..,..96 1

'61
JSS 46, 199.S, gan1a • Tai da Bucltu Danul Kap. 1-2 noclt tkM KiJll,,r Teii da Papynu
1994, p. 321 fi S. P. Brock. A Palatini an T"'ll""' Feature in SyrÎlle,
p. 271-282 . ~0P>;roloţtsche Texte und Abhandlu ngen 10, Bonn, 1969); R. Roca - Puig. ~ DN
• Jan 100llen, u Pal,ilu, ,k l'Anci.eJ, TatllllUn l dans la recl,erc/re rlunle,
lucrare pro- ~ p tlltli/ogu da codice 967. în "Aegypti u", nr. .S6, 1976, p. 3 - 18. .

z.eaaaa la 16 febn&arie 1995 la Paris în cadrul unui ciclu de conferinţ e cu titlul "Biblill ·0 M: Bogaert, Olt. cit., p. 38.S. tn Dn. 11, 1 Textul maaordl iqi Vlllcatam enJioneu
anus Medul şi nu Cirus.
.l

~ • Sq,t,u,siltta"' fi publicatJ în RHPR, (76), 4/1996, p. 385 ~ 395. Vezi


P· 391. 11s
Opera fluodtiulltleo Cortltag inu,ui qacopo ,,,.,,._ editatl de R. Braim (C Ch
• L 60, Tum-
·Ibidem, p. 392. 19 onum II, p. XXXIV - XXXV, cap. 73 • 81), la
locatizind -o la hout. 76, p. 139 - 146. (Liber Prom/,s/
• .. Ibidem. Unii dacazl ~ - Pe,itâ îlllre anii :ZOO • 300, probabil 250, P. ·M. Bogaert. an. ciL. p. 38.S.
Edcaa. cf. Louis F. Hartman ti Alexande r A Di. Lelia, op. cil., p. 75.
J6 INTRODUCERE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _INTR
_ _O.:..:D:...U:...C:.:E:.:.:RE=-_ _ _ _ _ _ _ _ _ 27

m Dn.2:qu attuor regna in quattuo r metallis e quibus statua


IV Dn.3: amici Danihel is ... ca.mino detrusi ··· învăţături doctrinare, morale, canonice, practice etc. şi aceasta sub forme
V Dn. 4: arborem magnificam foarte diferite, fără a ţine strict la evidenţierea datului istoric.
VI Dn. 7 : quattuo r sibi apparen tibus bestiis Pentru noi, creştinii , Biblia nu este o carte de istorie, ci este Cartea
VII Dn.8: ex ariete et hirco Persaru m et Graeco rum ... Cărţilor care, scrisă În istorie, ne oferă istoria întreagă,
istoria mântuirii,
VIII Dn.5 : Baltasa r rex cenam faciens istoria veşniciei. În plus, pentru noi ortodocşii nu sunt importante relatml e
IX Dn.6: Darius Medus. (Danihe l) missus leonibu s biblice "ad literam", care pot prezenta unele neajunsuri, în comparaţie cu
X Dn. 9 : propinq uante fine tempori s LXX annorum datele istoriei, ci mesajul pe care ni le transmit. A fixa cu exactitate un anu-
XI Dn. (10) 11 , 12: sub persona bellanti um regum facta mit eveniment şi-n istorie este de cele mai multe ori foarte dificil, dacă nu
Antichr isti . .. , resurrec tio etiam mortuo rum chiar imposibil. Aceasta Însă, nu diminuează câtuşi de puţin valoarea tex-
XII Bel şi balaurul96 • tului ce ni s-a transmis.
Ordinea , Susana -Daniel -Bcl, pe care o urmeazA Quodvu ltdeus este ~şa se pune problema şi în ce priveşte cartea Daniel, de care
ne
ocupăm. Incercân d o încadrar e istorică şi de ce nu şi geografi
identică cu Teodotion. Astfel, "rezum atul propus de Quodvu că a cărţii
ltdeus ne con- Daniel înseamnă să derulăm evenimentele istorice pe parcursu l a cinci
duce la concluz ia că el a avut în faţă un manusc ris latin în care ordinea capi-
secole (sîarşitul secolului al VII-iea î.Hr. până însecolu l al Ii-lea î.Hr.), din
tolelor era cea din Papyrus ul 967. Dar textul însuşi şi anumite element
e au vremea profetului Daniel, eroul evenime ntelor din capitole le 1-6, şi autorul
fost împrum utate dintr-un exempl ar tradus sau corecta t după Teodotion" 97
• vedeniil or din capitolele 7-12, până În vremea Macabe ilor, când a luat naş­
tere opera pe care o avem astăzi.
3. Versiunea etiopiană este consemnată în mai multe manusc rise, Este lesne de înţeles că a prezenta o perioadă aşa de lungă este di-
începân d cu secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea98 • Prima ficil şi nici nu ne propunem acest lucru, deoarec e nu se impune în cazul de
traduce re etiopiană este reprezentată de manusc risele S,A199 şi se pare că faţă. Ne vom limita doar la a puncta moment ele importa
au nte din istoria lui
fost făcute după textul Teodotion în perioad a secolelo r IV-VII100• Israel, pentru a nu umbri mesajul cărţii Daniel.
Trebuie, deci, să "citim" ca pe nişte istorisiri (cf. hagada din litera-
tura iudaismului rabinic) capitolele narative care-l aduc pe profetul Daniel
pe scena istoriei şi să le situăm într-un context istoric cultural mai larg, dar
f'ără să negăm sau să minimalizăm sensul şi valoare a profeţii
lor sale.
Odată cu căderea cetăţii-capitală, Ninive, în anul 612 Imperiu
l asi-
m. CADRUL ISTORIC AL .CĂRŢII DANIEL în
rian dispare pentru totdeauna de pe scena Orientu lui vecbi101 • Iuda, regele
Iosia, bucurându-se de o oarecare libertate, se ocupă de reorgan izarea micu-
lui regat, chiar şi în ce priveşte religia. pomnia sa constitu ie o perioadă de
progres şi punăstare în toate domeniile. lnsă această perioadă va fi de scurtă
durată102 • 1n 609, la Meghido, în teritoriu l vechiulu i Israel, !osia vrea
Istoriog rafia nu a fost niciodată un gen ~eutru " în Biblie~ ci ~ să o-
prească pc egiptenii care urcau în Mesopo tamia pentru a-1 ajuta
este în serviciu l Teologi ei care încearcă să interpre teze evenim entele 1stone1 pe ultimul
rege asirian, Asurbanipal. Iosia moare în această luptă, (vara anului 609; cf.
sfinte. Relatările istorice sunt deci edificat oare şi lămuritoare prin ele însele. 4R23,2 9-30)103 •
Dar, la evocare a evenimentelor reale, prin folosirea mijloacelor literare După moartea lui Iosia ajunge la cârma regatulu i Iuda
spe- Ioahaz
cifice Istoriei, uneori îndepărtate de cele ale Teologi ei, Vechiul ui '!'es~e (4R23,3 0), dar care a fost luat ca prizonie r de către Neco n104 şi dus în
n! ·
a cunoscu t foarte devrem e relatări şi istorisir i destinat e transrm teru Egipt unde a şi murit (4R23,34~ Ier.22,10-12; 2Cr.36,3-4; Iez.19,4). Înlocui
unei

101
"'P.-M.Bopert, lllt. cit., p.386. J.Bricnd, M.-Joscph Seux, Israel d la malio,u d',q,ră la teJda • Prodt...o
riatl MdM,
., Ibidem. p. 387. "Supplement au Cahiers Evangiles", nr.69, Paria. 1919, p.88.
102
• Se vorbcp dapre 34 de maausaue. cf.M.Delcor. IA livre ... , op. dl., cf J.Bright, op.dt., p.312-429.
"o.c.r- ur.,.-. D i . • ~ Owsdt,llnt • Propl,OIUII
lplld M. Dek:m. u lme ... , op. t:it., p. 23.
».-.. p.2~.
Parll. 1927, P·
XVIll

tn

ioJ A fost oare o blt!lie? A se vedea G.Pfeiffcr, în
MIO, XV,1969, p.297-307. S.Harmann,
Gachicte /,rad6 in altutamaulidte,, z.;i, ed. a 2-a, 1980.
, m;,,p;. ~ 11N ~ Londra, 1961. p. ~ - 72; H. S. Oe1unaD.
1• d. Edwad Ulleadod 104
J.Yoyotte, art. "Nkltao", SDB, VI, 1960, col. 363-393.
J B L 46, 1927„ p. 279 - 330. apud M. Dolcor, u,;.,. ..., •· dl., p. 23.
INTRODUCERE

- - - - - -~ ----IN TR=- ~
său, Neco îl nwneşte pe Eliachi m, fiul lui Iosia şi fratele mai mare a lui Ioa- =O..:.D..:.U..:.C=ERE:..:::::..._ _ _ _ _ _ _ _ _ 29
baz105 (4R 23 ,34; 24,6). Noul rege al lui luda,
care s-a numit ca rege loia-
c ~ devine vasal Egiptu lui şi plăteşte tribut (cf.4R 24, l). Aceast ru1 text: "În anul aJ şaptelea, în luna Kislev, regele... şi-a luat oştirea
ă situaţie şi a
..
nu va dura mult Intre .
tnnp, Nab u codonosor pornit în ţara Chatti (Siria). El şi-a aşe:zat tabăra faţă în faţă cu oraşul
(605-5 62)106 atacă pe egipten i iu-
care efectua u incursiuni de-a lungul Eufrat ului, şi obţine o victori e impor~ deilor şi a cucerit oraşul în ziua de 2 Adar (6 martie 597). Pe regele
(loia-
tantă la Karchemiş, în nordul Siriei (ler.46 ,2-12). La sî'arşit chim) l-a luat prizonier, şi pe alt rege după inima lui (Sedec hia) l-a
ul anului 605 însăr­
Nabup olasar moare (15 august 605) 107 ş1· locul lw· a fost luat de cinat cu domnia "113 .
Nabuc odo-' Regele învingător instalează, aşadar, pe Matatia, oochiu l lui Ioia-
nosor (7 septem brie 605).
chim, care a primit numele de Sedech ia(4R.24, 17). Elita ostăşească,
În aceste condiţii regele loiach im nu se mulţumeşte să dea tribut funcţio­
narii (sarim ), nobilii bogaţi (gibbore-bayil), un mare număr de preoţi
Babilo nului şi, cu toate insistenţele profetu lui Ieremi a, "s-a răscula şi o
t împo- parte a populaţiei iau drumul exilului, între care şi profetu l Iezechi
triva lui"' (n.n Babilo nului) (4R24 ,l), reftuâ nd să plătească tributu el. Tot
l datorat. acum sunt transportate şi obiectele Templului. Are loc, în anul 597,
La început, Nabuc odonos or nu intervi ne person al, consid erând neînse prima
mnate deportare a evreilo r 14 .
micile nemulţumiri şi revolte în marele im~riu , ci se foloseşte doar
de oşti­ Un fapt este totuşi frapant : toate datele oferite de cartea Iezech
iel
le moabit e, amonit e şi siriene (4R24 ,8-15) 08 . Lucrur ile însă se precipi
tă "În se referă la anii domniei lui Ioiachim, acesta nu a domnit decât trei
luni.
al şaptelea an, în luna Kislew, regele Akkad -ului (n.n Nabuc odonos Această particularitate nu este numai semnul unei simpat
or) şi-a ii person ale a pro-
adunat trupele sale; s-a îndrep tat spre ţara Hatti şi s-a instala t în fetului faţă de rege, ci se pare că, chiar prizoni er fiind, Ioiachi m era
cetatea lui consi-
luda. În ziua a doua a lunii Adar, a ocupat cetatea şi a făcut prizon derat de către babilonieni ca adevăratul rege al lui luda115 . Aceast a
rege. El a desemn at, după voia sa, un nou rege, i-a impus un tribut
ier pe vrea să
spună că Sedechia, instalat în Ierusal im, era consid
greu şi erat ca mi regent, ca
să-l trintă în Babilo n"100• Aşadar, după un an de asediu, cetatea cade. reprezentant al regelui prizoni er.
Regele
loiach im moare în circumstanţe neprec izate 110, iar fiul său Ioiach Vasal regelui Babilonului, Sedech ia se află în fruntea unui mic
in îi ia
locul (4R24 ,6)111 • O cronică babiloniană ne permit e să urmărim regat. O parte din teritoriul iudean este pierdut în favoare a edomiţilor 16
aceste eve- (cf.
niment e cu o precizi e deosebită112 . Ps.137,7; Iez.25,12-14; Is.34,5-15;63, l-3). Funcţionarii care-l înconjo
ară
Căderea Ierusal imului este descrisă în 4 R.24,1 0-17 sunt "şovini şi complet orbi faţă de realităţile prez.ente". În faţa
(cf. 2 Paralip . acestei
36, 10). Regele şi familia sa au fost deportaţi în Babilo n şi au trăit situaµi, Sedechia, rege la 21 deA ani, chiar având intenţii bune, fie că
la palatul nu s-a
lui Nabuc odonos or. "A vorbit cu el prieteneşte ... a mânca t întotde putut impune, fie că nu a ştiut. 1n această situaţie l-a căutat pe profetu
auna la l Iere-
masa regelui în toate zilele lui. Hrana i s-a dat de la rege zilnic, până la mia, rămas încă la Ierusalim, pentru a-l sflltui. "Atunc i regele Sedech
ia a
moarte a sa, în toate zilele vieţii sale" (Ier. 52,32-34). O comple tare, trimis şi a chemat pe Ieremia proorocul 1a sine, la uşa a treia a Domnu
la spu- lui; şi
sele Sfintei Scripturi, a fost adusă în anul 1955 lprin studier ea tăbliţel a zis regele către Ieremia: «Am să te întreb ceva, dar să nu ascunz i nimic
or cu- de
neiform e, vechi de 2500 de ani, rămase necerc etate multă vreme la mine»" (ler.38,14). Însă era prea târziu (cf.ler.38,17-22). Lipsit
în Muzeu l de curaj
Britan ic din Londr a Astfel, cercetătorul D. J. Wisem an a dat peste politic şi slab pentru a ţine în frâu pe· conaţionali, Sedecbia se vede
unnăto-
învins
de evenimente. Situaţia este tragică. Ierusalimul şi locuitorii lui se îndreap

spre o mare catastrofă.
105
A.Malamat. Tu WorldHistory oftheJe wult Pupk, 1975, p.126 ş. u. cf 4R..23,30 şi pen-
tru vântl v.31 fÎ v.36. 113
1
°'01 M.Leibovici, art. "'Nabtu:ltodonosor", SDB, IV, 1960, col. 286-291. Cartea 2R.24,12 şi 14-16 fixează prima cldere a IerusaJimului în al
8-lea an a lui Nabuco d~
. nosor, în timp ce Ier. 52,28 vori>eşte de al 7-lea an, datl confirm atl
' J.Briend , u Line d.e Jbimi.e , în "Cahiers Evangile" nr. 40, p.9 . E. Vogt. Die 04
n baby- Nbllonl ani.
de altfel şi de Croaka
lonisdse Clrronil Qber tli,e Sclwu:l,t Hi Karkmw ds wul du Einnaltl 114
M von Jer,ual.mt, cf. Daniel Rops, Hisloire Sainu. IA pa,pk â Io Bibl6, Paris, 1943,
svr. IV, 19S7, p. 67-%. B b Io- 24,14 vorbeşte despre un numlr de 10000 de deportaµ. v. 16 mai adaugi
p. 291.c..rt ea 2 R.
•• J.Bricod, M-J. Seux, hrul d Io nalions, op. cil., p. 90 E. Lipinslci 7000, plus 1000
, The Egypto- a ty de meşteşugari (haruh= armurier ; D111Ster= zidar). cf. A Ma1amat
"""' w„ oftlu W-1111a, 601-60() B Napoli,32, 1972, p. 235-241. , Dfl· cit., p. 133. lea.
1
°' "CltrMU Jue babyl,o,.;.mne. JUene d.eC,Nab,u:J nl lea r
,odono,or" la D .J. Wisem.a n. Chn> c 0
mia 52, 28 dl cifra de 3023. Probabil au existat doul grupuri
Ieremia menţionea.zl anul al 7-lea a lui Nabucod onosor,în timp oe
de deportaµ. dcolncc
O.Wae aa Kiap, Londra. 1956, p. 7'1,.73. 2R.. 24, 12 menponc.a-
• ntl zl anul al 8- loa. Cifra de 10000 ar putea corespunde primului grup
11
• 4 R. 24, 6 evoci o moarte naturali, textele cirţii dupl care au urmat
lerania vorbesc despre o moarte vio1e 3000 de deportaţi imediat dupl clderea cetiţii şi al doilea grup de 7000,
(Ier. 22.19; 30,30); puţin mai tirziu.
"' S-au descoperit liste unde prin anii 592-591 apare "loialcim, nrge
111
H.Tadmor„C'ltrculOloa, oftl,e Llut Xilts• of J,uJaJ,, JNES, 19S6, p. 226-230 B" ln luda".C f .J.Maxw eller,
; E. Vogt. 1, John H.Hayes, A. Huto,y ofAIICWII IUYNI alUI Jllt/al,, Philadep hia,
J9j7, p. 229-233 ; W. F. Albri&ht, BASOR , 143,32. 116 1986, p 408.
Acelt lucru roiesc dinlr-o inacripJio descoperit.I în anul 1967 la TeU
m Cronica Cite redatl de J. Briend Ji M.-J. Seux, l•rul .. op. dl., p.90-91. Aracl.4 R.. 25,1 f.U., cf.
Malamat, op. cit., p.150.
·
JO INTRODUCERE

INTRODU CERE 31
Puţin după anul 597 Babilon ul trebuie să facă faţă COnflictel or se~
rioase care apar la graruţa ·
· onenta lă. Proorocul Ierenua · aminteşte Că în _
593 ~lan lii popoarelor vecine se aflau la I~rusaJim J>entru a Pregăti 594 mesage n• ~m Eoipt
c,- pentru
• a i se da CaJ.· şi· trupe în număr mare„120 • fX.JC
mc1.

Ierelllia ajutor, iudeii au capitulat.


rebeliune unpotnva Im Nabucodonosor (ler.27) . 1n aceasUI suuape, 0

încearcă să-i convmgă pe conaponali că trebwe să accepte jugul babilonian_


El chiar adresează o scnsoare memorabilă exilatiJor din Babilon în care
li
îndeamnă: "Zidiţi casă şi lrăi,fi; Faceµ grădini şi mâncaţi roadele lor. .. Că­ a) Exilul babilonian

utaţi binele ţării in care v-am dus robi şi ruga,ti-v<l Domnu lui pentru ea, că 8121 constituie un moment de hotar
. distrusă· "Atunci cetatea a fost
de propdşirea ei atârnă şi fericire a voastră l""(ler.29,4-7ş.u.). Nicidecum
Căderea Ierusalimului în anul ~
în istoria lui Isr~I. ~ea este cuce~C : porţilor~ se aflau în~ _două
profetul Haoaoia nu are dreptate promiţând că în doi ani obiecte le luate de luată şi toţi ostaşi~ au fugit ~(!1:l:4)122. Templul este devastat ŞI ~stms
Nabucodonosor vor fi aduse la Ierusali m (Ier.28, 2-4); afinnaţia lui Hanania ziduri lângă grădina reg~lw ' Te lului sunt transportate m Ba-
este o iluzie (Ier. 28,5-17 ).
scos oe Ş1
1 25 august. Obiectel mp
e sfinte ~ea .I s-au hii · apoi a fost dus
şi
• .c.

Coaliţia preconizată eşuat pnn J.OC a m I . Sedechi


bilon (4 R25,8-17) . . R:ge w e din pulaţia Ierusalimului _a fost omo-
a cu efecte negativ e pentru Iuda .
Sedechia. Regele a fost obligat să se deplasez.e personal în Babilon pentru a ŞI munt fie u
llllde a luptelor, O ~pă (4 ~5 8-21), o parte a fugit, altă parte
face proba fidelităţii sale. înAlăBabilon
fie în timpul ,

:ro;t dusă tori Nabuco:


124

Faptul că în anul 588 î.Hr. s-a urcat pe tronul Egiptul ui Apries


în robie (Ier.52,29,4. R 25: 1_1( •. în fnmtea cilrora
(Hofra) în locul lui Psamne tic II, a influenţat
în mod evident izbucnirea în teritoriul Iuda rămân puţiniGodOCOUll. un prieten de-al profetulw
răscoalei. , foarte
· emator pe ia,
Mitpa, în nordul Ierusalim ·
ulm. Dar
Probabil noul faraon a promis ajutor lui Iuda împotri va Babilon u- donosor a nwrut ca guv
"căci răsculat
împotri va împăratului
Babilon ului" (4R Ieremia, care _afost insta l~ de iudeii fanatici (ler.40,1-41,18), profetul
lui Sedechia s~a
24,20; Ier.52,3 ). Deci, înceteaz ă plătirea tributul ui. Acest lucru nu este pe curând Godolta a fost • E . t (4 R24,18- 25; Ier.37,3 -47,7). . • amă
aceluiaşi Ieremia este Idus cu forţa m gip documente care să dezvălme m
şi
placul lui Nabuco donosor în "luna a zecea" (4R25, l) a an, 588 · semnalează o
-
nouălea" se afla la porţile
Ierusali - ceastă dată nuIuda.
avem .
Cartea profetulm Ieremia . .
ul .:,·s2 (Ier 52 30) ca o reacţie babil~rue-
a lui Sedechia, Nabuco donosor De a a . .
î.Hr. "al
oştire puterni că cu care învinses oraşele întărite din nunt evenimentele din ~u?tl a
' că' regatul Im· Iuda a dispă-
e mai întâi
a treia deportare a evreilor m.an ză12s Cert
mului cu o 117
Lachiş şi
118
Oştirile
caldee, compus e din infanterie Ori
· este
cortina istoriei se lasă m
A

rezistenJă egipteană.
Az.eca (Ier.34,7).
şi
sud,
şi detaşamente călăreţi, împrăştiate toată
doar o IJ>?te . t "Astfel
politică ~ec=ţiile
nilor dar aceasta este
au distrus o încercar e de
posterităţii fază
de
"Mărturii şi
clare impresi onante aduc în faţa
ochilor ultima rut d~
jos pe scena
peste o ţară depopula
a ~~elite au fost în
a acestei lupte lipsită de orice nădejde" 119 . Iurnea .
„J 26

Timp de 18 ani Ierusali mul a fost asediat (10 I 587-9 VII 586).
'1ar in anul al nouălea
al domniei lui Sedechia, in luna a zecea, in ziua a
şi şi
zecea a lunii, a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toată oştir~~
la:
cf. Ostraka 3 4 de Lactitadm or op. cit. , p. 226 _ 2 30, E._Vogt. Bi,
1957, _P· 2:;~a!;
în ce priveşte cronologi"1: H. 1. ce' W .F. Albright. în" .B,,ldut '!f d,e  ~ Briend.
120

sa asupra Ierusalimului şi l-a împresurat şi a focut fn jurul lui intăritun __


(4R 25, l cf. Ier.39,1 ; 52,4; Ier. 24, 1-2). Lupta a fost dură. înfometaţi, i~u
121

vorbesc de anu~~ ~4; m: 32 preferi anul 587; ct: E.Cav :~


of <JrillnMlR:• . . ' ,• 'Ancia,
în "Introdllctwtt cntiqu,i • I Tatamffl l' • voi. 2, sub
r~:!
...........a u1
Cazellcs.

s-au apărat cu toată dîrz.enia. Ei sperau într-un ajutor militar salvator din . ot1Maioff• 1"Bil,k. Scuil. Paris. 1971:_P· 230. le de
partea egipten ilor, căci Sedechia a trimis mesageri în acest ~P- se vedea citeva ddalu pe ~
."~t 122 Paris. 1973, p. 64.
Babilon uh.u) trimiţând I iu 1n ceea ce pnveşte
J!!""':~
Wiltnd H~n . satua„a m':pul asediului, a cit p 345 ş.u.
principe (Sedechia) s-a revoltat împotri va lui (regele

117
I 1>4
"---t..-) .. ••ilc la Lachiş, la S. Fermann, op.

I nte al 19-lea an. Dupl spuse


586 a fo nu
lllld
· ·
Forcha,~g
cr ~
st li ·tat. cf W Schottrou, "'"'
" 27 1982,p. 49.
: ~ilea al lui
• 8-. I al L..: Nabucodonosor, ciupi 25.
Ier. 52, 29 menponeazl 832 de le Sf. Saipturi reiese el numlnal ~
lut (VllU.- e,- deportali în anul al 1 ea ....
So•:•••a cludtt. lsrtNb "'
_..
NabucodonOIQf'. Nabuundan,
·1cr din amil
PeneneM .

cipatea)ia
.
J. Brigbt, op. cit.., p.430.Arbeologul J.L,Starke y doscopcri în 1930 la 50 de ·
~omecri· ,udele în "Verkilndi gung
- ·"·
~~ e:-cl
1:u Ier 52 30:"ln anul al doulzeci fi · · cinci de au.tlete
1ousaJim ruinele cetlpj I...adut. 1n molozul uria,ei porp a giait 18 bucilJ de O.arab, 00
lunr a anului 588 î. Hr. cf. W. Keller, op. .. ~r>Î~ a strlmutat din iudei pplc exemplu S.A.C<lk fÎ C.C.Torrelar:y) ~M:
imcriJJlii pe lut care a&all foarte clai, •• zecea
-- •
12' w Keller, op, cil., p. . dfost
283 ·. Au .
11,_ -•m mul a evreii«.
...-.... .,.., înal.spuno
A)bri..W •
. fi:-.. C _,., ...
111
cit., p. 279. . I Dr .F edc:rick • •• "statruc,o e.,.--v A • IDll1 ... r .......,_
Azeca. la wco 30 de kilometri llld-vett de Icn.alim. ln anul 1898 en~ · r
11 J. Baiu a identifica t o cetate cu I turnuri ca fiind vemea
Azd. :::: : ':~ :istruso
· . 'odatl, altele
ruet • au fost11repopu
inceSX:!~ :';!: !:,~-~~ci:.x.:u~op. dt., p. 283-214).
' W . Kcll«, op. t:iL, p. 279 Cf. J. Maxwell Miile.-, lohu H. Hayes, op. dt., P· 411·
r, rNT ROD UCE RE
INTRODUCERE

-
Des pre viaţa exilaţilor în Bab ~in~m ~~
ta un lud a. Ba mai mu lt,~
iJo n ave m puţine dat e. Pot rivi . . lui CiroS131 . Ace sta va ~~
Iez ech iel se par c că iud eii au t cărţii
fost grupaţi pe familii în vec hile pfU!'CSC li
~ ~ ţtnutulplului\32 (Ez d. 6,3-S
oraşe bab il
în m~ il~ tat ea de a se înt oar
nie ne (cf. Ez.d. 2,5 9) şi se buc ş.u.
ura u de o anumită libe rtat e (ls. ). lnsl nu
însuşi, dep orta t în anu l 597
, a loc uit la Tel Av iv în mij loc
3,1 5) car e ave au pos ibil itat ea
să-l asc ulte şi să-i unn eze
47,6). Iez ech i~
ul alto r iud ei (lez.
rit pos1b1
aprobare_ ~e
to\i evr eu a~ P~ v
~:ttrUire a cetăţn şi a Tem
cu buc urie ace st dec ret. ~
era foarte greu acu m.
ţară bogată în fav oar ea
50 de ani de exil, ~ părăseŞU 0vană de evrei se rem
Pen tru iudeii fide li Leg ii mo7 înd emn uril e.
după a~ro;:tuşi, în primăvara anu lw torc
cum se interprcle.v..ă eve nim ent .aice se nas c acu m două într
ebări: uno r ~ · 53::p~xistenţa Biblici. aşa cum
ele şi trag edi a care s-au abă 64 -67 ). "De ace st marş a
pop oru lui ales ? Şi, ma i există tut asu pra în patne (Ezd._,2..~'" . tură a use anl de mu lte
o speranţă. un viit or pen tru Isra o Biblie, o creştinătate_ ŞI olacul!-
Nu cunoaştem mu lte luc ruri el ? oaştem ( l l ) ~ -~~,~~ cei din lud a ar
des pre viaţa lor religioasă. Nu o cun
te de aru. D a că n-ar fi existat ruc1 o
• • îna poi ere e~.,
dăm informaţii des pre exi
stenţa unu i cul t sau a uno
pose- su . tin în mare, aceeaşi ~ I... . ___ . .
;ţ ca şi cei din Isra el, adică s-a r fi.
r practici ritu ale. Ps. 137 d .
exprimă însă star ea de
dol iu a exilaţilor. Apoi, 4R. 25,
26 şi Ier.40,16-44,13
fi avut, cel
amestecat şi ei cu
.P~~
Ori ent ul. şi în cele dm unnă ar fi dispArut ca popor c sine
A

ne des criu viaţa iud eiil or din


Tah pan e (în greacă Dap hne ) stătător''1JJ.
Căderea Bab1lonulw, pre zisă de profeţi (ls.13.19-_20,
Nil ulu i, din Mig dol şi din Me în estu l deltei . . • 46-47 ·
mp his (ap rox ima tiv 20 km. la
astăzi). Se aminteşte, de
ase me nea , de o col oni e miJitară
sud de Cai ro de
r 50-51 ), s-a pro dus .fă~ lup te ). Mai mult, Cirus.a as igu rat :
la Ele fan tine care (Dn.4., 30 cea civilă şi intcgntatca ~..
ave a pro priu l tem plu şi un cul _ stat elo r :
minină numită cnt -yh w
t orig ina l, sincretist, cu două divi
(An at-Y ahu , sau Anat-Bethel)
nităţi, una fe-
~~ tea tem ple lor, cont1~U1tatea
Pol itic a lui înţeleaptă ş1 d~să .cu
c~~w ,kgă a flc ut din el una ~c ele
.m ai
scurtă de La Yh wh =la hve ) 121 şi alta i respingătoare u~suş1rc ~

Nab uco don oso r mo are în anu


.
Pe tron ul Bab ilon ulu i reg
ii se succed în mo d
l 562 î.Hr. Unnaşul său, Evi l-M
Vh w (fo nna

fire sc.
~:~:1:~;~:idl;~~:.:=~;=~O:,
.
nn persan,,136 . A,..~
.,t<.r
~ ~ 3 5 "Ce a ma

Ctr uS stăpaneş e
560 ), deşi domneşte foa rte puţi edo rac h (562- ·
vreodată în ace a par te a hun ..
n. acordă reg elu i loia chi u.
sem n că Du mn eze u nu abando m anu mit e favoruri,
nează def init iv pop oru l
Său (4 R 25, 27-30).
După Evi l-M edo rac h 128
a unn at în fruntea bab ilon ien ilor
.
Eve nim ent ele 1sto . derulează în con tinu are ,
(556-539), 129 sub car e evenim Nab oni de nce se
entele din Orientul Apropiat evol
Ma i mu lt arh eol og, dec ât şef ueaz.ă rap id
de stat, Nabonide a pet rec ut într
Arabia, la Tei ma (cf.Is.21,l4~1e e 552-545 în
r.25,23) situată la aproximativ . • · I anului SSO cind cuce Ecbatana. capi tala rnoutor ti•i
est de Akaba, pen tru a fac 400 km . sud - na Ciru s apare în istone reşte
e săpături pe vechiul amp lasa unette pe ace ~a cu perşu. .
n~ _1uru
şi a des cifr a inscripţiile, lăs men t al Bab ilon ulu i (Ed - 5.14 )
ând afa cer ile statului în mâna u1 Cu îndeplinirea acestui . I a însl rcin at pe dregltOl'Ul
şqb a~
sar130, car e a con trib uit efectiv la dezmemb fiului său Bel sas - . . ordm ,.CIJ U.s • S tar al IV-i ea fiu al rege lui Ioia chll. cf. 1
rare a imperiului babilonian. pnnc1pe evreu (--> ....bil
.,.- - este 1dent1c cu ena _ ll (
Para lip. 3,18 ).
m Mary Elle n Cha se apud W. cil. p 3()4-30.5 .
Ke 11cr, ~ - , ;,. l'I,., ._ --- -• ·o-
1JA cf J Duc hesn e
• · - Ouillemin, Lt, '
,,. •nc io' p. 1.52 ,.u. ID - pen .
b) Imp eri ul persan adl Babilooul era o mare .. --p oli""'
..,.. u com craa • li ,.._H.......
. I" • -•'- -•• dar 1n cpl
17 5 Pc lânp mulţimea zei't 1orurl era •·
l rnb "
Spr e anu l 546
, Cir us, reg ele perşilor, intră în
Bab ilon şi este întâ m-
-awna spurcl.ciunil?". ~?1 '1lu ~•
şa
. n'tualul lor potn v,t unei ,nsc <~ : '
npţi1. exislaUal
55 capele ale 'lui Marduk. 300 de canele e z eilor .,-.
t Bab ilon 53 de tem ple ale ze~
lli ._cu cultul.
A■ ....ant ~i 600 IV'fl tJ\I zeu or ~
cau lw.
pinat de preotii zeu lui Ma rdu k, ~·- ·-• r-· -••i
deo are ce ace sta din wmă era
car e nu l-au a~re:ciat niciodată
pe Nab oni de, 18 altarepentru lşlar, 180 pe ~
.. r-
zeu!;="~ 1
i
titu;.
Ada d i .
alte 12 altare pentru divc ql·
pub lici: "Da r obic eiul cel ma&
..':
ado rato rul zeu lw Sm (Luna). zei. Dc gra ~ ~ • a auns
Speran(a evreilor a prin s contur. uric ios al bab1loruemlor este apo ~\: /ec: ar:;. :'me ie a ţlril
unn llo dall • . •• . sl IC trebuie d IC exp unl ~ ~
sib ia după apr oxi ma tiv 70 de Renaşterea statului. i~ ic va fi tn templul ze•\e . . Afrodita, pent tmp reun eze cu un strli n. .. •
po- l ..
ru ca o m Vlll, - CI
ani. în 539 cân d put ere a babilonia .. • f, acest.a zeiţei,
nă a căzut abia dup l ce s-a îm~ una l ş1
de atunci înco ace, m.c , un dar
nu ~
t~
,-a slu}rt m 1 1mar e ca sl to ac poate tnto arcc --- . li
mai tent eze. Fem eile ~
- - · ·· •

m cf. 1. Briend, M-J. Seux, Tes trate cu munuseţe 11 cu un de acolo·, cele lips ite tnd ~
:tn da Pro clw -Or lent and en
et Hls toif f d'hr ael, Paris, 197 trup_ . pau '1'« înde plin i cerinţa t,aţli
p. I S6 ,.u. B.Potten, Ard uns rrom 7 trebuiau sl aştepte nwl tl vrem lcg;i~ dar ,, unele
Ekp han dne . The Ufc or an Anc
knt Jcn h MW· 1i altele clim e ele trebuiau sl e uwn te ~ • pute a. chia r patr u ani". cf. Bcrodot
1
tar) ' Col ony , 1968 , p.205. aştepte un tunp de trei sau I.
• De fapt lui Evil-Mc 199 apud w. Keller~ p. ~90-292
dorah i-a urm at Neriglissar (S60
1
• P. Garc lli, ut. •Nobott
-5S6), un uzurpator. m Vezi "Cro nico bobilolUIINI II · . . ,. . -erollica l,,i N ~
i.M"in SDB VI, 1960, col.281- tn •Jmr,•A• :d
282. aili q,u a l ' ~ Tat OIM ltf'lu, C,n o '1 ·
ut cf. Cronica babilonianl, StM
a u NM>Oltiu • H.,.,t111, p-ecum fi . sub tndr wna rea tu, H. Cazellca. nota 4 61-6 9
Nab onid e Kria in epoc a lui Ciru
s (.I.Inel et la Nat iom , p .96). pamfletul ~ ~• "' W. Keller, op. cil., p. 299 . P· •
W.H arrin gtoo , op.cil, p.2J ·
34 INTRODUCERE

După -~oartea ~ui C_irus ~n 530


---- - - ~ - - - - - - - INTRODUCERE
H

avem informatu despre mde1. Ab şi domnia lui Cambise ( ază provincie separată de Samaria,
ia spre anul 522, care marchează 530 _522 Iudeea forme O sutmA în continuare
dollll}iei lui Darius~ (5_22-486), ~ "
vorbeşte de o comunitate activă:~):: nu
perşilor· Sub unnătorii regi per
sani nu reţinem evenimente importa
lim. Intr-adevăr, _la ~1~nţele lw" nte pen-
Zo r~a bel , descendent davidic
tul ~ __Iosua, m~ţi. exila~ se mtorc şi a Preo- . · tin rolui Iudeea
trU 1ocuitoru ~u
m_patne ~an~ 522). Aceştia, la nt. important pentru evrei este
le ş1 m de ~e profeţilor ~gh eu insi stenţe­ Următorul mo m: ob . ut o victori Alexandna cel
13 ŞI Zaharia, mcep reconstruirea e, în 331, la Albele, asupra lui
din Ierusalun . La 12 martie Tem plului Mare (33 6-3 23) . Ace sta fâ ~tul
. ID ce marcheaz.ă 5 arşi imperiului persan. După moartea lui Ale-
515 noul Templu este sfinţit 138
rat că Z.Orobabel nu a fost rec . "Este adevă­ Danus
unoscut ca rege, dar comwlitate , . )142 Palesti · îl
poate, din fericire, să trăiască şi
să se adune în jur ul Templu
a iudaică xan dru (323 în Babilon ' tul na este supusă Lagiz or care domneau în
lui propriu; legea era fixată definitiv
preoţii jucând un rol prepon lui reco nstruit, Egipt. p~ po ~ evreu a;: iv: ere şi av~
derent în conducerea comunităţii" 139 cultural, juridic şi lingvisti~1 4J_De
priveşte autoritatea, pe car . În ceea ce autonoffile din punct. ităţ
acee aşi
libertate se bu~urau ş~ comun . .ile evreieşti din Mesopotamia
e guvernanţii persani o recunoşte
ea era numai de ordin religios au marelui preot
şi etnic: din acest dublu punct i Seleucizi, între Siria şi Egipt, a făcu .
marele preot era în fruntea tuturor de vedere' Tensiunea dintre Lagizt ş d uă ........l'l....;.tii
t din
Iudeea un loc de trecere ş1· de di~pută între ce1e o ~I.W
iudeilor, chiar şi a celor din Bab
încă mai fonnau un num
ăr mare de colonii.
ilon ~ l-"'" "~·
După anul 200 , Pale5trna a _trec ut sub controlul Seleucizilor care
domneau m Babilon şi_ s·ma . 144 Mulµ evrei. elD .,.....,_1715 în Eoi nt în Alexan-
ly~ . o-:- . . .
A • •

. . "Jitarii având o situ aţie pnvilegiată.


dria, evreii erau grupaţi ~tr-Wl ~e
A

* Beneficiind de autonoffile, evreu ~~u în acest cartier la locul de rugă­


_se a
ciune, ca de altfel şi cei ~-e 1~
145

După anul 515 situaţia
comunităţii din Ieru sali :uS~l=~~zil~r a fost dificilă (Dn. ~
Situaţia celor din unpen 1~. Ann
ca.uz.a autorităţilor din Samaria m este precară din
. favorabile IerusalimulW Ş1 Tem--
ei până în secolul următor (cf.
. Iudeii amână rezidirea cetăţii
Ezd .4,1 7-2 3), când lucrurile
ma acţiunii lui Neemia, un evreu,
şi a zidurilor
se schimb ă în ur-
oh lll cel mare ~2~ - 187) _a lua
plului (2M.4, 11) · ~ ~ b ,
t
An
:S:niv
Epifanes (175-164) a persecu~
care ocupa o funcţie importantă pe evrei datorită cre~ţe1 lor (~M Sub el Iudeea a cunoscut cea mai
capitala imp eriu lui persan. Cu per în Susa, 4,7 ~i timp politică şi rel igi ~
misiunea lui Artaxerxes I al perş
ilor (465- mare criză. Aceas~.~ 3 fost m _Iudeea
424), Neemia pleacă la Ierusali
m în vederea susţinerii rezidirii
cetă
a fost anexată Sinei ş1 supusă ele~ce .. Din punct de vedere ~g ios , ~-a
întâmpină rezistenţă din partea ţii. D~ ~~ Le - .. în anul 169, Antioh IV
Tobie Amonitul şi a lui Gueshan
guvernatorului Samariei, Sanaba
llat, a lw produs despărţi.rea evrei·1o_r de pracnctle gtL a JC-
Ara bul . în cur sul primei mis fuit şi profanat Templul din Ieru . (lM .l,1 6-2 4; Dn .ll,3 1)._
433), Necmia "m lli: rea n rec ons
trui rea zid ulu i de apărare (cf.
iuni (445-
Cea mai drastică mă~ a fost
salim luată în anul 167, pnntr-un decret
d cu mu au pe toţi cei care
Ne.
6,1-16), rep opu lare a Iem sali rnn
lui (Ne .7,4 -5; 11, 1-2 ) şi con tno
2,1 1-4,17;
care a introdus i.d. o1atn.a. pe d-m
_....ea răJnAneaU
nizarea romunităţii" 140 . În cur sul
celei de a doua misiuni (430 sau
uie la or~ -
statornici în credinţa stămo~
"'i- -· ( lM
1 l0-5 7). Nu i-a fost suficientăgti nu-
anumite măsuri (cf;Ne.13 ). 428 ) 13 mai comoara din Templu, ci . 'Ap ollo nius , ma i marele strân fio-
a tonus_
Fiind în această perioadă o mică
provincie persană, Iudeea a cun~s- rilor de biruri, cu o annată la Ieru pe Acesta "a jefuit oraşul şi a dat oe
cut o IDlllţime de probleme salim. ·
religioase. în acest context a ven
în 398 (sub Artaxerxes IL 404
-35 9) E:zdra
~ (Ezcl. 7). "Legea promulgată c1e'Eut pentru a instaura oficial lege de
it la 1erusalun
142
Puterea ajunge în mâna ge~ eralilor lui Alexandru- Lupta pentru
.
putere a„ la clcZ·
ra, deodată cu Legea lui oumnez mem brar ea imp eriu lui în trm
p1rţ1:
$1 legea regelui (Ezd.7 ,26
), trebuie să coresoundă Tor .e~ 1) Imp eriu l Mac edon iei (no r~l . ")
Gr~ et~c 1.si ria.p inl tn Indi a.ai ca pătai• la
care constituie prima parte a Bibliei ei sau Pentateuhulw 2) Imp eriu l Sele ucid (din Tracia,A
iudaice"f41 . Începând din ace . hi ) sla dria).
st moment, Ant10 a. . ~-•
3) Imp eriu l Ptol eme ilor (în regi. nea Nilului. cu cal
u . "'-• la Alox.;loc
an îşi ..... stl·
ve.. - ai
te "Ne plsl tor fall de noua e.,~..,-,.l i cunulu1 omenelC, rnic:Ul stat .al preo,- d"vinl. numai
-a n e sl se fi oprit fn loc f1 Tora. Lege
u• l..ucririle .ele recomtruc1ie au
lS7
înc.eput prin octo mbr ie-n oiem brie
ruinţl de propriul slu dru ~-- -, vr~~~ parun a •
o cit. p.315-31 6).
itl&i relig ioas e~~ - Kelle;;.B~or.
cf. Zaharia. l,1 "I" 1'lna o 8-
a, anu l ol 2- ka a 1'lf Dar iu1"
a anul ui SZO . lunii 1
ea pare sl fi preo cupa t viaţ
a m1~11 ':°m tl# Jtlf/i M ~ n (1965), P.
Ada ,- ("obtL _ ; Ezd. 6,S: "ziuo O J-~ 0Wiso • A ac vede a B. Lifs
chitz , L'l,e#Unu-""" în .
Adaru) din al 6- l,a an o 1'li Dor -
,,. ": i
.,. .
~ of ':." ""'- - Kifte• (61 6.
iul" • 12 martie 51S. A" vede
JJ6
a D. · 9s6.
B.C ) u, d,• B,itisch Mld•""' 1
520 -538 .
ie tn aces t cadru treb uie plas ceas c1 a Sep...,._., .
Torci.
cC Saa ..,_ •

::: ::p.lOl.
. . ...... ,p.1
00. • Ari ,,-- ", probabil an~ 25~-
atl t,adu ccrO a ave
1• 1
t4' I ·r Fla . "'llli 138_144_
011 'YlU, ~ . clt:.,
- _.. .. ,,,., ;,;.. XII.
J7
JNTR.ODUCERE

36 . .. te de Epifancs în anul 16 7
ed anularea dispo21ţiilor da Macabeii vor continua
INTRODUCERE

. pace care prev ea religt'oasă (lM.6,30 ş.u),.. ·urut anului 142 i.Hr.,
caselor, a ~ t zidurile şi a dus cu el şi pe femei cu copii, şi pe animale"
(1M~,33-34,2M5,24 ş.u.). Templul a fost dedicat cultulm· 1 · Ze •
chete : ...11 libertatea .
î.Hr- Pe lăllf:d ceilalţi doi fii, Ionatan
lupta conduşt. _e cordă şi libertatea
r!i·
i Simon, Ş1 m J
·oasă (1Ml5,l ş.u.).
Pract:I~ prescnpl-'-"~r
· t..1 . m us iar
cultice! ~ jertfele, sabatul şi tăierea împrejur, ~rau
tgt
sub sunon, sina le a „ timpurile neo-babilonie-
ped_e!'51te ~ _moartea. ~ acelaşi ~mp, regele instaura în toate provinciile 0 . cartea Daniel ne tf3DSPUD~ m
po~tl~ religaoasă totalitară: un smgur rege şi un singur cult, cel al lui Zeus pnn urmare, roase şi vom "mcerca explicarea lo..r
?limp _anul (l~l,41-5~ "şi 2~.6,1-~I)_. Se năştea acum prima persecuţie
1 . e Erorile istorice sunt ~ume . Iicaţiile am sintetizat cvem-
ne ş1 persan . ·u1 . Pentru a înlesm exp
~~tnva evreilor..~ulţi însă ... Il1al bine au voit a muri, decât a se pângă­ --~· 1 comentan Ul. ·
în tablou cronologic. 12
ru (lM 1,66). Polittca de elenu.are introdusă de Iason (174-171) a fost dusă
CUI:,= • A

mentele istonce intr-~ul . (Nabucodonosor) cf. 0n. 1, - .


l a ~ de Men~~u (171-168) care i-a obligat pe evrei să se decidă între 586· Căderea Ie
rusalim Ul ... ·
·
a ~ e ~u ~um. Cartea I Macabei menţioneaz.ă executarea evreilor 585~549: Astyage, regele Mezilor.. scăunarea lui Evil-Merodach.
t
A

fideli I:egu: "Ş1 onunde _se afla la cineva cartea legii şi oricine ţinea Legea, 562: Moartea lui Nabu~odonosor ~înseăunatea lui Neriglissar.
~la ~ ~runca regelw era omorât. .. Şi pe femeile care îşi tăiaseră împre- 560: Asasinarea lui ~vil-M~rodac Ş1 •
jur pe -~ lor: le-au omorât după poruncă. Şi pe prunci i-au spânzurat de
556: înscăunarea Im ~a~mde. îm triva lui Astyagc Medul. Primul
grumaJn lor ŞI casele lor le-au prădat şi pe cei care i-au tăiat împrejur i-au
omorât" (l,60~) "Şi numai râvna pentru credinţa a unui bărbat a fost cea
555-549: Revolta lUI Cirus P~rsan~ ~ numele Cirus II cel Mare.
ajunge regele Mezil?r ŞI Perştlor su tă1 să Nabonide de la putere şi
care a aruncat în ţară făclia aprinsă a revoltei"147 • 548 · În Babilon, Belşaţar mdepărtea7.A pe ta u
Revolta care a survenit a avut ca iniţiator pe preotul Matatia, din · este pentru o lună regent ( cf.Dn. 4 ).
localitatea Modein (la aproximativ 30 km de Ierusalim, astăzi el-Medieh) · pă Babilonul Moartea lui Belşaţar (Dn.S).
ajutat de fiii săi : Ioan, poreclit Gadis, Simon zis Tasi, Iuda numit şi Maca- 539: Cirus ocu . . A • fiul . să Cambyse (530-522) (nemcn-
530: Moartea lw O.rus. Inscăunarea Ul u,
beu.l, Eleaz.ar Avaranul şi Ionatan (1M2,2-6). Când trimişii regelui Antioh ţionat în Vechiul Testament).
ajung în această localitate pentru a-i sili pe locuitori "să părăsească pe 525 : Cambyse ocupă Egiptul. .
Dumnez.eu şi să jertfească" (1M2, 15b), Matatia preotul a refuzat împlinirea 522: Moartea lui Cambyse. Ocuparea tronului de către Danus I (522-486).
poruncii, zicând: " Vai mie! Pentru ce m-am născut a vedea zdrobirea cetăţii 516: Resfinţirea Templului_din Ierusalim._
celei sfinte şi a şedea acolo, când s-a dat în mâinile vrăjmaşilor?" (lM.2,8). 4&6 : Moartea lui Darius I. Inscăunarea lw Xerxes I (486-465).
Nu putem intra aici în detalii, cert este Matatia, retras în munţi, a 4&0: Luptele de la Termopile şi Salamina
reuşit să strângă de parte lui câţ.iva evrei care să continue lupta 478-477: Xerxes înăbuşă revolta din Babilon.
După moartea lui Matatia, conducerea răsculaţilor este preluată de 465-424: Artaxerxe I.
fiul acestuia, Iuda Macabeul . În anul 164 î.Hr. Ierusalimul a fost eliberat şi 336: Victoria lui Alexandru cel Mare asupra lui Darius III.
Templul, după trei ani de la profanarea sa, a fost resfinţit şi ~ restabile~te iunie 323: Moartea lui Alexandru cel Mare.
nînduiala Templului potrivit Legii. "Şi a ales preoţi fliră de prihană, credin- 320: Ptolemeu I ocupă Ierusalimul. Dominatia Ptolemeilor va dura până în
cioşi legii lui Dumnezeu. Şi au curăţ.it sfintele... şi au făcut vase sfinte anul 198. Epoca seleucidă începe în 311.
noi ..." (1M4,43-S3). Toate acestea s-au petrecut în "25 ale lunii a noua, 312-281: Seleucus I Nicanor (cf.Dn.11,5).
care este luna Kislev a anului o sută patru zeci şi opt" (1M4,S2). . 281-26 l_: ~~oh I So~er~ în Egipt. Ptolemeu II (285-246) fondează Muzeul
în aceste împrejurări se pare că se situeaz.ă alcătuirea _progresivă a şi Btbhoteca din Alexandria.
cărţii Daniel. după cum vom arăta mai jos, sau. cum ~ e~mă un mare 261-246: Antioh II Theos. Căsătoria cu prinţesa Bercnice (cf Dn.11 6
biblist occidental, "acesta este orizontul istoric al ultunulm colector de 246-226: Seleucus II Callinicos cf.Dn.11,7-9; în Egipt Ptoie · . II ' ).
aosamblu"1• . Evergetul (246-221). meu
Deşi dsooala a fost înfrântă de armatele Seleuc1zilor, c o ~ ,.ck
• •

141
Antioh V Eupator (163-162 î.Hr.), fiul lui Antioh Epifanes \ biruitoni m-
octombrie a anului 164 M .
· oartea lui a fOllt conaidcndl .
Dumnezeu: "Este cu muh mai lldevlrat sl cred ci . fuirea ca o ~ p d a lui
141 cauzat moartea regelui" (Iosif Fla • • • em JC Templului dm leruaalim a
W.Kell«, • dl., p.323. , . p · 1990 p 199, (200-120) este de altl plrcre· " :viu, A;ntidt~ ~ XII. 354-359). Istoricul Polibiu
"'P.Grct~Ldm•MDM ill,ln •1.,o P,.,,. - ,..,,,,_Ecru,", ~·· ~:
1• Du mcJr1ii lui Alsiob o CWM>aflem de pe o tlbliJI
"(anul
I pedeapt1" ("Cootra lal A~~1;r:~~l~C11ţie, ncwmat1 de aplicarea ci, ma mcritl DKli o
conl«V811 la Britisb M punde lunii
141, luna 9). u cunoqte ci re,ele Antioh (era mort) ", ceea ce coru
38 INTRODUCERE
INTRODUCERE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 39
226-223: Seleucus m Soter. Represalii contra Egipt.(cf. Dn. l l, 10).
223-187: Antioh III, fiul lui Seleucus II (cf. Dn.11,11-17). Genurile Capitolele Liri>ile
189: Antioh III învins de romani. literare
187-176: Seleuc IV Philopator (cf.Dn.ll,20;2M 3,3,1-4,7).Marii Preoţi: 6 istorisiri I.Daniel si însotitorii lui 1a curtea lui Nabucodoosor Ebraica
Onias şi Simon cel Drept. Dn.1-6 2. Visul cu statuia
175-164: Antioh IVEpifanes ( cf. Dn. 11 ,21 ş. u.) 3.Cei trei tineri în cuptorul de foc Greaca
Cântarea tinerilor
4. Visul cu arborele
IV. CUPRINSUL CĂRŢII 5. Ospatul lui Belsatar: scrierea pe perete Aramaica
6.Daniel în ~oaoa cu lei
Cartea Daniel are o structură literară compozită, ceea ce a făcut ca 4 vedenii
unii cercetători să vorbească de doi sau mai mulţi autori, dar în acelaşi timp Dn. 7-12 7.Vedenia celor patru animale si Fiul Onmlui
se bucură de o unitate conceptuală, ce a determinat pe alţii să nu împănă­ 8.Vedenia berbecului si a tapului
Şt".35Că idee.a celor dintâi, ci, dimpotrivă, să afinne existenţa unui singur 9.Profetia celor 70 de saptamâni Ebraica
autor. 10-12.Marea vedenie
Cartea începe în ebraică, apoi brusc trece în cap. 2, 4b la aramaică,
pentru a reveni la ebraică în cap. 8. Trecerea de la o limbă la alta nu afectea-
ză cu nimic unitatea cărţii. Diviz.acea ei însă în două părţi este foarte clară: Cartea începe cu relatarea primelor evenimente legate de viaţa
profetului Daniel la curtea lui Nabucodonosor, în Babilon. Daniel, în ciuda
Partea I (cap. 1-6 relatările istorice): prezenţei sale în ţară străină şi păgână în acelaşi timp, rămâne ascultător
1. Daniel şi cei trei tineri sunt în serviciul lui Nabucodonosor. prescripţiilor alimentare ale Torei. Hrănit cu apă şi legume, cu ajutorul lui
2. VISul lui Nabucoclonosor cu statuia. Dumnezeu, el se arată mai viguros decât ceilalţi tineri de la curte şi mai
înţelept decât toţi magii din Babilon (cap.)).
3. Chipul de aur şi cei trei tineri în cuptorul de foc.
4. Al doilea vis a lui Nabucodonosor. Daniel se foloseşte de înţelepciunea sa atunci când relatează
regelui propriul său vis şi-l interpretează. Sub formă alegorică, autorul
5. Ospăţul lui Belşaţar şi scrierea pe perete.
prezintă ca o profeµe succesiunea istorică a celor patru regate. Impresionat
6. Daniel în groapa cu lei.
de ştiinţa lui Daniel, Nabucodonosor recunoaşte puterea Dumnezeului lui
În fiecare situaţie grea în care Daniel şi prietenii lui sunt puşi, ie~
Daniel şi îl pune pe acesta din urmă în fruntea înţelepţilor Babilonului. La
victorioşi. Păgânii aduc slavă Dwnnezeului celor patru tineri. Aceste relatări
rugămintea lui Daniel, regele a însărcinat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego,
istorice se desflşoară în Babilonia sub domniile lui Nabucodonosor,
conaţionalii profetului, cu ocârmuirea ţinutului Babilonului (cap.2).
Belşaţar (sau Baltaz.ar) şi Darius Medul. Nabucodonosor ordonă supuşilor săi adorarea unui mare idol făcut
clin aur. Cei care nu se vor supune poruncii şi nu se vor închina idolului vor
Partea a II-a (cap. 7-12 vedeniile): fi aruncaţi în cuptorul de foc. Cei trei prieteni ai lui Daniel nu duc la înde-
7. Vedenia profetului în care se arată cele patru fiare. plini re porunca regelui. Furios, regele porunceşte încălzirea cuptorului de
8. Vedenia berbecului şi a ţapului. . . şapte ori mai mult decât de obicei şi tinerii evrei sunt aruncaţi în cuptor.
9 - Rugăciunea lui Daniel şi proorocia celor şaptezeci de săptămâni de aru. Dar, spre stupefacţia regelui, tinerii, nesuferind nici o vădmarc din cauz.a
10. 11. Marea vedenie-vremea suferinţei. focului, se plimbă printre flăcări însoţiţi de îngerul Domnului. Din nou,
12. Vedenia despre învierea morţilor şi despre Antihrist regele aduce slavă Dwnnezeului lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, Dum-
Toate aceste vedenii sunt atribuite lui Daniel nezeul cel Preaînalt (cap.3).
Capitolul wmător relatează visul regelui Nabucodonosor în care se
Structura c1rţii şi limbile ar putea fi redate astfel: arată wi copac mare şi puternic al cărui vârf ajwigea până la cer.
Daniel, chemat să interpreteze visul, îi spune: "Acela eşti tu, o rege, tu care
te-ai milrit şi te-ai ftkut puternic, ai crescut şi ai ajuns pdnd la ceruri.. , dar
40 INTRODUCERE
INTRODUCERE 41

vei fi alungat dintre oameni şi vei locui cu animalele câmpului... " (v.19 şi Un berbec - simbolul imperiului medo-persan - este atacat de la
22). Şi lucrurile s-au petrecut întocmai. După puţin timp, Nabucodonosor îşi Apus, de către un ţap-simbolul imperiului grec - din al cărui cap iese un
pierde mintea şi regatul şi şapte ani petrece în cea mai umilă situaţie. În cele corn "magnific" - simbolul lui Alexandru cel Mare. Când puterea ţapului
din unnă, îşi recapătă memoria şi într-un imn de slavă laudă, înalţă şi ajunge la apogeu, cornul magnific va fi pe punctul dispariţiei, şi alte patru
preamăreşte pe Împăratul cerurilor, mărturisind că împărăţia. puterea şi coarne îi iau locul. Sunt simbolurile celor patru generali care i-au succedat
slava nu aparţin decât Dumnezeului lui Israel (cap.4). lui Alexandru, împărţind marele imperiu în patru regate ale Diadohilor.
Succesorul lui Nabucodonosor, Belşaţar, oferă un ospăţ celor o mie Dintr-unul va ieşi persecutorul nelegiuit Anti.oh Epifanes, care a profanat
de dregători de la curte. În cursul petrecerii se dedă la mari sacrilegii. A Templul şi a interzis sacrificiile. Cultul zilnic va fi repus în drepturile sale
poruncit să se aducă vasele sfinte de aur şi de argint pe care Nabucodonosor după doud mii trei sute de zile şi nopţi {cap.8).
le luase de la Templul din Ierusalim, ca să bea vin cu ele. "Ei au băut vin şi În a treia vedenie, Daniel este preocupat de profefia lui Ieremia
au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de (29,10) despre cele 70 de săptămâni de ani care trebuie să treacă până ce
piatră" (v.4). Dar în acelaşi timp, o mână a scris pe perete cuvintele: "Mene, Ierusalimul va fi reconstruit Profetul se roagă cu stăruinţâ lui Dumnezeu
111e11e, teqel 11/arsbt". Convocaţi de rege, înţelepţii sunt incapabili de a des- pentru a fi luminat Atlmci apare îngerul Gavriil şi explică vedenia: Ieremia
cifra mserioasa inscripţie. Daniel însă descifrează cele patru cuvinte: dis- a vorbit despre timpul captivităţii şi întoarcerea din exil, iar desăvârşirea
trugerea regatului şi moartea regelui Sllllt iminente. Daniel "va cârmui ca al reformei de restaurare, realizarea profeţiilor mesianice se vor petrece după
treilea in împdril,tie" . Noaptea următoare regele Belşaţar a fost omorât şi trecerea celor 70 de săptămâni de ani (cap. 9).
Darius Medul i-a urmat la tron (cap.5). Vedenia despre apariţia unui înger pe malurile Tigrului deschide o
Daniel a ajuns unul din cei trei dregători care erau în fruntea a 120 perspectivă asupra perioadei care va preceda imediat epoca mesianică. Pro-
de satrapi care purtau grija întregului regat Datorită calităţilor sale, Daniel fetul vorbeşte despre relaţiile dintre Ptolemei şi Seleucizi până la moartea
stârneşte invidia şi răutatea dregătorilor şi satrapilor. Aceştia îi smulg rege- lui Antioh IV (cap.10-11).
lui un decret care interzicea timp de o lună cultul oferit altui dumnezeu în În capitolul 12 Daniel părăseşte sfera preocupărilor politice pentru
afară de cultul regelui. Daniel însă nu ţine seama de acest decret şi "în a derula unA plan mult mai elevat: învierea morp.lor, slava celor drepţi şi
fiecare zi ingenunchia de trei ori, s-a rugai şi a lăudat pe Dumnezeu, cum instaurarea Impărăţiei lui Dumnezeu. Această împărăţie va veni la momen-
fdcea ş; mai înainte" (v.11). Pentru aceasta şi-a primit pedeapsa; regele l-a tul hotărât de Dumnezeu, deoarece persecuţia va dura "o vreme, vremuri 1i
jumătate de vreme".
aruncat în groapa cu lei. Prin puterea lui Dumnezeu, Daniel a scăpat nevă­
tămat Regele a decretat ca tot regatul să tremure şi să se teamă de Dumne-
zeul lui Daniel {cap.6).

Partea a II-a a cărţii cuprinde vedeniile profetului care arată


"mersul progresiv al evenimentelor istorice spre un termen fixat de Dumne- V. UNITATEA LITERARĂ A CĂRŢII
zeu, al acelei zile în care El va distruge toată ~uterea pământească, pentru a ŞI FORMAREA SA
1
instaura propria sa Împărăţie printre oameni"
În prima vedenie, lui Daniel i se arată patru fiare, care reprezintă
cele patru regate: Babilo~ Media, Persia şi Grecia Cornul cel mic care Cele două păiţi ale cărţii Daniel sunt distincte una de cealaltă.
iese din capul celei de-a patra fiare îl simbolizează pe Antioh IV. Aceste Această problemă, _la care se__adaugă cea a bilingvismului. afectează într-o
regale ocupl scena istoriei până ce se derulează scena Judecăţii divine oarecare măsură !!,IDtatea cărţii, deşi s-a spus că, în ciuda tuturor diferentelor
prmdate de •ee, tlecld de t,ile• când se va instaura un personaj simbolic, aparente, cartea. 111: fo~ e1_ prezentă are o unitate totali, conce11tdnctu-sc
Yud o,,,,,b,L Îlnpldpa lui Dwnnezeu este dat.I Lui (cap.7). a~pra ~~ lw Damei ~ asuEra unui scop_teologic, de a imprima curaj
Vedenia berbecului şi ţapului este legată strâns de cea relatată în ş1 fidelitate în timpul Macabeilor" si . Şi daci "unitatea scrierii este incontes-
capitolulprecedeut

1
" Louis F. Hartman. A Di icna, op. cit. , p. 16.
Ul W, ~ • . dt, p. S49.
_ __ _ _ __ _ _ ____:JN:...:.TR..:...:::O~D::_:U~C~E~RE~--------- 43

tabilă. es1c eYidcnt. de asemenea. că ea poate fi făcută de un autor recent ca . ~ Acestea ar fi ipotezele cele mai semnificative şi la care ne vom
deunscriitorYech:i" ' ~: . ~ .. . . . refen m cele ce urmează, nu înainte de a aminti şi· alte păreri
Să vedem. mai întâi. problema bilingvismulw carţn Damei . Cartea · 161 .
J. Stemmann remarcă faptul că ordinea: ebraică, arainaică, ebraI-
începe în ebraică şi brusc în 2, 4b. când magii d~ !3~bilon ~:nt mt:rogaţi de că, ~orespunde . ~odului Bammurabi (unde ordinea este poezie, pro7.ă,
Nabucodonosor. se trece la aramaică, o arama1ca clasică sau de_impc- ~z1e)_ sau_ cărţu Iov (proză, poezie, proză) şi consideră că folosirea succe-
riu"153 , foarte aproape de ]imba cărţii Enob ~e ne este _c~o~cută pnn d_es- sivă a hmbtlor s-a făcut în mod voit pentru a-i impresiona pe cititori.
coperirile de la Qumrân. 1n capitolul 8 se mine la ebraica până la sfârşitul ţ . După soluţia propusă de H. H. Rowley 162 relatmle istorice din
cărţii 154.
cap1t~lele 2~ sun~ o~ra unui autor macabean anonim. Ele au avut drept
Cum se explică acest lucru ? Ce a determinat trecerea de la o scop _mcuraJarea v1ct.1melor persecuţiei lui Antioh Epifanes. Mai târziu, a-
limbă la alta ? ~laş1 autor a a~ugat capitolul 7, tot în aramaică, şi apoi viziunile apocalip-
S-au propus mai multe ipoteze: . . tice. Acestea, avand un alt conţinut, au fost acrise în ebraică. La urmă a pre-
I . O ipoteză susţinută de H. L. Gmsberg155 ş1 acceptata de UI1ll
V ••

faţat cele două părţi cu capitolul I scris în ebraică. Deci, potrivit lui H. H.
comentatori 156 spune că a existat un original aramaic, din care s-a tradus în Rowley, cartea este unitară şi s-a scris în secolul al Ii-lea î. Hr163 . De aceeaşi
ebraică începutul şi stărşitu1 1 5 7 . Dar, se pune întrebarea: De ce nu s-au tra- părere este şi A. Lacocque, care se bazează pe comparaţia capitolelor 2 şi 7.
dus capitolele intermediare ? Care este ex-plicaţia ? Aici regatele sunt dispuse în aceeaşi succesiune cronologică, de unde rezultă
H. Charles propune chiar trei traducători : primul pentru l , l-2,4a; al "puternice prezwnpţii în favoarea unitătii autorului şi a datei pentru toată
doilea pentru capitolele 8-1 O şi probabil capitolul 12 şi al treilea pentru ca- 164
cartea" , autorul fiind anonim, "pseudonimi a operei este semnul uni-
pitolul 11. precizând chiar data efectuării traducerii (între 161 şi 153 î. Hr.). tăţii"16s_
A. Bentzcn consideră că o parte a cărţii a fost tradusă în ebraică în vederea 166
Otto Ploger consideră că folosirea celor două limbi corespunde
canoni zării . structurii fundamental e a cărţii. Limba aramaică "simbolizează limba străină
Argumentele lingvistice însă nu ne constrâng să admitem existenţa învăţată de Daniel la curtea regală din Babilon" 167 .
unui traducător care să fi făcut munca după un original aramaic, ci, dimpo- Pentru O. Eissfeldt 168 nici o soluţie propusă nu este satisfăcătoare.
tri\ ·ă , este mult mai accesibilă ideea că autorul a scris in ebraică, deşi îi era
Şi pentru A. Lacocque teoria lui J. Steinmann nu explică nimic, iar cea a lui
mai cunoscută arama.ica 158. "Pasajele in arama.ică nu sunt traduse in ebraică; H. H. Rowley trebuie respinsă169 .
din contră. ebraica pare a depinde de un original ararnaic" 159.
Noi suntem de părere că bilingvismul cărţii Daniel este legat de
. 2. Altă ipoteză vine să spllllă că a existat o carte în aramaică (cap. formarea sa. Şi anume: capitolele 1-7 sau capitolele 1-6 unde se istorisesc
2-7) '6/,J, la care s-au adăugat o introducere (cap. l) şi o parte finală (cap.
realităţile trăite de profetul Daniel la curtea lui Nabucodono sor îl au drept
8-12 ) scrise intr-o ebraică aramaizată . Pasajul 2, l-2a a fost tradus în ebraică
autor pe eroul relatărilor. Aceste capitole au fost scrise de Daniel însuşi în
pentru a se face sudura intre cele două limbi .
limba aramaică şi au circulat fie în scris, fie pe cale orală. Ele relatează o
H'-~··---·· , cap. "Dan,-
etapă din viaţa şi activitatea lui Daniel de la curtea babiloniană. La acestea
i,i ,_,., , -Ul "Intro duction ... " apărută sub îndrumarea lui H.Cazelles,
p. 646-657. C( E. Vogt, în Bi. 1966, p. 126-128. s-au adăugat ~rimul capitol scris în ebraică şi capitolele 8-12 scrise tot în
:: P.~elot, Le lil',e_. .. în "Lt:s psaum_es ... ",op.cu.. p. 196. această limbă 70. Noi înclinăm să credem că şi capitolele 8-12 sunt de
ln_literatura vec~entar l ~ av~11_1 ~ si~alie . similară în cartea Ezdra: cap. 4,8--6,18 origine danielică, chiar dacă ele au fost aşezate în scris în epoca maca-
11 7,12-16 sum saue în aramatcl. Aiet insă situaţia este explicabili, deoarece aceste părţi
reproduc documcme de arhivi acrise iniţial în aramaici.
I''
.,, SbMin • · n--:.J
- op. a.,p.·
41-61.
161
162
Dani6', Paris, 1961, p. 3.5.
Tlte BiJutslUll Problat o/Daull, in ZAW, 9, 1932, p. 256-268. .
R. H.\:;s• A crilia,J.ONJE:u,etical. .. , op. cit., p.25. Zimmennann, înJBL 1938, p. 2.5.5 163 Tlte
1'1 f.U., , p. 349 f.U. UniJy of... înHUCA 23 partea I, 1951, p. 233-273, reprodud tn •T1,iS.,....of tl,-
J~ A M ~ . oP· _cit., p. 11-24. R.H . Charles su11Jine ideea existenţei unui original
Lorl', Londra, 1952, p. 237-268; cf. A LacocqucD tutulc.-..,.,.. , c:it., ,- 46.
164 A Lacocque,
inlreg ,ID arattwcl din care textul rnasor....
,.., c nu reprezint!
· decat
• o recenzie· secundari, IA li11re ... , op. cit, p. 20.
1 _ _.__
f t. . .: . • •
a-.,... u CIUUsl IJl ebraici, dar umflatl cu glose ariate ( A ,:.: __
"' cf. H. H. Rowl r, , .
1" Idem,
DtUtlel d ,on temp, ... op. cit, p. 46.
· . v · cr-- ··· op. Cll., P- 2.5). 166 Dos
Bd Danill, (=KAT), Gutersloh, 1965, p. 26-27.
u, A La e ;_,;• lu U1111y ···. oP- al.,p. 22.5; P. J. de Menasce, Daniel, op. cil. p. 23.
''° cocqu • 6 -ne···• op. at.,p. 23.
167
A Lacocque, u lilll'e ... op. cil., p. 23.
H. ll Rowley, Tlte Bilingual Probum ,r . . 161 Einleitung in
das Alte Testament, ediţia a II-a, TObingen, 1964, p. 213.
p. 53; A Bentzen, . o„ DIUl.id., ID ZA W, l 932, p.256-268; Rinaldi, op. dl, 169
op. p 1 17· p J de Daniel t!it 10n tmep,, op. cit, p. 46. .
p. 30 ; M Delcor, op. cit.,
p. 11-12. CIL, M . ..
· ' · · enuce, op. al., 110 cf. H.H.Rowley, Tlle BwnilUll ,.. art. dl. p.260. De aceeaşi pirere IIUDt, în comentarule
lor,
şi Rinald~ Bcntzen, Menasce, Porteous.
INTRODUCERE
44 _ _ _ _ _ _ _____:::.:..:..:.:=.::.::=.::::::..__
INTRODUCERE _ _ _ _ __ 41

susţin unii comenta.ton-111 . D aruc


· l ~ ·
lilSUŞl este beneficiarul
bcană, cued~ru1,· el vorbind la începutul capitolului 8 la persoana întâi Şi, părţi a unor expresii: patru vt1n_f!'rl, ciJrţi_le de ft,~14. otlnihl, sflJrflltll
acestor v .. D . I ~ Iul II Hr etc. Prezenţa unor expresii în ambele plrţi ale ciJţii doYedeştc Inel o dai ci
cum spun e P• Grelol constituirea. cărţiI arue m seco
A

L . nu se da-
torcază unui autor care ar fi sens mtr~ga ~ e sau _partea a ~~ua, CI este
A •
scrierea se bucur.1 de o unitate de fond.
vorba de un colector care a ad~t din tra~ţ.ie ~nţm~. ~ profetului
Daniel. când poporul israelit era mcă o dată mtr-o situaţie dificilă, cea a per-
secut.ici lui Antioh Epifanes.
în această ipotel.ă trebuie să adăugăm că "folosirea limbii
ebraice de autorul celei de-a doua părţi se explică mai uşor având în vecbc VL GENURILE LITERARE ŞI BILINGVISMUL CĂRŢD
renaşterea limbii sacre în epoca maca~ ~ ~ indică de altfel anumite
fapte: inscri~iile ebraice de pe ~onedel~ m~ce d i n ~ ~ Bcute_ în
paleoebraică1 2 şi }jteratura eseruană scrisă, m mare parte, m hmba ebraici Cartea Daniel, deşi cuprinde multe elemente autobiografice li
clasică 11
173
.
biografice, precum şi informaţii cu caracter istoric, nu este o operl istorici.
După cum am amintit, nu este exclusă posibilitat.eaca ca Nu este în acelaşi timp nici o lucrare strict profetici, cu toate ci ea Cf:JPdnde
oele doul
părţi să fi circulat independent, prima, în scris, sub fonna unor istorioare, profeţii legate de moartea lui Antioh Epifancs şi~ privesc ~ u l ~
sau pc cale orală şi când colectorul o fixează în scris vorbeşte la pcrsoana a rului ales. Ea aparţine, în parte, unui geo filologu::, care a tnflont ulterior
treia şi la timpul trecut, cea de-a doua, pe caJe orală, cu o arie de dspâocUre profeţiei, numit genul apocali~tic1~ .. Spre deoseb_ire de ~!etie, ~
apocaliptic cuprinde doar mesaJC pnvttoare la sflrşitul lumu '1 la vcmrea
restrân să, probabil chiar numai printre evrei. Astfel, se poate uşor explica
împărăţiei lui Dumnezeu171•
problema limbii celei de-a doua părţi şi clementele epocii macabcenc. Se pot distinge, aşadar, în cartea Daniel douJ genuri literare:
"Autorul" părţii a II-a a început să scrie în aramaică prima vizi.wie (cap.7).
descrierea istorici şi profeţia apocalipdci.
apoi a continuat în ebraică restul capitolelor. Dacă ataşăm cap~tolul 7 la în Biblie nu găsim relatări istorice exacte. Toate au însă caracter
prima parte, cum susţin w1ii autori 17 , problema este rezolvată. lnsl. chiar didactic. Cele cuprinse în Pentateuh, lo•u~ Judeclto~ Regi. Parallpone-
dacă capitolele 1-6 sunt de origine premacabcană , ele conţin glose din epoca na şi Macabei păstrează un anwnil raport cu istoria trăitl. Trebuie totuşi ci
macabeană . suntem departe de "istoria exact6" în sensul modem al cuvântului. Vechiul
~
Se naşte aşadar o altă problemă, cea a gloselor din epoca macabca- Orient a cunoscut astfel de cazwi când faptele relatate nu aveau aooperire 1n
nă . această chestiune comentatorii sunt departe de a fi unanimi: Montgo-
In realităţile unei epoci determinate. Nici literatura iudaică IB1 a fost scutită de
mery Marti şi Charles nu consideră ca fiind glose decât câteva cuvinte sau astfel de cazuri.
175
dublete . O . Ploger consideră că există foarte puţine adaosuri macabeeoe Relatările istorico-didactice din partea I a clrţii Daniel descriu 1n
la această parte. De asemenea, Rowley respinge poziţia criticilor care con- ansamblu o parte din.istoria poporului evreu. Aceasta este localizatl în timp
sideră că fragmentul din 2,4lb-43 şi câteva pasaje din capitolul 7 sunt în cap.I v.l: "in anul al treilea al domniei lui lolachim". Danid şi cei trei
adaosuri . însoţitori ai lui care ~rimesc nume acadiene pe 1Angl cele ebraice sunt ac-
Capitolul 7 se ataşează foarte bine atât primei părţi, prin faptul el torii acestor timpuri1 9 • Pentru ca cei patru tineri sl poată sluji eficient mo-
este scris în aramaică, cât şi celei de-a doua, datorită caracterului apocaliptic
şi vizionar care este caracteristic acestei părţi 176 , şi prin prezenţa în ambele , m J. Kaufmann (/•torY c:,e,linfa I,,; l•Nl. Tol-Aviv. 1956, voi. 8, p.409) cndo ci pro&lia
cluiel se termini cu Maloahi 3 ti el a,rofelia apocaliplicl fncepe ciu Daalel 7.
178
171 Oamianou Ath. Doikou, • cit., p. 424-425.
Torrey, ~ontgomery, Eissfeldt. .
119
Sommficaţia numelor celor pabU tineri era:
172
171
cf. A Reifcnbcrl,, AIICiou Jewut. Couu !crural;_ 1947 apuci M. Delc:or
M Delcor · · ' ......,., '
I.A,..,,._

P. I 1• in ebraica 1n acadiana
114 Jn. . •Le li1>re ... , op. CIL, p. l l. Daniel• Dwmezeu Cite judecatond meu, Dumnezeu va ~ prinluJ zeului Bol.
timp cc Montgomery ezitl în cc prive,te plasarea cap. 7, H61scb« 111apaul do 0,..-
judeca.
171 llllan, Kuhl, Bcntzen fi Ginsberg consideri el trebuie atqat primei plr1i. :
11, Montgomery, p. 99. - Anania= Iahve e11c plin do har uu iubit do Iabve. Sadn,c,- iluminat do uul-SO...
~wley remarci prezenta unor expresii comune: "ce"1 patrv vântllrl"' 1,'l fi. B,l;l-1,••~ _ M.iuel- umnenea lui Dumncr,.eu Meuc- care elto U7T L z.aalui-luna.
ct2rţtle de ju~ecaUJ" (7,10,12,ltadevdnd" 7,16.19;11,2) •sfiqitul• (7~-~; -!:('!,. Azaria• domnul ac ajUl«Ul meu Abed-N..,- tlujitonal zaalui N._
12,4.6.9.13). EX111ll expresii din cap. 7 cornu
ne pornea t-1"· .....----. oa•iuni
. . ....,... • ~ 11 wnbi ~
714 n& •
• se ~llCflC ŞI în 3,4. ,.
INTRODUCERE - ~ ~ ----------...::INTR~~O:::D~U~C~E~RE~_ _ _ _ _ _ _ _ 47
46

r. · ·tă A
oarhii Babilonului era necesar ca să-şi uite originea. Ei însă, deşi au acc~ptat cinstească· D • . .. lui Daniel, şi "Daniel
Dumnezeul se afla într-o stare 1enc1 m
aceste "nume" şi implicit compromi~ ~u înv~t t~t .ceea ce tre~ma să rega tul lm anus ş1 ~!egatul lui Cirus, regele perşilor" (6,29).
înveţe, fără să lase ca aceste neajunsun, l1Il1Ilente si~_e1 lor de s.clavi, ~ !e m toate aceste relatări didactice nu trebuie căutat un
Este cert că 182
întunece şi întrerupă părtăşia lor cu Dumnezeul părinţilor lor. _ş~ tocm~ m ~ecare fond istoric" • Relatările acestei părţi nu sunt simple istorii poves-
ceasta a constat succesul lor: "Daniel a aflat înaintea căpeteme1 famemlor tite, ~ele .după altele, pentru a evoca viaţa lui Daniel, ci "fiecare relatare
:unăvoin,tă şi îndurare" (1 ,9), ceea ce a stârnit invidia şi intrigii~ magilor pune _m eVIdenţă .o trăsătură a măririi lui Dumnezeu şi a fidelităţii Sale faţă
de~• care-L slujesc cu fidelitate" . Cu toate acestea, prima parte a cărţii
183
babilonieni. Capitolul 2, explicând visul regelui cu statuia compozită, apar-
ţine atât genului istoric, cât şi genului profetic. Autorul prezintă sub fomta Da01elA ne_ oferă numeroase date istorice care impun plasarea acestor eveni-
unor profeţii succesiunea celor patru împărăţii, din care ultima va fi regatul mente m timpul robiei babilonice.
veşnic "care nu va fi nimicit niciodată" (2,44). Fără a vorbi de sensul aces- . ~ ~ea a}I-a a cărţii trecem complet în lumea îngerilor, viziuni-
tui vis, este clară satirizarea înţelepciunii păgâne, căreia i se opune înţelep­ lor Şl explicaţiilor. In acest sens, "cartea Daniel prezintă profeţia sub o
fomlă particulară: forma apocaliptică" •
184
ciunea de la Dumnezeu. Aici se întâlnesc cele două genuri "care au ca scop
instruirea şi edificarea cu acelaşi interes erudit pentru trecutul îndepărtat; ele b) Profeţia clasică nu se adresa nwnai prezentului pentru a-i de-
se interesează de istorie, nu însă considerată prin ea însăşi, ci în raportul său termina pe destinatari la convertire, ci era îndreptată spre viitor, fie că anun-
cu prezentul şi viitoru1" .
180 ţa pedeapsa lui Dumnezeu, fie că evoca termenul final al anumitei perioade
În capitolul 3, cei trei tineri, acum cu nume babiloniene şi în ascul- istorice pentru a-l interpreta în perspectiva marelui sîarşit (eshaton). După
tarea lui Nabucodonosor, sunt puşi la încercare. Problema idolatriei este exil, şi în special cu cartea Daniel, acest gen literar, vizionar-apocaliptic,
pusă deschis. Regele "a.făcut un chip de aur înalt de şaizeci de co,ti, lat de creează o adevărată literatură apocaliptică ce era un apanaj al Orientului sin-
şase coţi şi /-a aşezat în câmpia Dura" (3,1) şi a adunat acolo ''popoarele, cretist. Sub acest raport, evoluţia profeţiei în direcţia apocalipsei arată că
neamurile şi limbile" ca toţi săi se închine. Cum cei trei refuză, Dumnezeu iudaismul participă, într-un mod original, la mişcarea culturală comună
răsplăteşte totdeawia loialitatea faţă de legile Sale. Egiptului şi Mesopotamiei Limba simbolică este împrumutată de apocalip-
Relatarea din 3,31-4,34 se prezintă, în mod paradoxal, ca o scri- ticieni foarte adesea din mitologie, de exemplu, conflictul între Dumnezeu
şi monştrii haosului . Acest lucru se întâlneşte şi în cartea Daniel, care se
185
soare a lui Nabucodonosor adresată tuturor locuitorilor pământului . Cel de-
foloseşte de figuri animalice pentru a simboliza realităţile, respectiv impe-
al _doil~ vis şi vedenia cu copacul cel mare îi oferă încă o dată posibilitatea
lw Dam~l ~ a-şi arăta superioritatea înţelepciunii lui faţă de cea a păgâni­ riile (cap.7). Autorul este tributar vechilor oracole, tocmai de aceea Daniel
186
lor. Damei mterpretează: "Copacul pe care tu l-ai văzut, mare şi puternic ... este "reprezentantul-tip al apocalipticienilor" • În epoca Mântuitorului,
f!Cel~ eşti tu, o, rege ... " (4, 17. 19), şi-i prezice soarta dacă nu se va converti. cartea Daniel a fost considerată de mulţi ca o carte profetică, dar şi aparte-
nenţa ei la literatura apocaliptică este îndreptăţită. Textele apocaliptice, ca
In sme, ~ relatare n~ face nici o referire care s-ar putea raporta la o 187
Daniel, sunt scrieri "născute în şi pentru clandestinitate" • Apocalipsele
~ ~tă. Probabil face aluzie la81 istoria lui Nabonide care a fost
îndepărtat din Babilonia timp de şapte ani 1 • sunt un gen literar, dar sunt în egală măsură şi o teologie.
Cuvântul "apokalypsis" în greacă înseamnă "revelaţie". Verbul
Capitolul 5 r~lateaz.ă ospătuJ lui Belşaţar care profanează sfintele
corespunz.ător "apokalyptein" este folosit de şapte ori în Dn.2, din care de
~e~ ~ apariţia pe Aperete ~ unei inscripţii misterioase. şase ori în relatie cu cuvântul "mystţrion" (în traducerea Teodotion).
este . . cuvmtele, remarcându-se încă o dată: căderea regelui
Aceste mistere pot fi de mai multe feluri: mistere ale cerului şi pământului,
către:-: fi~ oare ~ o aluzie la profanarea cultului iudaic de mistere ale lumii nevăzute (mgeri şi demoni), mistere dumnezeieşti privind
o . Epifanes ŞI la restabilirea lui ?
CapI.totul 6 este o ft<ll ....1e1ă . Iul planurile tui Dwnnezeu care se i:eatizează ~ istorie. Sub .acest !'8P°~ se
a fost nevătămat t"'-'~ cu capito 3. Văz.ând regele că Daniel pare că genul apocaliptic a fost nnportat din Mesopotanua. În mdaismul
m groapa cu lei, s-a convertit şi a obligat toate popoarele să
A

IIOM_
111 n.~cor, op. cit. , p. 24. 112 P. Grelot, capitolul ciatat în "La Psa11110 ... ", p. 203.
O&chwald, u Uvr• a DaltUl, Ncuchltel • Paris. 1957, P. 12.
~ \ID text deacopuit la Quann,
~ s,cmu idolatrie. • Acea
ezut, a-.i III afirmat .,_.
N•• mai
~:de
~ lovit de o boall timp de ppte ani, boala fiind
preziotl o Memlnare CU ·.,.,...:_ lu' Dani
a.alti exegeţi, ci autorul !.""" ... 1
'
el 11 este
de
113 Pierrc
114
11'
Ibidem, p.13.
M ·0e1oor Les 101UU9 du cbapitre VII de Daalel, în VT 1968, p. 290 - 312.
Plnoaasi lui ucJa 116 Je~a Aau~cndi, Le prophetiame. des oriplea, l'i'°'ue modene, Paris. 1985, p. 122.
Naboaide-. (M Det codoncs..., mai CWlol<:utl 111 . dcil c!rţia. Daniel a transferat uupra
· cor, op. cit. , p. 24). or, &aumate tridturi ale viqii lui a11 Ibidem.
48 INTRODUCERE
INTR::....:..::::.:O:.:D:.:U:.:C:::::E:::RE:::___ _ _~_ _ _ _ 49
_ _ _ _ _ _ _ _ _ ___:::

post exilic, ~ gen îşi _:ace _pre~enţa ~rin Cart~~ lui Enob 188. În epoca veşte o altă lume, cea supranaturală" 192 • În ce priveşte cartea Daniel cea~
persană, profeţia evolua m direcţia unei speculaţii eshatologice, anonime a doua axă este de-abia schiţată. '
sau pseudoanonime, fondată, pe Scripturile vechi. În acest cadru, evocările Una dintre _problemele delicate ale apocalipsei danielice este cea
escbatonului tindeau să releve caracterul meta-istoric şi supra-tempora.1 189• privitoare la istorie. Perspectiva profetică este, în general, teologică. Toate
Nu era vorba numai de o concluzie a istoriei prezente, ci de o nouă creaţie: evenimentele au un sens, care nu se va manifesta decât prin "ultimul" dintre
"Eu voi crea ceruri noi şi un pământ nou" (ls. 65, 17). Cartea Daniel este ele. Numai în lumina reîntoarcerii din exil, cei 70 de ani de captivitate babi-
"unul din fructele gravei crize traversate de poporul evreu în secolul al Ii-lea lonică sunt interpretaţi ca o pedeapsă.
î.Hr."190_
O altă particularitate a genului apocaliptic, care se prezintă ca o
Daniel, mai ales partea a doua (cap.7-12), este o carte apocaliptică. literatură erudită, este cea a influenţelor provenite din medii sau culturi
"Daniel constituie apocalipsa prin excelenţă a Scripturilor ebraice" 191 • Deru- diverse. Cu toate acestea, cartea Daniel este prin excelenţă o carte profetică;
larea istoriei este descrisă sub forma unor simboluri. Apocalipsa prezice autorul este înainte de toate omul cuvântului lui Durooereu, cuvânt care
iminenţa judecăţii eshatologice şi instaurarea unei fericiri Bră sf'arşit, cea a trebuie transmis într-un mesaj direct
erei mesianice. Literatura apocaliptică este o dezvoltare a profeţiei. Autorii apoca-
O altă caracteristică a genului apocaliptic este intervenţia frecventă lipselor, (şi Daniel în particular), erau convinşi că se situeaz.ă în tradiţia pro-
a îngerilor care explică, de obicei, misterul simbolurilor. fetică şi că aveau, ca profeţii, de transmis un mesaj divin.
Genul apocaliptic nu exclude profeţia propriu-zisă, şi Daniel este
tipic în acest sens. Viziunea orizontului autorului depăşeşte epoca sa.
Vedeniile din Daniel nu se termină cu Antioh IV, ele se prelungesc până la
venirea "regatului veşnic care nu va fi nimicit niciodată" (2,44). Trebuie, de VII. LIMBILE CĂRŢII DANIEL
asemenea, să socotim ca adevărate prezicerile legate de moartea tiranului
(7,26; 8,25~ 9,26-27) şi restaurarea cultului de la Templu. Aceste informaţii
au o valoare permanentă, ele aplicându-se şi la situaţia ultimului editor al O altă particularitate a cărţii Daniel. greu de escaladat, este cea a
cărţii În secolul al VI-lea iHr., în timpul lui Nabucodonosor, israeliţii au bilingvismului : ebraica şi aramaica "clasicl", zisă "aramaica imperială„ 193
crezut că totul s-a sf'arşit, că ei au fost abandonaţi de către Dumnezeu. În (persană), aproape de limba manuscriselor găsite la Qwnrân: Cartea lui

acest moment au trăit şi activat Ieremia şi Iezechiel. Ei au transfonnat Enob, Testamentul lui uvi, Cartea apocrifi a Gelletti şi altele19-4. În
suferinţa în speranţă, catastrofa în victorie. În secolul al II-iea, cartea Daniel ciuda acestui fapt, relatările şi vedeniile prezintă. pe de o parte. o mare uni-
plasează cititorul în aceleaşi circumstanţe babiloniene, deoarece evenimen-
tate de spirit şi chiar o anwnită omogenitate de vocabular, şi pe de altă
parte, o evidentă diversitate de stil şi gen.
tele contemporane sunt cel puţin tot aşa de grave. Dwnnezeu, însă, va inter-
veni de fiecare dată. Este interesant de notat că, chiar în absenţa templului şi
a vieţii liturgice, fundamentele cultice rămân vii în memoria israeliţilor. ") .Âl'GIIUUC"
Astfel că, Daniel, în plină persecuţie într-un Ierusalim cu Templul profanat, Subiectul acesta a fost studiat de două sau trei generaţii de cercetă­
îşi axea7.ă scrierea pe sălbătorile tradiţionale şi prezintă în capitolul central tori, consacrându-i lucrări de o mare valoare' 9s. Aceştia au ajuns la conclu-
{cap.7) venirea Fiului Omului ca o întroniz.are împărătească. Deci, "apoca-
lipsa este genul literar al revelaţiei. Într-un cadru narativ, o relevaţie este
transmisă prin intermediul unei fiinţe supraumane la un destinatar uman. Se 191 J. J. Collios, A,pocq,p,-, tlteMo,pl,o/ooof• GMN, în "Semeia• 14(1979).p. 9.
1
Unii cercetltori ( E.Y.Kutscher şi A Fitzmyor) afirmi ci este v«lia de o__..
face cunoscută o realitate transcendentă după două axe. Prima este te~J><:
"

t,an:ifi& .... ....,_ . . - - 3 .....


ra1ă ce priveşte mântuirea eshatologică; cea de-a doua este spaţială ş1 pn- IM A se vedea M. Ellenbogen, Fon;a11 Wonls i1t dte Olil T, r n _..,.,.,,. - ._,,,..
Jov, Lorwb, 1962. . . . ic,,l
193
S.R.l)river, DalUĂ, Cambcidgo, 1900, p. LIX - LX; Wil!IOD, Bibli,a,l Mfll Tlt~
111 St,u/i,a by IA• Membro of dte FflC,..,, o / ~ 1912, ~- 261_-306; G.R..Dri~,
Pierre Grelot.. Dai,J. VII, 9- JO d 1. liwe ''Hhlodt în "Semitica" XXVIII (1978), JBL 45, 1926, p.110-119; 323-32.S; W.Baumgartner,IMrAr••T t:M~llwJI• 0--.
p. 59-83. tn ZAW, XLV, 1927, p.81-133; J.AMontgomcry, TIN HM o/ i,.,.. (JCC), 1927,
19Idcm, s.,.. dtr.., """J,lo,-,.
lN '
M l' A. T., p. 339 - 342 ; D. S. Ruuel, Tu Mtdod
ofJewul, ApoClllyptic. Londn., 1964.
A Lacocque, 1"uwi d IM _,,,,., p.6.
1,.,.;.c1N s.;,,.,.
p.lS-20; H. H. Rowlcy, TlaeArtlltWC o/du Olil T..,.,..-,, Oxford, 1929; H.H. Schaod«r'.
J, 1930 în "&hrift•n der K1'11igJ/Hrger 0-1-hrt•n Guseuchajl"',
ltt Ibidem, p. 83-84.
50
INTRODUCERE
____ ____ ____ ____ ____ ____ __ ., INTRODUC ERE ~1

. 1 - Daniel conţine un număr de cuvinte persanei 96


limbă aramaicii • Cea mai bunâ ilustrare a acestei dificultăţi este misteri-
203

zia ~ ~ c a ec:n198.Amintim că începând din secolul al XII-le.a, tim~


oasa inscripţie Deir AIW,u. Chiar şi asthi, când avem mult mai multe mate-
acadiene ş1 gr, secole a avut loc o oarecare interferenţă şi întrepăt:nmdere
de şase sau şapte ' . riale aramaice, este greu de localizat exact în timp o scriere dată. În ciuda
~ . bile ararnaică şi acadiană tuturor acestor probleme, cercetătorii par să fie de acord cu o divizare cro-
1
mtre un Cum se explică însă acest moz.aic de cuvinte ? nologică standardiz.ată a limbii aramaice . Această împărţire a fost pro~
205

Cei care situează cartea Daniel în e ~ ~a':<1beană argumentează pentru prima datll de J. A. Fitzmyer2°6 şi apoi adoptată şi de Kutschd . Şi
. explicând prezent.a cuvintelor greceşti pnn influenţele greceşti în anume:
: 13~~ cuceririlor lui Alexandru cel Mare. Acest lucru este confirmat I. aramaica veche (900-700 î.Hr.)
d :zenţa unor cuvinte greceşti în papyrusurile aramaice de la Elefantine. 2. aramaica oficială (700-300 î.Hr.)
Î: ~rice caz, faptul că în cartea Daniel există câteva cuvint~ greceşti nu
înseamnă că scrierea datează din perioada macabeană, cum susţine Rowley.
3. aramaica mijlocie (300 î.Hr.-200 dHr.)
4. aramaica târzie (200-700 d.Hr.)
208
Dimpotrivă, prezenţa influenţelor acadiene în limba cărţii lui 5. aramaica modernă (700-până în prezeot)
Danie1 9') a fost considerată de mulţi autori ca un argument puternic în a
1 Când ne referim la cartea Daniel, trebuie să spunem ci1 mulţi cer-
cetători constată în procesul transmiter ii textului o anumită moderniz.a re,
data cartea din perioada persană, fenomen constatat şi în limba papyrusu- 209
diferenţier e între limba scrisă şi limba vorbitA
rilor de la Elefantine . Pentru Rowley, faptul că multe cuvinte persane din aducere la zi, chiar o
200 •

Danid se găsesc în Targume, în timp ce puţini termeni găsiţi în aramaică Este evident faptul că studiile şi analizele asupra temei care ne pre-
ocupă s-au axat pe analiza lingvistică a documentelor de care dispunem. Cu
au fost conservaţi, ar dovedi că aramaica lui Daniel este mai aproape de cea
a Targumelor decât de cea a papyrusurilor. După părerea noastră, prezenţa toate acestea, studiile şi părerile emise au fost diferite şi chiar opuse.
A.A.Bevan210, de exemplu, nu a fost explicit şi concluziv în proble-
numeroaselor cuvinte persane în Daniel, dovedeşte că prima parte a cărţii a
ma aramaicii lui Daniel: nu a adus IAmuriri asupra factorului temporal al
putut fi alcătuită în epoca persană. În sprijinul acestei afirmaţii ne vin şi
limbii, dar a fost mult mai exact cu privire la factorul geografic: Daniel
informaţiile lui E. Y.Kutschei şi A. Fitzmyer2° care, comparân d wiele
01 2
211
aramaic aparţine dialectu.lui vestic .
texte ~ c e găsite la Qmnran, în special Apocrifa Genezei, datată din
În 1897, Driver, face următoarea afirmaţie: • Verdictul limbii lui
secolul I 1. Hr., cu aramaica lui Daniel, afinnă că este vorba de o limbă de
Daniel este clar. Cuvintele persane presupun o perioadA a imperiulu i per-
traziţie, aramaica oficială combinată cu aramaica medie.
san şi au fost bine stabilite, cuvintele, grecescul «a mtreba», ebraicul <<11 • -
_ ~u put~ _să nu ne întrebăm cât de mult se cunoaşte limba
aramaică - Mulţi dintre cercetători nu consideră că poate fi catalogată ca 203 J.C.Greenfied, A,.,,...;c SIJldin 1111d tlM &M., in "Congre.rs VobmN", Viena, 1980 (V T
Sup,32,Leiden, p. 115). J. AHaclcett, Tlt• .&u,t1111 Tai .frt,,,, ».ir A~ Scholars .Press,
F.RoscatbaJ, Die "" . . eh 1980, p . 125.
ArCllllaic of Dtuu.,~~ e FoncJumg, Leiden, 1939, p. 60-71; K.AKitche n, The 2<M Zdravko Stcfanovic, TII• ArllllUIÎC of DtuUid ÎII tlle r;,111 of
olll A,.....;c, (Joumal for thc
1965, p. 3 1_79 _ ' 10
Notes on some problems in the book of Daniel", Londra, Study ofthe Old Testament Supplement Series 129), JSOT Press,1992, p.14. "Cercetitorul
1116
Aproximativ 19 sau 20 de cu • vechii literatwi a Orientului Apropiat este dezavantajat când 1e ocupi cu 1itentura aramai-
--,dwi,or;. .· VUlte cf M. Ellenbogen, For~n Wortb in The Old Testa· cl, pentru c1 textele puse la dispozilia sa sunt limitate din cauza lipsei de material care
it1 Cuvimele îrn -· -."' ~ ~tymology, Londra, 1962. s-a păstrat". (cf. J. C. Greenfield, Eorly ArfllNIJic .Po«ry, JANESCU 11/1979, p. 45, la
HI Cuvimcae pru~ dan acadian! ar fi în nu.mir de 2 I Zdravko Stefanovic, op. cil, p. 14.
8J'ecepi IWlt mai . .
l0.1 Ultima împletire a limbii aramaice linând seama şi de regiuni geografice
a fost flcutl de
., ~.5.l0.15~fil d8apat;(3, f."Pn numeroase. Şi anume: au.,.-ov(a
(3,.S); 'V«A.·u\pa.ov
1 5 Texu"°"' Tollll Mur, OOttingen, 1984.
Câteva CUVUJle l1llt COlllJne .. K. Beyer, D" tuamladl•
2 J.AFitzmyc r, A W"1Uleutg ArMflean; Coll«IMA1 'tllflllie Ea.ys, Misaoula. 1979.
~
1
şi Targumelor: "Tn!J = olar (2,41 ); n,,3 = castel,
fll1iiicat1 (8, 2); lli~ Daniel
°'
207 E. Y.Kutschcr, natuw tll• ~""I• oftir• GeltGa Ap«:,yp/fM , JBL 76/1957, p. 218-292.
~ -~ ~ ~ ~ c m . t o r (3,2); NlD=minl (.S,25.26). ln schimb, aJte 2
°' cf. Zdravko Stefanovic, op. cil., p.17. .
~ ali.._ n~,., ncvo· psesc în Targume. De exemplu exorcist (1,20; 2,2.10), :zo, A Diez - Macho a subliniat acest fenomen fi a adus argumente flclnd o compara,ac ':"
&Cldiaol1a....... _, . .._ ie (J,l6), in acadian1 halah11· n).:n~=-- 11 '1rie (3 21), 1n
• . - ~ .,~,=femei -, -.-. ' manuscrisel e aramaice de la Qwnrin. Vezi. R.le Dcaut, .Th CwrMl Stl!I# "'.{T.,,llffllt :
*lhi~•P.34 ). c (S,2J), în acadian! .i,red. (cf.M.Delco r, Le Livre... , Stwlia, 8TB 4/1974, p.18-22.
- EY p,35. 110
A Sl,ort Co"'1IUIIIOly °" tl,11 Boot of n.-. Cambridge, 1892, P· ~- . . ..
;~~. ~ '--•-- 211 Bevan aparţine perioadei când cercew«ii ÎfÎ puneau ~ema ~ectolop: 1 • limbu
-A. _1'faHterOloly,,,ft"5-,e of~., Ce.a·
„ Âpocrypl,on ». Â prdimintuy ,IIUl,p, în aramaice, comiderind ci ar fi existat dou.l dialedo: atic fi vottic. De ~ _in
~er, Tie,.. ~ . IV, 1958 p 6 drzae.
11
---. 1 v-.u .4...._ __ . , . . L...-
IDM>Dfa unor ind'1ca.-I
ti' con- .., •-•
.. - - .... r--r- .,.. aramaica-veatic:I a fost de onplO
....-ulllll .....
966, p.l&-19 ~ o n oj'<IM,,,,. (cf. R. I. Vasholz,Qr u,tr"' •""''• lMtÎIII o j ' ~ î n JETS 2.1-/1971, p.315.
---~----- · • C•re I, ln "Biblica •t Orl•ntalitl', nr. 18,
INTRODUCERE
52 INTRODUCERE _ _ _ _ _ _ _ _ 53
--------------=--.:....::...=.::.=....
nAPta>► aramaicul «a permite,>, presupun~ dată după cucerirea Palestin~ d
rv·- , ,. Hr )212 p . . ...... e Recentele articole ale lui Coxon au completat lucrările lui Kitchen
către Alexandru cel ~ (332 1. . . oziţta sa a devenit punctul de
şi Kutscher. Pornind de la suspiciunea lui Montgomery în legătură cu cap.7
plecare pentru multe studii. _ . ,. . al cărţii, Coxon afirmă: "Există motive pentru a presupune că deşi este
RD.Wilson213 s-a opus lm_Dri~er ~tind că distincţia susţinută de
scrisă în aramaică, cap. 7 nu aparţine cercului tradiţiilor timpurii"220• Din
acesta din unnă, între fo~ele vesti~ ş1 esucă al~ ararnaicii nu era aşa de păcate, nu ne oferă argumente suficiente. Comparaţiile pe care le face cu
clară în perioada precreştmă. Tot din această penoadă trebuie să amintim
14 documentele aramaice de la Qwnrân, în special cu TargWIUll lui Jm,, îl
studiul lui C.C.Torrey2 care conchide că acest limbaj apaiţine undeva între conduc spre datarea lui Danid aramaic dintr-o perioadă anterioară secolului
al Il-lea şi al ill-lea secol î.Hr. al 11-lea.
Primul comentariu important pentru cartea Daniel care a ridicat Confruntaţi cu o astfel de mărturie evidentă împotriva unei datări
această problemă a datării cărţii pe baz.a trăsăturilor lingvistice ale aramaicii tânii a părţii aramaice din Daniel, câţiva cercetători au adoptat o poziţie de
a fost cel al lui J.Montgomery, care consideră că Daniel aramaic " nu este mijloc, potrivit căreia în Daniel s-a folosit la scriere Wl stil arhaic, sau cum
mai devreme de sec. al V-lea, este mult mai tânăr, sigur nu din secolul al a afirmat Driver, autorul cărţii Daniel a folosit în lucrarea sa material
VI-lea"215 • Ulterior, H.H.Rowley nu fixeaz.ă o dată precisă a părţii aramai-
216
timpuriu221 .
ce, datarea ei clin secolul al Vl-lea este exclusă. Reacţiile însă nu au întâr-
zâiat să apară. Unii şi-au pus întrebări în legătură cu metoda folosită de b) Ebraica
Rowley, care a ignorat unele trăsături specifice limbii papyrusurilor, în timp
ce mărturii nesemnificative nu au fost sacrificate din cauza argumentului "Verdictul limbii lui Daniel este clar... ebraica presupune... o dată
general, derivând verdicte precise din mărturii imprecise • Alţii (Kitchen,
217
după cucerirea Palestinei de către Alexandru cel Mare (332 iHr.)" afirmă
Kutscher, Coxon) au studiat problema în lumina noilor mărturii. Deja, în S.RDriver222 • În sprijinul acestei afinnaţii. Driver aduce o listă de treizeci
1949, Young a făcut o declaraţie în care exprima ideea că unele greşeli pot de expresii, care după părerea lui apar nwnai în ebraica cărţilor Ezdr~
exista în textul aramaic: "Chiar dacă ar putea fi demonstrat că aramaica Cronici, Estera şi Inţelepciunea lui Isus Sirah, ceea ce ar plasa cartea
Bibliei a fost din secolul al ill-lea î. Hr., aceasta nu exclude originea cărţii Daniel după secolul al V-lea î.Hr. Pentru a exemplifica dăm două exemple:
Daniel în secolul al VI-lea. Pentru prezent, aramaica ar fi putut fi copiată 1) mal!,iiţ şi cuvintele similare. Este greu de văzut de ce acest cu-
după original şi mai târziu introdusă ortografia. Oricum, nu e necesar să vânt a fost pus în capul listei, deoarece, în Daniel, nu este restrâns la o for-
facem o asemenea presupunere. Descoperirile recente pot arăta că multe mulă particulară (bi§•na! ... rm~u!), de fapt, în această formă este folosit

noţiuni preconcepute, ca cea referitoare la caracteristica limbii aramaice, doar de trei ori. Nu este un neologism, pentru că mai este întâlnit de trei ori
trebuie să fie modificate" 218 • Această idee a fost preluată de Kitchen, care în în Ieremia (10,7;49,34;52,31), de două ori în Neemia (9,35; 12,22) şi de
şase ori în Ezdra (1,1; 4,5; 6,16.22; 7,1; 8,1). Ba mai mult este un substan-
196~- face o critică dură la teza lui Rowley, arătând că partea ararnaică a
cărţii Daniel nu provine dintr-un mediu lingvistic şi că datarea acestei cărţi tiv des folosit în toate perioadele limbii ebraice, chiar şi în acadiană223 •
2) Expresia 'ilmar I... , cu sensul de "a porunci" este folosită acolo
nu se poate face haz.ându-ne pe studierea limbii aramaice. Cu toate acestea,
Kitchen situează această parte undeva între limitele secolului al VI-lea şi al uooe vechea ebraică foloseşte naraţiunea directă. Această expresie nu este
Il-lea219_ proprie lui Daniel. ci apare în ebraica clasică şi în anumite pasaje care
trebuie să fi fost familiare fiecărui evreu credincios Legii mozaice. (Dt. 9,
25; Iosua 22, 33 etc.)224 •
211 llllrHlldio,, Desigur că exemplele ar putea continua. Acest luau însă nn cre-
2u Wihon. !° du Lillrlllure o/tlle 01.tl TatlUIIMI, New-York. 1897. p . .502 f. U. dem că ne-ar ajuta prea mult. Cert este el argumentele lingvistice nu ne
U◄ op. CIL, p. 270.
~:;;..=-ofD.niel.in
li . 111
Boolr o f ~ ,
dae
"Biblica/ and Theo/ogical Studjes", Priruieton, 1912, p. 303. Vezi
New Y orie, 1917.În articolul siu "TII• DIIU atul p-,.o-_
constrâng să admitem existenta unui traducător care a lucrat pe un text

~ f tir~ CltrOIIÎcu:r", în JBL 40/1921, p.11.5, W.F.Albrigbt coaaided studiul tu, llO
ca fiind foarte precia. 121 The ~yntax oftlte Aramaic ofDanul, p. 108.
Cf. F1tzmy«, The UJlt6IUlle ofPalatine;,. tlte F,rrt CMIWy AD, in CBQ 32. 1970,
215
N,,,_ °" ";;;uc
tlu Al:
and Sciences"
·
/HIII ofDanill. în " Tran,actions ofthe Connecttcut Academy of rts
A
p. S02, n. 4.
21' .... _ .. _ , 1990, p. 280-282 222
•-JVfllfUUC ,,.~ . LOT' (1913) p. .508 c[ J.AMontgomery, op. cit , p.15.
2.., cr. o. Eisd o„ 223
0W Tnrtaw, Oxford, 1929. W.J.Martin, Tlte Hd,r,w of J>.nid, în "Notes on ,o,,,. problewts in tlle Boolc ofDaniel"',
218
Young. TIN~opr::oflllT ~ : ÂII llllrHlldio,,, New Y cric. 196.5, p . .S 19. Londra, 196.5.
u, ,. _ _,_ . Dlllliel: A Co,.__,. .., ..,._.,1 ___ 1969 23 224
Ibidem.
.,.,-..cofDtuu.L .. , "fi. cir., p. ?9. ··-·--r, &:Aa'.umaua, , p. .
INTRODUCERE
54

INTRODU CERE
aramaic. Am putea gândi, mai simplu, la o folosire a limbii aramaice se .. - -- - -- - - - ---- -=-- ---- - - - - 5 5
direct în ebraică. Redactor ul cărţii Daniel, deşi aparţinând mediului rund
nit, nu este unul dintre membrii acestei comunităţi. Ediţia de pe vre!umr a : niel are încă o dată postbilita tea si-i întreacă în inţelepciune pc inţelepţii
Antioh se serveşte de un maten·a1 antenor
. ..
epocu macabee ne 225 . ea 1Ul Babilonu lui, interpretâ nd scrierea miraculoasă "Mae, ~ te•I llfar-
sin ", care prezicea căderea Babilonu lui şi moartea lui Belşaţar. Sub Darius
Medul , Daniel a fost aruncat în groapa cu lei, din care a scăpat, şi "nici
• rond nu i-a Jo t glJsitd, cdci ndddjdui se in Dumnezeul 1-ui" (6, 24). Ba mai0
mult, Daniel a fost întarit în funcţia sa, cei care l-au defăimat au fost arun-
Prin urmare,,. cele două părţi ~~ cărţii_ sunt do~inat e de aceeaşi caţi în groapa cu lei , iar Dumneze ul lui Daniel devine prin poruncă
idee, care le sudează mtre ele. Deportaţi m Babilon, Daruel şi prietenii lui regali
Divinitat ea absolută. "Şi Daniel ~ afla într-Q stare fericitd în rt!gahll lui
primesc ajutorul lui Dumnezeu şi înving toate încercările la care sunt Darius şi în regatul lui irus, ngele perşilor" (6,29).
supuşi. Aceeaşi Pro~denţă, ~ le~a ~enit în ajutor,_ a acţionat de-a lungul După edictuJ dat de Cirus în anul 538, care permitea Întoarcerea iu-
vicisitudinilor imperulor pământeşti ş1 a pregătit venirea regatului veşnic al deilor în ţară, rezidirea TempluJui şi a Ierusalimului, Daniel a rlmas în con-
tui Dumnezeu. Cartea se încheie în cap. 12 cu o vedenie anticipată a erei tinuare în Babilon. După aceasta da~ nu avem date istorice despre activi-
mesianice, termenul şi sfârşitul definitiv al perioadei de încercări şi su- tatea şi nici despre sîarşitul vieţii lui. în orice caz. prin activitatea sa, Daniel
fennte. a îndrumat pe conaţionalii săi la respectarea credinţei strămoşeşti . El însă
nu şi-a îndeplini t misiunea de profet, ca şi ceilalţi profeţi, prin cuvândri ,
deoarece şi-a desfăşurat activitatea 1n robi~ totuşi "a contribui t la lăţirea şi
cunoaşterea adevăratului Dumneze u, 1n regatul babilonia n şi cel
pasan.
Pentru acest fapt. Daniel se numeşte pc drept cuvâm «PnJfm l popeare-
VIII. PROBLEMA AUTORULUI 226
lor» " • Şi întrucât s-a luptat toata viaţa pentru glorificar ea Dumneze ului
ŞI ATRIBUIREA CĂRŢil Lill DANIEL Celui adevărat este numit şi "profetul majestilţii divine.:n' .
Deoarece în literatura vechitestamcntară nwncle Daniel apare de dteva ori,
se impune întrebare a:
a) Personalilat.ea /Mi Daniel. Este Daniel-profetlll tllllor,u ciJrţii c11re---i poart/J IUl--'e ?
Numele DANIEL este relativ frecvent în Biblie221 . El apare în: 1
Potrivit tradiţiei Bisericii noastre, Daniel, fiul unei familii nobile, a Paralip. 3, 1 (un fiu al lui David şi Abigail Carmelit eancaf29 : in Ezdn ~2
fost dus în captivita tea babilonică de către Nabucodonosor, în anul 605, anul (unul din fiii lui Itamar) şi în Ne.10,6 (numele unui preot care s-a întors din
al IV-lea al domniei lui Ioiachim . Ajwis în Babilon, el a fost recrutat împre- exil la Ierusalim). Scrierea cuvântului apare aslfel: în ebraici cluiyyel, care
semnifică "I>umnezeu este j11deciJtorMI meu"
ună cu al.fi trei tineri (Anania, Misael şi Az.aria), "din neam regesc şi din viţd (cf Fac. 30, 6) sau
aleas6", (l, 3b) ca să slujească în palatul regelui. "Şi cdpeteni a famenilo r le- "Dumnezet1 mi-aJ'_,11 ureptale .,, aar
fJw, 1 - ' - . •lD ---,&,;~..JI,
- . - .• "n--:-"
. , _. , -~-· --·-
C:U'viUa -
a dat nume şi a chemat pe Daniel, Be4a/ar , pe Anania, Şadrac, pe Misael, de aproape 2000 de ani i.Hr1°.
De asemenea. Daniel este numele unui personaj mitic meDlionat in
MefllC şi pe Azaria, Abed-Nego"( 1, 7). Ajunşi la palatul regal, li s-au oferit compani a lui Noe şi lov, în lez. 14,14.2023' . El este socotit prinire cei mai
bucate din bucatele regelui. Ei, însă, credincioşi legii strămoşeşti, au refuz.al mari întelepţi de pe p4mânt (lcz. 28,3)232 • Ştim datorită litc:ranam de la
să 5<: hrănească cu acele bucate. Cu permisiunea căpeteniei famenii ~, ..s-au
hrănit cu zarzavaturi. Pentru aceasta Dumnezeu i-a ocrotit şi i-a dăruit mţe­ u. Pr. Pro{ Vl Prolipceanu, Pr. Prot: N. Nqp. Pr. Prat OIL Blfm. Pr. ProC M.Olialda.
.fait.
lepciune lui Danie~ încât a reuşit să tâlcuiască visele lui Nabucodonoso~- Ca ._ v ~ T......., (manual pcDIIV lmeitnte&c •.a&op:c). ~ 1985, p. 2'3.
drept ~lată, Nabucodonosor l-a numit pe Daniel locţiitor regal, ~ e pe
111
lbidom.
detu:tut~ clac_.. ---o
ua J. de Fraioe, în "Vcrb1t111 Do,,u,u•, 15, 1947, p. 117.
care a şi 5Ub următorii regi. Sub Nabonide, regele perşii~, Cuus a 219
Potrivii &l.'nlei ipow.e (ipoteza iudaici.). Daniel • ti fwilie u.irt-
atacat Babilonul. Nabonide este obligat să fugi şi comanda annate1 est~ lua- lUd.. (cf. Jan T. Nelia. A. Lacocquc, ut."n..Mil "-in Dic1i0M airu•,.:ID ,dfll• • la
tl de Belşaţar. Acesta din urmă a oferit un ospăţ dregătorilor săi, folosindu- Bibi.#", Brepola, 1987, p. 327-330.).
se de vasele sfinte luate de Nabucodonosor din Templul de la Ierusalim- Da-
:uo Dupl C. D. Gia.sburg. l,..• „ A••
± :s:iecr dN
.. ..
ac. - Oilical &liliM . , ,... B_~
,., .._,New-Y ork. 1966, p. 397 wvinb&I apere de 11 dii ori din can de 30 de an m
ebraici.
ua Tcfdeeeeoe ~ IQia "Dalti•l". d. ti 11, 3: Kalil,: da'l; qiMN: day1.
wc~!-.~
0...ct"DM..1,
/111,~ to dt• OT, 1969, p.1124-1 127; ltl.Vu bolz.~ UJ Ma,tia Noth. Notll&,Du ul MNl H• ua ~XIY ID V
T, • · l, l9jl, p.
_
2, 1-260.
în JETS, 21, 1978, p. 31!! -321 ei K. Koch. OJ'· cil., P· 4' ·
56 INTRODUCERE 57
INTRODUCERE
- - - - -- - - - -~ - - - - - - - -
U garit că a existat un erou popular' regele Danet233 , care apareş1mcartea
• A

roorocul, stând în locul cel sfânt" (Mt:24,l~- cf.Dn.9,7)._ Acest lucru,


E
noh. 6,7; 69,2, protectorul văduve]or şi orfanilor2 , un înţelept pă "
34
~ ·gur se bazează şi pe spusele autorulm cărţii I Macabe1 care este de
deverul legendar23 . gan
Deci, Daniel este:
a;~~d c:i unele relatm ale profetului Daniel (1 ~2,59-60). A •

Acest mod de a interpreta datele cărţii nu a fost contestat m anti-


1 - Personaju] mitic desp~e- "._file vorbeşte literatura ugaritică ? chitate decât de scriitorul păgân Porfiriu ~e ~~ o concordan~ ~-
236

2 - Un descendent al familiei regale, chiar davidice? fectă între profeţiile din cap. l 0-1 I şi faptele 1stonce ~ epoca Seleuc~zil~r,
3 - !Jnu1_dintre ~i mai înţelepţi oameni care au trăit pe pământ? concluzionând că este vorba de scriere pseu~•~-~ probabil ~
4 - Insoţitorul lw Noe şi Iov din Jez.14-20 ? timpul lui Antioh Epifanes (174-165). în_ baz.a unet ~ neintrenJ?te, m
5 - Sau tânărul iudeu deportat în Babilon şi care a trăit la curtea lui care Iosif Flaviu ocupă un loc deosebit, Fer. Ierorum îl contrazice pe
Nabucodonosor?
Porfiriu. Acelaşi lucru îl vor face, după informaţia lui Ieronim, şi Eusebiu de
În funcţie de răspunsul dat acestor întrebări se pot detennina auto- Cezareea, Apolinarie şi Metodie • De fapt, Iosif Flaviu vede în Daniel
237

ru] sau autorii cărţii Daniel


"unul dintre cei mai mari profeţi. Tot timpul vieţii sale, el a. fost
.
în onoarea
emă"238
şi cinstea regilor şi mulţimilor. La moarte, el ~ o amm~ et . . :
b) Autorul cărţii Daniel "Într-adevăr, toate cărţile pe care le-a compus ŞJ lăsat sunt mcă cttite Şl
acum de către noi, şi avem convingerea că Daniel era în relaţie cu Dumne-
Această problemă a fost atinsă tangenţial în secţiunea anterioară zeu. Căci el nu se mulţumea a anunţa evenimentele viitoare, precum ceilalţi
Dintru început amintim că nu se poate vorbi de un autor şi o dată unică a profeţi, ci el preciz.a, de asemenea, epoca în~ se vor împ~...~:- ~entru
scrierii. toate acestea profetul Daniel •a fost pentru e1 un profet al fenC1T11 şi con-
vingerea şi veracitatea spuselor sale i-au adus reputaţia de "om al lui
1) Vechile poziţii Dwnnezeu" •
240

Iosif Flaviu însă nu poate să ignore anumite pasaje din cartea


Cartea Daniel începe cu o remarcă istorică:" În .anul al treilea al Daniel care vorbesc de alte timpuri şi evenimente decât cele trai.te de Daniel
domniei lui loiachim, regele lui luda, a pornit Nabucodonosor, regele Ba- proorocul. Este vorba de vremea lui Antioh Epifanes, pe care Daniel a
bilonului, împotriva Ierusalimului şi l-a împresurat" (1,1). Această remar- prevăzut-o şi cu mulţi ani înainte a descris-o. De asemenea. "Daniel a scris
că ne face să ne gândim la anul 606 î.Hr., când se pare că Nabucodonosor a despre supremaţia romanilor, şi cum ei vor ocupa Ierusalimul şi vor face din
Templu un deşert" •
241
început atacul asupra Babilonului ce a culminat cu căderea Ierusalimului şi
ducerea în robie în anul 586. Luându-se în considerare aceste relatări După ce analizează reJatările lui Daniel, istoricul iudeu arată că
istorice, cartea a fost citită conform mesajului literal al textului, ca o operă învăţaţii iudei contemporani lui au aceeaşi părere în privinţa cărţii Daniel.
"a profetului Daniel" (cf. Mt.24,15), tânărul care a tiăit în timpul robiei Acest lucru reiese din Talmudul babilonian. Fără a intra în detalii,
babiloniene. În carte citim că Daniel însuşi a primit ordin de la Dumnezeu amintim că Daniel şi însoţitorii lui (cap. I) sunt menţionaţi în mai multe
să scrie unele lucruri (vezi 8,29;12,4). tratate (Sanbedrin 11, 144: 93b; Hullin 1, 6:24 a). Apoi, cei trei tineri în
Pe timpul Mântuitorului, problema autenticităţii cărţii nu era pusă cuptor sunt amintiţi în Nezikin 14,144: 93a; Fiul Omului din Dn. 7,1 este
la îndoială.: •Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel identificat cu Mesia Biruitorul, în comparaţie cu Mesia care pătimeşte din
Zaharia 9,9(Nezikin 11,176: 98b); piatra care sflrâmă statuia din Dn.2,34
23J f. 8 .
c · yna 12, 1931, p. 21-22; 77; 193; W. Albright. J B L .51, 1932, p. 99-100; BASOR 46,
19~2, p.19; BASOR 63, 1936, p. 27, apud A Lacocque, u livre. .. op. cit, p. 14, notA:le
7118. u, Filosof din Şcoala din Alexandria. discipol al lui Plotin (234-30.5). Fer. Augustin l-a nu-
234 mit "cel mai savant dintre filosofi". Acest filoaof a lansat ideea ci autorul Pentateu-
C. Virolleawf. L. U,oule p ~ tl,e Dania, Paris, 1936; R.de Vaux. La tuta 4e
=:.,.s::.,w•
d l' A. T., RB 46, 1937, p. 445 f.u.; S. Spiegel. Noa/r, Danul tuUI Job,
hului a fost Ezdra şi nu Moise (cf. S. W. Baron, Hat_,. t1•1.,._, --
~~ ~' .
cit. tomul n p.
V. ""Calllllliu .R.dia U, tl,e Legauls of d,e JftW, în "L. Ginsbt1rg Jubi/u "
1
Fer. leronim, CollWlllllria ut IJanuloN, P.L. XXV, 491.
.:.~:-Y~l945 : p.305 f.u.; M. Noth, op. cit., p. 2.52;M. P. M0ler, Mogudl- 131
Antidtitilţi uulaice, X. 266.
A J.acoc a~""" tlie Gatlllt Do,,u/6 în "Ugarit-Forschunger" l, 1969, p. 79-94; u, Ibidem, 267.
ns . ~ • Dtuwl 1!0011 ta,,p,, p. 13. 240
Ibidem.
Gilla Gaide, u lit,re tk .D,,,.;,., paru.
. 1969 .
• p. 9; C. ViroUeaud, op. cit, p. 19~ R. de 141
Vaux, Ulii•-- Ibidem, 277.
- - ··· .,,_ at., p. 447.
INTRODUC ERE _____________
!NTRODUC
_ _ _ EkZ
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 59

este, de asemenea, identificată cu Mesia; împărăţia care va stăpâni pământul Ipoteza că a fost scrisă în ~mpul lui Antioh Epifai~s a fost adop-
nu este cea a lui Antioh, ci Roma (Aboda zara 1,2: la). tată şi de: M. Lagrange (1904), F.G1got (1906), Bigot (1911), Baj'~r (1912),
La argumentele scripturistice, cele oferite de tradiţia Bisericii şi a Steinman (1950), H. Cazelles (1952), Menasce (1954), Nelis (1954) et~249 .
celei iudaice, precum şi la afirmaţiile lui Iosif Flaviu242 se adaugă şi
următoarele argumente :
Argument ele acestora sunt:
- Autorul cunoaşte foarte bine situaţia religioasă şi culturală a
Babilonului din secolul al VI-lea şi anumite practici ale timpului: educarea Argument e lingvistice
tinerilor nobili la palat, importanţa şi răspruldirea magiei, rolul magilor la + Limba ebraică a cărţii Daniel este mult mai târzie decât secolul al VI-
curtea regală, supliciul cu foc şi cu groapa leilor, statuile colosale ale regilor lca. Ea se potriveşte unei epoci posterioare lui Ezdra şi Neemia.
inaugurate în chip solemn
• Limba aramaică are un caracter particular, este mult mai evoluată decât
- Textele cuneiform e confirmă anumite e:\.1)reSii şi formule întâlnite a cărţii Ezd ra şi a papyrusurilor de la Elefantine, mai aproape de cartea
în cartea Daniel, regele regilor, "rege să trăieşti în veac". De asemenea, 250
Enoh .
confonnit ate de nume: Belşaţar, Şadrac, Meşac, Abed-Nego (Dn. l, 7) şi de ♦ Prezenţa a cel puţin 15 cuvinte şi expresii persane şi trei cuvinte ~-
descrieri: "câmpia Dura (Deir)" din Dn.3,1 şi "aripi de vultur" (Dn.7,4), ceşti251 ne vorbesc de o epocă posterioară invaziei greceşti în Ori~2•
"aripi de pasăre" (Dn. 7,6)243 .
- Întrebuinţarea limbii aramaice şi a celei ebraice, în paralel, dove- Argumente istorice
deşte că autorul cunoştea ambele limbi, încât a reuşit cu uşurinţă să treacă .
♦ În cartea Daniel se vorbeşte de o deportare a iudeilor în anul 606 î.Hr.,
de la una la alta. Şi fenomenu l, ca atare, bilingvism ul se potriveşte secolelor
VII şi VI244. ori 2 R24,1 ş.u. nu cunoaşte decât expediţii ocazionale ale unor trupe
înannate.
Acestea avându-le în vedere, tradiţia Bisericii 1-a socotit pe ♦ Daniel, tânăr adolescent în anul 606, nu ne putem împăca cu ideea că
Daniel ca fund autorul cirţii.
este încă activ în anul al treilea a lui Cirus (537/536)253 • Calitatea de
În secolul al VIII-lea, teza neautenticităţii găseşte însă noi parti-
consilier regal atribuită lui Daniel, începând cu Nabucodonosor şi până
z.ani. Astfel, englezul Hobbes în lucrarea "Leviathan" (scrisă în 1651),
la Darius, este pentru o perioadă cam lungă de timp. De asemenea,
D.AColli ns într-o lucrare din 1724 şi Corrodi (în 1783)2◄ 5 se alătură ipo-
convertire a şi reconvertirile lui Nabucodonosor amintite în carte (2,46
terei lui Porfiriu, conform căruia autorul cărţii Daniel este un iudeu necu- ş.u.; 3,28 ş.u.~ 4,31) dacă s-ar fi întâmplat întocmai, unii comentatori
noscut din epoca lui Antioh Epifanes246 . Şi aceşti opoi.anţi îşi vor avea cri- cred că ar fi fost reţinute de istorici2S◄ .
ticul lor în persoana lui E. Renan, care se întreba: "Ce devin cele 70 de săp­ ♦ Autorul cărţii cunoaşte destul de rău istoria Babilonului din sec. VII-VI.
tămâni de ani, bazele calculelor Istoriei universale ... dacă Pseudo-D aniel
Lista împăratilor şi a regatelor nu corespunde realităţii. istori~: Belşa~
este contempo ran cu Antioh Epifanes? Ortodoxia oblif să considerăm (Dn.5,2) este fiul lui Nabonide, ultimul rege din Babilon ŞI nu fiul lw
cărţile biblice ca opera celor cărora titlurile le atribuie" 24 • Mai târziu, însă, Nabucodonosor~ el a fost asociat la tron şi nu rege în Babilon; Gubaru.
va nuanţa această a:firmaţie248 • istoric este înlocuit cu un oarecare Darius Medul (cap. 6 şi 9) pe care

2Al Antidtiaţi~ X, 128-28l;Arl reologia, XL 8,S.


,.., cf. H. Luueau, cap. "Dtuliâ" în "fntroduction a la Bible", tomul I, aplrut sub direclia lui
14
A Robert şi A FeuiUet, Paris, l 9S9, p. 696. A. M. Dubarle, a,t cit., col. 738. Pentru aceaatl listi • se vedea şi Achilie Brunet. u ""-
'
244
Pr. Prof VI. Prclipceanu şi alSii, op. cit., p. 2S6; cf. Wilson, Tlte Arllfflllic of Dania, în ,k DMIÎ6l, în "Sciences ecclesiastiquu" VII, 19SS, Montreal, p. 239-25S.
•Bibi. ond Theol. Study", 1912, p. 261-30S, care vrea si demonstrez.e el Daniel a foat " 0 P. Grelot, u liVNu Dt111ill. în "lu psaumes... ", p. 199. ,.Aramaica este la jnrnlţpţo,
drumului între aramaica de la Elefantine (sec. V î.Hr.) şi uarnaica din sec. 1-ll dHr.... ct:
redactafl în Babilon. în sec. al VI-lea.
14
' cf. A-M. Dubarle, art. "Propl,ib. Danid', în SDB t.8, Paria,
Rosenthal, DÎ6 tuaffllistuch e Fonchunc, Leyde, 1939, p. 66.
1972, col. 736. A se vedea :m Wilfrid Harrington, No,,t1dk. .. , p. SS4.
lista îmreagl la Abbe Trochon, Donid, 1882, p. 4S. . .
" 1 Montgomery , Dtutia, op. cit., p. 20 -23; H.Rowlcy, T#t• .ANIIMNC 11/d,•
w Ct: H.J.Knus, GocJ,icJw 4o 1,islorisd,krilucha, Erfonclu,111 da Al.ten TalalMnb iooa O.T.,tlfl.CIL, P· 2S2
- 256; H. Cazellea, op. cit., p. 649, nota l. . . .
M' RefomtllluM bis z,,r GdeWtllt, 19S6, p. SJ ti 90. "
3
Decretul citat de Dn. 6,27-28 (cf.3,96) este problcmattc: ştinle pe ~ le avan ~
A

241
StllrHllin ~'Mf.a tit le ,;.,,a,e, 1883, p. 293 - 294. inscripliile cuneiforme despre istoria Aşemenizilor nu adcvcnsc autenticitate a acestw
Ml Ncwman. NiM!tandt Cml,uy, febr. J 814 (articol care a apirut şi
în "Corespondent' decret. Vezi Gillea Gaide, IA lil'rc. .. , op. cit, p. 10.
CXXXV, 1U4, lp.67S~94 cu titlul "L'uupirflliDn le l'Ecrit,u• Sautli', la A M. u-t lbidem, p. 10-11.
Dumnc, 111t cil., col. 736-737.
JNT RODUCE RF
60
INTRODUCERE
- - - -- - - - - - ~ - - - -_ _ _ 61
istoria îl ignoră total : ~". Din contră, autorul este foarte la curent cu
epoca macabcană despre care ne fumi1cază date precise. "Dacă cartea
ar fi opera unui profet din secolul al Vl-lca ne-am aştepta să găsim În .func\ic .de acceptarea sau neacceptarea acestor argumente s-au
conturat mai multe ipoteze modeme.
dctali.i exacte privind faptele şi personaJcle acestei epoci. în timp ce
evenimentele viitoare n-ar fi descrise decât în tenncni vagi şi generali.
2) Pozi.ţii actuale
Or. este tocmai contrariul. Istoria secolului al VI-lea în Mesopotamia
este imprecisă şi inexactă; cea a celui de-al II-iea secol în Egipt,
Palestina şi Siria prezentată sub voalul unui limbaj enigmatic, este I) 'Ţradiţia o~~~xă consideră că autorul cărţii Daniel este profetul
şi eroul cărţii care a trait m secolul al VI-lea261 . Teologia greacă mai nouă a
riguroasă şi detaliată" .
256

nuanţat puţin afinnaţia, apropiindu-se vizibil de teoriile occidentale potrivit


• Ultima vedenie (Dn.11,3-39) relate.az.ă cu precizie istoria celor două
cărora cartea Daniel aparţine unui gen filologic, care a înflorit ulterior genu-
dinastii rivale: Seleucizii din Siria şi Lagizii din Egipt. Datele ne duc în Jui profetic, şi anume genul apocal.ipti.c. Spre deosebire de profeţie, genul
57
jurul anului 164 î. Hr . apocaliptic cuprinde doar mesaje privitoare la sîarşitul lumii şi la venirea
• Cărţile postexilice, între care Înţelepciunea lui Isus Sirab (cap.48-49) Împărăţiei lui Dwnnezeu .
262

şi Ecclesiastul nu fac aluzie la cartea Daniel. 2) Unii refuză să susţină autenticitatea danielică integrală, dar
♦ Apariţia cărţii în canonul iudaic printre Ketubim şi nu printre Ncbiim renunţă să dateze ansamblul cărţii în epoca macabeană.
atestă faptul că, era deja format canonul la apariţia cărţ.ii. 3) J.AMontgomery atribuie unui autor mai vechi (Daniel sau un
necunoscut) capitolele istorice 1-6 şi unui scriitor din epoca lui Antioh
Argumente doctrinare Epifanes capitolele profetice 7-12263 .
♦ Dezvoltarea problemelor doctrinare : anghelologia, învierea trupurilor, 4) Baumgartner, Holscher, Haller acceptă ataşarea cap. 7 primei
judecata finală şi sancţiunile veşnice aparţin literaturii apocaliptice care părţi şi datează această parte din sec. III-IV.

se dezvoltă începând cu secolul al IV-iea . 5) Riessler face din Daniel autorul secţiunii profetice, dar crede că
relatările istorice sunt mult mai recente.
• Mesajul scrierilor profetice se adresează contemporanilor profetului, ori
6) Mulţi comentatori (NikeL Gottsberger, Lagrange) preferă să lase
cartea Daniel nu are nici un mesaj pentru oamenii secolului al VI-lca.
nedeterminate elementele care ar indica compunerea cărţii în sec. al III-iea
Apoi, profeţiile Vechiulu.i Testament sunt imprecise şi evazive, în timp
sau al Ii-lea.
ce în cartea Daniel abundă date şi nume foarte exacte. 7) Jllllker restrânge adaosurile autorului macabean la vedeniile din
264
cap. 10-12, celelalte capitole fiind opera unui scriitor din epoca ~ .
* 8) H. Cazelles afinnă:"Daniel nu poate fi autorul întregu opere,
după cum reiese din ansamblul argumentelor aduse ~ favoarea ~ri~ ~
Prin unnare, zic susţinătorii acestor argumente, "swna lor este le- recente... deci opera întreagă în starea actuală ~ebwe să fie ~tnbw~ unw
gată de faptul incontestabil al unităţii de autor, ne obligă a vedea în cartea scriitor din epoca Macabeilor"265 • P.Grelot chiar dacă vede m Damel un
Daniel o scriere din epoca macabeană. .. adică între 167 şi 164 ... "258 , flicută personaj fictiv2 66 , consideră cartea "o scriere pseudoepig~că ~torată
de un membru al sectei hasidimilor (= pioşilor}259 . unuia sau mai multor autori posteriori, sîarşitul cap. 11 marcand onzontul
Pe lângă comentatorii amintiţi, ajung la această concluzie foarte
mulµ comentatori din zilele noastre2ro. 141 Pr. prof. VI. Prelipceanu şi alţii, op. cit., p. 256- 57. . • . .
261 Damianou Ath. Doikou, Sinoptiky Euagogy stym Palau, Du,tl,iky, Tesal0111c, 1980, cap.
255 Daniil, p. 420. 1969 41-68
Cf. H.Rowley, Dt,ri,,. tl,e Meâ IIIUl tl,e fo,u World Empue ÎII tl,e Boolr of D.-. 261 H. Sahlin, Anliocluu IV Epq,hana 11nd J,uhu Makkabelu, în ST, • p. .·
Cardiff: 1935; vezi ti în RB, 1936, p. 130 şi H. Cazelles, p. 650, nou 1. 264 Untenuchungen ilber Lilerlll'ische 11,ul Eugetische ProblaM da &,cita Dtu,ul, Bonn,
2" W. Harrington, op. cit., p. 554-555. 1932, p. 45. . · 420
257
P. Orelot, IA me. .., ort cit., p. 199. m Cap. "Le livre. .. op. cit., p. 651; cf. H. H. Rowl~y, Tlt~ Un,ty... op.?'-•P·8· "Daci Daniel în
251
w. Hanington, op. cit., p. 155. Aceeaşi plrere o '".,;.., "-i în Louis Hartman ŞI A. Di Lelia, op. cd., P· ·
166 poate fi
i,,lbidem. _ . . .. Y • • • literari. legendari, ou
aceste povestiri reprezint! o figuri astoncă sau o creape . __ , .. tr ob,·~
28
determinat cu siguran•" ,lIW'-<>_._ compo2.1ţle · da'1ci, ab sen••
· · 1u .- unei gen ........ogu,. con ar. . _ _.
H.H.Rowley, Tie u,,;,, of tlteBookof D1111iel., 1950, in ''Heb. Un. Coll.Anniver1ary .... . d' D · 1 ei colegu sli cucenuca ,......
Publicalion•, I. 1952, p. 233-273, fi reluat în •Tl,e Sentllfl of tJ,e Lord od,er &•1111", iului, oferă probabilitatea sugestiei ci personaJele an arue r
1952, ed. • D-a aplrutl în 1965, p. 249-280. P. Orelot, în "u livre u Dllllid', in legendari".
"Cahier& Evangiles" nr. 79, p. 12 vorbe,te de Daniel ca personaj fictiv.
61 INTRODUCERE
INTRODUCERE
63
istoric al ultimului colector de ansamblu" 26 7, pe care 1~1 .
căderea lui Antioh Epifanes (11 ,39-12 ,3). "Cwn istoria a stSI~ează . după P
articulare. El presupune un context delimitat atât pe pi
· · · li ·
.. .
an politic şi cultural,
bine cunoscută din cărţile Macabcilor am putea am·bw· ce e epoci este cât şi geo grafi c, econorruc ş1 re gios. Dwnnezeu nu se dreseaz.ă.
1
. acestui din
tex1. o da~ destul de precisă, vara sau toamna anului 164 11268 H unnă
nieră vagă poporului Său, intenţiile sale sunt totdea~ . ~tr~ ma-
pe. rsoane1 1concrete în timpuri şi locuri date273 • Profeţii „su:ecise .şi_~~
Asmussen· a reluat argumentarea ostilă datei macabeene a c;ă$_ans-Georg
69
. l r „214 angaJaţi tn isto-
na seco u u1 o .
în ceea ce priveşte cartea Daniel , problema autorul · li .
• mai uşor. având în vedere că •
literatura profetică din timpul şi· wd sed epăxp ~ ŞI
e u exilul
babilo01c a cur10scut o schimbare faţă de cea anterioară 27 s Da~x , .·
Din cele expuse până aici este clar şi fără echivoc că acest · . · 1,,4 lllalllte de
exiJ se accentua demrutatea regală ş1 descendenţa davidică a lui M .
mente, atât cele pro cât şi cele contra, sunt mai mult sau mai putin 1 e ~~-
. oo·1ect1~~-
· Da că _pentru unn·· un argument este foarte elocvent p.u P 3UZ1bile începând cu profetul Daniel, ~ se încheiase, pentru Israe~ din=
şi şi inatacabi regală, se unnărea restaurarea lw Israel prin restaurarea teocraţiei cu
pentru altu acelaşi argument nu are o valoare constrângătoare N • I, puterea şi sub conducerea unui Mesia transcendent Era deci O schimb~ 0
,-~r+ii D • ~ . emenţio-
~ea ~tu ame1 mtre profeţ:I m Textul masoretic şi în unele cărţi ale Ve-
A •

trecere, de la un fel de literatură la alta, care se reflectă foarte bine în ~ea


chiulw Testament nu sunt argumente indubitabile în negarea orioinii elani Daniel . Vom_v~dea ~hiar o delimitar~ netă a conţinutului cărţii (Cap.I~
lice a cărţii. O"".... e-
aparţin genulw d1dacuc; cap.7-12 aparţin genului apocaliptic.).
Plecând de la premiza că partea I a fost scrisă în aramaică şi cea
3. Poziţia noastră de-a doua în ebraică, şi de la descrierea a două realităţi istorice, cea din sec.
al VI-lea şi cea din sec.al II-lea, vom afirma că prima parte îl are drept autor
. . Am ~ticipat deja că bilingvismul şi etapele compoziţiei cărţii nu pe Daniel însuşi, profetul şi eroul relatărilor din partea respectivă, iar cea
de-a doua parte s-a fixat în scris în epoca macabeană (asideană}27 , parte
6
ne mdică un smgur autor şi o singură dată. Problema care se cere a fi solu-
ţionată este, pe de o parte, identificarea "autorilor" şi, pe de altă parte, de a care-şi are originea tot la Daniel, dar circulând separat, poate chiar oral, a
demonstra în ce măsură cartea îşi are originea în Daniel. fost adunată de un "colector" care a trăit în această r,:noadă şi care a tlcut
unele corecturi şi adaosuri la moştenirea danielică ." Autorul cărţii a fost
27
Scrierea pe care o avem astăzi nu este opera unui singur om; ea nu
a fost compusă la o singură dată, ca o carte care ar ieşi astăzi în librărie; ea. bilingv" . Acesta putea fi chiar un iudeu din gruparea basidimilor. Sigur că
278

este "fructul colaborării martorului trimis de Dumnezeu în Israel la un mo- partea a doua este de origine asideană. Ea trebuie că a fost fixată în scris,
ment al istoriei şi a comunităţii care a primit mesajul şi a continuat munca aşa cum o avem astăzi, spre anul 165, ""m orice caz, înaintea morţii 1~ An-
sa',21°. La baza scrierii stau profeţiile şi relatările profetului la care continua- tioh Epifanes, după cum ne indică textul 11, 45" • Ipoteza Dani~
279
~<k:~
torii profetului reiau şi dezvoltă opera sa, adăugând glose şi terminând mun- este confirmată de manuscrisele de la Qumrân care au văzut lwmna zilei m
271
ca redacţională ."La punctul de plecare al lucrării stă una sau mai multe sânul comunităţii esenienilor.Un ultim comentariu asupra cărţii Daniel, ce
declaraţii ale profetului. Apoi, purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, sau 273
R.M.-Achard, op.dt. p. 19.
unul dintre ucenicii lui, gru~ câteva profeţii tratând acelaşi subiect şi 174
Ibidem. .
datând din aceeaşi epocă" 2 . Cuvântul profetic răspunde la circumstante 175
Cf. O. A Barrois, The Face of Cbrist ln the Old Testament, St. Vladimir's Semmary
Press, 1974, p.123. ·en,a cu
276
Numele asideeniloc vine de la grecescul rAau>aUK care la rândul lui esle tramen_~
2'1 u liwe ... op. cil., p.207-208. vântului aramaic hasidaya ""pioşii, despre care vor~e_te,:rtu11M.l, l: "~:'"probabil
4
241 Ibidem. Într-o altl lucrare (art. "Danid", în "Catholicisme" llI, Paris, 1952, p. 452) a con-
din Israel ti care plzcau Legea". Asidecnii s-au ccmtmut m gna~ uu partiit p. lS p
cis: '1ntre 8 decembrie 167 (IMac. 1,54) şi 25 decembrie 164 (1 Mac. 4,52) sau cel wziu
vara anului 163 (data extremi a morţii lui Antioh)". .
când Ierusalimul a căzut În miinile grecilor. (cf. M. Delc~, u.::::;;;/ de
~bel, Le /iyra da Maccabeo, Paris, 1949, ~- 130). Aceşti bas• . -o în luptl ii s-au
Daniel,
JM DIIIIUI: Propl,111 oder F4bdl• . Ei.lu lustorudl-KriliscJee ,uuJ liluM - hutoriscl,•
mţele!'/li (11,35) au pArisit gruparea Macabeilor, dupi_ ~- •~ sus11:. Aceastl gniparo
UtfU'lflld,IUII, Heide, 1981. constituit într-o adevărat! seci.I din care s-au nlscut Faru~• fl Esendostin&P sl usstruias-
no R.obert Martin-Acbard, În lntroducUon general, capitol în AIICim TauurunJ -I: La 11e identifica cu "cel care cunosc pe Dumnezeu" (11.32), oei care sum
proplliuut la ,i,.,. proplutiqua, Paru, 1985, p. 18. .
277 ci pe oameni (11,33). . dcotJ orali sau scrisl" cf. P.
111
Delpre f«marca altor clrţi profetice, a se vedea: J. Vamcylen. D11 Propl,iU ~~ i "Relatlrilc didactice au putut avea înainte o exist~ mdcpen
/'Ap«wi,pri9•e, Paris, voi. l, 1977, voi. 11, 1978; B. Renaud, Li, forlfUIIUJII dii livr~ tU Gtelot, Le livre. .. op. cil., p. 207-208. ....__w M'nneapolis, 1993 p. 26.
Mdk, Paru, 1977. W. Zimmerli, Prt>CllunMio11 propl,difw 6! reinUrJ'rdatuHI· 271
J.Collina, DIUliel: A Commentary on tlae Bookof.,.._.,
1
279
1'NttliliM, • T1t"°"1f;. "'1,u l'A. T., LectioDivina, 108, Puit, 1982, p.79-109. . M. Delcor, Le livre. .. op. cil., p. 15. ·
m Ibidem
64 INTRODUCERE
INTRODUCERE

s-a bucurat de aprecierea unanimă a bibliciştilor occidentali 280 , cel al lui J. impărăţie pe pămdnt: ea va fi mai teribilă decât toate împdrlJţiile care au
Collins ajunge la mmătoarea concluzie: cap.2-6 au fost scrise în aramaică existat până atunci..." (cap.12,10-12)283 •
mult timp înainte~ cap.7 scris în aramaică în timpul persecuţiei, dar inspirân- Istoricul Iosif Flaviu a remarcat întreaga carte Daniel pentru a
du-se din cap.2~ cap.8-12 scrise în limba tradiţională a căiţilor sfinte într-o evoca acţiunea "profetului Daniel" în timpul robiei babilonice284, deşi este
perioadă nedeterminată. conştient că anumite texte se referă la vremea lui Antioh Epifanes285 • Este
Noi considerăm că această ipoteză lămureşte foarte bine atât scri- clar că Iosif Flaviu inaugurează teoria despre cele patru imperii (Dn. 2 şi
erea cărţii în două limbi, cât şi aşa-zisele nepotriviri istorice care se degajă 7),care va fi, la apologeţii evrei şi creştini, argumentul principal folosit
din carte. I I
pentru argumentarea profeţiilor.
Fără a intra în detalii, după cum am amintit deja, menţionăm că şi
"Talmudul babilonian" aminteşte de Daniel şi cei trei tineri (Dn.l) în mai
multe tratate: Sanhedrin 11,147: 93b; H11llin 1,6: 24a Apoi cei trei tineri în
IX. CARTEA DANIEL ÎN IUDAISM cuptor apar în Nezikin 14,144: 93a, Fiul Omului din Dn. 7,13, comparat cu
Mesia care triumfă din Za.9,9 apare în Nedkin 11,176: 98b; piatra care
loveşte şi distruge statuia compozită (Dn.2,34 ), împărăţia care se va instaura

Autorul cărţii Macabei scrisă în ebraică între anii 134-100, apoi pe pământ (Dn 7,23), adică Roma, apare în Aboda ura 1,2: la
tradusă în greacă, cunoaşte cartea Daniel, privind-o ca profetică şi o fo- Profeţia cu cele 70 de săptămâni Illl se găseşte. Apare, în schimb,
loseşte pentru descrierea profanării Templului din decembri~ 167. Expresia profeţia cu soarta drepţilor şi a păcătoşilor (Dn.12,2) în tradiţia lăsată de
folosită în lM 1,54, bdelyma erimoseos, coincide celei din vechea versiune şcoala Shammai, în Rosh ha-Sha,raJ, l,15:17a şi Dn.12,3 în Baba .Batl,ra
greacă a cărţii Daniel 11,31 şi cu tex'tul din 9,27 (LXX) care este puţin l,9:8b. Credinţa în pedepsirea şi rasplătirea celor morţi apare chiar mai de-
diferită.
vreme în cartea apocrifă "Psalmii lui Solomon" 286, scrisă la Ierusalim între
Este clar că Daniel era privită ca o carte sacră, iar exemplul celor anii 75 şi 48. Aceasta arată că autorul psalmilor a găsit la Daniel 12,1- 4
trei tineri în cuptorul de foc şi Daniel în groapa cu lei au servit drept imbold tema despre învierea morţilor. În această perspectivă, învierea drepţilor face
martirilor din perioada Ma.cabeilor. parte dintre credinlele admise în timpul Mântuitorului.
I Alte fragmente din Daniel găsim în: Cdrţile sibiline IlI,397(Dn. 7,
Între documentele descoperite la Qumrân avem câteva fragmente I
7.20); ÎniJ/ţarea lui Moise,Vl,l(Dn.ll,2l) ;Te.stamenbd celor 12 Patriarhi,
din cartea Daniel, ceea ce dovedeşte continuitatea religioasă între mediul
Ruben 1 (Do.IO, 2-3), Levi 5 (Dn.12,1), Levi 15 (Dn.9,27); Apocalipso IMi
asideenilor unde s-a constituit opera pe care o avem astăzi, şi gruparea ese- I Baruh 28,1 (Dn. 9, 25-27) şi altele.
nienilor ~ au Brut dovada unui zel şi ataşament deosebit faţă de cultul de I

la Templu din secolul al Il-lea î. Hr. Un text foarte lacunar conţine .expresia
• ... în cartea lui Daniel profetul" 281 , iar textul Dn._9,25 _despre "C~~~s ,Cel-
Vmit" este citat ca 1lcând parte din Scriptură alături de Is.61,1 m Legen- 11
)
·1
2112
da eb nuc • i a lw· Mekhisedec" - . .x • IV X. RECEPTAREA CĂRŢII DANIEL ÎN CREŞTINISM
De asemenea, profeµa cu cele patru ~egate este Aettaia m cartea
Ezdra apărută, se pare, spre sfărşitul secolulw I d. Hr.,_ mn:-<> e~ă f~ar:re
aproape de cea în care s-a fixat lista cărţilor sfinte ale 1udaismulw rab~1c. a) Danid în Noul Testamertt
Iată un fragment din vedenia cu vulturul şi leul (cap.11-12), care anunţă ms~
taurarea imperiului roman şi venirea lui Mesia: "lată interpretarea aceste,
Fără un efort prea mare ne putem da seama că Daniel este folosit
vedenii pe care ai vdzut-o. Vulturul pe care_I-oi ~ăzut urcând I~ c:er esfe ~~ în Noul Testament, în Evanghelii, în Epistolele Sf. Iacov, în Epistola cAtre
"'-lea 1·mnPriu care a ar>Arut în vedenia lui Damei, fratele tlJu, dar n~ 1.
Ar· r- 'Y""
fost interpretată, cum o interpretez eu acum. laJă, vm · ·t • care se va 1v1 o
ZI e m w Ibidem, p.1451.
_. Anlicltitilli uullliu, X. 128-281.
w Ibidem, X. 276.
*Vm recamatlcutidc PierreOrelotinRB:2(19 95),p. 278--290.
* Ibidem. p. 953-992. 1n special Ps.3,12, p. 960: " ~ elto soarta plcitofilor pemru Vet-
nicie. Dar oei care cred în Domnul vor învia pentru viaţi YefDÎCI fi viata lor, în lumina
lSl 4 Q Ul 1n "Q,,,,t,"' Owe r, t I, p. 54. Dormului, nu va avea sflrşit" .
m u Jlibl6 Ecrib /IIUn01071UIIIIWO, Paria, 1987, p. 429.
INTRODUCERE
- - - - -- ~ = ~ --INTR
__.::...:.O=-D=-U=-C:.:E:.:.RE=---------- 67
Evrei (m versiunea Teodotion) şi în Apocalipsă (care se pare că foto t
atât versiunea Teodotion cât şi Septuaginta). Constatăm însă că fi l ~ş e dinţă dimpreună cu Fariseii timpului său. Cuvântul folosit (anastasis) în
1w· Dam·c1 se 1muteazA
- ·
la un nwnăr restrâns de pasaje.
o os1rea discuţiile lui Iisus cu Saducheii (Mc.12, 18.23 şi locurile paralele; cf.In.
5,29; 11,24) corespunde verbului folosit în Septuaginta anastesontai, cât şi
. Textul _din Dn. 7, 1~:"Am pri~it _în vedenia din noapte şi iată pe norii
formei mai literare exegerthesontai, folosit în Teodotion. Cele două meta-
~rulu_i venea c~eva ca F1~ Omu~m ş1 El a înaintat până la Cel vechi de fore "ivire, ieşire" şi "deşteptare" sunt folosite în Noul Testament292 •
zile, ş~ a fost dus_ m _faţa ~m apare m două variante în Noul Testament Ast- Am putea releva şi alte aluzii la cartea Daniel. În Evr.11,33-34
1
fel, F1~ Omulw vme cu (un) norii cerului" (T.M. ,Teodotion) în Mc. când se vorbeşte despre puterea credinţei se face aluzie la puterea credinţei
14,~2 ŞI Apoc.1,7: sau "pe ('al) norii cerului" (Septuaginta, Peşita, Codex profetului Daniel şi a prietenilor lui care "prin credinţii au biruit impăraţii
Q) m Mt.24,30 ŞI 26,64~ Apoc.14,14; la care se adaugă variantele secun- ... , au stins puterea focului .. . "(cf.Dn.3,23-27). Aici însă, cele două versiuni
dare: Mc.13,26d şi 14,62c şi varianta particulară (sv) întâlnită în Mc 13 26 greceşti folosesc o expresie diferită pentru a evoca acţiwiea îngerului.
şi Le 21 ,27 287 • • ,
Citim, de asemenea, în v.33, că ei "au astupat gurile leilor' (ephruan
. Re~~rin~ c~ară la ~aniel pe care o găsim în Mt. 24, 15 nu este uşor stomata leonton), expresie folosită în Dn.6,22 Teodotion pentru a descrie
de exphcat . Ad~ când veţi vedea ur&:iunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel acţiunea îngerului (enephraxe ta stomata ton leonton).
proorocul, stand m locul cel sfănt... ". Menţionarea "locului sfănt" ignorat de Mult mai multe aluzii la texte din cartea Daniel găsim în cartea
!"f~-1~, l~ este o reminiscenţă din Dn. 9,27 288
• Urmele unei anumite exegeze Apocalipsei, în care tema "urâciunea pustiirii" este legată de tema anti-
mtalnim m cele două paralele ale predicii eshatologice a Mântuitorului con- hrist. Aluziile depind de cele două versiuni greceşti folosite în egală măsură
semnate de Matei (24, 1-31) şi Marcu (13 ,1-23)289 • Într-unul din cazuri în acea epocă de către iudeii elenişti293 .
apare~ şi nwnele ~rofetului Daniel (Mt..24 ,15)290 • Un fragment etiopian Figura impunătoare a Fiului Omului (Dn.7,13) este descrisă,
care conţme comentanul Sf. Ipolit la Mt24 redă o tradiţie, probabil iudeo- începând cu prezentarea inaugurală a mesajului Apocalipsei în 1, 7, cu
creştină, potrivit căreia evenimentele din timpul lui Caligula (37-41) diferite trăsături simbolice provenind din diverse pasaje ale cărţii (Apoc.
constituie împlinirea profeţiei danielice despre "urâciunea pustiirii". De 1,13-15; cf.Dn.7,13; 10,5; 7,9 şi 10,6). Profetul creştin a citit cu mare
f~t, ~uie remarcată o relaţie strânsă între Daniel şi cuvântările apocalip- atenţie cartea Daniel, ca de fapt şi alte cărţi din Vechiul Testament, în
uce din Evangheliile sinoptice, in care se reia tema despre distrugerea Tem- special cartea lczechiel. Lui Daniel însă i se datorea71i descrierea războiului
plului şi a cetăţii (Mt.24, 1-3; Mc.1A3, 1-4; Lc.20,5-7), ca o împlinire a profe- din cer, în care annata lui Dwnnezeu îl are pe arhanghelul Mihail drept
ţiei celor 70 de săptămâni de ani. In Noul Testament însă nu găsim explicit căpetenie (Apoc.12, 7; cf.Dn.10, 13 şi 12,1). De asemenea, ca în cartea

că Dn. 9,24-27 s-ar aplica la Iisus din Nazaret: prin Iisus se realizeaz.ă pro- Daniel, vizionarul creştin contemplă în cer cetele celor morţi pentru
misiunile vechi testamentare (deja), dar, întrucât multe din aceste texte credinţă care se înfăţişeaz.ă înaintea tronului Celui Prea înalt pentru a fi
amintesc de calamităţi eshatologice, realizarea lor finală s-ar împlini la a supuşi Judecăţii finale (Apoc.19,4; cf.Dn. 7,22). Sub acest raport, nu este o

doua Sa venire291 . Mulţi însă dintre creştini, datorită faptului că între anii întâmplare că printre oamenii credinţei, cărora Epistola citre Evrei (11,33-
66-70 războiul era însoţit de calamităţi, au văzut în acestea semnele 34) le aduce elogii, sunt şi Daniel, care a fost aruncat în groapa cu lei (Dn.6)
şi cei trei tineri în cuptorul de foc arzând (Dn.3), care "au astupat gurile
sîarşitului, realizându-se astfel Dn.9,26-27. Contrar însă acestor păreri, noi
considerăm că Dn. 9,24-27 comportă o diversiune eshatologică.
leilor, au stins puterea focului ... " (Evr. ll,33c-34a). Credincioşia şi
În ceea ce priveşte învierea morţilor din Dn.12,2 este perceptibil fidelitatea lor până la eroism este un exemplu concret pe care-l vor unna
în toate locurile din Noul Testament unde este supusă discuţiei această pro- martirii primelor secole creştine, care în diferite circumstanţe au avut de
blemă. De altfel, era o credinţă familiară că Iisus împărtăşea această ere-
escaladat aproape aceleaşi încercări, Daniel oferind în acest sens o bună­
lecţie de speranţă.
Fără a merge până la confruntarea cu puterea totalitarii, analogă
217 Faptul el în Lc.21 ,27 apare ev fi singularul denotl probabil influenJ.a teofaniilor din atitudinii adoptate de Anhioh Epifanes, credicioşii pot ajwige în circumstan-
Vechiul Testament unde HDomnul vine 1ntr-un nor" (Ex.34,S; Lev. 16,2; Num.11,25).
ţe asemănătoare tinerilor evrei, care ajunşi în mediul babilonian , au apărat
A 1e vedea M . Lagrange, t„ongiu selon sainl More, Paria, 1923, p. 346.
,_ M. Lagrange . t„angiluelon sainl Mlllhial, Paris, 1923, p. 461. credinţa într-un singur Dwnnezeu. Tinerii iudei, deşi se iniţiară în limba şi
• Cazul Sf. Luca este diferit de a celor doi Evanghelişti.
1t0 A se vedea în acat sen.a studiile: R. T . Beclcwith, The SigniflCllllll of the Calendar', în 291
De aici reiese faptul ci ambele versiuni greceşti ale cirţii Dlllllcl erau considerate ca „Scrip-
R.Q 10(31:1980), p.167-202, şi Doni,d 9 ,uu/ the Dau of Ma1iah'1 Coming, în RQ. IO turi" de cltre autorii Noului Testament.
(40:1981). p. 521-542. 291
cf. P.Orelot. La venimu 1recq11u tk Danis, art.cil în Bi.47, 1966, p.389.
2'I Este vorba despre acel "deja" fÎ "nu inel".
INTRODUCERE
E
__o_n_u_c_E_R___
- - -~ - - - - - -~ =INTR ___ ___ _ ,,

cultura babiloniană, devenin d mult . .


n ~te~epµ !or caldeen i, ţin cu De asemen ea, trebuie să ţinem seama de faptul că un autor creştin a
A •

tărie la credinţa, practici le reli .oase si:peno


~ci este meritul lor: primesc el~men t ş co_n ~ep!_ia llldaicâ ~upra lumii. Şi luat un text biblic scris de un predecesor. În acest context, unii au propus
existenţa unei cotecţii de texte biblice din Vechiul Testam
ent în uz la primii
m~mpa tibil cu mediul lor de viaţă şie =t.I~ e !11tr-':1° m~u nou care
este
ul va- creştini , colecţie nwnită "Testim onia" şi care ar fi văzut lumina zilei în
lorilor lor native. ara a pierde din esenfi.al
de existenţa
Biserica primară imediat după întemei erea ei • Alţii, vorbesc
296

re~ş~ la curteaA babiloniană a fost credinţa în


297

Dumn eze~~~~: . d: a mai multor "mici. antologii ", alcâtuite în jurul unor teme • În tot cazul,
este
aramaică a
lecţia ultimă a
cărţii
î i
Jo ~~
~
antei.
peSle mtreaga istorie wnană. Aceasta
a~st sens relatâril e istorice din partea
este dificilă determinarea, cu exactitate, cu ajutorul unor fragmen te dever-
sete clanielice, textul de bază la care un anwnit Sf. Părinte a recurs. Mult
Biseric a lui Hristos ~=~e !!~b1 htat~ . în . istoria prezentă, în care
mai uşoară este munca în cazul acelor Sf. Părinţi care au făcut comenta riul
w

întregii cărţi Daniel, cum este cazul Sf. Ipolit, Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf.
"poporul sfinţilor Celui Preaî na1;? 1f!t l~ Dumnez eu, concr~tizat în Chirii al Ierusalimului.
popor: el va fi chemat în virtu . u . sm~ nu est~ excl~ din acest Originile exegezei creştine sunt învăluite de mister. Fără îndoială,
mediato rul Noului Legământ car tea pnmulw legâmânt, Hristos fiind
că începân d cu primele zile ale creştinismului mesage rii
învierii lui Hristos
e uneşte acest popor cu Dumnez eu
Sub acest raport A ar Sf ·
entale ale s-au folosit în predica şi învăţătura lor de Scrierile sfinte. Lectura patristică
r!Srt-ii Da . I T tul poc •psa .Ioan reia temele fundam
~,... . me · 0 converg e spre O criză finală în . . . . a cărţii Daniel, deşi a unnat calea deschisă de Noul Testame nt. a abandon at
O~uJu1, repreze ntare primitivă a "popor ului sfânt'~ e imagm~ a Fiul?• progres iv versiun ea Septuagi.ntei pentru a utiliza versiun ea Teodotion. Sf
Hristos cel înviat, stă ul . . . , se concretizează m Iustin cunoştea cele două versiuni : în "Dialog cu Tryfon" (XXl,2-7) citează
acum, El îmn~...xt eşte "pâ ă
A

pan 1stone1.SăDe
Dumnezeu va pune pe to,, vra1maş11 1. sub picioarele Sale
# • w. .. JXUat
; vră ·
n ce
/ Dn. 7,9-28 întrwa variantă aproape de Teodotion. Dar în aceeaşi carte, în
. ş
drn urmă va fi nimicit " (I Cor.15 ,25-26) · Istona · l .. ~mOf!' c~I XIV,8 şi CXX,4 citatul Dn. 7,13 este reprodus din memori e (Hristos apare
umu se scurge m direcpa
ultimul • . "deasupra norilor") mai aproape de Septuaginta. La sîarşitul secolulu i
w răz~i : Dn.?,23 -27 cf.2,44- 45, după care "regatul şi stă ânirea i .făcute din memori e. Astfel,
::t~~( ;~f;~~ r de sub ceruri se vor da poporului sfinţilor c~ui Pre!-
întâi şi în secolul al Ii-lea citatele şi aluziile sunt
w •

primul prima sa Epistol l către Corinteni2 • Dacă aceasUi epistolă se


98

distinge prin numărul mare al citatelor din Vechiul Testam ent, locul pe care
în
b) Daniel la Sf. Părinţi îl ocupă care a făcut referiri în scrierile sale este Sf. Ckmen t al. Romei299
Daniel este derizoriu. În afară de 300
câteva referiri inevitab ile la Dn.3 ,

epistola face aluzii vagi la Dn.7, 10


Este ~~ent că în zilele noastre nu avem toate scrierile Sf. Părinţi

Didabia celor 12 apostoli, descoperită în a doua jumătate a


m. forma lor_ onginală. Studier ea citatelo r luate din Daniel de către părintii
A

secolului al XIX-lea , (a văzut lwni.na zilei în prima jumătate a secolulu i al


301

pnmelo r trei ~Ie_ne-~ ~nnis să constatăm că acestea (citatele) au fost II-lea ), nu foloseşte e>..1>1icit nici un text din Daniel, ci doar în ultimul
302

~ de rare ~1 A~ puţm sistematice ~i ~onforme cu original ul. Lucru uşor


capitol, rezervat eshatologiei, se fac diferite aluzii, în special la Dn 11 şi 12.
de m~eles. Mai m~ pentru că este dificil să ne imagin ăm că un scriitor a
~ t • ~ sau_ CUI3Jul ~ verifice textele Vechiului Testam ent şi să Ie redea
i ai acestei idei
lnlocma i. Apoi, probabi l că nu top scriitori i creştini adunate într-un c[ Hatch E., Euays iii Bib/icaJ Greek, Oxford, 1889, p. 203; Alp suspnltor
296
au avut
P""l's U••
volum toate -~erile vechi-te stament are. Sau chiar dacă le-au avut, utiliza- sunt: J. Rendel-HarTis, Tatinton ia 2 voi., Cambridg e, 1916-192 0; E.E.Ellis,
ll dlUu 14
of dle Oul Tattunen t, Edinburg.1957, p. 98-107 şi P. Prigent, La TaluluHu
rea l?rA era dificilă deoarece aceste texte erau adesea recopiate294pe papyrus uri dtri.slÎlln islM ptimÎlif. L 'Epilre tk Ba,na/M 1-XYJ d ~o SOllrc:o (=Etudt1s Bibliqua ).

lungi,A m general, de ~ ~ ~ zece metri, sau chiar295mai lungi . Ori consul-


, 1986,
Paris, 1961, p.16-28.apud R.Bodenm ann, NtwSIIIIC#l d'1111e Ex4ae, TObingen
~ m v~rea folos1ru unw fragmen t era dificilă , fapt ce a dus la citarea 297
p.37.
L.W.Barnard,St,ulu.s ;,, the Apostolic Fa1hen and tl,ar B«:k6r<HUUI.
Oxford, 1963,
dinmem one. l lllt#l ua.
p. 109-135; Idem, The Tatimoni um concanin g tl,e StoM;,, 11,e New tGtallNn
tir• Epistk o/Bornab tu, in "Studia Evanghelica J", 1964, p. 306-313 ti alţii .
de domnie ai
2111
Aceastl epistoll este datată, în general, în anii 96-98 d. Hr., ultimii ani
.,. ~ ~ f " j l sec. al II-iea fi începutul sec. al IV-iea ruloul (papyrusu
l) a fost înlocuit cu împiratul ui Domiµan. Cf. PSB. vol 1, p. 41.
o.;uucX-u . 2'9 cf. 45,7 ti 59,3 (cf. PSB voi 1, p. 69 tip. 70).
:m "Trebuia derulat latc:raJ -111 fa,. · · · 100
34, 6 (c[ PSB voi. l , p.64).
Lucru . . • ,-_ sa fi era dificd a se trece de la o parte a textului Ja cealalti.
~ incomod fi trebuia tmut (papyrusul n. n.) in doui mâini: ceea ce nu penmt
· ea a '°1 J. Quasten, IniliatiDn am: Pera ,k l'Eglu-, vol 1, Paris, 1955, p.371-u .
lua ~......., cum ae va face · tirz · "
•· 620. Paria, 1974 (ed. ~-a). ;~1 :.r. A Labane, Hiuoir, '6. liwe (în col. "Que 11111-je", Joi Ibidem, p. 44.
70
INTRODUCERE

- - - - - - - - - - - -INTRODUCERE
- -~ - - - - - - - - -~ = 71

Totdeauna când vorbeşte despre "ultimile zile" Did h. afi .


tea se va · " ' a •a lf11lă că wnaiuta-
. ~gaJa &t~ 't11V nup<umv 'tllc;; &)1ctµa.cna.c;;"Jo3 în cursul că Acesta pe Care Scripturile îl arată că, după răstignire, va veni iarăşi plin de
re13 mulţi vor sucomba (<nca.v6a)..tcr-O„crov"ta.t 1toÂ.Â.o{) . s1avă" , deoarece "Hristos acesta este judecătorul tuturor celor vii şi celor
310
. -
persevera, în final, vor fi rnântuiţ.i Ori A iar cei care vor
• • ,
rti"31 I .
mo.'"'
fericirii celor drepţi se bazează ' m m~sm,_ tem? w 1e~ judecăţi şi a
zi
A ~
elani .
etică a
. . ~
·
:mea
Damei. D1dab1a se mcheie cu vi-
Fiulw Omulm venind pe norii cerului" înconiurat de
La începutul secolului al III-iea, literatura patristică se îmbogăţeşte
cu noi scrieri, care acordă trecutului o mai mare importanţă şi mult mai
mgen . , ci sistematice decât cele anterioare, deoarece vicisitudinile vremii impuneau
acest lucru, născându-se astfel literatura apologetică.
• _Sf. l~stin M_~rtirul şi Filozoful, "una dintre cele mai nobile _
sonahtăp ale literaturii vechi creştine"304 • ~r Sf. Părinţi folosesc profeţiile mesianice danielice în scop apologe-
textele 2 34 şi 7 9-28.Jos l A .' a recurs la cartea Damei, folosmd tic, misionar şi moral-duhovnicesc, evidenţiindu-se îndeosebi prin interpre-
, '. m ucrarea sa Dialog cu Tryfon. ·
tarea sensului spiritual al vedeniilor şi simbolurilor prezentate de autorul
dD
A
1
~~fi foloseşte t~x"tu.l Dn2,34 în sens hristologic: "Oare atunci cărţii. În acest scop, unii Sf.Părinţi ca Sf.lpolit' 12 , Sf.Ioan Hrisostom313 , Fer.
can _a rue 21 ce că Cel ce pnmeşte împărăţia cea veşnică este «ca un fiu al Ieronim
314
şi Teodoret al Cyrului315 au făcut comentarii la întreaga carte
Omulw» (Dn._7, l~-14) nu face aluzie tot la acest lucru? Căci a zice: «Ca un Daniel, alţii ca: Tertulian316, Clement Alexandrinul317 , OrigenJ 18, Sf.fustin
fiu al Om~w►►, mseamnă că acesta s-a arătat şi a fost om, dar cu toate Martirul şi Filosoful319 , Sf.Atanasie cel Mare320, Sf.Irineu, Iuliu Africa-
a~stea ~u ~ că el a fost din sămânţă omenească tt306, deoarece El a nul321, Sf.Ciprian, Sf.I.Casian322, Eusebiu al Cesareiim şi alţii324 foloses; în
existat din veşmc1e.
expunerile lor apologetice, sateriologice şi eclesiologice doar anumite texte
.·Sf. Ius~ ~ ~dar, _naşterea din Fecioară, dar se preocupă şi din cartea Daniel, în special pe cele mesianice.
de_preexistenţa lw Hristos şi 1dent1tatea Logosului cu Dwnnezeu. Iustin stă- Sf. Ipolit al Romei este primul care a exploatat cu înaedere cartea
rwe ~J>1'.'1
celor _do~ v~niri ~e lui Hristos: una în trup omenesc şi alta la Daniel, atât în Comentariul său apărut între anii 202-204, la începutul carie-
~ l Ş1, ~c1 cand zice ca El este <( piatră tăiată fără mâini omeneşti » rei sale exegetice, cât şi în tratatul intitulat De Antechristo, apărut în jurul
strtga acelaşi lucru, în taină" 307 . anului 200 d.Hr. 325 . La el găsim pentru prima dată în literatura creştină, care
În cap.31, Sf. Iustin ne dă cel mai lung citat din Daniel atunci când ne este cunoscută, un comentariu la întreaga carte Daniel. Sf. Ipolit ne oferă
afinnă că Dn.? , 13 se referă la a doua venire a lui Hristos. El aminteşte în- acest comentariu ca w1 răspuns la frământările vremii, în special la proble-
treg conte~ul m care apare acest tex1., 7,9-28, pentru a-l convinge pe Tryfon ma momentului care era sflrşitul lumii. G.Bardy ne aminteşte, în introdu-
că expresia "o vreme, vremuri şi jumătate de vreme" nu înseamnă 350 cerea la Comentariul lui lpolit, tradus în france7.ă de M. Lefevre că "Ia
de. ani, ~ mai puţin. Iustin nu precizează cum înţelege el această formulă începutul secolului al ID-lea, problema sfârşitului lumii este o veritabilă
erugmat:1că., dar am putea crede, că precum, în ~oc .12,14 şi la Sf. Irineu,
care este cel mai apropiat text de cel al Sf. Iustin , este vorba de o perioada
de trei ani şi jumătate, adică "o mie două sute şai7..eci de zile". Acest text 310
Ibidem, 86,1 , PSB 2, p. 194 cf şi 49, PSB 2 p. 147.
are însă şi o conotaţie particulară: originea lui Iisus este cerească şi chiar 311
Ibidem, 118, 2, PSB 2, p. 230.
dumnezeiascăm. El se va înălţa la cer şi va şedea de-a dreapta lui Dumne-
311
Hippolyte, CoMfflltlllaire s,u Daftiel, SCh. voi. 14, Paris.
313
ComaeJarlaprofetullJania, P.G.t . .56, col. 193-246.
zeu-Tatăl. (Ps.1O9,lcf.Mt.26, 64~ Lc .22,69 şi F .Ap.7,56). m Fer. Ieronim, co-en1arior,.,,. ilt Datli.dem Liba, P.L t. 2.5, col . 49.5-584.
Vorbind de temele "urâciunea pustiirii" (Dn.9,27 cf.Mt.24,15) şi m Teodoret al Cyrului, CoffllfWftlaruu ilt "isio11a DalliMis prop/ttlt-, PG 81, col. 1255-1546.
"dirâmarea templului şi a cetăţii", consemnate în Noul Testament de ÎmpoaiWI iMuiior, Vll şi XI (P.L.2, 670-672 şi PSB 3Xcf.Pr.ProfDr.LG.Coman. op. cil,
116

voi.I , p. 404 şi 46.S).


către sinoptici, Sf.Iustin se inspiră din Dn.9. Aceste nenorociri vor fi anteri- 111
Srro11alek,l,12.S,2-6 (PSB .S, p.85-86); I, 146,6-10 (PSB .S, p.96); 1,147,1-6 (PSB .S, p.96-97)
oare anului 70 dHr., dar vor fi unnate de a doua venire a Domnului, "că 318
Scrieri alate, partea I, PSB voi. 6; partea a TTI-a, PSB vol 8.
1 19
Dialog a, iudeul Tryfun, în "Apologeţi de limbd greacd", PSB voi. 2.
310
: Didaltia 16,5 (cf . PSB, voi. J, p. 32). Scrieri, partea I, PSB voi. .S .
)Oj J. Quutcn, op. cit. , p . 222. m Ch,onograpleut, cartea a V -a.

>06
°?;;i.

4 in "D_iawg... " 70,1; 76,1; 100,4; 114,4 şi Dn. 7 .9-28 în "Dialog ... " 14,8; 31,1,7; 76,1;
, 1 10,2, 120,4; 126,1.
m Scrieri alae, PSB 57, p. 442.
321
Dano,utraţia nangleelu:tJ, cartea a VUI-a. . .
324
Eusebiu al Cezareii în "lstorill bauiuoscl' V,27; Vl,7 afirmi cA a cunoscut fl opera lui
, .1 DiaJor... 76, I cf. PSB 2, p. 181.
Ibidem. luda intitulat! "Despre cele 70 de slptlmâni la Danii!", în care autorul susţinea cA vremea
, . . ÎIIIJHllriw, •e:iilor V , 2c
,_ J,3 •
lui Antihrist me aproape (cf. Pr. Pro[ Dr. I. G. Coman. op. cit., l, P. 381).
Dio/os... 76,1; 79,2; 126,1.
315
Cf. Comenlariu„Danutl, 7 :1 şi 13:1.

INTRODUCERE INTRODUCERE
72 ------------...:....::...:== ________ 73

obsesie în lumea creştină, şi în special la Roma" • Într-adev~, în Siria un


326
Din literatura iudaică medievală menţionăm următoarele comen-
episcop a atras cu sine în deşert o mulţime de credincioşi în ideea venirii lui tarii la cartea Daniel:
Hristos. În Pont, un alt episcop a prezis, ca unnare a viziunilor sale, iminen- 1) Jepheth ibn Ali (c.1000), Karaite;
ţa parusiei. La Roma, montanistul Proclus, explicând profeµa cu cele 70 de 2) Rashi (1040-1105);
th
săptămâni din Daniel, a ajuns la anul ~02, al 10-lea al domniei lui Septimiu 3) Pseudo-Saadia (12 century) printed in Standard Rabbinic Bibles as
Sever, ca cel al venirii lui Antichrist 1n aceste împrejurări, lpolit scrie Co- "Saadia" (vezi S.Posnanski, Hagoren 2 (1900) p.92-103.
mentariul său la Dt111iel, folosindu-se de versiunea Teodotion, care s-a 4) Abraham ibn Ezra (1092-1167);
substituit în aceste timpuri, cel puţin pentru Danid, Septuagintei. Sf. lpolit 5)Rabbi Levi ben Gorshon = Gersonides (1288-1344);
ne dă "elementele cele mai numeroase despre Logos, dar nu în cadru tri- 6) Isaac Abrabanel (1437-1508);
nitar, ci în iconomia generală a Vechiului Testament" • "Parusia Domnului
327 7) Joseph ibn Yahya (1494-1539)335 , Benno Fischei-136 şi Lomb
nu este iminentă şi ea nu ~te sosi înainte de a trece cinci sute de ani de la Ginsberg3 37 ne oferă o listă, deşi nu exhaustivă a referinţelor la
întruparea Mântuitorului" 28 • cartea Daniel până în acel moment
Sf. Ipolit vorbeşte în mod repetat de sfârşitul lumii, care va fi pre-
cedat de învierea morţilor. După Danid (12,2-3) cei "care donn în ţărână"
se vor scula unii pentru viaţa veşnică, alţii pentru osândă veşnică. Cei osân-
diţi vor fi aruncaţi împreună cu Antihrist în locul de pedeapsă329 . Contrar
gnosticilor, care nu credeau în învierea morţilor, Ipolit se foloseşte de
întâmplarea celor trei tineri cărora aruncaţi în cuptorul de foc acesta Ie-a
cruţat veşmintele, care acopereau trupuri sfinte330. '

Din~ scrierile apărute în secolul al ID-lea, Sf. Ciprian citez.A Dn


2,31-31 fără, insă, să facă un comentariu331 , Victorin de Petau (+304 d.Hr.)
reprod~ Dn.3,28-40 ffiră alte preci7.ări 332 , Origen în Comentariul la
3
Ge~ezl se fo_loseştc de Dn.7, Dn 8 şi Dn.10-12. De la Fer. Ieronim ştim,
a~n, că Metodin (+311) a consacrat cărţii Daniel o parte din cărţile sale
pierdute, pen~ a-1 combate pe filosoful neo-platonician Porfiriu334 •
. ~ d cu secolul al IV-lea scrierile patristice exegetice vor face
tot mai _des ~fi:rue la cartea Daniel. Nu ne vom ocupa de acestea aici, ci le
~~ evidentJa m cursul comentariului nostru şi mai pregnant în ultima parte
mhbdată '°Teologia cărţii Daniel".

l:16 S.Cb. 14, p. 11.


m Pr. Prot: Dr Ioan G ·
121 Cf. C · · Coman. op. Cil., voi. 2, p. 64.
°"'..,.,_I.I).,. IV 17-24 p · ·
5500 (de la a-eatia lumii) p' · . entru Sf. Ipobt, Hrilloa s-a nucut în jwul anului
IWŞitul lumii, trebuie li
n, Ibidem IV,S6.
tr::(':::,.
&J ungde la ~~ ~ • cirul potrivit calculelor lui va fi
300 e aru .., la scnerea Comentariului alo.
,,. Ibidem 11,28.
.-J)ellÎtcDII:
.,,__
HI _. ~ n...'-'-··-·
,_.Mior,,,,. •· I .
Anama, .a. .. ....:. u: •.., ~Dana,~L17· n De 11,p,u cap. 31 citeazl ca modele de
1
UZC •
....... ,.~4915()
•- ■-.....aacal' lC
· · DMiM- ..t ,,,,. of COll<I'• . . J...,.,, •
1H 1,14.~ EJunod,_ ~h 226, p. •62-65. În J,,.,_ li, . . . "
,,.. _1)111Jinl pe nwtiri ca pc cei trei tillţlj to cuptorul d e ~ • cap. 33, acne ci Oumnezeu
m Jay Braverman. Jer~•• comm;::,,y ~ Wasbinton.1978, p.13.
Ciuini.an i,,Urpr~tu o/1,tu . ~-:.,., wul MuJracl,, Teme1var, 1906.
M. Cuey, Porpl,yry "1111 tlae Orie;;. du oe ~ ca pe Daniel în gro..,_ cu lei". u, Dania untl Seua• Dr~ Ge/i '"" ~ "
Croke, Propl,yry', Âllli-Cltri#u,,, c°lottoh, Book:~• în ITh8 27, 1976, p. 15-33. B.
'V, ~n,34,1983,p.168-185.
m Tlle u1aub oftlt• Jew, Philade\plua, 1909-1938.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1
75

zeului luf' şi a pus aceste vase în visteria acestui dum-


2

nezeu.

Capitolul 1 reprezintă o introducere la întreaga carte, şi în particu-


lar la prima parte (cap.1-6). Ne aflăm în anul "al treilea al domniei lui
Ioiachim, regele lui Iuda",(l, 1) când Nabucodonosor asediază Ierusalimul
(cf.4R24,10 -l l). Această dată, însă, nu convine din mai multe raţiuni . "Al
treilea an" al domniei lui Ioiachim este 606, ori bătălia de la Karchemiş
care a deschis posibilitatea lui Nabucodono sor de a ajunge la frontierele lui
B. TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Iuda n-a avut loc decât în 605 343 • Anul 605 a fost al patrulea an al domniei
lui Ioiachim şi primul an de domnie a lui Nabucodono sor. (cf. Ier.25,1)
Ne-am putea gândi la faptul ca Daniel începe printr-o greşeală ~-
torică, cum ar fi de altfel şi "Darius Medul"(6,l) , Cirus Persul(6,29). In
Capitolul 1: DANIEL ŞI CEI TREI TINERI ÎN BABILON plus, Nabucodono sor nu a avut un fiu, Belşaţar (cap.5). Evit ~Medorac i-a
luat locul la domnie şi Nabonide este al patrulea succesor. In acest caz,
având în vedere că nu este imposibil ca autorul să fi confundat pe Ioiachim
cu Ioiachin fiul său, data indicată. de Dn. l, 1 să fie 594. Nu este exclusă po-
Capitolul I se prezintă sub fonna unei relatări istorice. Versetele sibilitatea ~eia sau mai multor incursiuni ale caldeilor în Iuda după bătălia
1-! l~zează în timp evenimentul căderii Ierusalimului şi arestarea regelui de la Karchemiş344 • De fapt, constatăm că datele istorice din Danid se _ba-
Io1ac~ ~ mare ~ e a populaţiei este dusă în robie în Babilon. Daniel şi zeaz.ă pe textele profetice. Astfel, v. l este concluzia versetelor I~.25'.l şi_ 11
t~~araşu lw sunt Victimele acestei deportări. Iată-i exilaţi, abandonaţi capri- şi 2 Paralip.36,6 . Cartea 4Regi 24, 1 nu cunoaşte_ depo~ea _Im Io1achim.
culor unui rege păgân, rupţi definitiv de curtea regală din Iuda, constrânşi să Dimpotrivă, se ştie că Ioiachirn a murit la Ierusalim: "l01achimA a rip~t
practice o religie total diferită de a lor, cunoştinţele pe care trebuiau să le cu părinţii săi" (4R.24,6). Ioiachin, fiul său, a fost deportat m Babil?n
dobândească sunt contrare aspiraţiilor lor. Dar, Daniel nu se descurajează şi (4R24,8-16 şi 2Paralip.36,9-10) împreună cu vasele sfinte de la Templu ş1 o
împreună cu tovarăşii săi se hotărăsc să nu se spurce cu mâncărurile regelui. mulţime de israeliţi. Se pare că este voma de prima deportare (598-597),
Dumnezeu recompenseaz.ă (v.17-2l)fid elitatea lor faţă de prescripţiile Legii, deci a elitei poporului Israel. . . A

dăruindu-le o înţelepciune superioară celei a magilor babilonieni. Relatarea Versetul 2 ne precizează că obiectele cultice sunt ~~ m ţara
evenimente lor are şi un scop apologetic: "de a arăta că este posibil de a fi fi- Şinear, o denumire arhaică a Babilonului, ~e conferă ~la~ o culoare
del Legii chiar într-un mediu păgân" 339 _ babiloniană. Dar, expresia comportă o anwmtă nuanţă pe1'!3tivă. d ~
ea apare în texte în care echivalează cu A"o f:l~a ~ păc_atulu, ~cf-~n..1;¼ 1-10,
za. 5, 11). Apoi obiectele au fost depuse m vistiena zetlor babtlomem 5
a) Introducere istorică (1,1-2)
(1) În anul al treil.ea al domniei lui Ioiachim, regele lui
luda, Nabucodon osol"', regele Babilonului, a venit la
Ierusalim şi l-a împresurat. (2) Şi a dat Domnuf'1 fn
mana lui pe Jou,chim şi o parte din vasele templului i,,i 142 fn T.M. apare "în ţara Şinear", în Teodotion este Eevv1111p, i~ LXX ~CI ~ulwva; ~
Dumne:,eu şi le-a dus in ţara Şinear, in templul dumne- Teodotion avem forma .. ;,, templul dumnezeului lut', forma de singular, tn timp cc LX
are„fntemplul idolilorscJi"(e v "t't) d6wll<t) au"to).
JJ9 M.Delcor, u liwe. .. , p.58. l4l Anul 60S este şi data urcirii pe tron a lui Nabucodonosor . . . ~ . l . I da, .
144 c, . ,, __ caukeni vorbe..te despre mai muhe incurs,uru împotrtva ua u. pruna
în Septuaet,ttl şi Vulp-
wo loi&chim. rege in luda între 609-!198 fi NabucodonOIOr(60!i-S62). on,co reguur .,. . Cit niela 0.r Cltal"4et111 Kue,• 626-
ta "Nabucodonos or" (Nab11-Kuchar-UA1r = Nabu p.lzcşte frontiera), iar în ebraici es1c fiind mentionatl în anul 604.A se vedea Waseman, '!' J •
556 B.C. în Tlte Britult Museum, Londra, 19.56, p.28: ~itat de;"· _Del~~~vre..•p. 59·
"l»l"lr.n :U cf. lcr.21,2 ti 7. Ier 26,7. Babilonul uu Babei este amintit în Genezl 11-
,.1 Vom vedea Ci în v.2 apare Şincar. m cf.M.Delcor, u trbor u la mauon u Jaltwele do one,no O 1 exil. in •
Uncie m&ou&criac ebraice au forma l■hve p.3.53-377
76
TRADUCERE ŞI E>...'EGEZĂ: Capitolul l
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul I 77

b) Alegerea celor patru tineri (1,3-7) tineri "fără nici un cusur trupesc, frumoşi la chip şi iscusiţi în toatd înţele1r
ciunea, cunoscători a toată ştiinţa" (v.4) ca să fie în slujba regelui (cf.2R
(3)Şi a zis regel.e lui Aşpenaz, şeful fame "Io ă'.U6 1,2; 10,8; 12,8). Aşpenaz, mai marele famenilor , a fost însărcinat cu re-
53
aducă dintre fiii lui Israel m r ~ , ' !ă
nobil.ă, (4)ti -347fiw wde neam regesc Şl de viţă
• .' crutarea acestor tineri. Astfel sunt aleşi Daniel, Anania, Misael şi Azaria,
. . . ~':' ara nici un cusur trupesc, frumo i la care pentru a fi rupţi total de tradiţia şi Legea părintească, primesc nume ba-
c~~p, iscusiţi rn toată înţelepciunea, cunoscători a /oatd biloniene (Belşaţar, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, v.7). Aceşti tineri
ştiin'°: ~u mare P_utere de înţelegere şi pli.ni de râvn w trebuie să înveţe limba caldeilor pentru 3 îndeplini CU uşurinţă treburile
54

vrednic, ca să slujească în palatul rPU-elu,,ua a, v • A


administrative ale palatului. Era necesar ca cei patru să-şi uite originea.
• l • . -&· , ca sa-, in-
ve(e scris11. şi limba Caldeilor. (5)Pentru aceasta regele Doar o "spălare a creierului" putea realiza această denaturaliz.are. Pentru ca
le-a rinduu pentru fiecare zi h11catt!'9 din I, el lu. . ei "să stea infaţa regelui"'m, expresie care înseamnă "afi in slujba re-ge-
. di . , ..: ucat e , şi
v~ nw vinu 1 uu.. Şi să-i înveţe timp de trei ani, la sfâr- lut' (cf.3R. l ,2; 10,8; 12,8) trebuiau să fie ''frumoşi la chip", "ford cusur tru-
şttul carora să intre în sluiba rPoe[u1.· r.6;1n..· t · pesc " şi "iscusiţi în toată în,te/epciunea "(v.4).
•n~ . .. . 'J -&' 1 • 'J'.rrln 1'e ei se
"Suntem. de altfel, cu v.4 într-un context sacerdotal pronunţat" •
356
a~...,.u din fiu lui luda: Daniel., Anania, Misael d A _
ria350 (7) ci· r za
Calităţile acestor tineri sunt calităţile cerute preoţilor israeliţi (cf.Lev.21,17-
w •

• "y"I ~apetenia f amenUor le-a dat nume şi a che-


mat pe Dame~ Beltşaţar, pe Anania, Şadrac, pe Misae~ 23) sau animalelor pentru sacrificii (cf.Lev.22,7-9). Chiar şi regilor li se
Meşac şi pe Azaria, Ahed- Neg0 351• cereau aceste calităţi (lR.9,2;10,23;16,12). Scopul regelui a fost dublu: "de
a-şi satisface dorinţa pentru oameni de ştiinţă şi de a-l face capabil a se lău­
da că cei mai mari oameni ai lumii se găsesc la curtea sa" .
357

~erse~l _3 _la~ să se înţeleagă că nu numai vasele sfinte au luat Pentru a atinge acest deziderat, regele a oferit tinerilor cele mai bu-
~ exilulw, ~• ŞI e~ta lui luda, ~embrii familiei regale şi nobilii. Printre ne bucate (v.5)3 58 . Fără îndoială Daniel şi conaţionalii lui nu s-au supus a-
aceşt:Ia se afla ŞI Daruel profetul3 . Regele cuceritor caută printre evrei cestui regim. Astfel problema dietetică a devenit primordială pentru evrei
începând cu secolul al VI-lea î.Hr. când evreii au intrat în legătură cupo-
™ "mai mare pes"': _fameni. ~penaz" (UYON), Teodotion ace 1\.<HpcivE(; LXX: poarele păgâne. Această problemă a devenit lege pentru ~ei, în~~ în se:
~lht o6p\. La ongi~ea acestui cuvânt stă probabil persanul Ashpazanda (Cf E.J.Young, colul al II-iea Eleazar. "cărturar de frunte şi trecut cu vârsta , a prumt "mai
~ Proph~ of~ani.a, P:3_9); "','-'= famen, eunuc. După Iosif Flaviu (Antichităţi iuda- vârtos moartea". decât să mănânce carne de porc (cfM.6,18-23). Printre bu-
u:e X, X , I) ş1 Origen (Omilia 4 la Iezechiel) cei patru tineri evrei au fost fllculi fameni în catele oferite de regii perşi era şi vinut3 , ceea ce era contrar_prescrippilo~
59
sens propnu.
>4
7
'0"17' (idadim) se aplică şi la adolescenJi (cfGen.37,30).Daniel a avut la acel moment şi regulilor de viaţă ale profetului Daniel. Potrivit wior exegeţi "acest_ ~ J
vârsta de aprox. l .S ani. din cartea Daniel face dovada bwielor relaţii care au existat între evreu exi-
3
~::>1t'.YI : desemnează mai degrabă un templu decât un palat. laţi şi autorităţile babiloniene" 360 , deşi tăbliţele găsite la Nippur şi datând
l4P 'IIV>:::)'ll este - . I- •
r~ un cuvant aralllAlc. n ceea ce pnveşte l:lm despărţit în două cuvinte path
bacb este din persanul "patibaga" şi înseamni "ofrandă, tribut". În greacă a trecut sub m Aşpenaz, calificai rab sarislm, şef al famenilor, apare în Testul DUIIOredc sub _forma
forma 1ton1i«CL,. ,:,-.,o, iac în LXX şi Teodotion, cipXlEUYOUXO,. El era un angajat al ~atulw repl
uo ~K'l'T=Daniil, diferit de Iez.14, 14.20;28,3 unde apare scris ~N. ,n . Anania este ciW ca care nu era întotdeauna un famen. (Ex. Putifar, eunucul Faraonului'.~-~ ! ) .
DllDle în Ne.8,4 şi 10,24; Misael în Ne.8,4 şi Azaria, în Ne.10,3. Adlugim ci Misael este H◄ În ceea ce priveşte expresia "limba caldeilor"(v.4) exist! doui e~ca~i: 1.unn mţclcg
numele unui vlr al lui Moise (Ieş .6,22), Azaria ar putea fi acelaşi nume cu Azariel din limba poporului caldean, respectiv cuneif~ (S_,3~;9,1). ~- ~~•.co~dcrl el ac::mafcl, 1
ler.36,26 sau Elie.z.er din Ieş. 18, 4. Anania se găseşte in Tobit .S,13. termen desemnează pc magii şi înţelep&ii babilorueru, spec1al1şti m literaturi. ma
m mr.,YJ Q'tYJ cuvânt neo-ebraic (cf4R.17,34;Ne.9,7 şi Dn.~. 12). în compozil,ia numelor aslrologie şi divinaţie. Sub acest înţeles o glsim de obicei în ~ -ea Danie~ Pelllnl
puAe celor patru tineri de c1tre mai marele famenilor, intră numele unor zeitiJi babiloniene. Porteous (op.cil.• de Apc dcscendenln sacerdotilor .
p.28). acest tennen semncaz . . . u.ş· di feciorii care
Astfel, numele lui Daniel, Belpţar, se poate explica prin halat.su - UfUJ", numele divinitlpi m Probabil autorul face aluzie la profel,ia lui. Isaia ficuti regelui Iezcchi;_-lon~ ; . ,7). Şi aici
39
Marduc sau Bel. de unde sensul că "Marduk sau Bel protejează viata sa"; Abed-Nego este vor ieşi din line şi ii vei naşte vor fi eumc, la curtea regelui din Ba 1
flrl indoiall o deformare masoretică. însemnând servitorul zeului Nabu, cuvânt inclus şi în termenul de sărâsim .
Nabacodon0&or. Numele Meşac şi Şadrac IIUilt mai greu de explicat. Meşac vine probabil m A.Lacocque, Le livre ... p.33.
357
de la Aku. Se pre1111pune el etimologia acestor antroponime a fost ftcutl, în mod voit, mai J.AMongomery, op. cit p. 121 . • v s a ciupi v.8, deoarece
putin cunoscutl de către scribi. '~ O.Pl6ger (op. cit., p.39) propune sl ae plaseze v:S b ~pi : :: : Daniel.
m Tradifia fodaicl n BOCotef(e pe Daniel ca descendent al regelui Sedechia (cf.b.Sanh.93b; v.5 aratl dorin&a regelui, iar v.8 rezultatul real Ş! supenor 0
Iosif Flaviu, A11tu:hit4ţi uulaiu,X, 10, J ), iar "/storill llli Bd', unul din cele cinci adaosuri m l0&ifFlaviu, Anlid,i1tlţi i,,dmce XI, 188.
360
ale textului Sqtuactnfd la textul masoretic, spune ci Daniel era preot. M.Delcor, IA lwr• .. ., p.62.
78
TRAD UCER E ŞI EXEGEZĂ: Capito lul I
TRAD UCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1 79

din a doua jumăt ate a secolu lui al V- Iea nu vorbesc ni · d căpeteniei famenii.or bunăvointiJ
I ,;; • .
evrei şi babilonieni36t nuc espre aceste Danie l sd aibă înaintea 61
{har n.n) si îndurare1 . (JO)Şi a :îs căpetenia famenilor
re api ~ca le dintre
~ ~ ce priveşte expre sia tempo~ală "vre . regele,
e de tr-e1 ani" ca timp către Dani.el: "Mă tem numa i de domn ul meu,
de pregăt ire ş1 iniţier în tainel e tutur . . mc
La versetele 6 şi 7 ă . or ştunţelor estepa•-· o practică persană . care v-a rându it mâncarea şi băutu
68
ra , căci, pentr u ce s4
g sun nwne le celor. . ':'u tmen · · vadă el mai trase feţele voastr e1 declJt ale tineril or de
·
treb~au să ajungă în seIViciuI re elui evrei care
i jdie capul me,,
Daruel şi a tovarăŞI.lor .,~; , ceea ce este
g · Notă m aici lipsa genea logiei lui aceeaşi vârst4 cu voi? Voi puneţ în prime
contra r ob · ·u1 w· sem1u ·· patm înaint.ea regel ui (ll)Şi a :îs Danie l c4tre supravegheto-
-xu
. ice1 c. Cele
nwne le găsim şi în alte locuri . (Ne.8 ,4;10, 3.24; ruf69 pe care căpetenia famen ilor îl puses e peste Daniel,
din Vechi ul Testa ment
Iez.14 , 14.20 ; 28,3).
Anan ia, Misae l fi Ar.aria: (l 2)Înc.earcă, t.e rog cu servii
tăi timp de zece zJJe1.,,, şi dii-ne s4 mâncăm numa i zarza-
Care si fie origin ea acestor personaje? vaturi şi să hem ap4, (13)Apoi s4 te uiţi la chipurile
noastre şi la chipurile tinerilor care mănâncă din buca-
În ce priveşte Danie l am fă t · .
se
.
eau. Amin- tek regelui, apoi fă c11 servitorii tăi, aşa c11m ţi se va piJ-
tim doar că nume le Danie în _c u Pre<:1 zAnle care impun
tate este purta t de eroul ~ i debraică danayyel==Dumne
a făcut drep- rea. (l 4)Atu nci le-fl ascultat aceast4 dorinţă (propunere
d;y~~~:t:: !u~/ i~~
zeu
n.n) şi a încercat r.,ece dJ.e. (15)La sfârp tul celor r:ece
ti~ D~anel,(ketib: dn'l; qere: 1 2
~~• respec- zile, ei ariltau mai frumoşi şi mai graşi la trup1 11
decat
pnn ~ţelepciunea şi drepta tea sa şi care a trăit .cu' m~lt
ti : ~unoscu~ area regeb,i.
toţi ceilalţi tineri care 1111 mânc at lnânc
Iezechiel. Acest Dane i se pare că este cel confinnat d e unn epic găsit la
. mulp I~te a_lw area fi
(16)A tunci supraveghetor11I le-a înlocu it mânc 71
Ugarit, numi t Le d • ..362
găsit la Qumr an vinul care-l ave1111 de bă11t şi le-a dat legum t/ •
gen 8 1m Aqhar · Or docum entulI Prin
(4Q<? r.Nab ) ne oferă o parale lă capito lului 4 din Dan'
ie · urmar e per-
· li d I
. amm t e ezechiel, alături de Iov şi Noe, Iezech
SOnaJul nu poate fi asimil at cu
l şi prie-
Dame i P!()fetu_l care apare ca un contemporan al Jui
iel363 Verse tele 8-16 constituie partea centrală a relatării. Danie
ească cu alime ntele
In schim barea nume lor trebuie să vedem un simpt om d.e a · il . famen ilor" să nu se pângăr
tenii lui cer "mai marel ui
. "n sun arc.;, special a cărnii, una
schim barea nwne lui semnifică o schim regelui. Se pune deci problema purităţii alimentelor, în
bare de destin at.
1-'e. omen este epoca macabeilor.
omeo " cum s e AL fost des folosită în dintre regulile cele mai severe pentru evreii ortodocşi din
364
'l ~ 365 · acocq ue · De fapt, proce dura a
O · ntu1 Mi 0). Pentru evrei
ne_ ~ ocm , nu ca o ofensă adusă la adresa evreil or Aici
tin · · (cf.To biel,1 1, Jud.10,5; 12,1-4; 1M.l,63;_2M.5,27; 6,18-2
evrei ~ obligaţi ~ accep te aceste nume noi. Cât priv~şte origin e: pres-cripţiile alimnetare erau foarte clare. 1n
ceea ce priveşte carne a se pre-
nota 350. cizează: "la bine seama să nu mănânci sânge
, pentru cli sângele are în el
nwne lor unpu se de mai marel e famen ilor cf.
foarte frecvent! în Psalmi.
167
Combin aµa D"'r.>rnl , a i = bunivoinţi .i indura re este
c) Respingerea bucatelor regelui 361 D''.l)lt- acel~i termen şi în Gen.40 ,6 ( .. feţe true") . Versiun ea Teoclodon traduce cu

şi prop uner ea lui Daniel (1,8-16) o,cuOp w 1,1111 (cfMt.6 ,16). îl pa-cepe LXX:
369
,'('»ln are un sens incert. În orico caz, nu este un nume propriu cum credem el acest
.oe16" şi Vulgata : ..Malua r". Noi
66 ele "AlhE o6pl", sau Teodot ton "At1El
(8)Da niel şi-a pus în gânt/1 sd nu se spurc e cu bucat cuvânt vine de la acadianul IIIUIU U =111prave1hetor
. (cf A Bentzen , op.cit.,p.18).
şi vinul regel ui fi a rugat pe c4pet enia famen ilor s4 nu-i 170 "1eee 1lle" • expresie relativi la timp. Perioad a de zece zile din punct de vcdcrc spiritua l
Jllbila or 19,8; T°"'1ft elfllll t:fl«'
oblig e s4 se p/Jngăreasc4. (9)Şi Dumn ezeu i-a dat este un motiv frecvent în literatura timpulu i (cf. Ctutea
lui
op.cit., p.130). Ca hiperbo ll, se
11 Ptllrillrlt~ Iosif 2,7, la L.F.Har tman şi A.Di.Leita,
glseşte în scrierile de la Teii el Amarna , secolul al XIV-ie a î.Hr.
:: Ibidem (cf. Ri~~ . lli11-oire d'luu i, t. II p.63 ). ocxp( (cf Gcn.41 ,2-3). Acest
371
"ll/T.l=rorp, tnap; în LXX apare owt,1111, iar în Teoclo tioa
Gordon , UeMlb c Handb ook, p.182; Driver, C1111a
aniu Myths anti Legent l, p !52t u ori în Dan.lei (cf. D.Lys, La cltoir do,u l'Allci a Tat•me nt, Paria,
' . . . cuvânt apare de cinci
,p.2Sl. însemn ând anhnal fi de 169 ori
u, >:LN~ NoaJr , !)ani# J11nd /lu,bu, Ei,X/V , Vl' J,J9Sl 1967, p.131 ; de 273 ori se foloseşte 1,uar, de 104 ori
în „Biblib cherKo mmento r o/te1Te stamen t, p.321.
w. ~crl a, Euchi. ei. însenm ind OJI\
uliwc .. .. p.Js. în Sfinta Scriptu ri. cf.Dt.1 2,23-24 ;
m Prescripjiile alimentare sunt expuse adesea cu precizie
u,, Far~ dl_ un nume egiptea n lui Iosif (Gen.41
,◄S); în cuJile Macalieilor întâlnim evrei 14,3-21; l..cv.11; Os.9,3; Am. 7,17; lez. 4,13-14 ; ls.52,11 ; Zah.14 ,ll. În lirilo pigiac ,
numele evreu AJexandru Iancu. ll1Alli sl fi comtitu it ofrand l
,., ~ lfl ach.imb i numele. De exempl u: Jonatha n,
existi posibilitatea ca vinul şi carnea inainte de-a fi servite
la
U) . _))I ~ l cf. ~I. 2,2; Dn 6,J S. La evrei
iruma era conaidcralJ organu l raponaJ 1; 8; Ie,. 34,lS).
adusl zeilor(c f Dt.32,3
vohfion al dtn orprus mul uman.
80 TRADUC E RE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1

TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 1 81

viata şi să nu mănânci via,tă laolaltă cu carnea. Să nu mănânci sânge/ .


, p . era şi. pericolul de a mânca
e CI
să-l verşi cu apa."(Dl 12,23-24). entru Damei niel şi cea a Esenienilor: "Aceasta grăbeşte venirea E:senienilo_r şi _!=
animale necurate„ inte~se de ll ,4-7, 1~-20. Exista, de asemenea, şi
Ll:"· uµlor . Daniel şi însoţito~i lui nu sunt nea~-~'~UCI ... Dar tmeru
pericolul de a manca din carnea Jertfită idolilor (Dt32,38). "Dacă ritualu] celibatari Ei tind să trăiască precum călugării · .
alimentar cu distincµile sale despre curat şi necurat urcă în antichitatea R... . ul alimentar urmat de Daniel şi însoţitorii lw creează un alt
egun • fi · c1es·tgur un dar .. supranatu-
regiilor semitice (cf. Lagrange, Etudes sur Ies religions semitique, p.144- efcct muJt superior celui de natură estetică, Zică, . .sele
157), nu este mai puţin adevărat că spre sîarşitul Iudaismului , mai ales în ral . ~cela de a înţelege orice scriere şi de a interpreta vede~e ş1 ~ .
tr-o oarecare măsură apologia ascezei
vedem în mod special ca respectându-se cu o grijă
m-
epoca macabeană, di . e"3s1 Ideea că cei care duc o
· ·f deci A

(v .17). "Acest pasaJ a~ ,m ..


deosebită,,3 • Vom nota forţa termenului folosit de Dn.1,8: ~:non, care apar-
73
dispensabile pentru obţinerea r~e1aţii 1or vm ~.,....a.nrt.;tă în lumea preo-
ţine limbajului cultic(cf.Zah.3 , 1;1Ml. l ,7.12~Ezd.2,62 ;Ne.7,64). Menf.ionăm Vl·a•~ curată se bucură de daruri supranaturale era•~- .enil tera
. .
'" egipteni, prezicătonlor caldei,• magi·1or persaru, esem or sau -
şi faptul că v.8 este prima propoziţie în care Daniel este subiectul. ţi.lor

În versetele 9 şi 10 se arată că Daniel "a aflat înaintea căpeteniei peuţilor. Cartea Daniel alocă un mare spaţiu visel~r şi _int~rpretării lor de
famenilor bunăvoinţă şi îndurare" , deşi celui din unnă i se pare că hrăni-
374

către omul lw· Dumnezeu. "Prin a~..., ,.,...,.d..,, cartea se382 D tra-
mscne intr-o ]ungă · I
rea cu zarzavaturi şi apă va afecta profund sănătatea tinerilor evrei încredin-
A

di tie urcând până la Accad şi trecând prin Ugarit~ · ~ acest ~~od~e]a


ţaţi lui, ceea ce ar pune în pericol chiar viaţa lui: "Mă tem numai de domnul

IDI!~w:v:
st,... lasat pe acelaşi plan cu P atriarhii. · "Iosif şi Daniel sunt • .
01
meu, regele, care v-a rânduit mâncărurile şi băuturile; pentru ce să vadă el
mai trase chipurile voastre decât ale tinerilor celor de o vârstă cu voi? Voi
~! şi
unui rege plgân nici wud,.,nu ezită să
31Yibuie viselor
neisraelit dimensiune profetică .. . Vi~le sau .ştiinţele ~~ instrument
puneţi in primejdie capul meu înaintea regelui "(v.10). Cu toată temerea, de a comWlica secretele celor care au inlelepcmne. Este .
căpetenia este de acord. J.::a:C:
profetic(Dt.13, l-5;Ier.23,25.32 ; 1S.28,6 ;etc.)şi în IR9,2, de exemp~~
Textul v.11 aduce în scenă un alt personaj, un intermediar între ntru Solomon rolul asumat de profetul Natan fa~ de_ regele Davi . ~
căpetenia eunucilor şi Daniel, numit în ebraică "'l~~~r,. Versiunea Teodo- : altfel, remarcabil că
Faraon a avut nevoie de IOSif Nabucodonoso r Şl
tion a reţinut forma Aµel ou 6 din care face un nume propriu. La fel pro- D . 1"384
· daruril ri.mite de. Daniel
cedeaz.ă şi Septuaginta, dar care reţine forma A6lea 6 p \ . Comentatorii
arue Notăm· totuşi că autorul sfânt nu p~tă . . . e P
moderni consideră că este vorba fie de un nwne de origine babiloniană ata- şi prietenii săi ca "efectul direct şi automatic a vteţn lor cw:31e, c1 ca un
adevărat dar al lui Dwnnezeu care recompensează astfel fidelitatea lor faţă
şat rădăcinii maşaru=a pizi. de unde traducerea pizitor,~supra veghetor, de Tora" 385 •
fie de un cuvânt de origine persană.
Proba la care sunt supuşi tinerii evrei va face dovada că aceştia au
aflat "bar înaintea lui Dumnezeu" încât "ei arătau mai frumoşi şi mai sănă-
toşi la trup decât toţi tinerii care mâncau din bucatele regelui"(v.15b). d) Bogătia tinerilor evrei. Primirea de către rege (1,17-21)
Acest lucm după un răstimp de zece zile. Cifra zece este simbolică 375 • H.A.
Brogers crede, însă, că desemneaz.ă când o perioadă mai lungă (cf. IS.1,8;
Gen. 24,22), când una mai scurtă (cf.Am.6,9;Gen .18,32). Ca hi~rbolă, se (17)Şi acestor pat," tineri le-a dat JJ."""'~".
fliinţ4 fi.
găseşte şi .în scrierile de la Teii eJ A.mama (sec. al XIV-iea î.Hr.) 76. înţelegere în orice .scriere,_p_rec""' ş, ut(elepcuu,e. ».
11iel putea să uJlmtJ~ vedelwle şi visele. (llJJL11
Incurajat de experienţa sa, mai marele ewiucilor le-a dat tinerilor
evrei legume (0'Y°n). Unii cred că este vorba de seminţe377 , alţii, pistli de
legume . Este clar că v .12 ne oferă wi mode] de practică ascetică, lucru
J.Steinmann, ~ op. cit., p.47, la AI...acocque. Le li,,,.. ... "P· cit. , p.37.
380
378
m M.Delcor, L• lii>r• ... , p.66.
tentant de a stabili, cu J.Steirunann o paralelă între dieta pretinsă de Da-
379 311 37
A.Lacocque, u livr•··· • p. . •· ·· · )· Jud. 7 13-15
Jll Cf Oe1L20,3.7 (Abimelec); Gen.31 ,24 (Laban); :'!°·s
1-u. (shlj~Ol'l~ ~I Faraon• •
::: M.Delcor, Le 6-,re ... , p.65. (madianiţii). ln Noul Testament: Mt.2,12 (magu); 27,19 (soţia lut Pilat).
314
ALacocque, u livre .. .. p.37.
m E.Heaton (op. cit., p. l 20) consideri ci &ceut& eate nota caraaensticl romanului evreu.
n,~cdca A I N-Ocql&e, u /i-,,e .. . p.36 nota 2. "' M.Delcor, Le livre ... , p. 66. · • forma
.de. zece on. m
'" l':li1: verbul 1':l joacl un rol important în cartea Daniel unde ~
::,,,:i:-'-& ~• co,,apo.itio,,
· oa._•. ?'-• p.120.
oftJ,e book ofD#UfÎl.l, în VT IV, 3, p .256. al i de 12 ori la hUU. Acest verset face o buni apologie a ucezca indispemaMl pentru
f
•accederea . . d' .
la deacopennle 1vine.
lpataa lua Bteinmann trebuie privita cu pruden11.
T RADUCE RE ŞI EXEG
82 EZ Ă: Cap itol ul 1

TRADUCERE Ş I EXEGEZĂ: eap itol ul 1


S3

sfârşitul zilelor fu at e -
de rege ca sd- i aducă, căp
famenilor i-a înfăţişai. et • rol
îna int ea lui Nabucodon " răffiâne" ca m Ruth l, 2" 391 Auto vrea să „in
A ,_, ,n~ că, la
-u:-
(I 9)Şi a grăiJ. regele cu ei o';:," .. •
ei ca pe Danie~ An an ia,
şi n-a afl at pe nic iun ul
Mi sae l şi Azaria. Ei au
p,ur:· în sensul de ~ul . lui Na
că derea
, 1m
.pen Ul
bu
Cirus oa me l era mc ă în slu jba rege1Ul,
A
cod on oso r' dec i
· ceea ce nu
A
ul an de c1omru

m pnmpresupune că nu a ram
e al lUl
as
•· 1 ·
să slujească pe rege. rd n,~ "Ac .e numără «a nu
(20)Şi în toa te întreb ' . . fun rtie eastă crono ogt1 Ul
presupuneau înţelepciune ări le care şi în continuare pe ace eaşi ..,~ · . Ea est e de aco
d cu vizi-
d .... .,,,;i, r
regele le cerea dezl':§.area,
şi pri cep ere , asu pra
cdr ora . '
Ci rus » fi cep ând cu Ou u.- acestuia în Ba bil on. dă cu 6 29 şi 10,1.
îi găsea pe ei de zece on~17 . ă . mid.raşică a aut . dar ea nu concor
un ea :eo log tc ş1 ă îndoia oru hn, . din , . ---
mai isteţi decât magu 88 şi lă, rel uar ea textulu~392 2 para}ip.36 car e ş1 - -
prezicătorii din tot regatu Este fi cap.1, făr .
(2I)Şi a rămas Da nie l b,L che .
l aco lo până în an ul întâi al. do începe cu Exilul ş1 ~1 :ce stie cu Restaurarea . . ţă aparte făcând din
A

me l 1Ul• c·ITU S_389.


. . m- cap ito l a avut o eerusalxist~
Cert este . în IIT T~ val după
Daniel unul dintre exilaţi:.l. car s-a u întors la I un . j93
Ed ict ul lui Cir us (53 8), luc e nfu m3 t şi de cartea NeelDla .
ru co
Aşadar,
Da nie l po ate int erp ret a vis
tradicţie ele . Ac est luc ru nu este
cu afirmaţiile Scr ipt uri i, în con -
ci dimpotriv ă, profeţii nu
visele mincinoase şi car e condamnă decât
au intenţia de a der uta pe
Zah.10,2) . Joel anunţă că oa me ni (cf. Ier.23 ,28 -32
în epo ca eshatologică har ;
răspândită (3 .1 ). To ism a vis elo r va fi foa rte
cm ai această harismă îi
periori celorlalţi tin eri , înc fac e pe tin eri i ev rei să
ât Na bu cod on oso r, întreţinâ fie su-
aflat pe nimeni printre toţ ndu-se cu ei, "n-a
i ca ei " (v . 19) şi
decât magii şi prezicăto rii "îi găsea de zec e ori ma
din tot regatul lui " (v.20 i isteţi
imediat în sluJba regelui. ). De aceea, ei au int rat
Prezenţa cuv ânt ulu i
de ori gin e egipteană O?
a-1 desemna pe ma gic iem )'.)\J'1n fol osi t pentru
(cf .Ge n.41 ,8.24 ; Ieş . 8,3 .
despre Ios if, Mo ise şi Ar 14.15;7, 11) şi în relată
on, con stit uie o mică pro rile
ideea că Daniel a juc at un blemă. Ea ar pu tea sus
rol deo seb it în faţa păgâni ţin e
menea celor tre i ma ri bărbaţ smului bab ilo nia n ase
i car e au avu t Wl rol -
nă din istoria lui Israel cap ita l în perioada egi pte
a-
. "Pa ral eli sm ul nu se po
de fapt, coincidenţa adesea ate ins titu i decât cu Ios
num ai verbală a anu mi tor if şi,
cu istoria lui los if dă un det ali i din cap ito lul 2
oar eca re fun dam ent aceste
Capitolul se înc hei e pri ntr i istorii" 390 .
-o rem arcă cronologică: "şi
niel acolo până în anul înt
âi al do mn iei lui Ci rus " a rămas Da-
Dn .10,1. "E xp res ia est e puţ (v .21 ) în contradicţie cu
in curioasă şi tre bu ie înţ -----------
eles fără îndoială ver bu : - , : - . :.~ .:-:
• ul 'O~ , Saailill Oiâ otd Bodl. beb. d S6, 39a
l m Ibidem. Pen tru cuvanl
. :-
( m ms. cf. OB O S0/3
437 ) ved e dou1 se ~ur i·.
m "de _z«. e_~ri" exp rim i, p. \) '"Da niel a rdm as în Bab ilon . pâru1 în prim ul an al uom .i • -1u,
n1e1· • -o-
. Ci
rus „.
e există într e înţelepciune
tot sim bol ic, dife ren ta car • •
d1vmă ş1 mtelepciunea a de orig ine "•I a rdm as în s•rv iciu l „ge . td QJI al lui Cin u. pcntnl elf ctst•
umană. lui!?"nd
* 0~ '7T \o, (în ebraici hartumîm), de 2) ,lllr itll.l /neP4'rit1.lui Bab ,n prim
.
(cf Gen. 41 ,8; les.7,l l) ocigine egipteană des em nea J1~ ş
ilon ian .
Licba&) com ent eaz l.. .. Vre sl spuol el ol (l)a nle l) ~ fost .~o -
zl pe ma gic ien i Yefet ltcn Ely ~ dup l_m srim a tul în car e ,sraebţll au
Ot::>VJNO ~'ailapÎJII) - apa
re num ai î n ~ Daniel, ţionar al rege lui pân l m P_ ul an al lui eyr us, acesta 8 f?"
exorcist. şi der ivl, se par e de la aca in Ieru sali m şi a con stru i ~c:m ~ Atunci el a fost elibo-
3119 „ ul ~_.,,. dia nul allp u = fost elibera\i _penuu .• " :
:: ~p de asemooea. el ol era
an ':'". ,. _111 recelui Cin
u"= 538 î. Hr. Inte rpre tlri ral din func\UI aa ,, _a-a acc: : vic:\ii religioase- Aceasta md icl. l)an iel a 1rlit tot
panl1 in prim ul an al dom pro pus e: "Da nie l a rlJm Io blUân" . No ~ decl, el astl da1 l 1as l al so inţcl~ ci al lui Cir us" (l exi lul
niei lui Cir u," · ··el a rlim as In Bab i n l Pafa}ip.
:". al dom niei lui Cir us, pen as tn în ser vici ul reg elu i
pân lJ in pri mu l bab ilon ian Şl a fost martoru elibc:ririi israeli\ilor tn „pr unu l an
tru c/J este ~far1ilul imp eriu
~ tn ~s en s cu Dn.8,l. 27 /ul bab ilon ian ". Ace ste afir
ma~i ar 36 2l= Ezd . 1, l). .
care ni-l prezintJ pe Dan · 38
190 ocu pan du-se de afac.eril iel, în al Iii-lea an al regelui Baltaza >91 A' •-~ocq~. LA U11r
e ... ~- cif. , P_- . 79
M.Delcor, Le lil•r e... , p.67 e. regelui ". r ca .......

=~•=-·_-- ~ - -
.. h, DaniM op cil p. .
>,1 lbidern.Cf. K.Koc
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2

Capitolul 2: VISUL REGE LUI ' I cea ararnaică începând cu V. 4b şi


NABUC ODON OSOR TÂLCU IT DE DANIEL Trecerea d~ la li~ba ebrat:i: a obleme serioase. în ceea ce pri-
până la sflirşitul cap1tolulw 7 pune .. ecunJ>f·osc că ini•i„1 era o glosă mar-
. " gra1• ararneian".' din autom r lă397 .--
vcştc expresia
Capitolu l 2 ne oferă un prim exemplu al inteligen tei lui Daniel ginală inserată în corpul ~extulw : ~ esi~ unui adaos, într-adevăr, în
Moti\ul capitolului este clar şi textul relatării este uniform, clemente le re~ De asemenea ş1 v.14-23 la IlllJ!.la- vreme ca si-i deKopere
dacţionale fiind annonios fondate în corpul istoriei. Aici, "ca în relatările v.16 Daniel "~ plecat ŞI aru . -a dus la Arioh, pe care regele îl ullkUCI-
' gat pe rege S.-I ""' ~-~x. ·
înţelepciW1ea umană, deşi magică,
A

Genezei despre patriarhul Iosif, este '!>aru~: sul . şi i-a cerut să-l ducă la rege pentru
apreciată ca fiind limitată. Singur Dumneze u dirijând istoria poate să-şi des-
tâlcul" visului. Or, la v.24_
nasc să omo~e _pe înţe!cpţi1 Babt~n A~ verset 23, ignoră deci faptul că
copere secretele Sale profeţilor Săi" . Schema, folosită aici şi reluaUI în
394
a-i descopen Visul ş1 mterpreta r . deşi v 14-23 apar ca un adaos,
capitolul 7, aduce în scenă imperiile care au dominat Vechiul Orient din Daniel fusese d~ja la rege. Cu t:t:a ac:i~ "nu n~ împiedică să credem că
secolul aJ Vl -lca până
în secolul al II-lea: Babilonul, Imperiul mezilor, totuşi se anno_r u~ cu relatar_ ~"398_ A

Imperiul Persan şi
Imperiul lui Alexand ru Macedon (cu subdivizi unile ele trebuie atnbmte redactoru lw msuş ob"Prtii în special în ceea ce pnveşte
lui după şi
moartea lui Alexandr u, între Seleucizi în Siria Lagizi în E8ipt) Şi v.27-30 li s-au adus unele _1-litatea restului_._. relatarii, ceea ce
reprezentate aici prin fier şi ceramică, elemente din compoziţia statuii. fusă.
ar fi în contrast cu Simp
conţinutul or, ~ .
• 1 .
. autor ori un adaos secunoar399 .
exegeţilo~ :
nu după mult timp o intervenţie divină va schimba situaţia politică: împă­ ~
ar presupun e on aJ~stare a_~tm di ' -4 nu pw1 probleme
41 3
r.lţ.ia lui Dumnezeu va lua locul imperiilor celor păgâne şi vremelni ce. Remarcll e Şt repetl~le n v. fiind numite în descriere a statuii
"În particular, «degetele » clin v-41~ te probabil cu o intenţie sarcas-
Acest capitol poate fi împărţit în panu părţ.i 395 • În prima parte
(v.1-1 3), regele Nabucod onosor, care avusese vise, "a J)OfWlcit să cheme pe dau efectul unor ele~ente ~dare :C . Şt
cuvintele ţina' şi dâ pe„ir

vrăjitori, prezicători, şi
pe magi pe caldei, ca să-i spW1ă
visele lui" (2a) şi tică""oo Mulţi exegeţi conSideră ca secun

concretă scenă
pe (v.4 I)4()1 -
· îm iedică să admirăm dezvol-
· ' · basapb. di pehâr
din expresia -.asaph tma Şt ·
în ·
interpretarea lor; a II-a parte, (v .14-2 5) presupun e intrarea
a lui Daniel, singunil capabil să-i dezvăluie
regelui visele şi
tâlcuirea lor; a Cu toate acestea, "a~osun le ~udnel 1_Pntrarea în scenă a magilor
. DanieI a cărui profeţie este punctul cuhninan t
onosor, • blulw relatării e a •
Ul-a parte (v. 26-45) descrie intrarea profetulu i Daniel la Nabucod tarea â a ansarn
toţi
progres1v
prin mijlocirea lui Arioh, cel însărcinat să-i
omoare pe întclcpµi Babilo- babilonieni până la cea a lw

şi dezvăluirea viselor a şi interpretărilor


date; în partea a IV-a, regele al fraginen w
tul ,,,402
• . al ătuirii părţii aramaice : nu avem
credinţă ",
nului,
"mărturisire Este dificilă SI~a .m t1 mp a . c
A •

iar Daniel este ridicat "la mare vred- nimente care autorul le-a
face
nicie". o de
ca indiciu decât aluziile posibile la ~~t~s ~tuia nu ~zeaz.A nicidecum
inserat într-un mod foarte lacunar. is
Deşi la prima vedere ni s-ar părea că acest capitol este simplu,
totuşi s-au remarcat mai multe anomalii. În primul rând, data din v. l potrivit
căreia visul regelui a avut loc în anul al II-lea al domniei sale, este în icontra- - - ------- -:-=),-c e~s=te~ iplreri i se opun mai mulp factori:clrlii Daniel

dicţie cu 1,5 şi I, 18 unde se relatează faptul că Daniel Uniişi însotitori lui au m Dup! A.Lacocque (op. dt.,p.42 a , int , .. nmelan" în textul
1) Septuaclnt a a gls•~_cuv u • ·e între "cahlaa„ fi "aramelaft..,
fost puşi în sluJba regelui după o educaţie de trei ani exegefi au în- 2) exista în epoca clrţi1 Daniel confuZI r bi .nternajiooa ll în Orientul
mery şi Hots-
• acest lucru

cercat să explice această diferenţă corectând textul


3) efectiv aramaica a fost adoptat! ca im 1
(Montgo .. . tnceplnd cu secol~I al VIIl-lca (cf. 4Rl8,16). Deci, nu este anacro01c
cber), sau considerând această remarcă temporal ă re tardivă.
Muloc1u
ca o interpola R.,,_
danielică
îblical Arcl,uo/oiiu New York 1961,
însă, consideră că această cifră
penlnl epoca lui Nabucodoooaor.
a

=
a existat în versiunea 4) John _Bri~t ( in Th~ B c 't în anul 1942 la ~ggara (M~mp~)
independentă
Majoritatea,
părţi
care a avut o existenţâ proprie de capitolul 1396•
P 98ş u) a prezentat pubhculu1 un pap)TUS d~ open .
o scnsoare
i arama.ici trimisl dm Sana
n . 'Jo .
acestei · · · .. J-60 2 · N; est papyrus .
ti datat din anu 60
sau Palestina faraonului Neko li pentru a-1
contme

Nabucodonosor. Aceastl scrisoare„ este o noul • u


cere ~:u
, t
1
ea
• potriva regelui Bab1 nu 111,
im importantei inlemaJiona 1
le a
:: A,Lacocque , u livrr ... op. cil., p.40.
limbii aramaice" ( J.Bright, op.cil., p, I04).
A.ceasu ~mpărţi.re
O

_l-13; v.14-45 fi v.46-49).În timp cc alji comentator i adoptj o impirţire mal de-
91
face oi A.Lacocque în comentariu l slu. M.Delcor împarte capitol~! în > M.Delcor, IA livre.-. , p. 71.
tre~ plrll : v. >" Ibidem.

3;14-23;2◄-25;26-30;31-36;
astfel : v.l-2;J-ll; 400
taliaa. Louii Hartma~j Di Lelia (op. cil. , p. 134-152) împart capitolul aproape general cu „IIMut.
. tra~ de
13-16; l 7-24;2S-28a
37-45;46--4 9. ;28b-36a;36· b-,45;46-49; iar Parte01JS: v. l-l 401
Ibidem
Montgomer y traduce cuvlntul pelalh din v.41, care ~-a Mnlul rela&lrii.
JN CfM.Delcor, u livrr.. .. , p.71. lmpirţlt.'', prin ..~en. compoan - co ato D1&1 aproape
.......
_.... , -
◄01 M. Delcor, Le livre. . ., p,72.
6

TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2 87

timpul de persecuţie sub Antioh Epifanes : convertirea finală a . ------ ---~ ~ --'----- --=---- --- --
trazicc această ipoteză. Finalul visului arată împărţirea imperiul r~gelUI ~on-
lui veţi primi de la mine bog4ţii, dar11ri 11umerOOM fi
Ptolemei şi Seleucizi (~,3 3-~ I) şi face aluzie la politica de ~egre~ Intre 408
deci, arătaţi-mi visul Ji ta/c„irea luL
sătorii între cele do~ dmastu (2,43), dar care nu "vor avea le ă Pnn că­
nică între ele, dupA cwn fierul nu se poate amesteca la Wl ]oc cJ1:::;,,!~~ei-
mult4 cinstire;
(7)Ei au r4spuns pentru a doua
spune servitorilor tdi visul fi noi
°"''
t/i
fi au zis: «O, rege,
vom exp11ne talcui-
rea». (8)Răspuns-a regele şi a zis: «Eu piu, cu certitu-
a) Dialogul dintre rege şi caldei , 2 , 1 121 dine, că voi căutaţi s4 caştigati timp"", fiindcd vedeţi c4
eu am luat hotdrarea; (9)C4 dac4 nu-mi faceţi e11nosc11t
visul, aceeaşi sentintiJ' • vd aşteaptd. Voi v-aţi pus de
1
(])"În anul al doil.ea#U al domniei lui N. h
11.r -L do . a ucodonoso acord s4-mi spuneţi vorbe mincinoase fi înşel4toare,
nuuuco nosor a avut vise iar duhul l u,· s-a tulhurat r,·
• ' ş, pană când vremurile se vor schimba. De aceea, spun~
somnu I nu-1 mai venea. (2)Şi rPOe/,e apo ·
runat sd eh--
v•• •
pe_ vra1iton1 pe prezicători.. pe magi
-e
si pe ca/dez-#JS -.,oe mi visul şi eu voi şti dac4 voi puteţi să-mi descoperiţi şi
a-, spune regelui visele l.ui. Ei au intrat · ~ pe"!'°" tâlcuirea lui!» (JO)Caldeii au r4spuns fi au zis ÎII faţa
înaintea regelui (3)Şi reoele le-a ~;... A Şl S-:au 'nfăt,şat regelui: «Nu existd om pe pd,nant care s4 poatiJ s4 faci
fi'u,,a;u
d h o '°6J• « m visat un v· . cunoscut ceea ce cere reg"e, ..,J ..I-i • •
nu:i un regtt,11,
u ul meu est.e tulburat (de dorinţa) de a lS fi
vis» (4)Caldeii au grăit regelui În grai aramcun?~"'6acest oricât de mare şi de putemic ar fi, nu ar cere aşa ceva
tr eian. «O nu:, •
• • unu,' ta-1cuitor de semne, vrăiito" ~ r sau caweu,.., " 1•
rege, sa aleŞ(l veac! Spune servi/or tăi visul i no.1
V v • •

(JJ)Lucrul pe care-l cere regele este greu şi nimeni


A '.

vom âescoperi tâlcuirea». (5)Reoefe a rasp~ 11 ş • tţi 13


ătr l'-'- · e· ns. Şl .a zis altul nu l-ar putea descoperi înaintea lui, declit ;ţh"' al
c e ca cu:1: «Eu vă dau cuvântul., dacă n ciJror locaş nu este printre cei muritori». (11)Din
cu t · / · - · · U-JtU vetiface
noscu visu ŞI tâlcuirea lu4 veţi fi tăiaţi in bu~ ~ . . această pricind, regele s-a maniat şi, în marea lui
~asele vo<Utre vor fi transformate în orăm .
.fi . eu ue ru-
I' ,,':!' 1
furie' ', a poruncit s4.fie 11cişi toţi înţelepţii din Babilon.
me» 407 (6)D d e·
ar aca un, acep. cunoscut visul şi tâlcuirea
V -

.
.:03: --s----.------ - -- Capitolul 2 posedă toate caracteristicile unei apocalipse. Autorul pre-
dintre Anti h Il
e fa.ce aluzie la raporturile . . zintă, sub formă alegorică, succesiunea istorică a celor patru împărăţii care
şi Ptolemeu V din anul 194 o şi Ptolemeu II dm anul 2.5.5 şi dintre Anliob JII
◄ (M "/ • sf'arşesc prin restaurarea eshatologică a Împărăţiei lui Dumnezeu. Statuia
nanu / al d~ilea al domniei N abucodonosor" f .
compusă din câteva metale simbolizează, fliră îndoială, succesiunea tem-
1111
cu cc.a ofentă de te>..'tul în al tr iJ d .. ar • 603 i.Hr. Această dat! s-ar potrivi
I
, "
,oacl11m (606 î Hr) as1·guran · du
e ea an e domnie· .,.
r I . m a,ru al treilea al domniei lu, porală a împărăţiilor, dar în acelaşi timp şi reprezentarea simbolică a pă-
· · -se ast,e peri ada d · •
curtea babiloniană Dar 2 I nu se tn· o e trei aru de pregătire a lui Daniel la
" , po vcşte cu cap I (Se ptuaginta spune: "în al 12-lea
an ... ). Putem spune că data este artifi ·a1 . .
O Pt • ici ă ca de altfel şi cele di n 7 , I ·' 8, I ;9 , I; 10, 1.
. oger sublmează că cifra 2 d . .
regat pentru a-i sublinia scurtimea /~are a e~ea m Sf Scn~w-1 în raport cu durata unui
408
Juxtapunerea a doi termeni aramaici sau chiar ebraici aproape sinooimi este un mod de a
J ) afirmă că este vorba de al doilea ~ -du ~2, I O, IR.1.5,2.5). _Iosif .f!aviu (Antu:l,ilăţi X, JO, exprima superlativul.
":,ă câ,tigaţi timp": Septuapnta şi T eodotion au: CI L p OV U1,LE Î ' e( CI yO CI ( E 't E ceea c:e
409
405 _op.clt.,_ preferă cifra 12 în loc de cifra 2 p c~derea forusahmulu1 m .586, iar Montgomery,
ln ebraici m"kan•pîm = ctican „ (Ve~ _ALacocque, u/ivre ... p.40n . 4). redi forma arama.ici : )''l:>t l"I n l N Nl,Y.
Testa_meot(Dt.18,IO;Ml .3
practica v-" "'t .
r) C . Jlt magie, negre, care erau condamnaţi în Vechiul
,._ir.
. ---pu
' . uvantul este legat de \'erbul babiJ oruan = a ._.. ..
v1 ■JI, a
410
1nm N'lf"l ilffl : cuvintul ni este de origine persani: liata(•)-Jmdţle. 1n Daniel
c:uvintul are ti alte înţelesuri: ordin rqal (2,13.15)~ Ieie p11Wld (6,9.13.16); Lese (7,25).
4005 • ••Jl ona.
" " ~ l ::n c( titlul "mare rqe" foarte frecvent la asirieni ( 4R. 18,28).
411
Cuvantuf 1._
IQ ■ ~.... este introdus • te 412
TOB traduoe cu: "malfcien, Conjllftlll' ni cllialdeea" •
Dan exista un mic spaţiu . . 1n xt pentru a arita trecerea la limba aramaicl. fn
cel ce a tradus in ebraică . uiamte de 8 _se folosi limba aramaici. Potrivit unor exegeJi, D\)Tl (hartom)=tilculto r de 1emne, 1naclclan, chJdtor, la plural este harfllRIDlhl,

Înaramaică pentru interven~:~'{;1ul tilnaic al c!rţii a glsit de cuviinl.l mai potivitl limba harţ ummayya; cu vântul este de origine egipteaol.
'47
Septuarinti şi Teodotion·
mme. ·
t=r
or. .
0 Y 0 <; un'EJ'OIÎ ckniotn = cuvântul a ie11t de Jo
.,
411
~ (uap) = maciclan (în fr. conjureur = vrijltor); la plural 'alepin, "alepayya.
ZeiL Pluralul semnificl, în general, "wtiti pi1âne". Aici elalala include toate fiin1Cle
... ' fi
efl I t4i4ţi in b14rA<h n • supraomeneşti. Septua&htta în loc de ":zel" arc "îazer".
· 414

C0fl$ (1/ ·
u, exemplu.
. . _ tn SeptuaCDrtl
apare K«p«6ELyJi« "tLa8t\aEa8E • voi V6fl UD : este hapu lecomena. SeptuasfJata. Vul1ata fi comentatorii evrei din Evul Mediu
casele,,,.,.
•-111re vor fi tr descompuneau cuvintul în substantivul 0l precedat de prepozitia :i. ln aoest caz Ol •
6rj ou • an:rfonnate ;
n grămezi de TMine" în Mptuapnta: •v•.lrif- seamnl minie, l'urle. ( cf. acadiaJWl JUlll&su ti naia1n din Oen.40, 6 versiunea Tarpaa)
cu UJ&C>v to: un&
conf1sca1einfi PXOYta El
avoarea casei regale.
• A
<; t O „
CI o Ll. uc6 v =bunurile WJOSlrtJ VO
r/i lulOuelos)
88 TRADUCER E ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
_ _ u_c_E_RE_,...:;Ş_I_EXEO
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD _ _E _Z_Ă:._·_Capito--!._·..:..:1u..:..:1::..;;2:...__ _ _ _ _ 89

gânismulu i : de la Babilonia , cu care se începe relatarea, până la imperiul


grec al lui Alexandru cel Mare. aceasta din dorinţa de a-i pune la încercare pe înţelepţii regatului său şi de a-
Visul lui N abucodon osor şi incapacit atea Înţelepţilor babilonie ni i face răspunzători şi pe ei, într-un fel, de soarta regatului. Aceasta deoarece,
de a-l interpreta constituie prima parte a acestui capitol. Data cronologică "potrivit gândirii orientale convenţionale, regele este primitorul prin exce-
cu care începe acest capitol, "în anul al Ii-lea al domniei lui Nabucodo no- lenţă al oracolelor423 , care privesc atât destinul particular al regelui, cât şi
sor", nu corespund e datelor istorice oferite de 1,5 şi 18, unde se vorbeşte de destinul supuşilor săi. Monarhul a înţeles că este vorba de o comunicare
divină; a înţeJes că Dumnezeu voia să schÎ!Ilbe vremmile, ceea ce îl ne-
o durată de trei ani pentru educarea tinerilor iudei la curtea regelui Babi-
liniştea, iar "duhul lui s-a tulburat" (2,lb). 1n această situaţie el dorea un
lonului. Potrivit datelor istorice, la 23 septembri e 605, imediat după lupta de
răspuns clar şi corect poate chiar o idee care să salveu situaţia după voia
la Karchemiş, Nabucodo nosor a devenit regele Babilonul ui. Deci, anul 603
regelui.
ar fi nu anul al doilea, ci anul al treilea41 5 .
Caldeii consultaţi de Nabucodo nosor se prezintă în faţa regelui şi îl
În acest an Nabucodo nosor "a v isat vise, iar duhul lui s-a tulburat". salută cu formula: "O, rege, s1 trlieşti în veac !", care se repetă apoi şi în
Această e:x-presie se găseşte şi în Gen. 41 ,8, în relatare \-isului lui Faraon,
3,9;5,10;6 ,7.22424 . Această formulă de salut este frecventă în acacJiaoă fiind
interpretat de Iosif, ceea ce a făcut ca majoritate a exegeţilor să vadă în Dn.2 folosită pentru regii perşi (Cf. Ne.2,3). După formula de respect, caldeii se
un midraş la Gen.41 (Cf. şi Gen.41 , 16 şi Dn.2,28). "Acest contact lingvistic adresează: "Spune servitori/o r tăi visul şi noi îţi vom desc.opri tâlcuirea"
subliniaz.ă paralelism ul celor două relatări care sare în ochi. Autorul cărţii (2,4b). Dar, regele nemulţumit şi dezgustat de spusele caldeiilor replică dur:
Daniel imită relatarea din Geneză" 4 16 . Diferenţa însă de ac;cent prin compa- "Să ştiţi că hotărârea am luat-<J! Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi tâl-
ratie cu Geneza este interesantă., şi-i permite autorului cărţii Daniel să dea cuirea lui, veţi fi tăia,ti in bucăţi, iar casele voastre pre.Jacule în grămezi de
vedeniei regelui dimensiun ile veşniciei 41 7 . ruine" (2,5).
Cuvântul mbD,n (Qartumim = ghicitori) este un cuvânt de origine Pedeapsa cu moartea la care vrea să recurgă regele pentru pedepsirea
egipteană şi desemnează pe ghicitorii egipteni prezenţi la curtea regilor caldeilor o regăsim şi în alte locuri în Sf. Scriptură. De exemplu, în leş.
Asarhado n şi Asurbanip al (cf. E x. 8,3.14-15;7, l 1;9,11).
4 18 22,18 se spune clar: "Pe vrijitori s1 nu-i lisaţi si triiasci". Tot aşa şi în
Este greu de explicat prezenţa acestui termen într-o relatare de la Dt.18,10-1 2. Această practică este întâlnită şi la alte popoare. Astfel,
cunea babiloniană. Nimic nu ne face să vedem în acest termen un împrumut Herodot ne relat~ în scrierile sale exterminarea magilor de către Darius I,
literar din Gen.41 ,24. Dimpotrivă, "credem că acest termen egiptean subli- ceea ce ar fi inspirat şi pe autorul cărţii Danicr425 • Cât priveşte cuvântul care
indică modul de omorâre, ''veţi fi tiJiaţi în bucăţi" ()lT,lW1]:' )'));)ltl
niază realmente un fapt de care autorul cărţii Daniel a avut cu siguranţă cu- =
noştinţă: prezenţa egiptenilo r ca tâlcuitori de vise la curtea regelui haddamin tit abdun), este frecvent întâlnit în Talmud şi în siriacă, şi
Babilonul ui tt4 19 • provine din persanul handama426 . Cât priveşte partea a II-a a pedepsei,
Făcând apel la patru categorii de ghicitori (vrăjitori, prezicători, magi exprimată prin cuvântul acadian',) .) (nevall) este întâlnit şi în Ezd.6,11.
şi caldei),420 regele speră să primească din partea lor atât conţinutul, cât şi Situaţia este ffiră ieşire . Dialogul dintre rege şi caldei, y.7-11, araf:ă
interpreta rea visului . În traditia biblică, visele au un rol foarte important în incapacita tea celor din unnă de a-i satisface pretenţia regelui. 1n f.iţa aspn-
comunicările pe care Dumneze u le face oamenilor421 . De această dată, însă, mii verdictului imperial, caldeii descumpăniţi şi-au mărturisit incapacitatea
regele depăseşte măsura : ghicitorii trebuie să-i descopere totul şi într-un descoperir ii şi tâlcuirii visului, lucru rezervat, în opinia lor, zeilor427 "al
timp relativ scurt A. Bentzen422 crede că regele n-a uitat visul, însă face cdror locaş nu este printre cei ,,.,,,itori" (v.llb). La auzirea acestui răs­
puns, regele a ordonat uciderea tuturor înţelepţilor din Babilon, printre care
se aflau şi Daniel şi cei dimpreună cu el (v.13).
-m Această nepotrivire este încă un argument că Danid 1-6 a avut iniţia.I o existenlă indepen•
dentă( cfALacocque, Leli„re ... p.41).
416
M.Delcor, u lii•re .. p.73.
41 7
ALacocque , Le lil're ... p.41. . • • .. 421
411 Cf. l.Engnell, SnuliM ift divifte Kift11/eip ift dlcĂllciMt N""' E•. Uppsala.194 3; A
În textele cuneiforme din vremea regelui Asarhadon, aceşti har-di-bi sunt irruiln.iţl la curtea
Bentzen, op.cil., p.25, la A.Lacocque, LA lit,r• . .• p.41.
regească . 414
419 Cf. 3 R. l, 31 unde formula apare la persoana a IU-a: ".Td trditued doittmd mac. Nl8«~
M.Dclcor, u livre .. . p.73. David, în veci!"
410
Rene Peter-Contes se (în "Manuel du traducteur pour le Livre de Dani.el', Stuttgart, 1986,
p.24) propun.e urmltoarea traducere: "toţi specialiştii divinaţiei şi magiei".
413
416
M.Delcor, u livre ... p.74; Montgomery, p.146; Steinmalln. p..51.
421 ALacocque, I.A livre ... p.43. .
P.J. de Menasce, op.cit., p.26. 417
Septuapnta substituie "zeilor" un înger. T ~ 11 Vuia• însl au forma de plural
421 Op.cit., p.22~ .
TRADUC E RE ŞI E~'"EGEZ Ă : Capitolul 2
_ _ __ TRADUCERE
____ _ __ ŞI_
___;_ EXEGEZĂ:
_ _ _"· ..itolul 2 _
-Y......!....:.:..:..:~ _ ___ 91

b) Relatarea intenrenţiei lui Daniel (2,13-2 4)428


şi a preasl4vit Daniel pe Dumneuul cerurilor'36• (20)Şi
a luat Daniel cuvantul şi a zis: «Fie numele lui Dumne-
(13)S~ntinţa, să fie ucişi toţi înţelepţii, a fost dau,'''m •
trebuia să fie zeu binecuvantat din veac şi, piind în veac cd a Lui este

omorât

şi Daniel Y.- r na cu etfo'•
(I; cei. dun·rnreu •
înţelepciunea fi puterea (2l)şi El este Cel ce schimbă'37
(14)Atunci Daniel

s-a

adresat cu întofepMun
r-
·· •
.... e şi rscusin- • 'le ş,• vremurue
:, ,431, C'el ce ua.ronea:4
..I..J...
ţ4 către Anoh, mm-marele glir:,U reoe'··,"'11
timpuri pe regi şi Cel.
. •
() "' , care reşzse ce îi repune; El dă înţelepciune celor înţelepţi şi ştiinţă
să omoare pe înţelepţii din Babilon. (15)EI a început sd celor pricepuţi. (22)El descoperd profunzimile şi tainele
vorbească şi a zis către Arioh, comandantul regelui: «De lucrurilor, ştie ce este în întuneric şi lumina s414şh,uşte
porunca dată de rege este atât de asnrd ?» După
ce .h. cu Elm. (23)Pe tine, Dumnezeule al. pdrinţilor mei, 4#
r _ a
A rw i-a lămurit lui Daniel rostul poruncil 32 (16)D _
Te preasl4vesc fi Îţi mul/umesc, cd mi-ai d« întelepciu-
·1. ~ J . ' a
nie a mtrcu şi l-a rugat pe rege să-i acorde un răstimp ne ş,. putere,UJ ş,• acum m-a,•fi·..1:-
,.;ul su cunosc ceea ce Ţi-
,)li •

ca să-i descopere tâlcul (l 7)După aceasta Daniel s-a am cerut, cdci Tu ne-ai descoperit taina regehli».
dus la casa lui şi a dat de ştire lui Anania, Misael şi Az;a- (U)Apoi, Danul s-a dus la Arioh, pe care regel.e îl
ria, care este situaţia. (l 8)Cerându-le să roage milostivi- însilrcinase sl1 omoare pe înţelepţii Babilonului şi a grăit
rea lui Du.mner.eu din ceruri pentru această taind'3', aşa: «Nu da morţii pe înţelepţu Babilonului! Du-m4 în
pentru ca să nu lase să piară Daniel şi prietenii lui îm- faţa regelui şi eu îi voi descoperi regelui ta/cuirea».
preună cu ceilalţi înţelepp."435 ai Babilonului. (19)Atunci,
i s-a descoperiJ lui Daniel taina într-o vedenie de noapte
Daniel şi tovarăşii lui, număraţi. şi ei printre înţelepţii Babilonului,
erau direct vizaţi de ameninţările lui Nabucodonosor. ''Atunci Danul s-a
421
Acest pasaj pare a fi al doilea adaos în povestirea principali a capitolului 2. În afară de adresat cu înţelepciune şi iscusinţă cdtre Arioh, mai-marele gărzii rege-
câteva difcrent.e minore de stil şi vocabular apar următoarele nepotriviri cu relatarea lui ... "(v.14) şi s-a informat despre raţiunile care au motivat decretul regelui.
princ ipală : Numele Arioh este cunoscut atât în tradiţia biblică, în Gen.4, I întâlnim un
1. Aici Arioh merge la Daniel (v.14), pe când în v.24 Daniel merge la Arioh. 2. Aici rege al Elasarului cu acest nwne, cât şi în textele de la Mari unde apare sub
Daniel vizitează pe rege ca şi când l-ar cunoaşte, pe când în v.24-28, Arioh îl intro-
duce pe Daniel la rege, apoi Daniel îi spune regelui visul şi interpretarea lui. J. Aici formele Arrîwuk, Ariukki.442 Arioh este însoţit de titlul N'fno:i, CE ori-
tovarişii lui Daniel joacă un anumit rol, pe când în restul relat!rii nu se mai face gine israelită, desemnând pe şeful gărzii lui Faraon cu ocazia relatării
referire la aceştia. istoriei lui Iosif în Egipt (Gen.37,36 şi 39,1) şi pe şeful gărzii lui Nabucodo-
429
"Sentinţa . . . a fost dată" presupune că era vorba de :
l. a aduna pe toti înt.eleppi pentru o execuţie colectivl şi spectaculoasă~
2. înţelepJii au fost deja daţi morţii, şi 456
"Dwnneuul cenuilor" şi nu "Dumnezeul cendui" rum este in Biblia sinodali (le">ilah
3. ordinul ca top inţelepiii să fie omorâţi a fost publicat (Rene Peter-Contesse, 1•mayya').
op. cil., p.25). 417
Verbul aramaic exprimi maniera indirecti el Dumnezeu are autoritate asupra timpului
410
)~Y.> oe-ar putea duce la gându] ci acfiunea de masacrare a înielepJilor Babilonului era (aceasta se opune concep&iei babiloniene de istorie, unde zeii nu puteau modifica
în desfăşurare când intervine profetul Daniel. derulll.rea timpului).
4 1
, Cuvintul aramaic folosit aici nb-tabbahayyâ corespunde ebraicului rab-tabbahim 431
În BWa româneascl este "timpurile ,1 ceasurile". Septuapta şi TeGClodon au redat
(4R.25.8-20) şi desemneazl titlul unui ofiJer înalt din armata lui Nabucodonosor. N'}r.ltl N'l1Y cu Kcnpou, ICcll XPOVOU~
◄Jl TOB traduce astfel: "AJ.ors Aryokfit connaître l'ajfaire aDanief'. 439
Contrastul natural dintre lumini şi Întuneric fonneazl un motiv comun în literatura 1emitl.
◄JJ ~dela verbul ':,7)1 = a i.mra. Aici în sensul de audienS1 la rege (cf. 4,4; 5,8). în Vechiul Testament, lumina este folositl pentru concepte variate, ca vedere, cunoaştere,
◄w rAzi = taîni. nmter. Termenul aramaic rl.z care apare în 2,19.27-30.47;4,6 este adcvlr, bunitate, fericire, chiar viai,& înslşi este I ~ întunericul este toanai lipsa aces-
imprumutat din pcnani. În ebraici este cuvântul Iod care înseamnă conciliu ti dedz.llle tora. ln contextul prezent, lumina este cunoaşterea lui Dumnezeu, a lucrurilor ascunse, tai-
leffde, date în conciliu. Io literatura iudaică pre-exilicl Iod este folosit pentru sfatul nice care pentru unii rlmân în întuneric. Expresia aramaicl poate Inscmna fie ci Dumno-
cerac al lui l>wnneuu fÎ pentru hotlrârile Sale. Aceste hotlrâri - decrete, c~e-1_privesc zeu este înconjurat de lumini (Pa. 103, 2), fie ci El lnsufi este suna luminii (I&. 60, 19).
pc om, îi sunt tlcutc cunoscute prin profe~ (cf. Amos 3,7; ler.23,18-22). ln lat.era~
440
Atit în ebraici cât şi în arunaicll cuvântul "plrlnft" poate desemna toatl linia ucen-
iudaici post-exilicl, exisU o dezvoltare a acestui concept, Iod, respectiv ~ _în e~cl, 1
denSilor.
dcsemnAnd lucrurile pe care Dumnezeu la reveleaz1 oamenilor într-un limbaj s1mbohc. 1n ~ Septua&inta are ao~iuv 1e•l ♦ pov~a,v. Daniel împlrtltcfte înfelepdwaea fi
lita-atur-a qumranitl se vorbqte de taine dtvtne, taine counice şi chiar taine rele. (cf.E. pu~rea care aparţin lui Dumnezeu (v. 20).
~ 2 Cf. M. Delcor, Le livre ... p. 75.
Vogt. Mpll!rÎII;,. tu:Jib,u Qlllflran, in Bib. 37, 19.56, p.247-2.57).
41
' Conllnlqia ..-.maici nu implici dar nici nu exclude ci executarea in,Clepfilor începuse.
92
TRADUCE RE ŞI E>.,."EGEZĂ: Capitolul 2
_ _U_C_E_RE__:Ş:.....l_E_XE_G_EZ_...;·
_ _ _ _ __ _ _T_RAD Ă:_C:..:ap~i:.::to:.::lul=-=2_ _ _ _ _ _ 93
nosor în 4 R28 8 ş.
' u. o x.dă
· cuvântul ui
cma
c~e ~ "acest co_rp de _functionari regali e~
l"'\.d ţbb "
i:i~
"a_executa" , put~m
capitale, Septuag mta ş1 Teodoti on trad " d ~al msărcmat cu execuţiile
rie au fost descoperite profeţiilor şi pot fi descoperite acwn printr-un studiu
al profieţi.1or lor„441 .
. r şef, din rădăcina tbh = a fi„rbe " usăcan pnn ex PXlµo: ye, p o c;=bu-
cita Apoi v.18 conţine şi cuvântul rlzâ = tain~ mister448 , termen de
n ut „ 443 • Mărturia practică a lui Daniel
"" m această trad
. ~cere nu este de reţi- origine persană, care nu apare în literatura biblică decât în Daniel şi în Ec-
sea?.11 într-un mod prudent şi cu jud a nu~at ~ ~oh. Daniel i se adre- clesiast 8, 18. Aici visul este mijlocul prin care se descoperă taina. "At,mci
cele ~escri~ în Înţelepciunea lui ~:s~i~a h ~1tă~le .!!1J:lep~ului i~raelit ca I s-a desc__operiJ lui Daniel taina aceasta într-o vedenie de noapte" (2, 19).
cvasi retancă : "De ce a dat regele 1 11 Inainte de a se repezi la Arioh, comandantul gărzii, Daniel a lăudat
se mai impunea această întrebare ? i , , prmtr-o mtrebare
poruncă ~a de asprl?"(v.15b) . Oare
că Daniel a plecat şi l-a rugat pe .regare ve~a ncvd01e de ~ răspuns? Cen este
pe Domnul său. El vrea ca toată slava să revină Autorului revelaţiei. În umi-
. ţa lw·449, D arue
lm . l a dec1arat : "DacuX nue,

nu• s-a ucscoper
..8-
it
• tama

aceasa,
peri visul şi tâlcuirea . e sa-1 acor e un timp pentru a-i desco- nu este printr-o înţelepciune care ar fi în mine mai mult decât la toţi cei
vii, ci ca siJ se facă cunoscută regelui tâlcuirea ei••• "(2, 30), şi aduce laudă
Nu _cunoaşten:i dialogul dintre Daniel şi rege. Este etonantă urin lui Dwnneze u pentru descoperirea flicută, prin rostirea unui imn450, a unei
~: c~:U el este pnmit la rege, p~ecum suspenda rea şi solemnităµlor
: "binecuvântări" de tip liturgic (v.20-23), în care preamăreşte pe Dwnnez
eu
nă . ~ :°ntrar uzanţelor onentale . Greu de explicat rămâne şi bu- ca Stăpân al Istoriei, sursă a înţelepciunii şi descoper itor al tainelor. "Te7.a
vo1~ţa 1:?elm m acordare a timpului necesar descoperirii visului c capitolului este rezumată sub fonnă lirică: DarLiel cântă adevăratului Dwn-
16 se intrăm genul apocalip tic cu vocabula rul său tehnic.
14-
· u v. nezeu care dă puterea regilor şi înţelepciunea înţelepţilor, şi a cărui voinţă
. . Ver~tul 17 ni-l prezintă pe Daniel întors în casa lui şi dând de ştire determină cursul istoriei"451 . Imnul "nu este fără paralelă biblică (cf Iov
pn_eteru.lor lw ~ este pricina "cerându-1.e să roage fierbinte milostovirea 12_,l~ ş. u.; Ps, 40:14; Ne ,5; Esterl,13 ş. u. ), dar se prezintă ca o compoziţie
l.u, Dumnez eu din ceruri pentru această taină." (v.18a). on~ă . El ~ab~~efe leg~tura între domnia lui Dumneze u fCste istorie
şi
. Notăm în acest verset două expresii. Mai întâi, Dwnneze u este darul mţelepcmnn mţelepµlor..4 52 . Porteous şi H.Kosmala45 consideră că
nunnt "Dumne zeul cerurilo r", Cel ce descoperă tainele universului. Aceas- are armmite similitudini cu câţiva psalmi, unele pasaje din cartea Iov şi din
tă expresie se găseşte şi în Gen.24, 7 rostită de patriarhul Avraam scrierile de la Qumrân.
şi apare
foarte des în scrierile biblice din epoca persană (Ne.1,4; 2,5.20; Ezdral,2 ; "Fie numele lui Dumneze u binecuvâ ntat din veac şi până în
S,11; 6,9; 7,12.21. 23; lonal,9) 4 45 . Această expresie nu s-a bucurat de suc- veac" este o expresie ce a intrat atât în cultul sinagogal, cât şi în cel creştin.
ces în epoca preexilică. Abia mai târnu, "sub această denwnire, guvernul Imnul începe printr-o introducere (v.20) cu un verb la pasiv (me-
persan desemnează pe Dumnez eul evreilor. Ea apare în Edictul lui Cirus barak) care se găseşte şi în Ps.41, 14 şi 113,2. După introduce re se amin-
(Ezdra 1~) şi autentici tatea sa
a fost demonstrată pe baza faptului că ea tesc binefacerile dwnnezeieşti (v.21-22), apoi Daniel aduce laudă' "Dumne-
apare în papyrus- urile aramaice de la Elefantine""'. Expresia se găseşte de zeul~i părinţilor mei" pentru darurile concrete revărsate asupra Iui454 res-
13 ori în căiţile Paralipo mena, Ezdra, Neemia, Iona, Tobit, ludit. Remar- pectiv dezlegarea misterului regelui: "Ceea ce este profund şi tainic (~.22)
cabilă este paralela stabilită de Daniel între Dumneze ul cerurilor şi caracte- este descoperit lui Daniel, căci pentru Dumneze u întuneric ul este lumi-
rul misterio s al Istoriei. Manuscr isele de la Qumran vin să aducă o raz.ă de nă"455, Lui îi aparţine '1nţelepciunea şi forţa" (cf.lov. 12 13) EI este Cel
lumină în acest sens. Aici, "orice referinţă la misterel e lui Dumnez eu (lQS ce des~operă "adâncurile şi tainele" (cf.lov. 12, 22). D~e~ ul lui Israel
3,23; l QpHab7 ,8; 1QM3,9 ; 16,11, 16) priveşte căile misterioase ale lui comwucă transcendenţa Sa oamenilor, se face imanent În acest sens v.28 se
Dumnez eu interven ind în istorie şi realizând scopul Său, în particular prin
suprima rea răului şi a neliniştii. Aceste mistere ale guvernării divine în ista- : Ibidem Cf. ~ie Jaubert., La IIOtio11 tl'AU.iance tUUU 16 Jwlab-, Paria, 1963, p. 125-126.
Se~t~glnt a ş1 Teoclotlon au tradus termenul l1 prin ua,:rip,o v .
449 11
Atitudinea lui Daniel aminteşte pe cca a lui Iosif atunci când a int.....,...,tat · 11 · F
Gen. 41 2<
( ) -r·- YllU araon
◄,O ş.u .. Ul

~.'!; ·;3,;r;ch, Einleilwag in tli.e .Psabtaelt,


• .,

◄, 1 ~ 1
p. 32-33, apud M. Dclcor, u livrfl ... , p.i7.
4-4) Ibidem 452 • re ... ,p. 77.
.._. Ibidem m A. Lacocquc, Le livre ... ,p. 45 .
. u
•o A LacocqUe (.u liwe ... p. 4.5) şi Th.C'cwty ,(~ 1:"ophita et ~cult". partu' I'uiJ-Mazda
.
◄S4 Hebriia, E:rsaur, ~ltri.run, Leidcn. 1959, p. 222 apud A Lacocque, Le livr ••• , p, 45.
11
Toumai 19.5.5, p,181) considc,-a ca este o as1m1lare a numelui zeulu1 J,C{~ W.S. Towner consideri că Dn. 2, 20-23 este un veritabil Psalm de multumire ne PNli,c
din panteonul iranian. . v· tâ. IA reli· 4
„Pas1a1a o/Dania J-6, înCBQ 31,1969, p. 321. ·
44' CC Cowley, Al'MWC Papyri ofdte F,ftl, Cent,uy B. A. Lacocquc, Le livre ... , p. 45.
C., Oxford. 1923 f 1 a.n,ce '
um 4o J,u/eo-ArtllllUIU tl'Elqhanline, Paris 1937, p. 101 ş.u .
1
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 2
94 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
------------'----....::..::!:.:::,::::..:._ _ _ _ _ _ 95

opune radical afirmatiei "caldeilor" din v.11 , potrivit căreia Dwnnezeu ar fi


nici preziciitorii.
„ nici vrdiitorii. nici astrologu°"1 n u pot s-
incomunicabil. . . o aca cunoscută regelui. (28)Dar este un Dumneuu în
fi
Versetele 20-23 inau~__ă genul hte~ unnografic,
4
pe care ffn ceruri, Care descoperd tainele şi Care a focut cunoscut
îJ găsim şi în 3,31-33; 4,31 ş. u. ŞI 6,26-28. W.S1bley Towner a scos în regelui Nabucodonosor ce se va întmnpla în ;ileie ce vor
evidenţă caracterul de psalm individual de laudă al acestor versete. O com- vem-46 • Vzsul tău şi vedeniile pe care le-ai avut în patul
2

parape a acestor versete cu unii psalmi arată că : tdu, iatd-le: (29)Ţie, rege, gândurile îţi treceau prin
I) posedă elemente lingvistice comune minte, când erai culcat, despre ceea ce se va întmnpla
2) imită una dintre formele stereotipe ale rugăciunii biblice mai pe urmă şi Descoperitorul tainelor ţi-a fht
3) îndeplinesc funcţia de rezwnat sau concluzie a relatării cunoscut cele ce vor urma. (30)Şi mie, aceasta nu este
4) ele au fost "alcătuite ad-hoc" (Towner, p.323) printr-o înţelepciune care ar fi în mine mai mult decât la
5) ele nu provin direct clin cult (Towner, p.324) toţi cei vi~ mi s-a descoperit taina aceasta, ci ca sd se
6) ele sunt scrise "într-un stil foarte aproape de cel găsit în Psalmii savanţi facă cunoscută regelui taJcuirea ei şi ca să cunoşti glm-
(Cf.Ps.1; 112)" 457 durile inimii tale. (31)0, rege, tu ai avut o vedenie. lat4
De fapt, această doxologie constituie cheia dezlegării începutului un mare chip'6J. Acest chip era imens şi, st4lucirea lui
capitolului: Nabucodonosor "nu supune pe magi la o probă ridicolă pretin- neobişnuit4 - stătea înaintea ta şi în/lJ/işarea bli gror.a-
z.ându-le să-i facă cunoscut visul pe care l-a avut. Regele, în realitate, vrea vtl. (32)Acest chip avea capul de aur curat, piepul şi
ca altul să-i ia locul pentru a se elibera de propria sa crimă. Mesajul fiintei braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramil.
Sale îi este incomprehensibil. El ştie doar că există un mesaj, pentru că el se (33)Pulpele de fier, iar picioarele"' în parte de fier şi în
458
ştie fiinţând'' . Atât Daniel, cât şi regele sunt conştienp că îndeplinesc, parte de lut'65• (34)Tu ai privit plmd ce o piatrd s-a
fiecare în felul lui, o misiune şi un mandat divin în istoria lui Israel, dar şi a deasprins, nu de mând, a lovit chipul la picioarele sale
întregului neam omenesc. de fier şi de lut şi le-a sfărâmat. (35)Atunci au fo!it sfd-
În acest sens, Daniel se prezintă înaintea regelui, cu ajutorul lui râmate împreund fierul, . lutul, arama, argintul şi
Arioh, "ceea ce presupune, o tradiţie nu numai diferită, ci în dezacord cu cea aurul'-66 şi au ajuns ca pleava de pe arii vara şi vântul o
relatată în v.16" , pentru a-i salva de la moarte pe întelepţii Babilonului şi
459 poarld fără ca să se găsească nici o urmă; iar piatra
pentru a-i dezvălui visul şi interpretarea lui. care a lovit chipul a crescut munte mare şi a umpbd tot
pământul (36)/ată visul, iar tâlcuirea lui o voi spune
înaintea regelui. (37) Tu, rege al regilor, căruill
c) Daniel îi descoperă regelui visul şi tâlcuirea lui (2, 25-45) Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea, forţa şi
mdrirea (38)Şi în mâinile căruill a dat pe fiii oamenilor,
(25)Atunci Arioh l-a introdus în grabă pe Daniel la rege în orice loc ar locu~ precum şi animalele cimpului şi
şi i-a zis: «Am găsit un om dintre fiii exilaţi ai lui Iuda
care îţi, va face cunoscută tâlcuirea.» (26)Răspuns-a re-
gele şi a zis către Daniel, care se cheamă Belşatar46'J: 461 Vezi v. JO pentru 'aiepîn şi taarţununln.)'"'Rl (glzerîn) = atrolop, .d tltort 1n stele. plura•
«?~re ~şti tu în stare să-mi spui visul pe care 1-a,n avut lui masculin al participiului 11Zar, de la 1zr = a t1ia, a decide.
~ tâlcuu-_ea lui?» (27)Daniel a grdit fnaintea regelui şi a 461 Expresia aramaici be'atw-rft yomayyi corespunde expresiei ebraice be'~ bayy~
us: «Taina pe care regele vrea să o afle, nici întelepriL (Osea 3,5; 1s. 2,2; Dn. 1o, 14 etc.) literal "la sru.ltul zilelor" este o e~s1e eshatologici.
443 Cuvântul a~= imagine, statuie. Versiunea româneascl îl traduce prm clalp. Septuapata
are cuvântul Eh:~v = chip . . . . . ·cu1 li
464 Pulpele pldoarele Iul sunt termeni care prezintă o anumit.I ambiguitate, anmw •
(în eb~~ soq ) desemneaz! doar partea de sus a piciorului, iar rqel ar desemna partea
Ibidem.
i. on. Se
4jjj
piciorului de jos cu laba piciorului. . _
mlbidcm. 46' Jn context cuvântul lais•P înseamnl nu lut, ci lut an, respectiv ceramic '1 · ptoe
'"
,,, Ibi"-
- p. 46. · · de u,, """'"roill· '100 • putea fi o
lintafiTeododon:OCJtpCUCLYOY;asedistinge ""'· -..- •
460 M. Delcor, u liwie ...• p. 78.
decorape în ceramici a unei statui.
'blK"'1',J. - Belţaţar. Septuapnta adauell•x- ~6 M . I . babil 01·an 466
Ordinea materialelor este inversat!.
ICr\lqte la atu„ca ac _._. 1_,._, """" •A li LO~L . enjionarea nwne Ul O
. -ya, e...,, re,...,n de cap. I.
TRAD UCER E ŞI EXEG EZA: Capito lul 2
96

TRAD UCER E ŞI EXEGEZĂ: Capitolul


păsările cerul u,~7, şi i-a dat stăpânire peste toate" ----- ----- ....!, __-- =-.:: .=::: :::..: :....:: :::.t: .::~: .__
2 _ _ _ _ 97
68
eşti capu~ d~ aur. (39)Ş~ du!'ă ti?e se va ridica un'!; ;
regat "'"' lfUC decât al t<Ul Şl apOl un al treile a regat marcând în Daniel şi Iezechiel începutul erei mesianice"'n
de .,, d . . Expn,n "sf"'
•anu l care l'a stăpâni peste tot pământul (40)Şi şitul vea~~ Iu1 , care ~~e e ~ I?ulte ori în cărţile ·-a ar-
un al 3 Vechiului
r,atr,1/ea regat va li tare c~ fieruf-69 şi prec um Test:rn:nt este de ~ngm e accadiană ŞI are l 1:1 sens esbatologic4
A ,

fieru l '"' (ma


sfori,,,ă şi zdrobeşte totul, fi ca fieru l care abra_t . ~:me), ~e~m nan~ astfel. e~a esbatolopcă.
strălucepe el timpul realizării şi
împlu uru vederue1 regehn, respectiv mstaurarea lmpără
l'II sJărlma şi va spulbe.ra totul ţiei cerurilor.
( 41) În ce privq te Versetul 29 pare a fi un dublet al v.28, iar v.30 sublin
piciot,ttle şi degdelţ , .,.,, pe care le-ai văva, unele de lut Danie l nu este decât un mediator al descoperirilor
iază faptul că
« olt,r şi altele de fier, înseamnă că va fi un regat dumnezeieşti adresate lui
Nabu codon osor. "Visu l" (2,1.5-7,9) şi "vedenia"
&,,pi1ţi1 şi i!Ofi tlll'e ca fieru ~ după cum pe care le-a avut regele
hi ai viku tfier vin de la Dum nezeu "desc operi torul tainelor", şi
ME-E d.et c a, /llt. (.f2)Degetel.e picio
"taina" cu pricina, zice
arelo r, o parte de fier Danie l, i-a fost descoperită lui (2,30).
şi dă parte dât IMt., inseamn4 c4 rega tul Am ajuns astfel la partea esenţială a relatării: descri
va fi JJ(lrte tare, erea visului
,,.ru ~ ("3)Şi tb,pă Cllm ai l'ăvufierul ames tecat (2,31 -35), apoi interpretarea lui (2,36-45).
CIi bdltl, tot aşa se vor ames teca prin sămânţă uman Regele a văzut o statuie mare care ne face să ne gândi
d, m fie la Colo-
Mr IUi se lW' tllffn teca ,mul CIi altul, după cum sul din Rodos sau Teba, fie la statuia zeului Sin
nici din Babilon, fie la
fierul,.,, se ll1ftlSfecă CIi /utM,L (#)Î n timp ul acestor grandioasa statuie a zeului Bel, tot din Babilon, de
care vorbeşte Herodot
11
~ " , DlmUln.e,,l ceru/Mi va ridica (1,183), alcătuită astfel: capul de aur curat, pieptu
un regat veşnic care l şi braţele de argint,
" " l'!Q fi "IUlfficit niciodată şi
pântecele şi coapsele de aramă, pulpele de fier, iar picioa
a cărui domn ie nu va fi dată rele o parte de fier
şi o parte de lut (v. 32-33 ). Toate materialele
la alt popo r. El va sfărâma şi va nimic i toate regat folosite în statuia colosală s-au
.ele şi îmbin at armonios, însă, aşez.ale în ordinea descrescătoa
El sing,,r v11 rălnime ÎII veci. (./5)După cum tu ai re a solidităţii şi re-
vătui zistenţei lor, conferă statuii un fundament foarte
că o piatră s-a dez.Jipit de munt e, ~il. __ _ .
nu de mlină, şi a Jean Steinmann475 a scris o frumoasă pagină cu pnvir
:drob ii jier,11, arama, bitul, argin tul şi auru l, e la statwa lui
Mar ek Nabu codon osor: "Cu raritate geniul sintetic al Biblie
D11,nnez,eu a făcllt. cunoscllt. regel ui ceea ce va urma i, care tinde să readucă
în diversitatea fiinţelor la unitate, n-a strălucit mai bine
i•iitor; visul este adevărat şi tâlcu irea lui sigură. ca în descrierea acestui
vis. Se ştie că pentru Gene d., fiecare popor, f i ~ rasă
_este ~~tă
printr-un strămoş care-i dă numele. Şi toată ~ta t~
Daniel s-a adresat regelui zicând: 'Taina pe care pnn A~ 1n ~:
regele vrea să o purile apocaliptice, Mesia joa~ ~Iul n~ulw Adam
afk, aici Îllţ,dq,ţii, 1lici prevcătorii, 1tici vrăjitorii, nici 1n El, ~ta tea -~
astro logii nu pot s- regăseşte unitatea pierdută. Or, m ~ lm ~ab ~~o sor, _toate
o facii cunoscută regel ui•. (v.27) Taina regelui, însă, ~
este dezlegată de Da- uman e sunt readuse la unitate de un smgur ~ u
sun~ li~, unul m ~
oid ai ajutorul •eetui care descoperă tainele"(v. 28) pentru că el este socotit să acopere lumea , Ş1 ~ul
şi care trimi te "ve- m timp, pentru
dmii ia ap• (CT. şi 4, 2. 7.10), Daniel fiind doar un medi diferitele dinastii nu formează decât o singură ~1?1e
ator. Această taină . Ideea de_ a r e ~
se,-a realiza •ta lfirlitu.) veacu lui•. (Nl>'l ll n l ~ ) = altfel faJDJbară astrologilor egipteD1.
'acha rith haian im, cosm o sul sub fio nna unUl. om· era. de.
Daniel adaugă aici existenţa lstone1, care, de asemenea. · un
41
P ~ --=a - dr pectt••fi,e muoreticc, pasajul ar
devine om. 5311
suna astkl: •ş1 unde omul coostr uiq- imaginea unui om". .
k _- I ci C dhtio e fÎ pasirea.. . ... Danid a dori1 si sublin . _,,,._...:_,_, ..... &'. , · _
ieze stlpân irca lui Nabu c~ In ce pnveşte ordinea descre_scătoare a. rezist entei u w a Q - li0 l 051
A •

- aw ampn o lvr, mai amJt decit asupra oelorialte aeall.ri. .. ezentate, se datoreaz.i
te şi, evident. d e ~ ~~vă a ~tăp
unei influenţe greceşu; Besiod (aprox. .. 1.iHr~
rtpe d -r h ••09 ~I oicwlLEYI•
-s,ie . d •e'-oK Ep i oi6q po,
Ovidiu417 înluaările
o 6&1', i{wv ••v~ • ac•l 11:iv 6tv6 pov • un de degradare:
UKoJ tnn ~~ on~ onu ••a•
liÎDd tâ copacul fi tâ plmilm tl ".. fi lalb.n
l„
ij yij(lilc ral) = ca fierul supunând tot şi lor vorbesc de o succesiune a etapelor lwnn după
poces
- Cnillul qtar•111 = ~ 1111 apae n,, ~ - - - 967_
cia w33 f.U. 111.1 se__ .,___• ..__.......
În
Şi
ildUcât în descrierea stlrii
4
n E. Jacob, p. 257.
473 A.:: nota 5 c,oosemneaz1 O -y - -.. dinlocurilcunde..,..-C.
· , _ 1!..--

.
- - - . . . . - ~ 15• • pire& ci Cite UD adaos ul1crio A Lacocque, ~ .....-., ... , P· -.... .---L.... .1- l)aaiel_
.......
~~H .llow ky r, odatl CU V.42. 414 ~-•osit în seos strid c:iDd c .__ -
Ibidem . Sensul însl trebuie maniat - El poate 6 IUl
--.... .-ma nbtll L (111& . 38,193 7. p. 426-42 7 ti JBL 19SO P- 202) a vizut o urmi •
CJl ~--.:-
._.. ..... 1qa e s • __,k a•
~
- - - ftpk.
......,.,.,
_ ,; .......:: ·
--· --........
......· - , .-•-' •7 - .. --
'
la -----
..... •
8Ce11tor - . .
trebui. m unna
IJ,W • replC (cC 2, 47; 7, 17) citill ud'el: ia dm,-1
deşi mai potrivit ar fi tennc:nul "teleolo&k•- .
47S ... __ ;_, ~-
U'alNC& ... ......... p.
49 apud A. Laoocque,
476 La Trtnll# X d la Jo,,r, 109-20
• u
1, apud A
m Mitam orpl,o sa I, 19-150, apud A. Lacoc<flC, P· 48 ·
La---a.e,_u
_,.,,-- .
48.
li1" ... . p. . ~o
pre... . p. --
98 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
________ _ _ U_CE_RE_Ş:.c-I_E_:XE=G.::.E=Z:.:.Ă::.:..:::C:!ap~it~
TRAD ol~ul~l~-----
99
aur-argint-bronz-fier. Or, această reprezentare nu este alta decât istoria lumii
examinată în perspectiva Orientului Mijlociu a veacurilor VI î.Hr.-1 d.Hr. pretindeau că domnesc peste animalele câmpului şi păsările cerului E. _
1
Soarta acestei statui este uşor de prevăzut: v. 34 şi 35 descriu di strugerea neau în ha~ba_r~le l~r animalele capturate în timpul vânatului., probabil s=-
statuii de către o piatră desprinsă "nu de mâni" şi care a "sfărâmat. în ace- bolul AdommaţJe1 uruversale .. : Dependentă de_ tradiţia mesopotamiană, Ge-
laşi timp fierul, lutul, arama, argintul şi aurul şi au ajuns ca pleava de pe neza 11 face -~ A~ să do_nnne asupra întregii creaţii (cf.1,28;2,19-20)"48s_
arie vara şi vântul le-a luat. cu sine fără ca să se găsească locul lor" ~uto~ cărţii_ :°amel co~bmă moti~ ~ui Adam, primul om, primul rege al
(v. 35), în timp ce piatra a devenit munte478 mare "şi a umplut pământul" . mtregu creaţii, cu motivul celor trei 1.ITipărăţii plus una~ el identifică pe
Ca loc al teofaniei, Muntele sfănt, constituie centrul Istoriei şi al spaţiului . Nabucodo nosor cu "primul om" pe baza unei analogii funcţionale : domina-
Ce ar vrea să spună aceasta'! ţia universală486 . Babilonul este capul de aur: o autoritate absolută caracteri-
E~licarea visului începe cu v .36 şi implică o împărţire cvadripartită ze37Ji acest regim autocratic; Scriptura îl echivalează cu o tiranie (ls.14,4) şi
a istoriei 4 9 ;este istoria împăraţilor care se vor succeda în Orient. Curios este Sf. I polI·t487 ş1. o n.gen488 cons1.deră capul de aur ca reprezentând Babilonul.
faptul că Daniel se e>..-primă la plural: "tâlcuirea lui o vom spune" (v.36), Lui Nabucodonosor, Dumnezeu îi supune toţi oamenii şi toate animalele.
ceea ce nu înseamnă că cei trei tineri israeliţi l-au ajutat pe Daniel în ceea ce ne aminteşte de Ier.27,5-6 unde se vorbeşte de "supremaţia uni-
versali 11489. Cele patru regate se succed (v.39), deşi ele nu constituie decât
interpretarea visului; "trebuie să ne gândim la o formulă retorică ex-primând
un "lung imperiu idolatru", iar Împărăţia lui Dumnezeu, chiar dacă se vor-
modestia lui Daniel" 480 .
beşte despre ea ca de o realitate viitoare, este contemporană cu
Capul de aur este Nabucodo nosor(v.37 ,cf.v.38},"Regele regilor" sau
eveniment ele descrise490 •
"domnul regilor" . Primul titlu este adecvat regilor perşilor ( cf. Ezd. 7,12);
Al doilea regat simbolizat prin pieptul şi braţele de argint, şi care va
aici însă aceste titluri i se oferă şi lui Nabucodo nosor (lez.26,7), echivalând
fi inferior celui babilonian, este imperiul mezilor491 . Asupra identităţii aces-
tennenulu i accadian sar sarrănL cu o întrebuinţare în Egipt încă din secole-
tui regat comentatorii au păreri diferite. Majoritatea consideră că al doilea
le VII-VI î.Hr481 . "Regii Seleucizi şi Ptolomei purtau un titlu aproape de cel
regat este al mezilor, iar al treilea, cel al perşilor, ceea ce ar contrazice
al regilor persani 'dn mlkm, atestat de o descripţie de la Qumm-el -'Awa- faptul că imperiul medo-persan a fost fondat de Cirus. După datele istorice
mid şi din Sidon (cf. Cook, A Text-Book of North Semitic Inscriptio ns, se ştie că Cirus cu meda-perşii au învins pe babiloniei în 539, fapt ce a făcut
Oxford, 1903, p.38 ş. u.)" 482 . Succesorii lui Alexandru cel Mare au purtat ti- pe unii comentatori să considere imperiul meda-pe ~ ca fiind al do~lea
tlul 1rnp10c; Jţcxo1.lewv . "Trebuie, însă, să recunoaştem că formula ara- regat "mai mic" decât primul, de care vorbeşte v.39. In acest caz, al treilea
maică mr' mlkîn din Dn. 2,47 este echivalentă titulaturii pentru Ptolomei regat ar fi cel al lui Alexandru şi al Diadohilor, iar al patrulea ar fi cel al
din inscripţiile greceşti şi feniciene (cf.Ginsberg, Studies in Daniel, p. l şi Seleucizil or şi Ptolomeilor, ceea ce nu ar corespunde v.40 potrivit căruia,
Studies în Koheleth , p.41). Dar lucrurile se complică prin faptul că papyru- regatul din urmă "sflrâml şi zdrobeşte totul", ca fierul. Dar, "nu trebuie~
sul aramean saqqarah, datând din sec. VII-VI î.Hr. îl desemnează pe Fa- socotim asocierea mezilor şi perşilor pe acelaşi plan cu Nabucodonosor Şl
raon cu titlul "Domnul regilor",m r' mlkn, ca în Daniel (cf.Donne r-Rollig, Baltazar, şi Alexandru şi Dia~ohi. N~b~codonosor ~ Batazar ~t ~hlnl1:-
Kanaanii sche uod Aramiisc he Inscbrifte n, 1962, t.I, nr.266, 1 şi t.11, mente blocaţi pentru că aparţin acelwaş1 regat, ca ş1 Alexandru ~• J?iadohi.
p.313). Este deci dificilă datarea cap. 2 din Daniel prin simpla folosire a Cazul mezilor şi perşilor este diferit. căci lung timp cele două naţium au fost
acestei locuţiuni "483 • distinctew492 . Şi chiar dacă Danid vorbeşte deodată de cele două popoare
Surprimătoare este afinnaţia din v.38 "în mâinile druia a dat pe (5,28~6,9.13.16;8,20), el nu confundă regatele. Aceasta însă nu ne constrân-
fiii oamenilor în orice ţinut ar locui, precum şi fiarele câmpului şi
puirile cerului" 484 , împrumutată din Ier. 27, 5-6. "Nu este îndoielnic
faptul că avem de-a face aici cu mituJ omului primitiv. Regii babilonien i 4
"A. Lacocque, Le livr- ... , p. 50.
416
Ibidem.
487
471
Comentariu Il,12,· IV. 7.
CanaaniJij aşezau vârful panteonului lor spre nord. La fel şi pentru Israel, Dumnezeu Însuşi 4 u Comentariu la Genet.i
la Eusebiu. Praq,onţio E-,t111 V,11:l-5'.
(h. 14, 13) stăpâneşte pe un munte înalt, identificat de Ps. 48, 2-3 cu Sionul. 41!> • • • ,. ·
Acelaşi procedeu I1 vom g„s1 ş1· •m cap. 7 cu pn"vire la "Flul Omului". (7, 14.27).
4
" A Lacocque, u /i.,,.e ... , p. 49. 490
A. Lacocque, Le livre ... , p. SO. . · I de argid şi braţele
4IOM. Delcor, u/i"'e ... , p. 79. 01 Plrintele Neaga
(Profet,,l DtlJIUI ... op.dl. p.ll) consi~ el ptep(Ued · ni al pa-•lea
411 •
Louis F. Hartmann şi Al . Di. Lelia. op.cil. p. 147. reprezintă imperiul medo-pers ; al ·1 fiind
trei ea I monarhia -o-mac orua • u.. •

°"'"". , ,_ u•
o---
-tn Ibidem, p. 80.
..., Ibidem. imperiu 1roman. 4 tic• Four Empiro i,t 11N
491 M. Delcor, Le a,re ... • p. 81. Cf. şi Rowley, JUI .,.
_... ~ptmci-!• adaugi ti ",e,til mirtl". Book ofDanul. Cardiff, 1935, p. 9-60.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 2 TRADUCERE ŞI EXEGEZA: Capitolul
2
l 00 - - -- - - - - - -~ =--~=-==:.=..::::!:!~~- ----101

- Darius Medul un personaj istoric. Dacă al doilea regat este


ge să vedem 10
Punctul culminant al vedeniei este la v.44-45. Piatra "car fi
dă· · · ~ de mun te, nu de man..,
„ 14 • • e aintost
al mezilor al treilea este cel al perşilor, ceea ce concor 1stonceşte cu desprinsa şi a zdrobit fierul, arama, lutul, 1
1
~ ·u1 lui Cirus care a dominat şi "stăpânit peste tot pământul" (v.39). şi aurul" (v. 45) nu simbolizează un personaj, ci "regatul veşnic ca~ u
mpen Al patrulea regat este cel grec (sau ma~onian), al lui Alexandru cel fi nimicit niciodată şi care nu va fi trecut la alt popor; El va sBrâ:av~
Mare care, deşi a cucerit "întreaga lume", urutatea sa a fost de scurtă du- va nimici toat~ aceste. re~te şi singur ElA va rimâne in veci" (v.44)49~~
rată (~.41). Versetul 42 se referă la slăbiciunile regatului di~ ~pul Seleu- Este vorba de Impărăt1a lui Dumnezeu. Când se vor întâmpla toate aces-
cizilor ce vor culmina cu "inrudirile" nefericite dintre Seleuc1z1 ş1 Pt.olemei. tea, autorul ne spune prea puţin: ''în vremea acestor regi" (beyomebon di
Este vorba despre căsătoria din anul 193 dintre Cleopatra, fiica lui Antioh malkayyă' 'inniint probabil vizează pe regii din al patrulea regat Piatra
III şi Ptolemeu V. Acestea "nu vor avea legătură temeini~ mn:e _ele" şi vor care se desface de mwite, fără nici o intervenţie umană, simbolizeaz.ă atot-
determina dispariţia regatului lui Alexandru de pe scena 1stone1 deoarece puternicia divină care intervine mmod imprevizibil. Faptul că ea "a crescut
"fierul nu se poate amesteca cu lutul" (v.43). Sf. Irineu face distincţie intre mare şi a umplut tot pimântul" vrea săAarate universalismul Împărăţiei lui
genunchi, pe de o parte, şi picioare în parte de fier, mparte de argilă, pe de Dumnezeu."Caracterul ienuin al acestei Impărăţii este universalitatea, spi-
4
altă parte; sau între al patrulea animal din Dn.7, de o parte, şi cele zece ritualitatea şi veşnicia"
coarne de pe cap, de altă parte; apelând desigur şi la Apoc. 7. Originalitatea Versetul 45 este în paralelă cu multe texte din Daniel (cf.8.26; 11,2;
lui Irineu constă m faptul că nu a văzut în acesta un semn al sf'arşitul iini- 12,7) şi Scriptura m general (cf.Iov 34,19-20). Titlul "Marele Dumnezeu"
şi este în ordinea
499
nent al lumii. Aceasta era situaţia în Orientul împărţit intre Seleucizii din ('elih rab) constituie autentificarea celor relevate
nonnală a lucrurilor, ţinând seama că încheie dialogul dintre Daniel "sluji-
Siria şi Lagizii din Egipt msecolul al II-lea., deşi Alexandru cel Mare a dus
o politică de fuzionare a raselor umane "îari paraleli în istoria veche " .
493 torul celui Preaînalt" şi un păgân.
Unii comentatori au pretins că lutul este poporul Israel, deoarece
Vechiul Testament compară deseori poporul evreu cu lutul (Nwn.23,9~ d) Nabucodonosor aduce laudi lui Dumnezeu (2, 46-49)
Dt.32,28~ ls.64,7; Ier.18,4). Lutul devine casant cu timpul~ din el nu se pot
face construcţii. Dar, uscat la temperaturi malte el devine mult mai rezistent. (46)Atunci regele Nabucodonosor a ciJzJd cu faţa sa la
La fel şi Israel, după ce va trece prin cuptorul necazului celui mare (robia), pământ, s-a închinat înaintea lui Daniel şi a poruncit
îşi va regăsi calităţile lutului ars şi va juca un rol în sânul popoarelor, atunci să-i aducă jertfe şi tămâieri. (47)Regele a grăit Ji a zis
va fi o binecuvântare pentru neamuri, potrivit cu chemarea iniţială pe care i- către Daniel: "C" adevărat Dumnezeul vostru este
5
a adresat-o Dumnezeu. Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor "°, descope-
În ceea ce priveşte v.41-43 A.Jepsen le consideră ca fiind glosse,
494
ritorul tainelor, ctlci tu ai putut dezyălui acetUtă taină.
ceea ce ar complica contextul. (48)Atunci regele l-a ridicat pe Daniel (la mare cinste) şi
Teoria celor patru etape ale wnanităµ~ pe care le presupwie interpre- i-a dat daruri şi numeroase lucruri de preţ şi l-a Jlcut
tarea visului se găseşte şi mliteratura şi tradiţia unor popoare. Astfel, după o guvernator pelte tot ţinutul .Babilonului şi c4petenie
doctrină indo~uropeană există trei sau patru perioade cosmice: "lumea fi- pelte toţi înţelepţii Babilonului. (49)Şi la rugdmintea lui
ind corpul lui Dumnezeu, perioadele vârstele lui Dumn~eu conceput
rae ca un om, rie
ca un arbore cu patru branches". 495 De asemenea, în 497„ lmpirlţia veşnici" Cf.2R7,16; 3R.9,5; Ps.2,6; 8,6;1s.2,l-~; I~.3,13-17; Icz?7,21-28; ~
lucrarea "Munci fi zile" a lui Hesiod (V,1O6 ş.u.) găsim o succesiune a 4, 1-4. Prin "Împiri~a cerurilor" întelegem acea stare a sOC1etl1i1 cind oamcnu se vor ~
vârstelor umanitătii asemănătoare celei din Daniel: perioadele de aur, de picatele lor şi vor fi cllluziţi numai ~e tcndinta de_ a face fapte bune , drepte f1 de
ar~ bronz şi fier. Apocaliptica iudaică cunoaşte patru perioade ale adevlrat folos (Dr.V.Gheorghiu, Evanghdill d,q,i Mata ... p.191.).
498
Dr.N.Neaga, Profetul Daniel ... p.12
lumu(cf.4 Ezdra 12,11 şi Apocalipsa lui Barub 39, 3-5). 496 499 . ,
Ibidem.
,oo l't1~N il~'l/''flah ' fllhîn)=Dwnnezcul dumnezeilor (vezi v.ll;c(ll,36);Expresia l ;,:,0
~ if,' ....., • • • k;yrM .....
N~ (mlrf' aaalkîn)= Stlpânul regilor este o traducere a oxprcsu,i grocqb .
..,J Cf. Montg
-. ·
·
omery, op.at., p.190, apud A u
ucocque, livre ... p. S l.
în VT XI (1961), p. 386-391, apud A Lacocque, u lelon şi este un titlu dat Lagizilor din Egipt. H. L. Gins~g P =
~n~.,.
r»:~ ;;:c,.:
.c ;,_ i DtnrulM/ _,.
~ - UUft Daidb1d,
"'"e ... , p. Sl.
.,, M. De! IA ·
cor, lr,re ... · P· 82 (Cf. Ducheane-Ouillemin; La reu,wn tk /'Iran Ancim, Paris, z.,.J
alor · l)onuNd
""'"1N: I'
""'"""°'"·
fie vocalizat! în aramaicl a.,;tfcl: mirt' mol~ sau
. '
I Tun 6,15: ~..-,_,_I
'el), Dumnezeu este numit "Domnul ti stl·
1962, p. 212). nilor". ~ Vechi~I Ţcatament ( l ~ lpl-m ~=i"(20 ll-l3; cf. 22,16.ll-2:2;20,l,._l5).
... Ibidem, p. 83. pinul universului ş1 al tuturor regi or man •
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
102 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 2
- - ---------- ---'------= -:~=.:..:: ..______ 103
Danie~ regele a însărcinat pe Şadrac, Meşac şi Abed-
N~o cu ocarmuirea ţinutului Babilonului, iar Daniel a Ver~etul 49 _nu este o reu~ită l~~erai:a Daniel, aşezat în înalte funcţii
-i, -SOI adminjstrat1v~,. obţine_ ~n~ ~nete~ ~ Ş~dr~, Meşac şi Abed-Nego
rămas la curtea regelui ».
diferite funcţu m admirustraţ.ia tmpenulw babtloruan, iar Daniel rămâne "/a
curtea regelui", adică la cancelaria regală, ca un consilier regal, ceea ce
Ultima parte a cap. 2 începe cu v.46. . . . motivează absenţa profetului din capitolul 3 al cărţii. Cuvântul "poartl"
Daniel a awt încredere în Dumnezeul său ŞI a reuşit să-1 descopere (bit•ra) în lumea orientală era specific "cancelariei regale", se întâlneşte cu
1 · Nabucodonosor adevăratul înţeles al vedeniei. Drept mulţumire, regele acelaşi sens şi în textul aramaic al lui Ahikar col. ITI, 44, unde cel de la
n; căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel" (malkA' "poarta palatului" (btr'hykl') îl desemnează pe primul ministru, primul
n1>ukadneşşar n•pat (=a căzut)'al 'anpohi urdlniyyel s•gid=s-a proster- administrator al curţii regale.
nat, s-a închinat) uminltâ(=jertfă) (v.46), ca în faţa adevăratului Dwnnezeu Pentru teologia rabunică cele patru părţi ale statuii simbolizează
(cf.Dn.3.5-10.14.18) şi "a dat poruncă săi aducă jertfe şi ~eri" (v.~)- cele patru regate: Babilonul, Persia, Grecia şi Roma. Orizontul de speranţă
Termenii folosiţi de către autor sunt identici vocabularulw sacerdotal din se îndreaptă spre o restaurare naţională de natură politică. Noul Testament a
Lev.1-7.Exemple: n•pat, s•gid, minhâ502 , nyhohîn (pl. de la nihOah=sacri- transformat complet această concepţie despre Mesia.
ficiu), rnasslkâ (1 + inf. I!! de la nsk =,Ul= a oferi o libaţie). Nabucodo-
nosor crede că această înţelepciune este de origine divină. Pentru autor,
Daniel reprezintă pe poporyul său; "în faţa lui, potrivit profeţiilor, puterile
păgâne trebuie să se închine şi să sărute pământul "503 . A se închina înaintea
lui Israel înseamnă a se închina înaintea lui Dwnnezeu (Is.45,11-24; 49,23;
60,14). Când Alexandru cel Mare se închină marelui-preot Simon el nu
consideră că-l adoră pe Simon, ci "pe Dumnezeu care l-a onorat cu darul
preoţiei" . La fel înţelege şi Fer. Ieronim când vorbeşte despre Dn.2,46:
"Nom tam Daniclem quam in Daniele adorat Demn"504 •
Închinându-se înaintea profetului, Nabucodonosor se postema înairt-
tea Dumnez.eului dumnezeilor şi Domnului Împăraţilor 05 .
Mai mult chiar, Daniel, slujitor al lui Dumnezeu, a fost răsplătit cu
"daruri şi numeroase lucruri de preţ", devenind în acelaşi timp nu numai
guvernator peste Babilon, ci şi şef al tuturor înţelepţilor. Daniel, "un străin
ridicat cu înalte funcţii avea deja un precedent în Iosif devenit vizir peste tot
Egiptul" (Gen.41,37-44) şi cazul lui Mardoheu: Est. 8,1-2 n.n). Dar, cel mai
importantet.onant este că Daniel a acceptat să devină şeful înţelepţilor babi-
lonieni, iar aceştia din urmă, constituiţi într-o castă închisă, l-au acceptat
fără dificultate. Aceste objections, însă scoase din if.torie, puse înainte de
anumiµ autori, nu sunt valabile, pentru că autorul nu este preocupat să facă
operă 1&1orică, şi deci de adevărat istoric" 506.

1
'° Cu~intul W r a ~ poarta, reapectiv curtea re1elul, pouui re1ebd. Cuvântul "poar-
,cn ~ e r a ~ '1 pentru "Wrou de afaceri" (cf. Ester 3, 2).
T ~ 11 Septuapata au tradus termenul mlnhah în sens saaificial, în timp ce Aqulla
fl Simadt l-au tradus cu 6 GS p c=4anut,
: A. l...acocque, I.A lme ... p. 52.
,es ~omcry.
7
'!·at., ,2.
p. 145, apud A. Lacocquc, p.
,~lo,t : _Domnul 0'mneuul vo1tru e,i. Dumneuu/ dumneuilor li StlJpdnul
, __,,/or". Titlul aranwc aun• Jlllllldll _,.... de ·· · ·
u
* M. Delcor, UJtre ... p. 84_ ..-- unu regt N aphcl divinitl~i.
ERE ŞI EXEGEZĂ; Capitolul 3
- - -- -- TRADUC
--~ ~~~~~---_105
Capitolul 3: CHIP UL DE AUR viza o epocă destul de târzie, dar nu neapărat epoca macabeană
9 27· 14,41). Cu toate acestea, credem că epoca macabeană (cf._lM. 4,46;
ŞI CEI TREI TINE RI ÎN CUPT ORUL DE FOC ' ·' · dată alcăt,,;~; · fr
mat b~e ~ ..a se potriveşte cel
u,uu acestw agment Versetul 38, în care se lllle
Î cest capitol în care personajul principal al cărţii, Daniel , nu că sacnficule au m~~~ ,ne. .este ~-e un real folos în afirmaţia făcută. sp
n~uă relatarea istorică a evenimentelor. Nabucodonosor a ridicat
Data ~-că~. Cantlr ii ~elor trei tineri" (v.46-90) este şi mai di-
~~tili~:e aur şi a aşe,r,at-o în ~~ia Dura ~ timpul Babilo~~ui cerând ficilă a fi stabilită. Simpla menţionare a Templului în v.53 nu constituie
un ajutor preţios î~ s~bi~e a ~mpului con_ipo~ţiei. Cert este însă faptul că
tuturor supuşilor regatului să se mchine acest:1a 1~ a ~ gla~ulw mstrumen-
telor muzicale. Iudeii, care au refuzat să se mchine ch!pulw de aur, au fost refuzul acestor trei tmen mde1 de a pracilca idolatria, faptul că ei preferă
moartea în schimbul slujirii altui dumnezeu, oferă cititorilor un bun exem-
denunţaţi regelui. în această situaţie, Şadrac, ~,cşac ş~ Abed-N ego, convo-
plu în lupta împotriva persecutorilor.
ca~ înaintea regelui, au persis~t în refuzul l~r. 'A~unc, rege/~ N~bu~? dono-
sor, plin de mânie şi de zbucrum , a porunc1t_să" 1 se aducă 1~a1nte (v.13~
. a) Statuia sau chipul de aur (3,1-7)
Nici în dialogul direct nu se lasă înduplecaţi : O, rege, no, nu vom sluJ,
dumnezeilor tăi şi înaintea chipulu i de aur pe care tu l-ai aşezat nu vom că­
dea /a pământ !"(v.18b) . Nabucodonosor, văzându-şi încăl„cată porunca, a (1) 509 Regele Nabucodonosor a fdcur 1' un chip de aur
poruncit ca cei trei iudei să fie aruncaţi în cuptorul de foc. Ingerul Domnu- înalt de şaizeci de coţi, lat de şase coţi şi l-a aşetat în
campia Dura du, ţi.nutui Babilonului. 511 (2)Şi regele N•
lui, însă, a purtat de grijă celor trei tineri. -
Capitolul 3 este împărţit de majoritatea exegeţilor în unnătoarele bucodo nosor a trimis sd adune pe satrap4 pe mai-marii
dregători, pe cârmuitori, pe înalţii funcţionari, pe vistier-
~abuco donoso r ridică să
statuia la care se închine toţi supuşii
lui (v.1-7)~
nic~ pe legiuitori, pe judecători şi pe toţi şefii provinci-
ilor pentru si:ntirea chipulu f1Z pe care-l ridicase Nabu-
b) Tinerii iudei SWtt denunţaţi regelui (v.8-12)~ ~• • ,_:,113 •
codono sor regele. (3)Atun d s-a11 adunat salraP" , wu-
c) Şadrac, Meşac şi Abed-Nego înaintea regelui (v.13-1 8);
marii dregători, cârmuitorii, înalţii funcţionari, vistier-
d) Tinerii iudei în cuptorul de foc (v.19-23): nicii, legiuitorii, judecătorii şi toţi şefu prqyinciilor la
e) Minunea din cuptor şi omagiul adus de rege Domnului adevărat sfinţirea chipulu i pe care-l ridicase regele Nabucodonlr
(v.24-30 );
Versetele 31-3 3 constituie finalul cap. 3, dar în acelaşi timp pot fi
508
considerate, cum swrt aşei.ate în versiunea Teodotion, ca fiind începutul Kuhl,op.cit. p.90
509 c- t .-lnt · Teodotio n adaugi :"în al 18-lea an al situ „-pe~ a tn,-te- A ...

!""
aceasti aluzie
cap.4. De fapt, v.31- 33lipsesc din Septuagintă. ~P uaP". • şt . . . . • eacl IH' adicl pomete 2 litere ale _ __ ...,,.
..t
trebuie sl ne amintim ci cifra 18 se scne tn gr '. . Iisus Fiul lui DumneUU
În ceea ce priveşte structura cap.3 trebuie să facem unele precizări. . nui:;QT I:) pentru "în .
acest al
·a sa s1atuie adicl pe omul care era li. n
I asus \~• el 18-lea an el l-a mutat pe • -
. . . •-r·-
Mai ~ remarcăm faptul că Biblia greacă adaugă după v.23 Rugăciunea care a locuit în lume, • înviat din morţi propn '
lui Azaria (v.24-25), cântare a prieten ilor lui Daniel (v.46-90).Versetele zenta, pur şi ireprof3bil" (Sf.Ipolit, o~.cit. p. l l 7) cauzativi "a Jacut 1d n fac6'".
(Rd
,10 "regek a fllcut ", dar cuvintul arama1c are valoare
24-33 din textul aramaic sunt numerotate de la 91 la 100 în Biblia greacă. În
Peter-Co ntesseop .dt. P· 59) . Teododloa· h •u 6iw AEtpc,
versiunea latină înaintea v.24 se face unnăloarea menµwie : "Quae sequwi- m Septuap nta are: iv nE6ic.> ~ou ~.Ep,po lou iar •
tur in hebreis voluminibus non reperi" 507 • Aceste adaosuri le găsim numai în în timp ce TM are: "în cimpla Dura · . termen cultic ebraic.

de•=~
greacă şi siriacă, şi nu au Bcut niciodată parte din textul original .s12 Lahlnukk.at şal ml, = la sfin~ea chipului. Hlnukk-
. Afirma-
ţiile Sf. leronim sunt clare: "hucusque in hebreo non habetur, et quae persan care a c1evaiit tu
posui- vid
mus, de Theodotionis editione translata sunt'' .
Rugkiunea lui Azaria ar fi putut fi ataşată aici la începutul
m Nl)P;\1"°,tt'1 (la'ihald arp•~yy l) pluralul cu cele u ~
care,
grcacl şi în latini sadrap. Cf. m Eat. 9•3_w' 111 C şase nume care unneaza desemooa
li:
tere, constituie sintema cea mai lungi din BI~- c: 1
luptelor Macabeilor. Dar, după Kuhl (op.cit., p.103) tradiţia plasează acest prefect sau maretc ·meg.Ator; palii-
fragment în epoca lui Ieremia, când un anumit personaj cu numele A7.aria a za alte functu.. administr
. . ative
· (-•-•yyl
•..-- 'dc la I pa . . •ldarld"rayyl""' .a... •- • · - •
Ul ·-
vint de origine
de la ,•••• • vimermc,_ trezarier
acadianl; · · ·
jucat un rol deosebit în viaţa conaţionalilor lui (cf.Ne.7,7; 8,7; 10,4). Acelaşi wata de la peta&=guvc:rnator, cu • • cu-
. __:..,..
. . persani, s ••• rayyl . decltor do onglllO .,...__,
autor face observaţia că absenţa profeţilor menţionată în rugăciune ar putea consilier, cuvint de ongme • d la tJpt•Y == magistrat. J~ Obt«Vinl
vârt de origine penanl; dptlyf eoritate de origine ebraici ). - - - • el fuoc&illo
lllUlni do la lllt61l (•ltlon) :" .~ . ~l puţin daieazi din epoca ..---
,., CCM.Delcor , IA lare ... op.cil., p.88 reflectl o administra~e al c1re1 titU atun ' - --
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
106 - -- ...!.:..::.:.=.:;~~~~----
- - - - - -TRADUCERE 107

sor şi au stat înaint.ea chipului ridicat de Nabucodono- proble~e din cauza termenilor d~ ori~e greacă. Septuaginta prezintă mi .
sor. (4)îi un crainic514 a m-igat cu glas tare: «Iată ce vi adaosun .faţă de Textul masoretic. Câteva elemente ale '21'..- . . : • a
se poru~ceşte vouă, popoarelor, neamurilor şi limbilor:
· · ·1 ~ d ş· . u-...lw capitol tre-
bwe pnv1 c m eaproape. 1 anume: statuia sau chipul ridicat d N b codo-
,. . . l I tr~-bit ,515 fla t I •516 .
nosor, mstrumen
tl
e e muzic
.. pentru credinţă şi pedea
·a1e, martiriul e au
(5)/ndat.ă ce veţi auv. g asu urn „ei , u u Ul ,
,Sl 7 •516 -'* • lu ,SJ9
chitare, , harpei , psuu-erionu , , cunpoiu • • l •520 •
ui şi al rului de foc aplicată celot trei tineri. psa cupto-
tuturor instrumentelor muzical.e, veţi, cădea la pdmant şi Chiar ~că av~m "un indiciu_posibil despre originile din secolul al
v4 veţi închina chipubli de aur pe care 1~ ridicat regel.e VI-lea al acestei relatări, este clar că mstrumentele muzicale menţionate de
Nabucodonosor (6)/ar, cine nu va cădea la pământ şi nu mai ~uite ori în acest ca~it?l ~e ori~tea~ spre o dată mult mai târzie. De
se va închina, chiar în acel moment va fi aruncat în fapt, m contextul persecuţiei lw Antloh IV llllpOtriva evreilor şi instalarea în
mijlocul cuptorubli cu foc anătorl »
521
(7)De aceea, Templu a " urâciunii pustiirii " (1Ml,54;Dn.9,27;11,31) capitolul nostru
când toate popoarele au aur.it glasul trambiţei, flautului., capătă un sens._ El î n ~ la martiriu (cf.1Ml,57,60-63;2M6,9-11;
chitarei, harpei, psalterion.11lui şi al tuturor instrumente- 18,31;7). Probabil salvarea mrraculoasă a tinerilor ieşind din CU1>tor nu este
lor muzicale, toate popoarele şi neamurile şi limbile au străină de tema învierii enunţată în partea a doua a cărţii Daniel"~22 . .
căzMt la pământ şi s-au închinat chipului de aur pe care- La v.l, Septuaginta precizează data când s-a ridicat statuia prin ·
I ridicase regele Nabucodonosor. adaosul "în al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor", adică cu 1ll1 an
înainte de cucerirea Ierusalimului. Pentru unii, statuia a fost ridicată în sens
Regele Nabucodonosor a ordonat fabricarea unei statui de aur şi a comemorativ la împlinirea unui an de la cucerirea I~ului. adică amu
aşez.al-<> pe câmpia Dura (Deir) ·situată în provincia Babei. În vederea 587523 • Pentru alţii, construirea statuii şi ridicarea ei este un act de orgoliu
inaugurării, regele a convocat pe toţi înaltii funcţionari din administraţia re- din partea regelui cu ocazia reorganizării imperiului în urma cuceririlor :B-
gatului să fie prez.enţi la locul respectiv, având chiar obligaţia de a se în- cute din India până în Etiopia (cf. Est.8,9): fiind vorba deci de un moment
china chipului la semnalul dat de un crainic. Evreii, refuz.ând să se închine comemorativ în cinstea victoriei sale. Cert este că limitele în care putem si-
~ ~ ido~ a~ fot denunţa~ regelui. Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, chemaţi tua cap. 3 sunt: tenninu!I a que, perioada exilului babilonian şi ~rminus
mamrea regelw, au rămas consecvenţi în refuzul lor. Regele, în mânia sa, i-a ad quem, secolul al II-iea î.Hr. Statuia sau chipul de aur "înalt de şaiuci
condamnat la pedeapsa cuptorului de foc . Deşi relatarea evenimentelor is- de coţi, lat de şase coţi" 524 nu este descrisă aici şi nici din alte locuri nu po-
torice este limpede , totuşi capitolul 3 este complex. Datarea sa pune multe sedăm ceva indicii.Sf Ipolit crede că statuia imită pe cei şaizeci de patriarhi
care prefigurează şi modelează după trup sta~ lui Dumnezeu, Cuvântul
care s-a ridicat deasupra tuturor patriarhilor525• lntt-o altă lucrare zice" de
526
,1. Kl.rozi'( 1ml) . .
~ cram1c. Cf. Elt.1!22; 3,12; 8,9; la. 66,18, Jud.3,8 şi Apoc.S,9; 7,9; 10,11;
_ q. la Adam până la Hristos există şaizeci de Părinţi care s-au odihnit pe patul
11,9, 13,7, 14,6, 17,IS. Ac~st cuvant este fie de origine aramaic! de la kn, fie de origine
krJ Pu {, ~ v care a flcut pe cercetători să vadl în acest verset o influen!l
greacl. de la
lui Solomon". Iar " şase coti de lată " reprezintă cele şase zile ale creaţiei .
513
greacl (O. PlOger, op.CIi., p.172) Două probleme trebuie lămurite: pe de o parte, explicarea ~~­
IIIDl'dela
• nat • în ~';8; · ·
lrimbiJl ( kEe 111 ) instrument din corn, lemn sau metal. Este menţio-- unilor statuii, pe de alta, a detennina ce reprezintă ea~rt e~e că_dlin:CDS1u:
~ la E l ~ - ( sec. XIV î.Hr.) Cf. lo1ua 6,S şi Dn. 3.5.7.10.15. nile statuii sunt colosale, căci ea avea treizeci de metri înalţi.me ŞI trei metn
"'
m
-.:!::'ita, a
de .I mairoqî - flaut (in gr. aup 1.a1&,o t) Cf. Jud. 5 16 El poate fi din trestie
sau os fi dl un IUDct ucuttt . ' · ' •
......
.
= kedb 41îtirot (gr· 1C1.6ce1.r) "-~-- ·
... · ,_e numa, in acea capitol ti nu arc un sens ro-
lipot.
11
' SulJ'b• de la slllk' • barp1 de unde m A Lacocquo, IA liw• ... p. 55.
prOUd reputatic la . de t:r- 0 •1L~UIC'I f_i lat. aambuca. lnstJUJJICJ)tUI sirian de
Plaaoo ii interzice (v!':'aepu::: r;t, !~osrt
1 numai de muzicienii. 11.t,i ti de prOfltituate . '
'
23
24
O. PlOgcr, qp. cil., p. 52, . . hi
mut realizlrilo
tn Scripturi cifra 7 face aluzie la. perfoc~un~ di~ W: ~- 6 ~voci . •. fl O corelaţie
0
"' p"Mlltfria (sau p"Mlltfdn: 3 7) de la • .apud AI...aoocque, IA U11r• ... p. SS.

!"· • • l." 'Ie 1.0 v, lat psalterium; tn lui. Referindu-se la cifra 6, unii exegeţi. _în ~ - fatali~ ll ~-:0:W oumlr aJ

, .........
pcnan1 ti lrlbl: Nlldr. Ace..• inatrum pantr,
tHr.
,oe T• -
dnemneazl "naazica„ în
cm n BNim m estul Meclita:anei din primul mileniu
_cimpot;gr.ou11+wv1a
..
genera(
Acest tcrm
Li


~ 0 &reaQ Noului Teatameni (Lc.15,25)
între H6() de coţi" din Daniel cu ahe evenuneotc §l m spQcia1 cu
fiarei din Apocdpd 13,17-18.
........ u auuuOf Of' Ul • °'.~IIAII •
.
nu

go..,..ogte
,u N'"-"-·I ... _._ il 1 . Hrist ...,._,._e inQett Sf. Matei ne oferi o •o
.
-·-• · caro pldnd
.
vorbc,fte do pptezOCl
leimul de tllllrument .apare pentru prima datl la
do ta Avraam cuprinde trct aeru de paisprezCQO. oumo. Fer. Augu,ti . . doul (Ct:J La-
Polibiu (XXVI 10· XXXII 4 .
fU ,..._ ..,.., ' ' • lpre &OU 200). şi cin~; Sf.Irineu. Epifani~, Clement ~oxandrinul ~~c diQ ppie zeci li
YIMIWtl = în aaptorul ai foc grange, L 'Ev11111iu a Soilll L11c, Paris, 1921, P· llO 12.). • u 7 pata b),
deapd era în cur, în Babilonia lui N a b u ~ ler. 29, 21 ne arau ci acest sen de pe- 126 ColfNllluiM 1" Clnllu• cbl4nlor III, 71 (apud Sf. lpohl, op. t:il ., p. '
TRADUCERE ŞI EXEGEZk Capitolul 3
108
- TRAD_:....u:...;c:..:E:.::RE:::::..:!.Ş~IE~XE~G~EZ~Ă:~·~Cap~ito~lu~l3 ~ - - - -
________
109
lăhmes21 "proporţii care fac să ne gândim mai degrabă la un obelisc scul
• ..s2s Ptat, Ce reprezenta statuia, un zeu sau pe
t'"
decât Ia o statwe ·
Herodot aminteşte de o statuie în aur, din Babilon, pe vr
529 te. Ipolit al Romei , influenţat de cultul adus
538
~ot~e-
,p .
s~t Împărţi­
derat că regele a fficut statuia de aur după visul pe car 1 VUU7.aţi, a consi-
lui Cirus, a idolului Marduk, înaltă de doisprezece coµ . Aceasta însăemea
· d o · I A. M spus 1w· Nabuc odonosor: ",,.. , u, o, rege, tu eşti cam,[ dee -a avut · Daniel
.. i-a ·
departe de cea descnsă ~ ~e.
_,.530 este
_ont~ome,.,,·531 face o paralelă între " Adri r- aur a1statuii" (l,.18)ŞI
Jar rege1e s-a man t cu această declaraţie şi orgolios în · · ·
colosul din Rodos, cu o ~nălţune_ de şaizeci de coµ , cele trei statui din imagine exactă a ceea ce a văzut pentru a fi adorată de ~ sa, a făcut o
aur aşez.ate pe templul lw Bel, ~tre _care una avea patruzeci de picioare zeu" 539 . Fer. Ieronim540 şi Sf. Ioan Gură de Aw-5 41 de asemoeţi cacredundumne-
înălţime532 , şi statuia din aur a lut Jupiter "de o greutate infinită" pe care . . tă . ' nea, că sta-
părere sunt şi comentatorii. od · s R
h 3'43 yDe aceeaşi
twa. r'rezm42 T
pe re~e.
Antioh Epifanos a ridicat~ la Daphe despre care ne mărturisesc, în operele ,.544 . _545
D~n_ve ~ , r~~c on , -~un~ , Ziegler , Cbarles546, pentru a aminti d<a m enu . .
lor Sf. Iustin (Istorii XXXI, 2) şi Ammien Marcellin,( XXII, 13)5JJ_ cap.va. 1n spnJmul acestei 1de1 vine şi textul Septuagintei la v.12.
H.H.Rowley vorbeşte despre statuile (la plural) pe care Antioh IV le-a Textul aramaic (cf.Dn.3,12.14.18), însă, vede în statuia ridicată de
aşez.at în Templul din Ierusalim534 , în timp ce Ginsberg5 35 vede în relatarea Na~ucodonosor ~hipul unui zeu venerat de rege, probabil Marduk. De ace-
din cap.3 un mesaj ce se transmite din veacuri îndepărtate evreilor anilor eaşi părere este ş1 o parte a comentatorilor moderni547 • în special v.12 şi 14
167 - 164. A.Montgomeiy (op.citl94) citeaz.ă pe Eusebiu (Praeparatio nu ne ~nnit ide~carea sta~ cu regele însuşi. "Caldeenii care îi denunţă
Evangelica IX, 39) care menţionează o statuie a idolului Bel în timpul lui pe evrei se expnmă de o marueră care nu lasă loc îndoielii: <<Ei nu sen,esc
Ieremia (cf. Ier.7,54.56) şi Berosus (înainte de anul 250 î. Hr.) face men-ţiu­ dumnezeului tău (Qere) şi ei nu adoră statuia de aur pe care tu ai ridicat-
nea că perşii cunoşteau deja practica statuilor umane de pe vremea lui Arta- o»". La fel, în v.14 Nabucodonosor le reproşeaz.ă tinerilor evrei: "voi nu
xerxes II. Faptul că venerarea statuii era obligatorie poate fi în raport cupo- sluji,ti dumnezeului meu şi chipului de aur pe care eu l-am tJ§ezat". Aşadar,
litica religioasă a lui Antioh IV, care i-a obligat pe evrei la cultul idolatru în- textul ararnaic nu este ambiguu. Peşita, care urmează textul masoretic, este,
cepând cu anul 168. Singurul punct important , însă, este cazul de conştiinţA de asemenea, foarte clară. Şi Teodotion urmea7.ă Textul masoretic, dar aici
pus tinerii~ evrei, a căror conduită va servi ca exemplu pentru timpurile de traduce:-roic; 8eoic; oou ou lcnpeuouo1. Versiunea Septuagintei
persecuţie. 1n Septuaginta, chipul îl reprezintă pe regele însuşi(Dn.3 , 12.18), diferă puţin de textul aramaic pentru v.12: KCll 'tft> d~Ca>l.Ca> oou ouK
conform obiceiului regilor alexandrini care se divinizau ei însişi: se cunoaş­ EÂc.t"tpEEaav 1Cai 't!l E\KOVI OOU 't!l XPUO'fi 'O f<J't1)1C1Zc; OU
te epitetul oficial al lui Antioh IV, theos epiphanes536 . o a v. M. Delcor traduce această frază aşa: "ei nu au adorat
1t p o o e1eu v 'l

Toate acestea nu ne ajută să identificăm statuia colosală din Da- imaginea ta şi nu s-au închinat in faţa chipului tău de aur pe care l-ai
niel Faptul însă nu ne împiedică să admitem cele relatate de cap. 3, care ridicat" 548 • Observăm că "dumnezeul tiu" din Textul masoretic corespun-
P_robabil ~u suferit unele ajustări de-a lungul timpului, şi nu trebuie să cău­ de expresiei "chipului tiu" (eH>wl.Ca> aou) care este pus în paralelă cu
tăm soluţionarea problemei pe baza dimensiunilor statuilor amintite de către -rfi ei1eov1 oou(chipul tău). "Acest chip sau irna~ ~te fi ~eleasă ~
a ~ antici, ci mai degrabă trebuie să sesizăm mesajul care ni se tranSmite o statuie divină venerată atât de rege, cât şi de supuşii săi, fie, JD31 probabil,
ca propria efigie împărătească..s◄ 9 • Precizăm că traducătm:111 Textului~
ŞI cum ~ M Delcor37 , trebuie să presupunem că autorul a dorit să
retic a adăugat în 't!l E\ICOVI 000 ••• 'fi Ean,xa~ deşt pronumele perso-
sugereze pnn aceasta puterea şi orgoliul lui Nabucodonosor.
nal la a doua p e ~ este absent în aramaică, schimbare ce s-a produs sub
snSe
!
"'M. pare el este 0 .lositl unitatea de mlsurl cotul (=0,48m).
n,
.SJO
1-,°:!':'•
u livre, p. 90 (Cf. Pliniu cel Bltrân, Im>ru ""'""'"• XXXIV, 18).
• 'IIJ.
m Op. cit , p. 89.
"' Ibidem.
m q,.ar., p. 197. S40 C...,,._.,tu in ~ . PL, t 25, col. 505.
~...op.cit XXXIV, 9 fi f. u. M. Delcor, Un eta u tr,u/,u::tuHI "111r101111U11114 " • '4 ui co,,,,,...,tu in JJ"""1an. PO, 56, 00L 210.
" 1 ~c "'°""'!•,._,,_••.•DaIJ/,fiJ "Tallls" VII, 1969,p. 31. kl n. Bool ofDllllia, Cambridge, 1905, p. 35.
0
JSJ V · M llab&ie ne vOfbette ti Diodor- din Sicilia (li 9) '4l I..Sau,uBil>'-, Paris, 1882,p. 114.
Ul · Delcor U ' .
JU 111,. al. , IICG.. .. , .,,_ t:ÎI., p. 31. '44 Op. cil., p. 68.
..,, .,,,• • • p. 261-269.
,u.rr.-,p.ll.
„ Acea.la 'ldlrette
·· chiar
:..a
34-' Op. cil., p. 22.
Crilia,l... , t!P, cit p. U, . 31 . A. MoatgonMl'Y• -,,.cit. p, 195.
•ar,,
,,, ....._.=.--în
MII

• • ,.31.
JIOZtjia .•outrt cu privire la autorul cArţii Daniel: unele 1ragmente. CI
acns tn sec. al 11-Jea i.Hr., ele au circulat independent. fie în sens, fi
N.W. Porteou,, fP,cit., p. 45~ A.Bentml.
S4I U liVN ... , p. 9J,
,..,Ibidem.
P. · ' ·
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
110 ------------!.:..=.:.:::=~~~~ 3 --~ Ul

. - talitat divinizării regilor 50 . Se ştie că Ptolomeu Il a făcut Primul instrument qaml = ebraicul qaren O .
influenţa ŞI men ea Pt l I probleme. T otuş1,. unele traducen. influenţate
. u ar trebw să Pună
•d 1 · l aşezat în temple reprezentand pe tatăl său, o omeu , care a de versiunea
A

un I O Şl -a
• •
"di
3 L „ 1 spune Teocrit: "Ptolomeu a n cat mamei
. sal
c prea m-
. cuvântul salpiiix _(= tuba, în latină). De unde această diverg!;f re•~esc
munt m 28 . a ic ,
bite ŞI ta w u .
".
.

ăi
1 1
. • tăl · să temple unde tămaiază parfum~m aceste ternp e, e-a n cat
splendide statui în aur şi în argmt, aJ~tătoare celor ~ tr esc pe pam3?
Chiar dacă statuia nu reprezmtă pe rege, CI pe w:1 zeu, trcbme ~ ne
.di
t"ss 1
v

.

Iosirea cuvântulw salpiiix în traducerile greceşti pentru a reda
qarnâ. Niciodată, însă, traducătorii greci nu folosesc keras oentru.
cuvântul §ofar, fie în context militar, fie în cadrul cultului3ss_ ·~ foi~~
3

=eul
. fo-

· · că regele era "locotenentul" zeului, în special, la sărbătoarea de 21 ori he keratine şi de 40 ori saJpiiix; salpih redă de 28 ori hşşoş•rih,
ammAnul~N I
Anviziunea lui Y. Kaufmann552 : "două relatări ilustrează de o care înseamnă trompeti din metal556 . Psalmul 97, 8 este locul care aruncă
w ou. "d l
manieră particulară eviden~ind natura luptei du~ de I~el 1~potn~a 1 _o a- o rază de lumină deoarece cele două cuvinte ebraice sunt alăturate. De aici,
A •

triei. Este vorba de relatarea viţelului de aur - stigmauz.and 1dolatr1a lw Is- rezultă că avem de-a face cu două feluri de salpiiiges: trebuie să-i cântăm
rael _ şi cea, mai târziei a statuii, ridicate _de Na~ucodonosor A(Dn. 3), des- Domnului en salpiiixin elatais (= cu trompete din metal=~aşoş•roth) şi
criind cultul păgân ... (In ambele cazuri), 1dolatria nu e~e decat cultul adus prin phonei salpiiigos keratines (== prin vocea trompetei din corn= War.
unui idol fără nume, reprezentând nici un dumnezeu, ş1 adorată pentru ea Cf. şi 2 Paralip.15,14: en salpinixin kai en keratinais)5 57 . În context cultic
însăşi. Într-o perioadă târzie ca perioada persană şi ~iro-gr~că, ~mporta- găsim totdeauna salpiiix, ceea ce ne face să credem că aramaicul qamâ
mentul evreilor cu privire la idolatrie era încă determinat pnn credinţa după desemneaz.ă un corn analog lofar-ului de la Templul din Ierusalim.
care păgânii adorau idolii-fetişi" . Al doilea instrument malroqita vine, din rădăcina semitică lrq =a
Convocarea tuturor magistraţilor regelui din v.2 cumulează nume · fluiera şi care în ebraică, apare sub două forme: rreqâb (= fluierat) şi
de functii de origine acadiană, persană şi aramaică, probabil conservate în §•riqâh (= fluierat sau sunet de flaut). Ebraica biblică cunoaşte două feluri
titulatura regală seleucidă, ceea ce ne aminteşte de guvernarea persană asu- de flaut: ciÎgab şi '1ălîl. În Septuaginta Ilirii este ţradus prin au1os ""
pra Israelului. Termenul satrapi este de origine persană şi îl mai întâlnim în
flaut5 58 •
Ezdra 8 36· Est 3 12·8 9·9 3· etc şi desemneaz.ă pe funcţionarii babilonieni. Unnătoarele trei instrumente care urmează sunt instrumente cu
cuvânlttl '~d~~~~' •(;dregitori) este de asemenea de origine persa- corzi. Primul din ebraică qatros (ketib) trebuie modificat cu keho -~itns,
nă, ca şi gedâbrayya' (=vistiernici) şi detabrayya'(=legiuitori). Cuvintele
unde se sesizează numele grecesc kithara sau kitharis. lradu~tom _mo-
sagan şi pe'1ah sunt de origine semitică. derni au tradus fie prin liră, harpă, lău~ fie prin c~tari. 1n ~amel 3, ~
Satrapii adunaţi în jurul statuii trebuiau, la auzirea crainicului regal trebuie tradus cu chitară. Acelaşi lucru îl fac ŞI traducerile greceşti şi
şi în sunetul instrumentelor muzicale, să se închine şi să adore statuia în aur. latineşti. Chitara ~ nu este lira, deşi ele sunt foarte asenw:iătoare, ba
Cât priveşte cuvântul crainic, aramaicul klrozA, după unii este de origine chiar se confundă 59 .
grea.că 1eii pu~ 553 , după alţii de origine persană. Gestul de adorare ordonat
tuturor celor adunaţi trebuia să se facă în momentul în care orchestra
compusă din câteva instrumente (3 ,5.7.10 .15); recunoaştem în înşiruirea lor
nume ebraice, feniciene şi greceşti . Finalul expresiei folosite arată că
enumerarea nu este completă : w•-kal z'ney z'mirâ "" şi toate celelalte ins-
trumente muzica.le. Cele şase nume de instrumente pun multe probleme de
identificare554 •

''° Sclcuciz.ii fi Ptolomeii s-au aut.odivinizat, probabil, dupl modelul lui Alexandru cel Mare.
(ct:L.Cai'aux fi J.Tondriau,Un conaurenJ d,, CluistianulfU.U Cub• da souvaaina
m ""- I.o ci-rililllluM ,rko--rt1MOUU, Paris, 9S7, p. 201 9.u. apud M.Delcorµ lii,re .. . p.93). m Ibidem, p. 23. J6 • VT 29 p 25.
Pierre Grelot, L 'ordeutn tu DoniM II, 5. 7. JO. .,, tn
" 6 ' ·
m lllylla, 17, v.1~2-126 (~ad. Ph. E. Legrand) apud M. Delcor, u /;vre . . .. p. 94.
m ~ i. Bibk. Pana, 1970, p. 23, apud A Lacocque, u li"•··· p. 56. m Ibidem. . lllabiletto o li.III de corcs~
5
,,. H. ,llowley, Tlte Ar"'"41ic... .,,_cit., p. 14.S. " ln art. "M1UÎ4Ue" din SDB t.5 col.1432 E. o~~J· mair6qlatstodal ca eduvaleat
ltcdlm un tabel oferit de: T.C. Mitchell. R. Joyce, Th• m,,:,iaJ IMtrlUWlll6 in NdJd•
ouvlntului hlUI ceea o; dupi p1moa lut · .
C::ot _..,
între instrumentelo foloeiie la tomr,lu. ti ~• ~ont,olabil.. .
u,mlre"8 ut1li1MCA
~ iollN·
th:,u,,'1 Ord,...., în D.J.Wiecman , .a., Nota°",_,. Probl.u ile th• BoH of DII- 5" P.Grelot "L 'orei,_,,. M Dtuwl IIJ-, Ml, a,., p. 28 •30
-,, Londra, 196.S, p. 19-27 - .
ment în literatura ti arta antiol
TRADUCERE ŞI EXEGEZ Ă: capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
111 -----------....:: :...:!.:._~~~~~ ---- 113
unneaz.ă sabb1{â (= gr. sambyke, lat. sambu- O problemă dificilă o oferă însă ultimul 1ne!h-,.,.._ ..
Instrumentul care
rin harpă . Dar, există mat. multe fe lun. de •~pa
h,:, m~ M
- . ontgo- ~
care nu este al~ decat gr.avµ<J,wv1u{syrnîonia) . ABev S67
A wu~nt sumpOn' i
.......

Y
ca), l-au tradus dp .ere a acestui instrument: mică harpă tnungluulară cu se vadă în acest mstrument un cimpoi, idee la care s-au raJianat ulţi~pune Să
mery a făcut o escn . . ... ul 560 A
· · ete ascuţite asimilat cu tngonon- grecesc . cest ton· ŞI· comentaton.· EXI·stenţa . . . m Iwnea veche a fost nnrll m l îndtraducă-
.
~tru comestşi cunsunoscut de Aristot561 (Politica 1341 b,l) care l-a interzis în
A

· y....- a oială de
in.Strulilent e . . · · l G.F.Moore(l905), iar A.Montgomery o acceptă cu rezervă. Au fost şi .
educa ·a tinerilor. Strabon ne oferă alte . p~1~ c~ p_nvrre a ~c~st deosebite: Charles, unnat de Heaton considera el este voma de , ~
. ţJ nt D .,.11 ce îi atnbuie o origine as1atlcă chitarei
msmune . u.- .
(kitharan as1atm .
Stemmann zice . .
p1peau. 11mpan
,
barb ..x
ruson), enumeră O serie de instrumente de proveruenţă a1d mtre care ş1
A •

Făcând o incursiune în literatura greacă, P.Grelot crede că termenul


sambyke. . .. symfonia "poate să însemne, o armonie de ansamblu în care sunt asociate
"La origini, se pare că este o invenţie a smeru·1or: 1ap
'"' tul t
es ...e con- fie instrumente, fie voci: de aici derivă accepţiunea metaforică a termenu-
firmat de numele semitic al instrumentului (sambyke, de la sabbukâ/sam- lui"568. Poate, aşadar, să repremite un ansamblu de două sunete, vocale sau
• . • 562
buki) femc131l sau aramaic . instrumentale, care se armonizea7.ă569 • Isidor de Sevilia570 asimileazA ~o-
' Trebuie să rămânem la traducerea lui cu cuvântul chitară. nia cu flautul-dublu, idee ce se acordă cu o descriere a lui Pol11>iu5 1 şi 0
AI treilea instrument cu corzi p~santerân (în rom. psalterion) este precizare a lui Dioclor din Sicilia {XXX, 26). Un text din Fer. Augustin572
tradus în limbile modeme în multe feluri. Psalterionul însă nu este nici lira, lămureşte cât se poate de bine lucrurile când evocă banchetele din timpul
nici harpa, nici lăuta (barbitos). Trebuie să vedem însă de unde provine nu- său: "Este obiceiul, zice el, de a aşe7.a înaintea caselor lor instrumente mu-
mele grec ta l-rt\e1ou (psalterion) şi dacă este posibil să identificăm ră­ zicale, de a pune cântăreţi de dublu-flaut (sympboniacos) sau nu conteaz.ă
dăcinile lui. În Biblia greacă, traducerea lui este diferită: uneori traduce kin- ce genuri de muzică seducătoare şi ducătoare la nelegiuiri". P.Grelot se
nor (Ps. 48,4; 80,2; 149,3), uneori nebel (Ps. 32,2; 56,8; 91,3; 107,2; 143,9; opreşte la flautul-dublu, instrumentul indicat pe locul al şaselea în enume-
150,3). Dar în Ps. 56, 9 unde psalterion-ul este alături de harpă kinoor se rarea autorului cărţii Daniel. "Orgiile lui Antioh Epifanes, zice el, în Slllletol
traduce cu chitară şi nebel cu psalterion. flautului-dublu ne apropie de cartea Daniel" şi întrucât arta antică, la care
O raz.ă de lumină în identificarea instrumentului aduce Fer. face referire P. Grelot, evidenţiază folosirea acestui instrument la săibătorile
Augustin563 : "Ce este psalterium? un instrumnet din lemn cu corzi .. . Între religioase păgâne, în special, în cinstea lui Dionysos, "se ştie că după
el şi chitară, există ceva deosebire. Specialiştii zic că diferenţa consistă în a- profanarea Templului din Ierusalim, sub Antioh Epifanes, s-a introdus cultul
ceasta: lemnul pe care corzile sunt întinse pentru a răsuna, psalterium îl are lui Dionysos în oraş (2 M 6, 7) şi nelegiuiri şi orgii până în altarul sanctua-
în partea ~rioară, chitara, în partea inferioară" . O altă informaţie ne-o o- rului" (2 M. 6, 5)5 73 •
feră Aristat=- care include psalterion-ul în categoria harpelor al căror corzi În concluzie credem că orchestra care a contnboit la sarbătoarea
sunt legate de o traversă fixată aproape perpendicular pe cutia de sunet lui Nabucodonosor e~ alcătuită din cele şase instrumente: trâmbiţa, flau-
Toate harpele nu sunt transportabile, consideră Aristat, psalterion-ul, ca şi tul, chitara, harpa, psalterionul şi cimpoiul (dublul-flaut) şi "alte ~ -
chitara, se poate atârna de umărul stâng. Făcând o anchetă în spaţiul oriental
mente muzicale" (expresie care lasă deschisă lista ~ ~ l o r 1!1UZ1cale
şi în cel al reprezentaţiilor artistice ale antichităţii, în special în sfera
şi care conturează cât de cât în mintea noastrt mUZJca practl~ m coltul
iraoianA şi mesopotamiană, P. Grelot'65 ajunge la concluzia că psalterion-ul pigân, în Babilon, la vremea când Nabucodonosor a ri~cat ~ de aur. .
este oebel-ul biblic pe care traducătorii greci l-au asimilat cu psalterion-ul:
Prosternarea şi adorarea chipului era obligatone ~ -.~op
"psameda din Dan.3, situat în Babilonia eleoizata, trebuie să fie de aceastA funcţionarii (mtre care şi cei evrei) "şi toate popoarek, ntamunle fi im-
formă-566.

5'1 Op . 19 .- "ci.
• CIL, p. . . cereasci c:u o iimfooiO COfflll
~ Art cit., p. 36 Cf. (Cr""1yl. 40, cd) care oomparl ~ (li y,,,... _.., J,11$; J,Jl;
*Ibidem. p.32. "' P. ~elot faoe referiri la Platca ( ~ 531 .re), ~!cero •
561
Ibidem, p.31. Scrisori 16, 9,3) şi Seneca ( 12,8) Scruori dii• J,acili,u.
.no • .,..,_... el
: Ibidem. Cf fi T.C. MăchelI, Jl Joyce, llrtciJ, p. 24. P.L. 82, 167. lui Antioh Epifanel zsce: l.,&IIY
.,.. ~ - - - ; , , Pl"""'1r, P.L.36-37, col. 900, apud P.Grelot, 11n.cil, p.33-34. m Polibiu (Istoria XXVI, l•) caro dosaie oomportune$11lllita ~ (-thder) al ..,..
,e Pllliliu '69 li, 12, apud P. Grelot, lllt.cil., p. 3-4. auzea ci tinerii chefuiesc împreuni undeva. apiroa
· Ârt cit., p. 3,. 312
fflnlu".
"'Ibidem. CT E. Gerson-lGwi, SDB, t ,, col. 1423. E1U1rralio;,, h_,,,,,,,. 41, 9 (P.L. 36, 470).
,,, A .
rt CIL, p. 38.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 -----------=---..---.::.::=:-=...::::~~----
3 115
114

Caldeii, funcţionari legaţi de cultul păgânesc elen .


. " . · care apare de câteva ori în cartea Daniel:5,19;6,26;
blle (v 7, expresie h. h. A

la pământ şi nu se va mc ma," c iar m. acea


A celor trei tineri evrei care au refuz.at închinarea 1a idol·' 11.,,, 1~ ~ nduita
7 14) ,ar cme nu va c""..,ea
": · uu, A n nişte iudei
• ....

Nici că au luat m seamă porunca la ... "(v.12). ···


ciipă,va fi aruncat m mijlocul unui cuptor cu foc arzător! (v.6) Dm t~>..1
· că în apropiere era un cuptor de foc care se folosea pentru nevotle
: ~ şi acolo trebuiau să-şi găsească sf'arşitul cei ce nu ar fi_executat po~
. dată prin crainic. Acest mod de pedeapsă ne aminteşte de cei b) Denuntarea tinerilor iudei (3, 8-12)
runca rege Im · fi · ~
doi falşi profeţi, Sedechia şi Ahab, pe care regele Nabucodonoso~ 1-a npt m
foc, fără o motivaţie cunoscută (Ier.29,21-22), ~espre_ cartagme21, ~e ~~pă
mărturia lui Diodor din Sicilia574 , aveau o statme a lw Cronos a_cărui p1c1or (8)În acest timp, s-au apropiat câţiva bărbaţi caldef 7' IÎ
au pârâr pe iudei. (9)Ei au început s4 vorbească rege-
79
se tennina într-un cuptor unde erau aruncaţi copii vii, sau chiar de pres-
cripţiile Codului Bammurabi 575 care prevedea, deşi rar, a~eastă pedeapsă. lui Nahucodonosor: «O, rege, să tr4ieşti în veac! (JO)Tu,
Deşi pentru unii comentatori este dificil să admită că o astfel de o rege, poruncă ai dat, ca oricine va auzi gUISIII
practică a existat la perşi, adoratorii focului , trebuie să vedem că focul în Sf. trâmbiţei, al flautului, al chitarei, al harpei, al psalteritr
Scripturi apare ca o pedeapsă. O. Ploger 76 aminteşte că focul însoţeşte nului, al cimpoiului 1i al altor instrumente mudcale, s4
teofaniile biblice. Cuptorul aparţine aceluiaşi complex ideologic(cf.ls. cadă la pământ şi s4 se închine chipului de aur. (11)/ar
48,10~3,2, 19;Prov. l 7,3). Astfel, după Dt.4,20 ieşirea din Egipt este con- cine nu va cădea la pământ li nu se _va închina, s4 fie
siderată salvarea, izbăvire de pedeapsă . Tradiţia imprimă o altă direcţie aruncat în mijlocul cuptorului cu Joc anJJtor. (l 2)Dar
acestui simbol, cuptorul devine locul unde vor fi aruncaţi păcătoşii la marea sunt nişte oameni i,,d(d, pe care i-ai pus carmuitori peste
Judecată (cf. Dn 3,22,29; 6,25). tinutul Babilonului: Şadrac, Mqac p Abed-Nego; acqti
Gestul de adorare al funcţionarilor caldei s-a produs fără dificulta- bărbaţi nu au luat în se~• porw,ca ta, o, rege, dum-
te. Le era cunoscută practica, ba chiar o îndrăgeau~ de aceea "au căzut la nezeilor581 t4i nu-i slujesc Ji chipului de aur pe care l-ai
J?iimânl fi s-au închinat chipului de aur pe care ii ridicase regele" (v.7). înalţat nu i se încllinăl»
lnsă în timp ce mulţimea popoarelor este în genwichi, Şadrac, Meşac şi
Abed-Nego rămân în picioare. Ei mi şovăie, nu-şi pleacă genunchii cu toate A doua parte a capitolului 3 începe cu denunţarea tinerilor iudei de
că-şi dădeau seama de urmările acestei atitudini cmajoase. În minţile lor către "caldei" (cu sens de popor în general sau grupare a înţelepţilor
parcă se auz.eau cuvintele: "Iată într-adevăr că lucrul ne-a sosit: toată rasa Babilonului) că nu au ascultat de porunca regelui de a-i sluji chipului de aur.
noastrlJ este în robie, devenită sclav babilonienilor. Nabucodonosor contro Ei au refuzat să participe la această "parodie„ devenită religie de stat
noastrli. ca un mare diavol, işi exercilli tirania sa. El a flicut o statuie de Aramaica vorbeşte de calomnie, chiar dacă în realitate acu.zatia_este f~ndată
aur fi ne forţeozi:J slJ o adorăm ca pe un idol. Să rămânem fideli până la pe fapte. "Ceea ce este calomnios este de a prezenta pe evrei ca rai ges-
moarte. Sli nu dezonorăm pe Moise invăţătoru./ nostru şi să nu lăsăm rasa tionari ai afacerilor imperiale (v.12). Caldeii, probabil, voiau să-i îoWUJe ·
noastrd batjocurd publică. Să învingem noi trei puterea babilonienilor. din funcţiile lor administrative.
°!'mnezeu ne_ va scoate din mâna regelui, cum a scos pe strllmoşii noştri
din mâna Lui Faraon (lep.18,4; Dt. 7,8). Să ne amintim de ceea ce s-a
petr_ecut altli'f°'d în ţara Egiptului, cum s-a despărţit marea când ea o fost
t ·· babilooieai (Cf
lov,td cu toiagul, cum Iordanul la vederea corabiei s-a fnlors înapoi m Kaidi'în de la kddly = caldei, termeni care-i desemneazl pe astro ogu ·
(lef!.14-16; Ps.1~4,3). Să suportăm moartea. Dacd vom fi aruncaţi la 1,4;2,5).
• • I A_,._ ..-nana a
m -••-•J:A plural•
a_....... '
- u - perfectul verbului 'Id = a mânca, atei • i::---:""" r-·:_-minca buc!lile cuiva, do
'19 '"'·-•
ammakle sălbollce, să nu cedăm in faţa animalelor. Nu trebuie ca qanebon - pluralul de la q•1'11f • bu~ Expresa• kl 1rtY- •
babik>nienii, prin numărul lor mare, să aibd judecatd pentru credinţa origine acadiana. înseamnă a calomnia- . I di0 trecut.
noastr6"577 . ,ao Sau "n-au respectat" - verbul în aranwc4 aratl clar evemmentu . bulw") r......1odolt
,a1 pi t zat înamtea ver ,_.
IA 'lihlyk: l+'lhyk = dumnezeilor tll (com emon aşe " zeii til" _ texwl
.m Apuci M ~ .. are ketlb (= dumnezeilor tll) şi nu qere (• ~ u l tiu ~ V : e ta plural oi in-
,u Ibidem. · , u ./.i,,re... p. 97. aramaic prezint! aici dubli tradiţie: dupi textul sa,s (ketib) cu •. dupl tradiţia tec-
,: __ .
di ci o a,uu.-µe .. 1· .. bab"lom·eoe erau foarte numel'Ofl, . ,_:
generali (zeu re 1g1e1 . I IIIJll)ldeul ti aluzie directl la divwr
'" O,..dt., p. 64. turii sinagogale (qere) trebuie citit la SlDgular (d u•
m Sf ,.,,....,,
t....s:. op.Cil.,
• p. li 1.
tatea reprezentatl prin statuia de aur).
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 __
_ _TRAD · ~-to~lu l~J~----
CE....:RE~Ş~l:::;EXEo~~E~ZĂ~.:~Capi~
U~
116 - _ _ __ _ 117

împotrivit poruncii regelui. Lucrarea lui Dumn


intervenţiei Lui strălucite pentru salvarea tinerilo:i.e;. ~ bună, dovadă a
răspWldă regelui şi să se apere (m greacă â1t. 6~ nu au nevoie să
c) Tinerii iudei se Înfăţişează înaint ea regelui (3, 13-18) acceptă pedeapsa, cum vor face mai târziu martirit
o~u_cn l.6_yo~);_ ei
că "Dumnezeul nostru" îi va scăpa din cuptor şi d ~ co~enţi ~
(13)Atunci. regele Nabuco donosor mâniat şi zbucium at a din v.18 "se bazează pe outerea lui Dumnezeu ·· ataşammanaentu]regel lw. Negaţia
porunci t să i se aducă înainte Şadrac, Meşac şi Ahed- • "su " · or Ia Dumne-
zeu este total gratwt . Care• Dumnezeu vă va scărpa d.m mana •
Nego. Îndată au fost aduşi aceşti bdrhaţi înaintea rege- " b mea?•
hli. (U)Şi le-a zis Nabuco donosor : «Oare, este, adevd- {v: 15. c ) ~ste rntr~ area pe "care ŞI~ pune regele în mintea sa. În fuţa • -
s-a• umplut de mânie rw şi-a sch,·mba1 m • ,,x, .
ra/82 Şadrac, Meşac şi Abed-N ego că voi nu slujiţi . l . evrei, regele
Im trnenlor .
şapte
1 ..,tiŞQn!a
decât de
dumnge U.or mel şi nu vă închinaţi. chipulu i de aur pe
83 fie,~ 1 ~~ e şi a porunci t ~ă fie mcălzit cuptorul de ori mai mult
ob:c~1 . (v. l ~) F~ţa Im Na~ucodonosor schimbat ă şi cuptorul de foc aram
care l-am1ac ut eu? (15)Acum, fiţi gata şi când veţi auzi, {cf.4,13.
marna regelm. Cifra şapte Joacă un rol importan t în cartea Danid
glasul trambiţei, al flautulu i, al chitarei, al harpei, al 20.22.2 9;9,25). La fel şaptezeci (9,2.24). "El este concurentul nwnărului
psalteri onuhli, al dmpoiu hli şi al altor instrum ente m, totalitatea, excelenţa. Daniel 3,19 este deci
zece pentru a indica maximu
muzical e să vă închina p şi să adoraţi chipul pe care eu I- volunta r o hiperbolă" . Cifrele în Biblie au fie semnificaţie reală, fie una
587

am 1acut; dacă nu-l veţi adora, în acel momen t veţi fi simbolică . Astfel "cifra 7 poate fi o indicaţie temporaJă(Gen.33
,3 şi
aruncaţi ÎII mijlocul unui cuptor cu foc arr,ător. Şi care cultic(Ex .12,15.19 ;13,6;23,15; Lev.8,33;
Dn3,1 9) sau poate avea un sens
dumnez eu vă va scăpa din mâiniu?4 mele?» (l 6)Răs­ 12,2)"
5 88
.
puns-au Şadrac, Mqac şi Abed-N ego şi flii zis regebii:
Nabuco donosor , noi nu avem nevoie sd-ţi dăm rdspuns
d) Tinerii iudei in cuptorul de foc (3, 19-23)
la aceasta! (17)Dac4 Dumner.eul nostru pe care-l ado-
rtlm JHHIU să ne scape, o rege, El ne va scăpa din cup-
(19)Atunci Nabucodonosor s-a ,unpbd de mâ1de şi şi"4I
torul cu foc arr,iitor şi dur mâna ta. .(1 B)Dacă nu, ştiut să
schimbat înfapşarea f eţel" sale /fiţi de Şdroc, Mepc
fie de tine, o rege, c4 noi. nu vom shlji dumnezeilor tăi şi
şi Abed-Nego. Şi uu:ep8"d a grt1i, a pono,cit s4 urcill-
nici chipuhli de aur pe care tu l-ai aşe:,at nu ne vom
zeascil'° cuptorul de şapte ori 1'IUli """1 d«:ltl de obic&
închina.
(20)Şi a por11ncit celor ,nai putentici oame,,i dill Ofdtt•
hli s4 lege pe Şad:rac, Meşac fi Abed-Nego f i ~ ~
În fata îndrămelii lor, Nabucodonosr "plin de mânie şi de zbucium"
tn cuptor11l c11 foc arr.4tor. (2l)AtlUlci acq1i OtUlfOI',
(v.13) a poruncit să i se aducă înainte pe cei vinovaţi de neîndeplinirea
85 legaţi fiind şi fm/m1caţi cu pantalonii, CIi t,urici/e, CIi
ponmcii şi sunt interogaµ asupra veracităţii faptelor incriminate{v.13-14)5 . pdlt1riii<91 şi cil toată fm/Jrdc,bnurtea lor Oli fo6t tmllt-
"Este, oare, adevliraf!" Parcă regelui nu-i vine să creadă că ar exista cineva cap ÎII mijlocul cuptor11hd cil foc an,iltor. (21)~ c4,
dintre supuşii săi care să i se împotrivească. Probabil, de aceea, le oferă din por11nca regellli a ftS grabnic4 fi CIIJllor'" foane &,fier-
nou şansa de a se închina, sau poate regele îşi aminteşte de calităţile unui
tânăr evreu şi de-puterea lui de a cunoaşte visele şi interpretarea
lor. Să fie
oare şi o acţiune revelatoare a lui Dwnnezeu? O mulţime de oameni n-ar fi
A Lacocque. u livre ... p. 59. Cf. Iov 1,9; 13,IS.
386

ştiut de Dumnezeul cerurilor dacă Şadrac, Meşac şi Abed-N ego nu s-ar fi 317
Ibidem, p. 60. . ,._
"' Ib"d 1 em, nota 1.
c,deD: 1' b • ,,. Mai ._
31111
Textul masoretic are: o~~; Septuap ta: t'I 1,1,oe ♦'I, iar Teoli
~
irbil = KltK - liogur, cert; Teoddon : Ei cilf)8c.>, iar Sepfulhata: 61«1 ·d (ce este
este întâlnit E licc.> v, de ox. Gen. 1,26.
,., ..aceuta). Aceasti ~~e nu se mai întilnefte în Vechiul Testament. 390 "-..,-... are h6~ 1&•U• r'
de kt~~ de la k'tk = a încllzi ...... cu
~ ~ - asei elte la plural , dar poate fi ti un plural de majestate cu valoare JIii • • • __,,.ni._ - . . - . - -
. redi acest cun„
b 1arbtleha n, do Ia •••rW = pantalon. de_ongano ..-~ fec,dodoll
,.. lingular (_R~ Pet«-O>messe , op. cit. p.60).
pantof caro acoperi tot piciorul), probabil un fel ~- ca.r: p;o lln(dl; paţe,s.ia
l ~ (forml acadiaol); T ~ are forma de 1ingular, "t/in
te--··
m8na 1Ma'' (cf.v. ll)
'ketlb Ji 4ere):"di11 mâinile meul', "din ne.clckeo,, = deasupra pantofilor, ,.avan. ~ci;~,_,., do 1a urt•~ •


111
originalul aramaic p-eldl o dubli tradilie .. îin~
'"6nam«z ". ~ (kedb: pattllell&n. uu p.,.h&a) de la ptyl • ·tunldo fectivl• luinli'"
bonetl, plllrie.de origine acadiant tbukh8a 11«1ere
,., N. Pcsdeoua_<O?· dt._ p. '9) &oe o panlell cu ..,...,..._ orsolloall W..,nnat oere" a lui
ll-,.cbe ID llltenpa de ••I tpOrÎa pe Jnechia (Js. 36, 13). . palton.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZA: C..,itolul 3
118 119

bântat, oamenii care tul aruncat pe Şadrac, 592 Meşac şi deapsă ? Desigur că ar ~ putut Credem, însă, Că Dani .
văpaia (23)Şi Dumnezeu, care vorbea m locul lui Dumnereu (vezi ei _ca 0 ~ lDSpirat de
Abed-Nego au fost omorâţi de focului.
cei trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi căzut /e- şi misiunea profetului) avea credinţa că se va arăta . :mnificaţia cuvântului
lui Dumnezeu şi "ca să fie puse în lumină marile o~r: : ~ dată Puterea
Abed-Ne!lo au
. fi .;u
gaţi în mijlocul cuptoru l ui cu oe ar_,or.
593
Dumnezeu a fost preamărit prin ei"002 _ Sf. lpolit sp _lu, Dumnezeu ...
. unetumai departe·· "Şi de
D aniel este evreu, nu i-a zis: '<Ş'
l
ce rege e, care şlla că
Regele "şi-a schimbat înfăţişarea feţei sale" şi a poruncit ca să fie ·
1
fi, răspuns reoe/ui· p'pentna ce nu a·
d on· st atu·1a.? » Desigur,
· e J 1-ar
supraîncălzit cuptorul. Regele "era un om, ~ a dev~nit altul: R~gele ~ra ~ . rilfă A o -«entrucieun11
om care la origini credea în Dumnei:eu. Apoi s-a schimbat, a urutat acţmrule cmstesc lucru e cute de mana omului d pe Dumneuu1 el •
594 făcut cerul şi pământul şi care stlpân~te oeste tot f c IViu c~ a
diavolului" •
Amănuntele cu privire la încălzirea cuptorului şi la introducerea
răspuns lui Cirus când a rost vorba de Bel»." ~3 unpu ' cum •-a
. • • · ..
evreilor în el sunt destmate să sublimeze grandoarea nununn petrecute .
595
Versetul 23 ne arată că cei trei tineri au căzut le!Mlti • ·-
b"t" lD 11UJ1ocul
· ~ -
cuptorulw cu 10c aruitor, ceea ce pregăteşte următoarea .._'"' w>rtiun ·
Tinerii evrei sunt aruncaţi cu cuptor îmbrăcaţi cu toate veşmintele (v.21) şi · Ai · · . e a cap1to-
legaţi "de cei mai puternici oameni din oştirea regelui" ceea ce stabileşte o
ul
l w. c1 ~ersmnea_ ~că lDSer~ Rugiciunea lui Azaria (3,24-50), nu
paralelă între acest episod şi tradiţia patriarhală: Isaac a fost pus deasupra ~ă ~ menţiona că tmeru aruncaµ m cuptor se plimbau prin cuptor binecu-
lemnelor şi legat "şi după cum lui Isaac i s-a substituit berbecul (Gen.22,9), vant.and pe Dumnezeu (v.24).
aici călăii mor şi victimele lor trăiesc. " ( v.22)5
96 _ . Această . ~găci~e este un text liturgic ~mpus într-o limbă
Genul de tortură la care sunt supuşi tinerii evrei ne permite să con- senut1că, probabil m ebra.tcă. Textul său primitiv mărturisea greşelile lui
ferim evenimentului o oarecare precizare cronologică, şi deci şi capitolului. I~rael_ ~ea căutat căder~ Ierusalimului ('m gr.3,26-31). Dar textul adaptat
A.Bentzen vede în relatările din Daniel 3 unne din practicile s1tuaţm date face o aluzie la persecuţia lui Antioh (în gr.3,32). Răutăţile
iniţierilor cultice păgâne de pe vremea regelui Nabonide (555-539)5 .
97
prezentate se pot subînţelege atât în timpul robiei cât şi înainte de restaura-
C.Kuhl 598
sesizeaz.ă în acest capitol influenţa legendei lui Cresus care a rea Templului (în gr.3,38) şi în timpul domniei lui Antioh al N-lea între
domnit în secolul al VI-lea î.Hr. şi poate a unei influenţe iraniene. Mult mai 168-164. La versetul 45 se reia descrierea scenei din cuptor, cu câteva pre-
fecundă este remarca lui E. Bickerman notând că pedeasa cu focul a fost
599
cizări : flăcările focului se înălţau Ia 22 de metri (adică 49 de coµ : 7x7); cei
004
aplicată în Persia pentru a măsura adevărul unei religii şi al protagoniştilor tineri cântă într-o singură voce (3 , 46-51) .
săi. Z.Oroastru, zice el, a mers prin foc pentru a-şi proba veracitatea mesaju- Versetele 52-90 (în greacă) redau "Cântarea celor trei tineri".
lui său(,00. Este vorba tot de un text liturgic mai vechi care enumeră lucrările lui
În versetul 22 se vede acţiunea lui Dumnezeu în favoarea evreilor. Dumnezeu.
Focul încălzea atât de tare, încât cei ce i-au legat pe tineri au fost arşi •
601

Aici se pune însă întrebarea: Daniel, în calitate de prieten al rege-


lui, m putea să intervină la rege şi să obţină scutirea colegilor săi de pe- e) Minunea din cuptor şi omagiul adus de
rege Dumnezeului celui adevirat (3, 24-30)
,n TfJINlodca este mai scurt. El nu menţioneaz.! moartea cil!ilor.
"'Vencwl 23 este probabil un adaos ulterior cu dorinfa de a introduce Rqldunea JuJ Auria (24)Atunci regele Nabucodonosor "foal Cllpr~s. ~
(3~~J fi Ciaw-ea celor trd tineri (3,51-90). Dupl acest verset, versiunile grecefti ti
~ amroduc cele doul fragmente; v.91 corespunde v.24 aramaic; v,92 corespunde
spaim4 şi s-a sculat în grab4 El a tn.cepllt a ~ ." US
v.25 µ.aul. pânl la v.100 care corespunde v.33 aramaic. Aceste fragmente 1-au conservat c4tre sfetniciffl s4i: «Oare, n-am aru1tc« tro b4r- "°'
greacl ti siriacl..
ÎII baţi legaţi tn mijlocul cuptorubu cu foc arr,Jtor1» Jlb.
* Sf. lpolit., •· dl., p. I 16.
: M. Delcor, Le Im~ ... , p.99.
,,,, Al .acocque. u li,,u, .. , p.60. : Sf: lpolit, op. cit. , p. 115.
,.. Cf ~ V O I I ~ , lnZAW. S3 ,1935, p. 85-86. Ibidem.
~ Tauuu.A.T.Z.(ed.de Oreumann), p.273. f.u.,apud A Lacocque, Dllllia :: Exist! citeva difcren&e de detalii între cele doul versiuni ~efti. este folosit aic;i în

-~=.,.,_
,,, IMlps,p.69.
Bool., 99, apuci A l.Mocque, Dlllli« tJt ... , p.69.
Acelt amlnum. lipsefte în Teod«ion .
"rl''"'4lîl~ • rhad.tb•r6hl: thdbr (haddAbar este de ~glllC ~ ~ t o r t l " re.lui.
•• în perioada cleni.aici, "prietenii rqehd" (1 M. 2, ,
7
~ general fi apare doar în Daniel: 3,24.27;4,33;6,8; Ul18~-~,3;paie);în Septuaftllllti apere

d
'°1
♦ 1l.01..
TRADUCERE ŞI EXEGEZA: Capitolul 3 - ________T.....:RAD=-=.:::...UC=.:E::::RE~Ş~I~E~XE~G~E~Z;::Ă:~-~Cap~ito~lu~l]_J_ _ _ _ __
120 121

puns-au şi i-au zis: «Cu adevărat, aşa este, o, rege!» zeu ": E xpresia . " ca un fiu al uilor" nu ne oferă alte elem •
(25)Şi începând a zis: «lată, eu văd patru bărbaţi, dez- Damei. A. Lacocque spune: "Dacă îngerul din 3 _ente m cartea
A hii . ~ • cap. este, pnn aspectul său
legaţi. care se plimbă în mijlocul cuptorul.ui, nevătămaţi m oe rege 1Ul pagan, "ca un fiu al uilor" el este în ochii . .. "
şi chipul cel.ui de-al patrulea este asemenea unuia dintre un fiu al omului" (cf. 8 15 10 5· 12 5) Popo'rul sfint.1 i~raeliţilor ca
om I .,, (7 13) · D ' ' ' ' ' · •.,....or este ca un fiu al
fii,i r.eilor61>6». (26)Atunci, Nabucodonosor s-a apropiat de um , şi aniel însuşi este "fiul omului" (8 I 7)61 1 Mai d
gura cuptorului cu/oe arzător şi a grăit zicând: «Şadrac, făcînd o• comparaţie cu capitolul 7 el afinnă· "InA »an-'1 ie
7 lJ.
,
eparte,
este vorba de
. . • ' ·
Meşac şi Abed-Nego slujitorii Dumner.eul.ui Celui Prea- coi:ii~~tea mdaică fide~ă m ~pul încercării; aici (în cap.3 n.n.) Ia fel cei
înall"'7, ieşiţi afară şi veniţi la minei» Atunci Şadrac, trei tinen sunt I~e]ul din exII salvat printr-o intervenţie divinăto6 12 Cît pri-
Meşac şi Abed-Nego au ieşit din mijlocul Jocului. (2 7)Şi ve_şte anghelologia acestui capitol, redăm două remarci pe cît de scurte
adunându-se satrapii, 1'U1i-marii dregători, cilrmuitorii şi atat de pr~~d~: Y. ~~ _zice despre îngeri, că "în acelaşi timp el::_
sfetnicii regebu, au văzut că Jocul n-a avut nici o putere velează ş1 lămuresc. E1 conslltu,e o barieră şi un pod între Dumnezeu şi oa-
asupra trupurilor608 acestor oameni, că nici părul capu- meni"613- ~i J.~eming, vorbind despre raportul persoanelor pământeşti cu
lui nu a fost pârlit şi. că hainele lor erau neatinse şi nici cele cereşti, scne: "Sfântul nu este singur; el este in tovlfrctşia prietenilor
mirosufll9 focul.ui nu era pe ei (28)Răspuns-a Nabuco- cereşti"
614

donosor şi a r.is: «Binecuvantat să fie Dumnezeul l.ui ~ .T~eb~e să ne întrebăm cine era acel Înger care a apărut în cuptor şi
Şadrac, Meşac şi Abed-Nego care a trimis pe îngerul a pa.nt pe tinen ca pe propriii săi fii. "Acest Înger a fost cel care a prîmit de
Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi, pentru că ei şi-au pus la Ta~ă/ Său puterea de a judeca, Cel care la Sodoma a făcut să plouă cu
încrederea în El, c6lclind porunca regelui, şi şi-au daJ foc li' pucioasă şi au pierit locuitori pentru nedreptăţile .şi perversiunile
lor" 15 .
trupurile lor ca să nu slujească şi să nu se închine
înaintea nu::,. unui dumnezeu decat înai.ntea Nabucodonosor, acest "'împlrat al regilor" care ceruse "tuturor
Dumner.eul.ui lor. (29)Şi poruncesc: Popoare, neamuri şi. limbilor şi popoarelor" să se închine chipului de aur, a fost nevoit să-şi
mărturisească neştiinţa şi nelegiuirea săvîrşită faţă de tinerii evrei şi apoi
limbi, toţi. acei.a care ar vorbi rău împotriva
Dumnezeul.ui lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, să fie ~eama de Dwnnezeul Cel Preaînalt. El convoacă demnitarii imperiului şi
1rnpreună au constatat că "focul n-a avut nici o putere asupra trupurilor
tăiaţi in bucăţi şi casele lor dărâmate, deoarece nu există
acestor oameni, că nici părul capului nu a fost pârlit şi că hainele lor erau
un alt dumnezeu care să-i poată izbăvi în aşa /el
(30)Apoi. regele a făcut să prospere Şadrac, Meşac şi neatinse şi nici mirosul focului nu era pe ei" (v.22). Efectul acestei
610 constatări a fost imediat şi s-a răsfrânt mai întâi asupra tinerilor: "Şadrac,
Ahed-Nego în ţinutul Babilonul.ui.»
Meşac şi Abed-Nego, slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt, ieşiţi afară şi
veniţi la mine!" (v.26b), apoi către Dumnezeul Cel Preaînalt: "Binecuvântat
Regele Nabucodonosor observă că cei trei tineri se mişcă prin cup-
să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego care a trimis pe fngerul
tor, deşi au fost legaţi şi este martorul prereniei în cuptor a celui de-al patru-
lea personaj "cu /a,ta ca a unuia dintre fiii zeilor". Nu este altceva decât o Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi" (v.28a). Nabucodonosor a ameninţat chiar
teofanie. Dumnereu este alături de poporul său; şi în Babilon, ca şi în Egipt, cu cele mai aspre pedepse pe cei ce "ar vorbi rău împotriva lui Dumnezeu",
iar tinerii au fost onoraţi înaintea tuturor şi regele "i-a făcut sa prospere tn
El este cu aleşii Săi (cf. Ps.91,15). Cel care se substituie este "ca un fiu de
ţinutul Babilonului" (v.30).
Expresia "binecuvdntat siJ fie Dumnezeu" este tipic aramaici şi
- ~ "Q(' cn-,- 'elaJIÎII) = ca u ftu al zeilor, expresie care desemneaz.l un înger (cf. este întâlnită în Palmir 616, regiune în deşertul Siriei, dar a fost uzita_!ă atât de
Oca. 6,2; 1ov 1,6; 31,7; lR.22,19; Ps.148,2; etc.). Septaa~ are: •ndo, OE ou (â. canaaniţi, cât şi de evrei (Nwn.24,16) şi de păgâni. De altfel, ID cartea
v. 28). A ~ (Le liw•, p..S9) consideri ci expresia se glsefte în insaipCiile de la
., Kandcpe I" Upnt, unde ea desemneaz.l pe membrii curtii divine.
........... · - •
Y I"' -n,... _ _ _ _
u l u i Pnalnalt. Termenul aramaic 'llliyi COl'espunde '11 A.Laoocque, u liw• ... , p.60.
mlbidem.
• tamcmhri.ellraic 'ely&a.
m Istoria ~ imN/iU (in ebraic.I), Tel Aviv, 19,2, voL O. p.-422-432, apud ALacoeqUe.
om (anmaac) 11U "Wf.l (dnic:) dnomaeazl corpul omlui viu (cf. 3 27 28· 4 30· 5 ll). Li 7,
11 Im-" decorr:sv:az1 corpul mort al IIIIUi --=--• . , ,. • • • • . u lwre ...p.60.
Ol4Tota„#111, New York, 1939, P-' 71 ·
•~__nintilnim cu__. Nas. La---
•• ...7:_...
"'m 614
PenOIUlliliM o'tl,e
:,
Lmllifu el redi miroaul emanat de w;riticii. ,u .
_.,r-,Olld 6'bl-Jl: · ,tJ
"•l I-a eoniId.uat vredtrtci St:Ipolit. op.cit., p.124. M Oei 1.,.i;,,_ , p.106.
". guNrMZS pe toţi evreii ca~ •rau fn 616 J.Starcky, M.Gawlikowski, Puyre, Paris, 198.S, p.100, apod · cor, ...
- 122
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 3
- ------- ------' ------- '------ ---
llJ

Daniel există câteva expresii asemănătoare; cele deja întâlnite: "Dumnezeul pe care le-a fdcut Dumnezeu Cel Preatnalt cu mine le-
cerului" (2,18) şi "Dumnezeul Dumnezeilor şi Domnul regilor" (2,47), am socotit bune şi vi le Jac cunoscute vouă (33)Cât de
apoi "Dumnezeul cd viu" (6,2 l), "Cel vechi de zile" (7,9), "Dumnezeul mari sunt minunile Lui şi cât de puternice sunt faptele
oştirilor" (7). La forma de plural, având aceeaşi rădăcină şi cu sens apropiat Lui/ Împ4r4ţia Lui este împ4r4ţi,a vqnic4 fi st4pdnirea
expresiei "Dumnezeul Cel Preaînalt", există în 7,9,22,25,27. Forma Lui ţine din neam în neam!»
617
ebraicii "El Elyon" se regăseşte în 3,32,5,18,21. N.Porteous face altvje la
divinitatea feniciană 'EÂ\ouv 1c:aAouµevo~ ·rt\O'to~, ceea ce pen- Versetele 31-33 pot fi considerate ca finalul cap. 3, aşa cum le con-
tru ALacocque618 pare interesant, deoarece, lăsând la o parte Psalmii, sideră tradiţia, deşi în versiunea Teodotion ele constituie preambulul cap.4;
expresia este pusă, în general, în gura p.1gânilor (cf. Gen.14,18-20; Num. lipsesc în Septuaginta care, ca şi în 3, I începe cap.4 cu precizarea crono-
logică "in anul al 18-lea".
24, 16; Dt.32,8).
Dumnezeu răsplăteşte fidelitatea tinerilor consecvenţi legilor Sale Nabucodonosor proclamă religia tinerilor şi dezvăluie "semnele şi
care "călcând porunca regelui şi-au dat trupurile lor focului, mai degragă faptele pe care le-a făcut Dumnezeu Cel Preaînalt"(v.32) "tuturor popoa-
decât a sen1i altui dumnezeu decât al lor" ."Vedeţi cum însuşi focul este in- relor, neamurilor şi limbilor care locuiesc pe tot pământul"(v.31) "Poezia
teligent! El reuşeşte şi pedepseşte pe cei vinovaţi. Căci pe servitorii lui versetului 33 este foarte frumoasă şi b.Sank. 92 b o con.firmă: «Regele a
Dumnezeu nu i-a atins, dar pe caldeii necredincioşi şi atei i-a ars. Şi pe cei dorit să-i fure (in profitul său) toate cântările şi laudele pronunţate de
David!»" . A vedea în capitolul 3 o paralelă a capitolului 12 este o exa-
625
care erau în cuptor, îngerul i-a acoperit cu rouă, în timp ce cei ce stăteau în
afara cuptorului fără a crede au fost consumaţi de foc."
619
Refuzul tinerilor gerare, indiferent care epocă o socotim ca dată a compoziţiei cărţii, totuşi
va constitui pentru cititori, şi, în special pentru evreii supuşi persecuţiei lui "minunea «salvării din cuptor» nu inseamnă altceva decât o înviere din
mor,ti"6 , descrisă la începutul cap.12.
26
Antioh Epi.fa.nes, un imbold de-a rezista prigoanei.
Prezenţa anumitor cuvinte greceşti care, de fapt, am văzut că au
alte origini nu ne constrânge să situăm redactarea acestui capitol în 6efoO':a 0
elenistică. Cei care susţin scrierea acestui capitol spre anul 300 î.Hr. , la
sfărşitul epocii persane, uită că "Cântarea celor trei tineri" este un adaos
al cărţii Daniel, probabil la începutul luptelor macabeilor, deşi potrivit tra-
621
diţiei, fragmentul a fost introdus în epoca lui Neemia .

f) Versetele 31-33: Finalul capitolului 3 sau


622
Începutul capitolului 4?

(31)Nab"codoMsor, regel.e, cltre toate popoarel.e, ne•


1
murile fÎ limbile .c are locMiesc pe tot q4mlint"fZ :
1
«Pacea voastr4 s4 sporeasc4I (32)Semnele 1,i fapte/46 '

,110p.a,.. p.61.
,11.u liwe ... p.62.
'" Sf. lpolit, op. Cfl. p. 123
e> J.C.Kuhl, op.cit. , p.80.
ti1 lb'de
622 1
m, p. 103, Cf. M. Delcor, LI til're ... , p. 107.
,u ~v~ în T ~ sunt alafale cap.4 iar în Septua&lnta lipsesc.
! aluzie, probabil, la tendinJa meplomanici a lui Nabucodonosor de a şe considera
,,.. ftcele f'llllor fi ltlpimd ltiplailor"'.
A Lac .
ocque , u /;vre .. . • p. 62 .
6U
~11\ 'l'tll ('atana' • dndaa11a') .. 1emne 11 fapte, expresie care apare des în Vechiul 62, .

Taca.e.t (leş. 7,3; Dt. 6,22; 13,2; etc.) ti în Noal Tntament (Mp. 13,22; In. 4,48 etc.).
Ibidem.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul 4 125
---------------- --=---------
cerului are putere asupra regatului, oamenilor şi că el îl va da celui căruia
Capitolul 4: VEDENIA ARBORELUI COSMJC63s va voi" ; v. 32a: "şi îngerii te vor inso,ti timp de şapte ani". În textul grec,
"Dumnezeu şi îngerii sunt puşi în acţiune mai direct decât în aramaică
· Iul 4 oferă numeroase probleme de critică textuală, este însă pentru a executa pedeapsa regelui"641 .
Capito ti1. " tuală d
unul dintre capitolele pentru care
se pot u t.za, m st.ar~(?c . . ~) ~;nen- La versetul 28, diferenţa între cele două texte este relativă, ca de
ta •ei Codex Chisianus (=ms.88), versiunea Hexaple1 m sm~ ş1 apt altfel şi la versetele 29-30 care descriu pedeapsa regelui. Versetul 31 în
.! %i'36. ,c cu
......
Mai întâi, în acest capitol te>..~ grece~ este mult
n. ... omisiuni importante ş1 adaosun foarte lungi .
decat
Difcren-
m.tJun~ greacă are mai multe elemente. Sfărşitul discursului ţinut de vocea venită
din cer reia elementele pe care le găsim în versiunea aramaică la v.15.
textul Q.l ....._ . , ~ b •
Convertirea şi redresarea regelui Nabucodonosor Sllllt relatate de
ţele dintre cele două texte sunt vizibile. Textul grecesc 1?cepe pnntr-o ana-
versetele 33-34. În aramaică, regele nu a fost pedepsit, ci doar exilat; ver-
lă introducere narativă (v.1 ). Versetele 4-5 se regăsesc ~ ambele texte, ~
setul 33 pregăteşte revenirea regelui la casa sa, deşi un element semnificativ
greaca are O formă mai scurtă. Apoi, textul grecesc onut~ v.6~9, ~e reiau este omis: "corpul său era scăldat de roua cerului". Versetul 34 în greacă
un scenariu din capitolul 2 şi presupun cunoscută funcţia lw Damei care trebuie examinat în paralelă cu versetul 33a: regele s-a convertit şi aduce un
apare în 2,48: "guvernator ~ste tot ţinutul Babil~nului şi căpetenie peste imn de penitenţă lui Dumnezeu, nu de laudă, cum este în aramaică. La ver-
toţi înţelepţii Babilonului." 1n versetele 10-12 ordinea elementelor nu este
setul 36, greaca dă impresia că prescurtează forma aramaică (de aceea este
aceeaşi, textul grecesc ~ne: "aspectul s~ era mare"' şi desc~~ copacul de împărţit în 37a şi 37b).
două ori. Pierre Grelot presupune existenţa a două recenzn care ar ex- Versetul final (37) este foarte lung şi aduce câteva elemente auto-
ploata sub două forme diferite tema arborelui cosmic. Prima, (l0b-12 a) nu biografice: "Eu celebrez pe Cel Preaînalt şi cânt celui ce a făcut cerul şi
dă impresia miei origini semitice~ a doua, (v.11) este mai semitizantă, dar
pământuf', "Eu voi oferi sacrificii Celui Preaînalt în toate zilele domniei
"menţionarea soarelui şi lunii dă arborelui cosmic o alură mai ciudatif,639 •
mele", ş . a (37a). La 37b se revine la forma narativă unde Nabu~~nosor
Versetul 12 aramaic este reluat aproape în întregime, cu o deosebire în enu- adresează o scrisoare "enciclid" (termen grecesc) tuturor naţiunilor pe
metarea elementelor componente. "Notăm, de asemenea, că în aramaică re- care le invită la adorarea lui Dumnezeu.
latarea visului ia loc într-o expunere făcută lui Daniel (v.9-18 a), în timp ce, Din cele e~-puse până acum se pot trage câteva concluzii: în primul
în textul grecesc, Daniel nu va fi chemat decât după aceea la rege care îi va rând, recenzia greacă a cap. 4 are un caracter secundar prin raport la rece~
povesti visul său" ( v.18)640 . aramaică, de aceea "este inutil a căuta explicarea acesteia prin cealaltiJ fi
încă mai puţin a reconstrui plecând de la ea un text primitiv,,64 •
2
Venetele 19-27 conţin explicarea visului de către Daniel. La ver- • ,

setul 19 dialogul este scurt. În aramaică se trece la persoana a treia până la In al doilea rând, versiunea greacă veche este traducerea servilă a
unui text semitic, excepţie fac versetele 10b şi 12a •
643
versetul 34 când se reia stilul autobiografic, în timp ce în greacă nu se cu- A

noaşte această trecere, însă explicarea visului este mult mai detaliată decât în al treilea rând, se pare că originalul semitic nu este neaparat m
în v ~ . ara.maică. Dacă textul aramaic pare mai lung, se datorează fap- limba aramaică, ci ebraică~ autorul textului ebraic însă "s-a mu(tumit adesea
~w ~ el mserează pe parcurs fragmente care repetă pur şi simplu relatarea să adapteze şi să amplifice originalul aramaic, nu făriJ a face un_prumuturi
visulw (v.20,21,23,26a). Totuşi, în v. 25-26 se dau mai multe detalii în ara- din alte capitole din Daniel, accentuând caracterul său de actual1ta_te (v.2~)
maică decât în greacă. şi intensificând conţinutul său teologic" • Data a~ei adaptări treb':11e
644

Venetul 25 este mai scurt în greacă, dar elementele complementa- situată intre ediµa finală a cărţii. ale cărei capitole (1 şi 8-12) au fost scose
re le vom găsi mai departe la versetul 31b: "pentru că tu ştii c/1 Dumnezeul în ebraică şi compoziţia cărţii 2 Macabei, probabil între 1~3 _şi 100. .
Aceste concluzii întăresc poziţia noastră cu pnvue la existenţa
'" ia aud& .IÎunilor unor capitole sau fragmente în aramaică provenind de la D~el, car:e au
rdk. on uat capitol Cite, în Septuallnta, muh mai lung decât în T edili IIIHO-
circulat fie în scris, fie oral. şi care au suferit o adaptare ebraică spre anul
°' P.Grclot L.S.,.,.aDMi,dJV
.., J ~ • . . d '°" •"'1drat•anitique, în RB LXXXI, 1974 p. 6.
nport c u ~ : tcne: _..ln capitolele IV, V, VI, textul grecesc Oile adetlea amplificat în
, _ un.or ,.;__,a. ~ l i ~ c u t ; ma se poate ltabili w claritate daci 11111t.em in pre- 641
- - - . - ...........1n ....te amplificate . pcrifiuu lbidom p. 15 .
-~:a-.,,_
.,. p,ee fÎ dublete cSatorae unei ~ tardive"
dr., p. 14. .
li . ce, datorate traducltorului, sau 643
lbidcm p. 22 .
'4llbidem.

I
644 lbidem,
... Ibidem.
1.26
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4 ____________ ____ ŞI EXEGEZĂ: Capt"tolul
TRADUCERE ..:;._ _:__....:.:..:...:...._
4 ______ 127

tual în deceniile următoare 5>, care nu ne miră,


64
,. . deoarece descoperită în grota N de la Qwruân şi de inscripţiile lui Nabonide de la
145 i.Hr (sau even li .. eb .
Harran . Acestea ne arată că Nabonide a părăsit Babilonul şi că timp de
651
• · beană a fost marcată de o renaştere a teraturu nu.ce .
reacţia T mentariul nostru, la cap.4, fără a înlătura totalmente tex1:ul zece ani a rătăcit în Arabia. Şederea lui în Arabia s-ar datora, fie unui com-
grecesc, ne.~om ocupa de textul aramaic aşa cwn este redat în Biblia plot politic, fie pentru a adora zeul Sin, caroia i-a ridicat un templu la Har-
ran. Tot inscripţiile ne spun că el a avut vise şi a apelat la vrăjitorii caldei
ebraici. . . di .
Acest capitol cuprinde trei părţi sunete: pentru interpretarea lor (inscripţii H. 2 col. m,1,2,.1 cf.M.Dekor,p.122), că
a) Nabucodonosor povesteşte visul (v.1 - 15); a suferit o boală etc. Aşadar, găsim elemente comune între persoana lui Na-
652
bon.ide şi cea lui Nabucodonosor . Am putea crede că autorul cărţii Daniel
b) Daniel interpreteazti visul (v. 16-25);
c) Realizarea visului (v. 26-34). a atribuit persoanei lui Nabucodonosor anwnite trăsături din viaţa lui Na-
Capitolul se prezintă ca o scrisoare a regelui Nabucodonosor către bonide653. Acesta era puţin cunoscut în tradiţia iudaică. Pentru autorul
toţi locuitorii pământului. După ce a văzut, în vis, un copac foarte înalt aşe­ nostru, Nabucodonosor a rămas în memoria israeliţilor legat de căderea
z.at în mijlocul pământului şi dezrădăcinat şi transformat în animal, el cons- Ierusalimului şi a Templului, el fiind mai mult decât un personaj istoric, un
tată că şi de această dată "tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii şi tip al regelui păgân şi idolatru care se opune lui Dumnezeu~ Dwnnezeu îl
pedepseşte şi îi arată că toată puterea vine de la EI •
654
cititorii în stele"' sunt neputincioşi în a-i interpreta vedenia. Daniel însă îl in-
terpretea7.ă, dezvăluindu-i că regele însuşi este marele copac şi că vedenia
redă propria sa viaţă, şi-i atrage atenţia să se convertească. Convertirea
regelui nu va avea loc, de aceea, după douăsprezece luni, viaţa lui a fost
schimbată, asumându-şi condiţia animalelor timp de şapte ani, până ce "am a) Nabucodonosor povesteşte visul (4, 1-15)
ridicat ochii mei la cer şi mintea mi-a venit din nou şi am binecuvântat pe
Cel Preaînalt"' (v.31). În final, o dată convertit, el aduce laudă Dumnezeului (l)Eu, Nabucodonosor655, st4t.eam lini§tit în casa me11 fi
unic, Cel ce îi smereşte pe cei mândri (v.34). înflorind în patatuf56 meu. (2)Am visat un vis care IIHMl
~ • -~-
În el însuş~ acest capitol nu conµne nici o aluzie care ne-ar îndrep-
~ ~•-,:i
,nspairnuntat •
fi ganuurue
A :,
- .,. patu / meu fi ~
657 __ ,_ ~-

tăţi să-l situăm într-o epocă determinată. Probabil, însă, el aduce în mintea niile656 pe care le-am avut în capul meu m-a t11ll,11rat.
cititorilor istoria lui Nabonide care a fost îndepărtat din Babilon timp de (3) 639Şi am por11ndJ să-mi aducă în faţa mea toţi înţe~
şapte sau zece ani. ţii .&bilonllh,i, Ctll'e să-nu foetl c,mosclll4 interprett1tt11

Înainte de a trece la exegeza propriu-zisă trebuie să zăbovim vw,l11i (4)Atllnci flii intrat iii mine t.âl.c11itorii de smuu;
asupra difiailtăţilor istori~ pe care le presupune acest capitol, în special prezicătorii. caldeii şi cititorii în stel.e W fi le-11111 spllS .,;,.
sul, dar ei 1111 nu-1111 f4cut cunosc,,t4 interpretarea hli.
~le l e g a t e ~ ~ Alw Nabucodonosor. Fragmentul preotului Berosus
atat de lolif Flavtu m "Contra lui Apion" 1,146 646 ne spune că
N~nosor s-a îmbolnăvit şi a murit după 43 de ani de domnie. WtlMnNu of JIMIMt,. Londra, 1959, p.37; D.N. Frecdman. Tlw Ptwyer of Nlll>tMi,,la,
~ A de ~ . ~usideră că regele a prezis invazia mezilor şi BASOR 145(1957), p.31- 32.
perşilor m ~ sa. i a r ~ ~ ~ că~ rătăci în lumea animalelor 647 . "' Cf. C.J.Oadd, H ~ /,ucripâo,u ofNabollillla,· A.1111to&ua Staiia,vol. IIl,19S8, p.35-92
" 1 Cf.Dommenhausen, Nabonili iM &cite Daniel. Mayeoce. 1964, p. 97 ş.u., apud M.Delcor,
drţii ~ exegep insă consl(ieră că anumite preciz.ări din relatarea Le livre ••• p. 122. Paralela dintre I>t,,wl 4 şi RM1i1cu,na li,; Nlll>IMiM a fost tlcuti de
a fost în exil în deşertul Teiman,
O 649
în Ani>~ s e ~ la Nabonide • care ADupont-Sommer (Ecrits a10W1U ... p. 339) ti ajunge la concluzia ci sunt, înb'e cele
· Această idee este confinnată de Ruglciunea lui Nabonide doul, asemlnlri, dar şi deosebiri frapante. (Cf. A Laoocque, u lilft.. .p. 65).
13 650
,
m Cf.R.de Vaux, «Lnilo» milulo • lnila uralito, în "I.wc hla V•rita.,, Fatschrlft far
Hubert Junker", Treves, 1991, p. 269, apud M.Delcor, Le lillN.. .p.123.
6tS Jbi"- ,,.. Cf.M.Delcor, Le livre .. . p.123.
64.i _,,., pag.23, nota 18 .
"' Septua1inta adaugi: "în al optsprezocelea an".
641~GM.Delcor • Le liwe ... . p.120. '5$4 "palatul meu" de la Hekal"' palat. tutplu; io acadianl ekallu.
6tl • .XXI, 762 A, apud M.Delcor p 121 "
1 HarMrin = 1indwi (harlaor) care devine în ebraici nr,, (hrh).
W"i.ocklcr Honune · ' . .
.., em..11: • ., I, ~eulcr, lagrange, Dhorme, M.Delcor, Le li,re
· "' Pluralul llez,rerf'II = vedeniile melc; în v. 7şi I O se vor tra•ce la singular.
...~ art. Nllboni4fe" în D.B.S. . ..., p.121.
650
IIMrldM,.. i.,; Nllhonitle (4Q or Nab "'Versetele 3-o lipsesc în Septuqlnta.
toare lui lov, în timp ce Teltld ) ne Irit! ci Nabonidc a 11.1ferit de o boall asemlnl- "° Harţumayyl' ll'payyl' kaa411(y)'e w'1u'nyy& cf.2,5.10.27. Cele patru categQrii do
1<11'. CC J.T. Milik T• y_,. ';;;::rdk vOfbettc de o boall memall a lui Nabucodono- întelepp se rcgisesc numai în 5,1 I.
=~- - - . 0
~~~~
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
111 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___:_ EXEGEZĂ:
ŞI_ TRADUCERE Capitolul 4
_ _ __ : . . . _ _ _ : . . : . . . . : . . _ _ _ _ _ _ tl„7

(5)În cele din urmă, a venit la mine Daniel. cu numele


poţi fiindcă tu ai în tine Duhul Dumnezeului Ceb,i
Belşatar, după numele dumnezeului meu66r şi care are Sfânt
în el pe Duhul Dumnezeului s[i.n(il,,r (celui Sfânt) şi 662

J-am spus visul (6)«Belşaţar», mai marele magilor, tu,


Regele Nabucodonosor nu a învăţat prea multe din interpretarea
cel în care ştiu că Duhul Dumnezeului celui Sfânt este visului cu statuia colosală (cap.2) şi nici din minunea petrecută în cuptorul
în tine şi că nici o taind nu poate fi dificilif63 pentru de foc. Deşi îl avertizase de câteva ori, regele păgân şi idolatru recunoaşte
tine, iat4 vedeniile visului meu şi. spune-mi tâlcuirea lui. supremaţia lui Dumnezeu, dar pentru puµn timp. Voinţa lui nu se plecase
(7)/at4 vedenia din capul meu când eram culcat în patul înaintea Celui Preaînalt În capitolul 4 era "fără grijti în casa sa şi bucuros
nreu: Mă uitam şi. iat4 un copac în mijlocul pământulu.i, de viaţă în patul său" (v. l). Nu mai erau triburi şi napuni de supus, cetăţi de
Îlla/t fOlllte. (8)Copacul creştea şi se întărea şi îndlţimea cucerit; lumea îngenunchiase înaintea lui. Pentru prima dată în istorie un om
lui ajungea pană la cer şi se putea vedea până la capătul ajunsese la apogeul puterii considerate drept universale. Ceva însă îi
pdmântului. (9)Frunzişul lui era frumos şi roadele lui lipseşte. De aceea, Dumnezeu intervine încă o dată în viaţa lui şi pe când era
abundente şi. hrană pentru toţi se afla în el Sub el cău­ în palatul său a visat un vis ce l-a înspăimântat. Aceasta l-a determinat să
tllll umbră animalel.e câmpului, iar în ramurile lui locu- poruncească venirea la curte a tuturor înţelepţilor Babilonului, pentru a-i
iau păs4rlle ceruhli fi din el se hrănea tot trupul dezvălui sensul visului. "Visele erau considerate în antichitate ca un mijloc
de a comunica cu divinitatea care revela astfel viitorul omului',66 , şi legă­
5
(1 O)Priveam vedenia pe care am avut-o în patu.I meu şi
iată un înger, un sfânJ se coboară din ceruri; (l l)EI a sim în practica grecilor, caldeilor, egiptenilor şi israeliţilo~. Înţelepţii sunt
strigat cu glas tare şi a vorbit aşa: Doborâţi copacul şi chemaţi prin decret om, şi grupaţi astfel: -.artlÎmayya' (=tâlcuitorii de
tiiiaţi.-i crengile, scuturaţi, frunzele şi împrăştiaţi roadele semne), 'aspayya'(i>rezicătorii), Wdăy't (=caldeii) şi gaz•rayya' (=as-
lui ca animalele să fugă de sub el şi păsările din trologii, cititorii în stele). Cu ajutorul primului tennen sunt desemnaţi
fr11nziful lui (12)/ar butucul şi rădăcinile să rămănă în înţelepţii egipteni care au fost convocaţi să interpreteze visul lui Faraon
pământ în legături de fier şi de aramă, în iarba (Gen.41, 8). 'Aspayya' vine din acadianul Jshipu (=preot). Kudiy''f, în
câmpului! De roua cerului să fie udat şi cu animalele să lista din Dn.2,27 este folosit pentru Înţelepţi. Tennenul însă îi desemna pe
împa,t4 iarba pământului (13)/nima lui să nu mai f,e astrologi, datorită prestigiului astrologiei caldeene, şi nicidecum nu este un
inimă umană, ci o inun4 de animal să-i f,e dată şi şapte nume propriu667 . Cumont668 a subliniat foarte bine rolul lor în magie şi
,664
!!!!! să treacă peste el. (l 4)Această hotărâre este po- astrologie până în perioada romană şi în greacă Xu 16 a 'to, desemnează
runca îngerilor, iar porunca sfinţilor, ca cei vii să cu- un astrolog. Al patrulea termen gazarayya''" are diverse interpretări.
noască că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oa- datorită multelor sensuri pe care le are rădăcina gzr=a tăia, a decide, a
menilor, pe care o dă cui vrea şi. poate să ridice pe cel decreta670 (gazir=cel c~ deci~e). Sub a~t înţeles. !~v gazir, îl
mai umil dintre oameni. (15)Acesta este visul pe care găsim şi în rugăciunea lui Naborude descopentă la Qwnrân .
l,.am visat eu, regele Nabucodonosor. Tu, Belşaţar, Nici de această dată înţelepţii n-au reuşit să interpreteze visul
6J)une tâlcuirea lui, pentru c4 toţi înţelepţii regatului regelui, de aceea "s-a injăţişat Daniel inaintea_ regelui" (v.5). Dar, de_ c;e nu
ma. nu pot 84-mi /ac4 cunoscută tâlcuirea lui. Tu, tns4, fficuse apel suveranul încă de la început la Daniel? Nu awse el revelatţa sta-

665 M.Dol~, .u /itlre ... p.109 .


M!Şciilfllmeomalui'-L.:•--•-· "' ln v ochiul Testament originea visei« se afli in Elohin ( cf. Gen.20,23;28, 12~ 1,24; 1R.3,,).
"2 Riala •....._ - • fOlt zeul Manluc (cfl,7). Cf. Jean-Hoftij~. J);djo,e,aw• do J,ucripâo,u ,_iii.,.. tl. Ca,.,t, L#illM, 1960, p.

-~i .
4167
iamT...:_...,_ Wa(ct: 2,11.35) ateîn ebraici riiala 'fllohîa b6 (cf. Gon 41, 38) 121 apud M. DelQO(, .ulit'N... p.109. .
'° 01iţ ('iii& participiu, avem:DvE"II-•
. . 8Eov • .,, OY cf46 , • l'" c 111-" 64
.,; .,, . ...; , . . • '"La rdi8i.on, orwntala MAS ~poganis"'• '°""'"'• Paris, 1924, ed. a IV-a, p.173 fl P.
clow aici • în..,.... lllll0Win. 1tnplar, de '•=
la a fi prea di11cil) se glacifU. în 81bhe, l94, n. .87, apud-M.Delcor .u li11r• ... p.110. . ..
41H .., fl -.1, 8. (cf Chart- --• go o "' TecMlotloa doar tranKrie aoest termen (y•(•PI\Yo,).SylMII ar:o 8,hu=sacrificaton;
'l1J ilY.l~ ~ op. -- p. 0-09).
doui -.an : •,.,_ul (c! 7,25; 12.7).ln cartea Daniel aiVÎJltlll )'T)I are
f7o
Vulgata: harulpka; Peşita : meple - magi . .
Furlami, Alti ua. Ac;csd«Ă N ~ a
. . . . .
I.i1ttw. C.U• ti SciMu llfONli. dOl'idl• •
l)"dmap.. : 2;1-9,12· 3 S JS· 712 .
~'.r•": 4,13.20.22:29;,,2s : 1 '; core~ w'Ylatului ebraic l)lv.>;
2 ' 71
f,lologidt-. 1948, p.177-196.
M.Dolcor. u li11re ••• p.111.
inftuca&a sreceacutui xcovo,~ ' . H. L. Oimberg (op.cit p. l-2) crede el em
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
uo
_ _u_c_E_RE--=.Ş.:...:IE=XEG-=::E::::Z::Ă::..:·Cap~i::to~lul~4:..___ _ _ _ _ lll
TRAD
________

tuii colosale ? Poate că Nabucodonosor impresionat de deznodământul tra-


gic al acestui nou vis, presimţea o pedeapsă divină; i-ar fi plăcut să audă zi_d~ri!e ~a~e, Ierusalime, Eu pun păzitori (sau strlijeri o",)'JYJ n.n.), care
vorbe liniştitoare. Se pare că regele nu a renunţat la dumnezeii săi, dovadă ~1c1 z,, m~, noapte n~ vor tăc~a,; Ei v~r aduce aminte Domnului de făgi:Jdu­
fiind porecla Belşaţar, dată lui Daniel, după divinitatea ~gână "Tu, Belşa­ mţ,ele Lw, să n-aveţi od,hnăf In schimb, cuvântul apare foarte frecvent în
,tor, mai-marele tâlcuitorilor de semne ... spune-mi tâlcuirea Iuit' (v.8). Na- bteratura apocrifi (lEnoh l ,5;12,2;20, 1;39, 12;2Enoh 7,18;Jubilee 4 IS·
bucodonosor consideră că Daniel are în sine pe "Duhul Dumnezeului celui Testamentul lui Ruben 5,7; Testamentul lui Neftali 3,5)67 9 şi în litera~
Sfânt"; textul masoretic are ruab elăhîn gaddîsîn, aşadar, la plural, ceea cc q~mrâniană (~- Documentul de la Damasc 2,18; Apocrifa Geneui 2,1).
denotă că regele vorbeşte ca un politeist; Teodotion îns.'l are singularul Llleratura tradiţională indaică "a păstrat amintirea că numele îngerilor a fost
adusă de iudei din Babilon . Chiar dacă s-a vrut o identificare a fiinţelor
680
xveuµa 8Eou ăyl0v . Ex-prcsia este inspirată din Gen. 41 , 18 şi este
672

plasatA foarte des pe buz_ele păgânilor care vorbesc despre Dumnezeu. cereşti cu zeii păgâni în Daniel, ca în Textul muoretic, "veghetorul"
Această formulă se găseşte în inscripţia lui Eshmunazar, regele Sidonului "plzitorul" are rolul îngerului Domnului, a "sfântului din ceruri" (cf. Iov
din secolul al IV-iea î.Hr .
673 5, 1;15,5;Ps.89,6.8;Zah.14,5)681 , care, în DanĂel, va descoperi sensul vede-
niei .
_ .. Conţinu~ ved_ eniei îl constituie descrierea copacului, înalt foarte,
®:1~Jlocul pămân~lw, temă comună în multe literaturi vechi674, folosită La v.11-12 apare porunca Îngerului: "Doborâţi copacul şi tăiaţi-i
deja~ 1:z. 31,2-18 ş1 37 ~ntru descrierea gloriei şi apoi a decadenţei Fara- crengile, scuturaţi .frunzele şi împrăştiaţi roadele lui, ca animalele sil fugă
ooulw. Arborele cosmtc este elementul de unire între Dwnnezeu şi de sub el şi păsările din .frunzişul lui! ... ". Imaginea aceasta se regăseşte în
oameni, un pod ~cat între ~le două lurni..6 _ El este axis mundi şi trans-
75 Iez. 31, 10 - 14, tmde se vorbeşte despre distugerea copacului înalt, şi în Is.
~ ~e trei zone cosnuce. Pentru Geo Widengren676, Arborele Vieţii 6, 13 (aplicat la luda). Cui îi este adresatl ponaaca! hnouelor cereşti,
îngeri sau sf'mţi? Sau unor piaâateai? Montgomery zice: "eucutorilor
c:stc identic cu 1rborde ~o~ şi aede că Israel a îrn~rtăşit ideea, foarte
~ereşti. A. Lac~e considera cil ponmca are un sens impersonal. în
682
~ a rege~ ca ~re m _In1Jl~ paradisului, "în mijlocu/ pământului". timp ce A. Bevan are o altă părere: "Este, J)OSIOil ca imprecizia să fie
: ~ ~ ~nţionat că unagmea este aplicată de Scriptură regilor stră-
voită, pentru a arata că judecata pronunţată pentru rege trebuie si fie execu-
~ UDp~ A~gerea 0 r. Co~cul lui Nabucodonosor este doborât, dar
! tată prin mijloace total imprevizibile". La v.12 se între7.ăreşte o spercmfi
nu distrus m i.ntreg1me, c1 trunchiul şi rădăcinile rămân în ământ "A l
r:"~
~19)
~e
în care odnos?r
aramă"
~
(v. !2). A. Montgomery a Bcut o
visele lui . ~ge(Herodot 1,108) şi
a~elă
Xene
l~s:: mai putin dezastruoasă: "din roua cerului sdjie udat şi cu dobitoacele câm-
pului sd impartd iarba pdmântului" (cf.Gcn.2) "LegiJturile de fier şi de ara-
mă'' au importanta lor, tronul lui Nabucodonosor este menţinut Există t~
ommatia asupra unei părţi a I . . t . bol. .
aiborele ce se dezvoltă611 · A H 678 A unw es e sun 1z.ată pnn tuşi o ambiguitate inerentă a imaginii. Pentru Bevan, sentinţa tenbilă şi de-
în art,o le . · . · eaton se mtreabă dacă nu trebuie să vedem vastatoare ce atinge regele în existenţa sa este o figura de stil. Nabucodooo-
re regesc o re1D1ruşcent11 a " . . . .
din Gen.2 9 c . . .., -pomu1ui cunoştinţe, bmelui şi răului" sor care s-a crezut cel mai puternic dintre regi. dar a fost adus la stlrea de
tăpi este e~ e~te ~ ~gmea arborelui aplicată indivizilor sau comuni-
de ·. animal, prin înlocirea inimii de om cu o inimi de dobitoc. Inima în Vechi-
La ~J.Jaţle bi~lică (~f.Ps. l,3;37,35;1s.10,19;61,3). ul Orient era considerată ca locul raţiunii (cf. Ier.5,21; Os. 05.7,11). Aşadar,
ersctu1 10 mtervme o fiinfă cer.,..,,.,,..ii. w. ,,
ceşt.e doborirea copacului dar di ~ un mger , care porun- inima regelui, adică "inteligen&a sa, voinţa sa, caracterul său, pierde întreaga
mcdiar între Dwnne:zeu O J fu strugerea lw. Ingerul joacă un rol inter-
Dia Numele care i se dă aic~~ ~erse!ele t.Jrmăto:are el va interpreta vede- 679 în 1 Enoh 39,12 îngerii sunt "cel ce nu dorm" ci slujesc Domnului, iar 20.1 ş. u. sunt
Biblie. Acest termen se e . 1/ P . ~r' ' nu Ase Ina.I găseşte decât în 4,20, în amintiţi :Uriel, Rafel. Raqucl. Mihail, Sanchicl, Gabriel, RomeieJ. FuocJia fiecinlia dime
xp că Dla1 bme făcand comparaţie cu ls.62,6 :"Pe
O oi oste bine stabiliti. O tradiţie vorbette de îngerii cizu)i : Enoh IO. 9.1.5;12, 4;13,10;16,2;

m
=- ----------
;,12~11wi-~ p.lJ2.
..,NUii,
TutfllNMllll l,,i RllbM 5, 7; TUlllmOlllu bu N,Ju,Ji 3,5; Jubilee 4,15; Dcx:umcntul dia
Damasc 2,18. (A se vedea: M. Delcor, .u liw• ... p. 113 p A Lacocque. u ~... p.68).
Cf.G.Coolce A T~J....-L "Credem ci originea celor din wm1 (a celor cbup n.n.) 1rebuie clutatl in religia uiro-
ALlco ' - - - of NOOrtJ, S.
,u Ct: MirZC' i:6U.,,,e ...p.67.
·· . ..
Mllllc IIUCrlpllU>,u, Oxford, 1903, p.30-JJ, apud babilonianl. «Pizitorii> > ar fi numclo ckahwilor stelei« ca. vegbeaz.1 toall noaptea.
lntr-adcvlr, în anumite texte din Enob, stelele swrt prezemtc ca fiinţe vii: 18,13-16;
,,, A
(traduel · ~liadc, ,...,.. • Sylflbolo p ·
fi III rOIIIÎllqle) p,.... 19u.
Ucocque,
.
• ana, 1952 f1 Trllile tl'Hilklri6 ""6 R~;•io,u
21,5.6"(M. Dclcor, Le Uvre ... p. 113. A IO vedea p 8ouss.eU , Dw RalipM
,.,.,,,.,..Mllicl,..
JIIMll/lllfU ;,,, Z . . . . . Berlin. 1906. cd. a li.a. p. 371).

f7' n. 1,.. fA . /;_l'N ••• p.65.- - .17. , --
te0 M. DclQ(IC', Le li,,. .. . p. 68.
m ct M De o/Lifc•A-. N..,,:.,,.,, 1
Ibidem, La ny,,.,,,. • Qw,tr,,._ Parii, 1962. p. 40-44.
.,. O,,. Qk, P-~~ ....... p. U3. ~ u,..a., 1951, p.'7. •
Al Ibidem.
"'Ibidem,
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
132
__u_c_E_RE_:Ş~l~E~XEG=E=Z~Ă~:~Cap~iro~lu:1~4_ _ _ _ _ _ 133
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD
calitate umană ... aceasta ar fi neantul dacă ped~psa nu ar avea o limită
temporală684 ". Septuaginta vorbeşte de ..:şapte am; (cf. 4, 13.20.22.29; 7,25 ~ de ar~ 1n ~arba păm.antului, şi de roua cerului s4 fie
12 7) iar Teodotion de "şapte vremuri (ica 1 yo I cf. 2,8-9.2;3,5.5)685 . Ce udat şi cu anunalele c8mpullli sd f,e plirtaş pină ce vor
,el,,~ cifra şapte? Un număr determinat sau indeterminat de ani'! trece peste el şapte ani, (21)Aceasta este interpretarea, 0
Redăm părerile câtorva comentatori aşa cwn le găsim la M. Delcor (Le rege, hotăr8rea Celui Preaînalt se va împlini peste slăp&­
livre ... p.115). "Şapte" poate însemna un număr nedeterminat de ani. După nul meu rege, (22)te vor alunga dintre oameni şi vei
Ginsberg (Studies in Daniel, New York, 1948, p.lş.u. ) 'iddan are sensul de locui cu animalele c8mpului şi vei mânca iarbă şi din
ani. Steinmann (op.cit., p.82) se întreabă dacă prin cele şapte vremuri nu s-a roua cerului veifi udat, şapte ani vor trece peste tine pa-
vrut simbolizarea celor şapte perioade, care după magii elenizaţi, ne separă nă ce vei cunoaşte că Cel Preaînah are stăpânirea peste
de sfârşitul lumii, ceea ce ar putea corespunde celor şaptezeci de împărăţia oamenilor şi o dă cui voiqt.e. (23)Şi daci a
siptlmâni de ani din Dn. 9. poruncit să lase butucul şi rădăcinile copacului, însea,n-
Am ajuns cu aceste versete la ceea ce numim "detenniois- nă că regatul tdu va fi păstrat pentru tine plină ce vei
recunoaşte că Cerul are stăpânirea. (24)De aceea, o, re-
mul"cărţii Daniel. Dar,evenimentele determinate se nuanţează prin invi-
taţia la căinţă: "Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate şi ne-
ge, sfatul meu să-ţi placă: RăscwnpărtI păcatele tale
prin dreptattfU şi mil4 către cei sdraci., dactJ vrei ca
dreptăţile tale prin mili1 către cei săraci, dacă vrei ca bunătatea în care te
bundstarea ta să dăinuiasciJ>>. (25) Totlll s-a împlinit cu
afli să
diiinuiascd' (v.24). "Israel nu neagă, într-adevăr, determinismul ca
regele Nabucodonosor.
atare. Afirmă totuşi că el este în contradicţie cu libertatea, o libertate care
se face şi transcede determinismul ,.686 .
La versetul 16, care începe partea a II-a a capitolului patru, regele
cere lui Daniel "al cărui nume este Belşaţar" să-i interpreteze visul. Ceea ce
b) Interpretarea visului (4,16-25) reţine atenţia este şi trecerea la persoana a m-a. Fenomenul, întâlnit şi în
Cartea Tobit, se datoreaz.ă "caracterului dramatic al istoriei689,'. Montgo-
(16)Atunci Daniel, al cărui nume este Be4aţar, a rămas mery690 zice: "Calitatea dramatică a lucrului apare în faptul că probabil cea
înmărmurit pentru o clipd6' şi gândurile lui s-au tulbu-
7
mai mare parte a cititorilor nu se poticnesc la această necuviinţă". Este
rat. Regele a luat cuvântul şi a :is: <<Bel§aţar, visul şi curios faptul şi nee:,.,1>licabil de ce profetul a rămas înmănnurit şi a fost
"!lcu~ea lui să n11 te înfricoşez.el>>. Răspuns-a Belşaţar tulburat pentru o clipă. deoarece, ca unul care avea în sine "Duhul Dumne-
~ a ZIS: ~<O, st~ne, visul să fie pentru duşmanii tlii, zeului Sfânt" ştia că visul se referă la Nabucodonosor. Şi în plus nu era sub
iar tâl~ea lu, pentru adversarii t4i! (l 7)Copacul pe ameninţarea pedepsei ca altâdată.
ca:e ~ vă:ut, care a devenit mare şi puternic, al cărui Totuşi prinde curaj; folosindu-se de o formulă de politeţe se adre-
var/ ~ung~ pin4 la cer şi se vedea până la marginile sează regelui: "0, stdpâne, visul stJ fie pentru cei ce te urlJsc pe tine , iar
pământului, (I B)cu Jrunzi.ş frumos, cu rod abundent din tâlcuirea lui pentru vrăjmaşii tăif' (16c). Şi repetând elementele de des-
care~ ~r~a,, toţi, sub care se adăposteau fuue/e cam- criere a visului din v.7-14, dar de o manieră mai puţin poetică, îi descoperă
pulu, li '" ramurile c4ruia locuiau ptlsări/e cerului regelui că despre el însuşi se face aluzie în vis, şi prin urmare va avea soarta
(19)A.~la eşti'"! o rege, tu care te-ai. m4rit şi te-ai Jăc.:i copacului: "cc'f vei fi alungat dintre oameni şi vei locui lmpreunc'f cu anima-
lele câmpului şi vei mânca iarbă şi din roua cerului vei fi udat" (22a) deoa-
P ~ a c4r,u grandoare a crescut şi ai ajuns la ceru-
rece "te-ai mc'frit şi te-ai făcut puternic, a ci1rui grandoare a crescut şi ai
ri, a, stăpânirea p/Jnd la marginile pămantuluL (20)Şi că
ajuns la ceruri" (v.19). Pedepsirea regelui este o hotmâre de sus, a "Celui
r"ţ~ a vă:,,t un înger, un sf'ant, coborind din cer şi Preaînalt" al cărui nwne a fost dezonorat prin comportamentul nelegiuit al
u.cand:
rU4cin.Doborâp. co'Pacul
. h ,
,_, • • ;#i dar b·,.
nunu:.,., ...ucu I ~·
d
regelui .
ik lui 14sap-le în piJmlJnt şi tn legt1Juri de fler şi Arborele doborât semnifică situaţia wnilă în care va ajunge Nabu•
;.-~ldcm.~1..e=-=-li,,,,e
--...p.70.
----- codonosor după "douăsprezece luni" (v.26) şi care va dura "şapte ani"
~ leallll cuvimetor Ita 1 6
• Londra, 1962, p. 35 ,.u. P c; ,t XPov6c; • se vedea Bur, Biblical Worb for Time. 611 , 'dlqah = dreptate (tn anmaicl .Wqllh, în grcacl 6 ,1t1noouvc).
., _:;!:ocque Le_lare ... p. 70 . "'A. Lacocque u/i11re .. . p.71 .
un anwn1t tip (cfltala la'lt&). 690
Op. cit., p. 223, apud A. Lacocque, p.71.
TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 4
1.U
- - - -ŞI-EXEGEZĂ: C• "lul 4 •- nd
- - - - - - - -TRADUCERE - - -~.,,=--·-------- ..,..
Burucul reprezintă regatul care '4yaji ocrotit pentru tine îndată ce tu
(v..22) ·unoaşte c4 Cerul are stăpânirea
· " (v. 23) . era încă în gura regelui, o voce s-a cobor6t din cer:
ve1rec . <<Ţie, rege NabucodonoSQr ţi se spune: regatul s-a Iuta
A. Lacocque vede în v.17 ş.u. o paralelă cu 9, 11-12, respectiv cu
de la tine. (29)Şi dintre oameni te vor alunga, vei locui
Antioh. La fel şi între v.23 şi 2M6,2 care au în comun cuvântul "ceruri".
cu animalele campului, vei manca iarb4 fi vor trece
Este incontestabil faptul că "cerurile" desemnează pe Dumnezeu. Astfel , peste tine şapte ani, plJnd ce vei cunoape că Cel Preinalt
Nabucodonosor va fi pedepsit "până ce vei cunoaşte că Cel Preaînalt are
are stăpânireyeste împărăţia oamenil.or şi o dă cui v~
stăpânirea peste impără,tia oam~nilor" (v.~2) şi "c~rul" are stăp~rea peste ieştel>> (30)/ndată s-a împlinit cu11fintul IISllpra lui Na-
toate (v.23). Wfotuşi, ceea . ce ~ -~~red~nţa un~ve~al~>~ ar lillp~ca o bucodonosor şi a fost al.ungat dintre oameni fi a mâncat
distanţă între zei şi oameru, prunn fiind m cerun ş1 ultunn pe pământ -
iarbd cu animalel.e şi trupul lui era Mdat de rouă până
înseamnă, din contră. pentru IsraeL că Dumnezeu este suveran peste toţi când părul i-a crescut ca penele (vulturilor) fi unghiile
oamenii"691. Este pentru prima dată cînd Dumnezeu este perceput într-o sale ca ale păsărilor. (3l)<<Şi după trecerea ace#Ui răs­
astfel de manieră în Vechiul Testament.(cf. IM.3, 18.19.50;4,10.24.53 ; timp, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer fi
12,15; 2M 7,11; 8,20; 9, 4.20). mintea mi-a revenit fi am binecuvântat pe Cel Preaînalt
Relatarea interpretării visului se încheie printr-o invitaţie adresată fi am lăudat şi am pream4rit pe Cel 11esnic696 viM, c4
regelui pentru a-şi răscumpăra păcatele : "Răscumpără păcatele tale prin stdpânirea lui este st4pânue veşnică iar împdrdţia hli
dreptate şi milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea ta să dăinuiască" din neam în neam19n. (32)Toţi locuitorii p4mântului sunt
(v.24). "Verbul a dat un substantiv aramaic (purkana) însemnând «mântu- socotiţi ca 1tinuca şi Elface ce voieşte CM osţirea cereas-
ire,învierc»(cf.Ps.136,24;Plângeri 5,8)"692 • Pentru a-şi ~ăra păcatele, cif'' şi CIi "locuitorii pămâ,rtului fi IUllfOli "" poate • I
Nabucodonosor trebuie să facă opere de milostenie. În ebraica clasică, împiedice lucrul mâinii Lui şi • I dcA: <<Ce faci,
ruvântul ilr,f~ este foarte des folosit şi înseamnă "dreptate, inocenţă, fi- tu?>>. (33)În acelaşi timp, IIIÎlltell llli-a revenit şi, spre
delitate faţl de Legimânt". În epoca iudaică, însă, înseamnă "opere bu- gloria nl!IIIIUllui me11, mi-a revenit llliittpa fi străbtci­
ae", în special practicarea milosteniei. "Suntem, cu acest motiv, nu într-un rea6" şi sfetnici mei fÎ dregiJtorii ,nei 1'HIII chemat fi 11111
,c ontext de «mântuire prin credinţi sau prin fapte», ci în cel al alianţei
fost restabilit în st4pânire şi puterea mea a crescld mai
-,,,,,lt. (34)Ac1111t, eu, NabllCOdonosor, ltuul, înalţ şi prea-
noahitice: milostenia exprimă minimum cerut de un păgân" 693 . Acelaşi
m4resc pe ÎmpdNtul cer11lui;w ok c4r,u fapte Slllft tuk-
înleles al cuvâtului îl regăsim în cartea Tobit 4,11; 12,9 şi Ecclesiast 3,3. vlJrate şi c4ile Lui drq,t,e şi poate pe cei 1lflutdri »-i
La v.25 care încheie această parte, trebuie să remarcăm două
smenasc4.
• ~ : întâi faptul că v.25-32 sunt compuse în stilul inscripţiilor împărăteşti
orientale (cfA.Bentzen), apoi, trecerea de la persoana a II-a Ia persoana a Totul s-a întâmplat aşa cum s-a prevestit (4,30); aceasta după un
m-a până la v.30. timp relativ scurt lăsat lui Nab~onosor ~ facă penitenţă. Reg~le se
16

plimba in palatul regal din &bilon (v.26) când s-au petrecut ~ectiv cel~
A

c) Realizarea visului (4, 26-34) pre:zise: "Regatul s-a luat de la tine" (v.28). In v.27 ave~ declaraţia ~gelw,
unde Nabucodonosor admiră, trufindu-se, cetatea, reşedinţa regală ŞI strălu­
(26)Dupt1 douiJspreuce Iun~ c/Jnd el se plimba tn pala- cirea Babilonului Aici se confinnă datele istorice care văd în rege un mare
tul regaf ' din Babi/,on (17)a prins a grdi şi a ris: <<Oa-
9

re '"' ale tlCeSla Babllonul cel mare6'5 pe care l-am 6116"Cel veşnic": cf.12, 7; Apoc. l , 18; 4,9; 5,3; 15, 7. ''împlri~ lui lifll ~-- ta aeaa':::f 4;
cl4dit ~" ca reşedinţă rega/4 prin forţa puterii, mele şi _ doxologic bazată pc Ps.145,13. 1n Septuapti _înslnl~Oflfe& regelw se datoreazi n
-,,re eutstea str4"'cirii mele?>> (28)Pe cand cuv/intui sale şi un înger ii anunţl reaşezarea pe tronul Babtlon~~I: . . . . • •.
'"AJ,.,.___ _ 697 În Septuaclnta vindecarea regelui cs~ ~toratl condipe1 ş1 ruglciunilor sale, un mger li
'"~,Lelil're... p.72. apare în vis pentru a anunja ci împlrlt••." va_fi ~ ~ . . J O I - -• . - •i desemneazl în Biblic
- Arama.icul hil rnuayyi corespunde obraiculu1 t - - - . ,.... ,
., Ibidem. pc fnaeri (Ps.103,21; Lc.2, 13), dar uneori f i ~ (ls. 4(),~ 6 ; Ps...JJ,6 )-
.. ~ );)'ii ~~ ("al bekal .naJkCdi• • i Vulp'8 au: "intru gloria NgatulM1 mn nt-am mt~ . .
~ b , i rea(llj ) = .,.i.tul repl (au unele traduceri; "Io man14rda 100 ~
!.J::::::::}ccrulw" "Dumn«nul cerulMi", expresia este unici, cf. Ier.10,7.10, ~ .48,3,
'"ct. •. .
· Apoc. u,a; 16,19; 1.1,2; :Iona l ,l ; J,l . ~ origine penanL
136
TRADUCERE Şl EXEGEZĂ: Capitolul 4
___________ ____ _______ ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
,__:_
TRADUCERE ......:,_ 4 137

constructor. Babilonul este calificat ca Nimive în Iona 1,2; 3,2. Cum am a-


pe Cel Preaînalt şi Celui veşnic viu I-am adus laudă şi preamărire" (v.31).
mintit, deja, cuvintele regelui sunt redactate în stilul inscripţiilor asiro-babi- Credinţa în Dwnnezeu şi raţiunea l-au făcut să redescopere semnificaţia
loniene: "Eu am zidit palatul, reşedin,ta regatului meu" ekallu mfisab lucrurilor, că Dumnezeu este singurul care îl poate ajuta (cf.Ps.123,1) şi de

iarrotîa 1, inscripţii care vorbesc despre numeroasele construcţii făcute de voinţa Lui atârnă viaţa noastră, că domnia universala a lui Dumnezeu dă
Nabucodonosor în Babilon . Aceleaşi informaţii le ayem Ia Iosif Flaviu7°3 :
702
tuturor lucrurilor un sens. "Această constatare 1-a condus pe rege să afirme.
"La Babilon, cetatea mea dragă care îmi place". "lnsă aceste detalii nu că istoria şi oamenii nu sunt decât jucării în mâna lui Dumnezeu (v.32;
probează neaparat istoricitatea relatării. dar îi oferă culoare locală" 104 . Ps.104,26). Nu este domnie veritabila decât în administrarea bunurilor lui
După cum Saul a pierdut regatul datorită orgoliului şi David a Dumnezeu, cum nu este libertate decât în eliberarea de sine, şi înţelepciune
căzut bolnav din aceleaşi motive, tot aşa Nabucodonosor însuşi şi-a declan- decât în credinţa în Dumnezeu"711 .
şat condamnarea. Astfel, pe când încă vorbea, un glas s-a pogorât din cer Odată reabilitat în faţa lui Dw:nneuu, "sfetnicii şi dregătorii cei
(v.28) care îl ammfă că nu va mai fi reşe, şi că izgonit dintre oameni, va lo- mari" l-au chemat reaşezându-l şi în funcţia de rege "spre slava regatului",
cui cu animalele câmpului (v.28-29) . "Această voce din cer care se face
70
dar nu cu demnitatea de la început, ci cu o putere mult mai mare (v.33). Ter-
auzită, nu vine numai de la Dumnez.eu, ci este Dumnezeu însuşi" . Regele
706
menul rabrebân folosit atât pentru regele Nabucodonosor, cât şi pentru
pedepsit nu are condiţii de trai asemeni animalelor, ci însuşi comportamen- Belşaţar (5, lş.u.) şi Darius Medul (6, 18) îi desernoeazll pe nobilii de la
tul şi înffiţişarea lui sunt caracteristice animalelor "părul i-a crescut ca pe- curtea imperială. care în mare mhură. au contribuit şi ei la de1.astrul regelui.
nele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor" (v.30b)7°7 • De altfel, în Care si fie importanţa acestei istorisiri?
cartea Daniel "există un fel de teamă de animalitate. Animalele joacă aici Ea aduce o critică evidentă la adresa orgoliului care l-a caracteri7.3t
un rol considerabil şi. totdeauna, în detrimentul integrităţii omului" 7 ~. În pe Nabucodonosor şi, din păcate, îi caracterizea7.ă pe unii susţinători puterii
final, însă, "fiul omului" din capitolul VII pune capăt împărăţiei animalelor politice. Orgoliul este o nebunie care nu poate duce decât la catastrofll. Pen-
.şi inaugureazA împărăţia umană a sfin(ilor. tru a construi relatarea. autorul se inspiră indirect din tradiWl biblică, cea a
turnului Babel, dar şi din literatura acadiană. Steinmann se întreabă:
712
Este foarte greu de stabilit, din descrierea lui Daniel, boala care s-a
abătut asupra lui Nabucodonosor. Cu siguranfă este o boală mentală709 . Cert "Nabucodonosor, simbol al umanităpi orgolioase a Babelului, n-ar trebui sA
este că "perioada de nebunie şi dezumanizare a regelui este considerată de devină simbolul unei umanităţi noi, gata să primească pe <<fiul omului>>
text ca purificatoare: pedeasa îl conduce la pocăinţă şi la mărturisirea că căruia îi este promisă împărăţia mesianică ?"
~ lui Israel este stăpânul regilor şi imperiilor'' 710 • După zbuciumul Versetul 34, ca şi v.31 şi 32 conţine elemente doxologice: "Acum.
şi lupta din abisul său existenţial, regele ridicându-şi ochii spre cer a fost în- eu Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe Împăratul cerului ale cifrui
că _o dată obiectul îndurării divine. Timp de şapte ani, el a împărtăşit soarta fapte sunt adevdrate şi căile Lui drepte şi poate pe cei m_ândri ~~-i
~ l o r care, în principiu, privesc în jos spre pământ, dar iată: "am ri-
smereascd ". Este vorba aici de transformarea comportamentulw regelui m
dicat ochii spre ~er şi mi-a venit iarăşi mintea la loc"(v.31). Reabilitarea urma pedepsei divine.
mentală a regelw este condiţionată de convertirea sa: "şi am binecuvântat

lDI c.,r,;,,-e de
Cf. Grou,,fdd, în Schrader Kewn.cJu:'ilids Bibliodrd lll 2 Berlin 1890
M• Delcor,u/,ivre •
. ... p.117. '='' e ' ' • '
102 P: 34 , .,._,,.
..-
1eJ Ibidem ,p. l5 ti 39.
,_ C..•A,;.,,I, 131.
,., M.Deloor,Lrlme ... p.117.
. •-···P• ....
·~. ~=--~,
,_ ~ - .
de regina din Euripido care a fost uimilatl animalelor. Cf. A. La•
M.Ddcar, Lr liwe .. , p.117.
107
"Nuatevodiadeotnn-"wmare«•: ..... ...:de 0 -•-1; . . .• ,. ••
de line la ca cae ~ •----. "'' ._,.e a inunu (v.21 ), adicl de la coo,tun,-
""A~
- , tn VT 44 (1994), elu3n COIDporfameqr beatiaJ". P.Ordot, N.JHu:J,HO!llllor
p. .
c1,-,, _,
,. lbi..._ Lr/Jt,n ... p.74.
--.Se"arbettede~ .
p.220). e, C)'IWRoptc au lycmropie (Cf. Montgomery, op.că, 711
Ibidem.
"'•n..: .._
•-p.75.
712 Op.cit., p.86. Vezi ti M. Delcor,uliw. ... p.119.
_ _ _ _ _ _ _ _T_RAD
__ lJ_C_ERE_Ş.:....I_E_XE_G_E::..:Z.::..Ă.::..:..:;.
Capi ~·to:.:.lu:.:.1.:.5_ _ ___;,_ _ 139

Capitolul 5: OSPĂŢUL LUI !JELŞAŢAR, regelui ( megistanoi ) sunt desemnaţi printr-un cuvânt care ne aminteşte de
SCRIEREA PE PERETE ŞI TALCUIREA EI aramaicul rabr•banayyâ718 sau echivalentul ebraic, chiar dacă Septuaginta
substituie cele două titluri împrumutate din titulatura elenistică719 : ""'msoţi­
torii'' regelui (hetairoi v. 1,2,6) sau "prietenii" săi (pbiloi, v.23), doi
Capitolul 5 relatează ospăţul dat de Belşaţar în cadrul căruia au fost
tenneni uşor de tradus în ebraică (reac şi 'Oheb). Altă diferenţă: în Prefatl,
rofanate vasele sfinte aduse de Nabucodonosor din Templu de la Ierusalim. Belşaţar proslăveşte pe falşii dwnnezei "la băutul vinului "(cf.v.2 aram. bi-
iupă punerea în scenă (v. 1-4), un eveniment înspăimântăt~r, car~ ~teşte ţecem ţaamrâ), remarcă omisă de v.2 grec. Apoi, evocarea scrierii pe perete
de unele practici spiritiste, a tulburat ~ re?ele petrecăreţ ş1 ~ cei dimpreu-
nă cu el: o mână misterioasă scrie trei cuvmte pe peretele sălu unde se des- nu este făcută în termeni identici: "degete ca (cele) ale unei mâini de om au
ieşit şi au scris pe peretele incăperii, pe tencuială, în faţa sfeşnicului
ffişoară petrecerea idolească (5,5). Regele apeleaz.ă la înţelepţii caldei, însă
ei, deşi specialişti în scrierea cuneiformă. n-au putut citi cuvintele şi desigur (lychnos) "; sau "degete ca (cele) ale unei mâini de om au ieşit şi au scris
nici interpretarea lor(5,6-9). Dar, regina-mamă îi aminteşte regelui de pe peretele incăperii, pe tencuială, în faţa luminii (phos)" (v.5). Aici
se întreabă: "Este gratuit să presupunem aici două moduri
720
înţeleptul Daniei aşezat "mai marele tâlcuitori/or de semne, al caldei/or, al
P.Grelot
diferite de a reda în ebraică aramaicul (hapax legomena) nebraltâ, de
cititorilor în stele şi al înţelepţilor"(l0-11). Daniel se pre:zintă la rege şi des-
exemplu menorah şi ma'or alăturat unul de celălalt în Ieş.35,14 (=LXX
cifrează şi tâlcuieşte scrierea: ea prezice căderea regatului ai cărui ani sunt
ten lychnian toii photos)?" Şi, în sîarşit, falşii dumnezei nu sunt desemnaţi
număraţi, pentru că a fost cântărit în balanţa divină şi găsit ~r", iar re-
în aceeaşi manieră în textele greceşti. De aici, concluziile aceluiaşi P.Grelot:
gatul va fi împărţit mezilor şi perşilor (12-18). În aceeaşi noapte Belşaţar a "a trebuit să existe două adaptări independente ale textului aramaic primitiv,
fost asasinat, Darius Medul îi ia locul, iar Daniel onorat ca "al treilea în unul scurt pe care îl traduce Prefaţa, altul mai lung pe care îl dă
fmpărdţie"'(29-30) .
Septuaginta" 721 .
Înainte de a trece la exegeza propriu-zisă se impune expunerea şi O altă problemă majoră care se impune a fi soluţionată este cea a
lămurirea pe cât posibil a diferenţelor care există la acest capitol între istoricităţii acestui capitol. Care sunt evenimentele relatate, cel al clderii
Temi aworetic şi Septuaginta cu versiunile ei. Babilonului sub Nabonide (Împreuni cu Belşaţar '556-538), sau cel al
Septuaginta şi versiunile ei care ni s-au păstrat plaseaz.ă la persecuţiei lui Antioh IV Epifanes, despre care se ştie ci a profanat
începutul capitolului 5 o Prefaţl care este un rezumat al întregului capitol, Templul din Ierusalim în anul 169 î.Hr.(cf.1M. l,20-28.54.59~2M6, 2-4) ?
deşi textul grecesc este o traducere servilă a unui original semitic716 • Aceas- Am putea răspunde scurt: şi unul şi celălalt. Acest răspuns însă tre-
tă•~ este, la rândul ei, un rezumat al v.25-28 care cuprind trei cuvinte buie lămurit prin detalierea evenimentelor.
~ : aene, teqe~ ufarsio. Or, la v.17 şi 26-28, Septuaginta le omite Nabucodonosor a domnit în Babilon cam 50 de ani, până în 562
P dă trei verbe greceşti: erithmetai (perfect), katelogisthe (aorist), exertai î.Hr. Fiul său Evil-Merodac (cf.4R25,27; Ier.52)7 22 , i-a succedat la tron.
(perfect): "acesta a fost şi este încă numărat", "acesta a fost imputat", Despre aceasta, Scriptura ne relateaz.ă, că "în anul al treizeci şi şapte/~a
~ a fost şi este încă ridicat" 717 . Se presupune că în spatele acestor după strămutarea lui loiachim, regele lui luda. in luna a doudsprezecea, in
~ t e sunt. trei participii aramaice care pot corespunde celor trei cuvinte douăzeci şi cinci ale Junii, Evil-Merodac regele Babilonului, in anul intâi al
~ Pref~: _mane, phares, thekel. Explicaţia acestui lucru trebuie căutată domniei lui, s-a indurat de Joiachim şi l-a scos din închisoare; a vorbit cu el
mtr-un ?"~ ebraic, a cărui Prefaţă sau rezwnat este redat de prieteneşte şi a pus scaunul lui mai sus decât al altor regi care erau la elin
Septu.agm~ şt care ar fi putut circula independent Babilon. A schimbat hainele lui de închisoare şi loiachim a mâncat
f Citarea acestor cuvinte aramaice nu este singurul detaliu din Pre- intotdeauna la masa regelui în toate zilele lut" (Ier.52,31-34). Evil-Merodac
•~ care arată independenţa ei faţă de traducerea grecească a acestui a fost asasinat de Nergal-Şareţer (Neriglisar) "căpetenia vrăjitorilor" şi
~~l. ~hctul regelui este desemnat pnntr·-un cuvânt diferit (doche mu nepotul lui Nabucodonosor (Ier. 39,3) şi a preluat domnia I-a unnat Labaşi•
~ona) Al · la · '
rt a re 1· . UZl3 mau~~ palatului regal sau la sărbătoarea aniversa-
gem nu se găseşte ruc1 m aramaică, nici în greacă. "Mai marii"
11, p
· GrelcJt. IA di..,e V• D ·
M•(.Clllll:Doy consideri c i ~ "' Sq,tonte_, "&mitica" XXIV(l974), p.63. J.A.
111
Ibidem, p.57.
11P Ct: E.Bik«man, IIUIÎIIIIÎDIU
no .u cJ,apJI„ V .. . p.58.
„ Sew,u:ula, Paris. 1938, p.39-41.

fi circulat ca O Cll1e indeJ,eoderu I Da. 4~ 1n &reacl uu chiar aubltratul du ebraic ar m Ibidem.


"'lbWem, p. 56. (Op. cil.,p. 37 ). 712
Fer. leronim, op.că V,1.
140
ŢR.ADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 5
____________ ____ TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul
,:__ :,__..:..:...,:.._
S _____ 141

afi st rastumat de Nabonide 4(555-539); acesta căsătorindu-


72
723
Mardu: carle . Noergal a devenit tatăl vitreg al lui Belşaţar, fiul lui Nergal- are o origine mai veche (la Daniel, cum are, de altfel întreaga carte, părera
se cu vaduva w 1 h I · noastră) decât secolu.I al Il-lea, el a fost citit şi interpretat într-un sens mo-
Sareţer şi nepotul lui Nabucodonosor._ Documente ~ ar e~ dogice ~tă că
'd trebuit să-şi părăsească cap1ta1a pentru a mtrepnn c anwrutc cx- dernist de către redactori în lumina evenimentelor din anul 169. De atunci,
Naboru e a . 1 . B 1 t-:ir . l 1 ul 'tl moartea lui Belşaţar de la sfirşitul capitolului devine un anunţ eliberator al
pediţii de pedepsire; în timpul absenţei Ul , e ăşaţ-U-'- 1-a ~at oe c~ ~ _ul de morţii tiranului sirian şi mesajul capitolului este pus pe acelaşi plan cu cel al
coregent. De aceea în tablele cuneiforme~ _gpămsesc aţi~tatesănwnb e eăw Na- lui Daniel B" 727 •
bonide de cel al fiului său Belşaţar. Să anttc1 pu n ca o se~ ~ pre- Multe lucruri se vor clarifica mai bine în comentariul nostru la
cizia teJ1.1nlui biblic: Belşaţar do~ să-l onoreze ~ prof~tul Daruel,.mte!·- capitolul 5 pe care l-am structurat astfel:
retul scrierii de pe perete, i-a pronus nu. locul al d01lea, c1 locul al treilea m
a) Ospăţul lui Belşaţar (5,I-4);
rmperiu (Dn.5, 7), deoarece el însuşi e~ "a~ doilea'~, Nabo~de fiin~ ~~vera_- b) Inscripţia de pe perete (5,5-7);
nul. Acesta din urmă a fost luat prizoruer cand s-a mtors, din expediţiile lw, c) Convocarea şi incapacitatea înţelepţilor caldei (5,8-12);
725
în Babilon • d) Daniel se înfăţişează la rege (5,13-16);
Capitolul 5 plasează căderea }mperiului babilonian în timpul unui e) Interpretarea scrierii de pe perete (5,17-28);
mare ospăţ petrecut la palatul regal. 1n epoca respectivă, un ospăţ împă­ f) Onoarea acordată lui Daniel şi moartea lui Belşaţar (5,29-30).
rltesc putea să durei.e săptămâni; cartea Estera face menţionarea că un ast-
fel .de banchet a durat 180 de zile. Din cele 250 de turnuri de pază de pe zi- a) Ospăţul lui Belşaţar (5,1-4)
dul care înconjura Ba.bilonul, santinelele îl vor avertiza pe Belşaţar despre
mişcirile de trupe ale mezilor şi perşilor în câmpia Eufratului. Semnalul de (])Regele Belsatar n, "făcut ,ur IIUll'e 0$/MI n, po,lrfl
.alarmă va fi dat de scrierea de pe perete. Pe cât era de sigur pe el în clipa di- dregiltorii s4i Uf lllmUU' de O 1IUe Ji fn fflţa lor li băl,t VUL
nainte, pe atât era acum înspăimântat: "chiar in noaptea aceea a fost omorât (2)Belşatar, '" bdllhll vinlllllim, a porlUICit s4 aad
Belşaţar, împăratul caldeilor"(S,30). vasele de tuli' Ji de argint pe care Nab11eodo11osor, tatiJl
Şi
istoricii vechi confirmă căderea imperiului babilonian în timpul s4u.
131 le-a luat dii,. templul din IerusaBm, ca regele
desf1şurării W1ei orgii la palatul regal. Astfel, Herodot (I, 191) menţionează: săbea vin din ele, împrewtă cu dregiltorii ~ ~ -
"ei erau În plină sărbătoare, continuând să danseze şi să serbeze" . La fel, binele732 şi servitoarele733 sale. (3)Atunci tlll fost tublse
Xenofon: "era momentul unei mari sărbători în Babilon, în timpul căreia lo- 11asele de 1111r şi de argint care t111 fost luau din Tempb,l
ruitorii beau şi se bucurau toată noaptea" 726 . -casa lui Dumnezeu-din Ierusalim şi 1111 biud din de re-
Aşadar, cele expuse în capitolul 5 nu sunt o ficţiune istorică. Totuşi gele şi dregătorii săi şi COlfCUbinek saJe şi servitoarele
este pennis, să vedem împreună cu cei care datează scrierea cărţii Daniel în
sec.~al 11-lea, în regele Belşaţar pe Antioh IV Epifanes, care a procedat la 721 Le U'l're .. . p.77. Aceeaşi pircre o gl.sim şi la M. Delcor (Le lin'I! ... p.132):"Accastl relatare
fel m ~ 169î.Hr.(cf.1M.l,20-28.54.59; 2M6,2-4). a aplrut şi a cin:ulat. se pare, într-un mod independent în epoca persani sau la începutul
~ l ~ dalelor istorice relatate mai sus, cât şi a datelor de critică epocii greceşti între 400 şi 300".
textuală pnvind_diferenţele care există între Textul masoretic şi cel grecesc, m ~N"''n (acadian): Bel-.............ur=Bel, protejeazl pe rege.cf.ler.39,3.13.Bel~ este
prezentat în acea.'lt! relatare ca fiu şi succesor al lui NahucodonOIOI' (2,11). în realitate a
am putea conchide cu H.L.Ginsberg şi ALacocque: "capitolul 5 din Daniel fost Evil-Medorac ( cf.4.R.25,27).
7Uct: n;_., ___ _

N!';;:U
(cf.P
cu t=~h • ·~
=
724 • ~ e OM:Jl('lop f'prz llda Bilk, p.178.
oiciodaal_citat în Biblie fÎ tolufi regele oolâcmporan exilului (vezi şi cap.
. ) ~de O ~ l i ~itali pentru întrca.p istorie a Vechiului Testament
~ ~ I D S~B, t VI. Paris, 1960, ool.269-286), deoarece el a foit,
719 1•taem = osplţ; cf. ebraicul leltem=pâine,

.... ptatul vinului".


hranl, mul.
no blţe'fm luumil•=sub influenla vinului. Teododoa are:
ka, 1Cauvav·n 'UllV 1\A.1.ev o o,voo ica, a.vev; Moatgomery, •a,_• p.lU redi:
. .
m "ill :iN ('lbuhl = tatll slu), fonnl care apare de ppte an în acest capatol
.

• _
la'ipţiil tneDditiCile u&ori~, ult111111l rege al Babilonului. Numele lui apare însl tn in• m iea'Well. de la acadianul 1ecr1=ooncubinl ( în ebr. il-p:ll). dar IQCSt ~fffllffl indici mama
thec I V ~ ~ ~ ~ . repll fi adunate de Langdon (în "Voderosiatische Biblio- regelui (ler.13,18) sau bunica (lRlS,13). 1n Ps.45.10 este ))V (regma}. Cf. R..de Vaux.
-,4 ~.3/:,& ;
2 cf.fl H. ~ în "Ordti• Oriotlabu..,
XVll, 1949, p.34; O.J.Oadd, I,ulilulio,u *
fAllcicN T..,,.,.._., I, p.180-182. . _
n,
p.11-89·
• • K,-,.;,. *,. ,.,_.,_,,.
.von ~ Z~JIJr /li, t1lttntrwmdi+-," în ZAW XII, 1935,
Lods
ct J. B-Pri.1charct. nu A.ciaiit- Wbr, . . , .
.,._ li JIU"•, P-,1, 1950, p. 830 f.U.
m 1'1aeaMe11, de la acadwwl thenl-acrvitoarc. femei~ Io .-p~le ~ - d e l a E ~
tine, tem\OIWl deaesmeazl un membN din pecwaaha1 ~ 1ucwc !' IIOl'I& sa. Abia tn
n.t A ~ , u liwe .. _p.,a. N-, ~ Tuta iw_,,, to dl• OT, Princeton. .apud T..-pme cuvidw are aens de concubini. R.P.-Coata-. •a,.p.6 c:omidcrl ci este vort,,.
C)rtp •Iii. JIJ/,S,IS.16, apuci A.1..ac«quc r - •:... de "solii de ranaul doi".
,._ .., • ... p.70o.
r
TRAD UCERE ŞI EXEGEZĂ Capitolul .'i
_ ,Z~Ă~·~Cap~it=ol=u~IS:..__ _ _ _ _ I.O
_ _U_C_E_R_E~Ş_JE_XE,G~E~
_ _ _ _ _ _ _ _TRAD
1'2

saJ,e,. (4)Ei 1111 Mut vin şi au preamărit pe @mnezeii de


_ ~cest exc~ va d~~anşa mânia şi pedeapsa lui Dumnezeu asupra
aur, de argint, de aramă, defier, de lemn şi de piatră. regelw ş1 a oraşulm nelcg:nut. Profetul Ieremia prevăzuse împrejurările a-
cestei căderi : "Când ei vor fi înfierbânta,ti, le voi pregăti Mulura şi-i voi
Cadrul narativ al acestui capitol este cel al ospăţului oferit de adăpa, ca să se veselească şi să doarmă sollmul de veci şi slt nu se mai tre-
Belşatar, regent în Babilon, în momentul în care cetatea a fost cucerită de zească " (51 ,39) .
perşi. Deşi nu apare nici o dată istorică, presupunem pe baza celor spuse în
v.30-31 , că este vorba despre "ultima noapte a dinastiei babiloniene: 11 b) Inscripţia şi convocare a Înţelepţilor (5,5-7)
octombrie (15 Tişri) 539" . La ospăţul organizat de Belşaţar au fost invi-
734

ta~ "dregătorii săi , femeile sale şi concubinele sale" şi s-a băut vin. (5)În aceeaşi clipă, au ieşii degetele unei m1Jini1' de onr,
1

Nu se ştie despre motivul ospăţuJui , un simplu banchet sau. dim-


735

care au scris în /aţa candelabru luln pe tencuiala pere-


potrivă era vorba de o sărbătoare religioasă avînd în vedere faptul ca "ei au care
telui palatului regal fi regele a vdvd var/ul mainii 744
preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fi er, de lemn i de scria. (6)Atunci faţa rege/Mi şi-a schimbat culoarea fi
piatră"(v.4). M.Delcor736 crede că este vorba de un simplu banchet în dirsu1 gândurile lui s-au tu/hural, încheieturil e coapselor sale
căruia s-au preamărit zeii vinului şi al bucuriei şi s-au adus libaţiuni zeilor au sldbit, iar genunchii se loveaM unul de altul (7)Rege-
după cum era obiceiul cu ocazia serbăriJor . Numărul celor in vi taţi la
737
le a început să strige cu forţă să i se aduc4 predc4toril,
petrecere nu trebuie să ne impresioneze . Biblia cunoaşte şi aJtc petreceri la caldeii şi tâkuilorii de semne. Regele a luat cuvantul 1i a
care ~ invitaţi un nwnăr mare de comeseni. De exemplu., ca.nea Estera !.ÎS înţelepţilor din Babilon: «Oricine va citi aceastiJ Îll-
desene ospăţul lui Xerxe, care a invitat în capitala Susa pe tot poporul "de scripţie şi va face cunoscută tâkuirea ei, va fi unbr4cat
xus · I
m purpuru , 1an uc aur , va pune iu g'" p va cannu,
la mic până la mare"(l,5), ospăţ ce a durat şapte zile. ~ 146 •
,1_ ,_ -~ • •

_Cât priveşte componenta celor invitaµ , pe lângă cei "'o mie" de ca al treilea
147
în regatul meul »
dregăton se aflau şi ".femeile sale şi concubinele sale "(v.3). Potrivit lui
He~ot _(V, 18), perşii admit~u ca femeile să fie părtaşe la astfeJ de petre- Răspunsul divin la sacrilegiul regelui se prezintă sub fomia unei
~n, 10 llmp ce Plutarh (l, l) ş1 Macrobiu(V ll.I) consideră că numai concu- inscripţii misterioase. În cursul desfăşurării ospăţului, regele vede degetele
bmele aufost Ia ospăf .
38
unei mâini ca de om care a trasat pc peretele încăperii câteva cuvinte. Inte-
E . ~ timpul_o~~ ui regele "infaţa celor o mie a bdul vin " (v. lb). resant este faptul că nwnai regele sesizează mâna şi cele câteva cuvinte:
xp~ia a bea_ vm ~n~tea celor o mic", "este o expresie tehnică ce se "este o afacere între Dwnnezeu şi BelşaJ:r; pentru toţi în afara de rege,
peretele palatului rămâne alb, fără mcsaj" , deşi toţi ar fi awt posibilitatea ,
7
apropie de «a manca 10amtea regelui», cf.Icr. 52 33 .,,39
mai mari~::cult:· s::
vasele de
~~~~- încălziţi ~c vin (cf.~;_ 14, I-Î2) se întîmplă cele
~ ~şa(ar COffiltc un ~cnlegiu: el trimite să se aducă
deoarece peretele era luminat de o lwnină. Nu este nevoie să fi fost
sfeşnicul cu şapte braţe provenind din Templu, ci o turnirul oarecare folosită
bdut . . use . abucodonoso r dm Templul lui Ierusalim şi "au pentru a crea luminozitate a cerută de somptuozita tea palatului regal.
vm ŞI au preamării pe dumnezeii de a ur, de argmt, .
de aramă, de fier, Expresia folosită (pas y'dâ) evocă imaginea unei mâini care nu este ataşată
de lemn şi de piatrd "( 4) Ma .
din capitolul 140 . vd. · te~lele enwnerate ne aduc aminte de statuia la nici un corp vizibil. Acest sens este asigurat prin trei folosiri paralele a
2 ş1 e termenu r.0 1osiţi
·· cuvântului feminin corespunzân d în Targumi şi în versiunea siriacă la
"Timp de şapte aru· lui Nabonide:
A
m Rugiciunea
eu m-am rugat la d ·· d ·
bronz, de fier), de lemn, de . . ~ezeu e argmt şi de aur, (de
erau dumnezei „141 piatră, de argilă, pentru că (cu am crezut că) ei 742
Aramaicul JHU y•d4J, desenmeau pabna mâinii.
70
NW1 ;i.\.(=nebrutA'= candelabru) cuvint de origine persani.
7
" ,;:n'\(zîvllhi) cf.2,3 l.Teodotlon are: ,:ou; ,:o O ~t~ ~ µoptu) T)l.l.olw8rj-at und
7)4 A. La
7Ucr. J. ~ · IA livre._. . p.78. apa~nta re~hl! a fost tramfonnatl ; Septuapnta arc:
7Jt IA li tcinmann, op.a,. , p.90; A.Ben,,•- .
""""op.al., p.47.
Kal 'I <>paaM; aUTOii 1'Uou:,9ri = şi fala regelui a fost tramfonnat1. VuJcata: facica.
7J7 rre ... p.126. 70
'ar1•w1n1 (de la '•f'l•wln = purpurl} cuvânt de origine acadian.
711 ~~op.ci/ ., p.48. 746
N~'lt>iJ (lwnnika' de la hmnyk •colier) cuvinl persan.
M.·Dell...acocque_"u li,,.e .....p.78.
'$(dela tald=al treilea). Teodotlon: ipnoc;; (al treilea sau unul din trei). Io babilonianl
7H 747
,.. Mai ~,L.li-..re ... p.127.
,,1 La pulin lemnu) în locul argilei . • lallu=cipitan (cf.Ex.14,7) .
Tc.i., 1k 0,,,.,.,,. tr,,.J•• ,_ fi. faptul ci 1n cap.2 piatra vine din extcn· 741
A.Lacocque, uliwe ... p. 79.
~ --~~(. oc
-- op.Qt.) p.294, apud A.Laoocque, u J;i,,w., p.79.
TRAD UCERE ŞI E>tEGEZĂ: Capitolul 5 TRADUCERE ŞI EXEGEZĂ: Capitolul 5 145
- - ------------'-- -----=-------- --
. . JRIS 44 şi 4R9,35. Inscripţia a fost trasată pe perete, verbul muriţi. (1 O)Regina auzind strigătul regelui şi al dre-
75
',

1Paral•P· •~• ..1 ~ste identic cu cel din 6,9.10.11.13 ş. u. care arată că
5 a intrat în sala de ospdţ. Ea a grmt şi a zi.s:
gătorii.or,
r•san folosit a1c , D · A ti ~- ..
cpunea rnarn.u sau a «O, rege, să trăieşti în veac! Gant!Mrile tale să nu se îns-
· a fost "semnat' de anus.
decretul rege IUJ · fi · I gil
~·nii" nu suspendă legile 1Z1ce, e e natura
l
e. Autorul păimânteze şi /afa ta sd nu-şi schimbe culoarea!»
"degeteIor ma1 • da · · (l l)Există, în regatul tău, un om care are în el Duhul
imediat al scrierii acţioneaz.ă în baz.a umn ~ t ş1 nu.mat __as~pra regelui,
Dumnezeului Celui Sfânt şi în care, în vremea tat4b,i
ele a fost într-adevăr instrumentul propne1 sale confUZ11 ş1 a revelaţiei
Boehme, o lege supremă care tău s-a găsit în el lumină , pricepere şi înţelepciune,
755 756

"reg . făcut"' 49 _ "Există, zice Jacob . că tă


care I s-a . l . ca înţelepciunea dumnezeiască, iar regele Nabucodono-
emeaz.ă lucrurile divine ca şi lucrunle omeneşu ; toa reve al-Ja cere o
guv ·ţie Lumina nu este vizibilă decât reflectată pe un corp obscur. Ceea cc
sor, tatăl tău l-a pus mai marele taJcuitorilor de semne,
:'~eşte obstacolul merge totdeauna în faţa sa_ şi ~c~odată nu se al caldeilor, al cititorilor şi al înţelepţilor. (l 2)Din
pricină că s-a descoperit în el, în Daniel, un duh înalt, o
întoarce în sine, niciodată nu există concret, pentru sme, ruc1 pentru altul.
;acă Duhul dumnezeiesc trebuie să se reveleze, nu va rămâne în sine, dar ftiinţă şi o pricepere de a ta/cui visele, de a dez}.ega lu-
crurile greu de înţeles şi de a descoperi tainele, regele i-a
. contran·u1 său„750 .
va suscita dat numele de Belşaţar. Cheamă, deci, pe Daniel şi îţi va
Regele a văzut "vârful mâinii care scria" , dar a fost orbit să nu face cunoscută tlJl.cuirea I»
înţeleagă_ Lumina i-a întunecat vederea; cei din jur n-au văzut nici măcar lu- Întelepţii babilonieni sunt convocaţi la curte. Ei nu pot citi şi nici
mina. Ei s-au sesizat când "regele a început să strige cu forţă". Abia interpreta scrierea.
atunci au văzut faţa schimbată a regelui şi genunchii lui care "se loveau
unul de altur'(cf.ls .2l,3;1ez.2l , l l;Ps.69,24). Tulburat de cele văzute, regele De ce nu a putut fi cititl?
porunceşte să i se aducă "prezicătorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne",
cărora le filomite , în schimbul interpretării inscripţiei, purpură , lant de
751
Dacă era vorba de semne aramaice, nu vedem de ce regele nu le-a
aur la ft şi rangul "al treilea"în regatul său . "Câµ babilonieni, zice Sf.
52
indentificat, cel puţin, că nu era un sistem criptic ca cel din scrierea 'atbal
Ipolit7 , nu ar fi dat tot felul de imaginaţii cu intenţia de a plăcea regelui?" (cf. Ier.5,26: ssk=Babel; Ier.51 ,1 lbqny=kaldim). Dar apelul la "specia-
Dar, cum ar fi putut aceşti asrtologi, doar cu resursele lor, să interpreteze o lişti" (5,7) numiţi mai departe "înţelepţi" ('is efayyâ=acadiariul ăsipu) ne
"inscrip~e divină?" Numai Duhul lui Dumnezeu înţelege lucrurile lui orientează în această directie. Deşi în epoca Seleucizilor se mai foloseşte
Dumnezeu şi poate să interpreteze ceea ce a scris "Degetul lui Dwnnczeu": scrierea cuneifonnă, înţelepţii sunt incapabili a interpreta scrierea gravată pe
Tradiµa patristică reprezentată în secolul al IV-iea de Sf.Atanasie, Sf. Vasile, tencuiala peretelui cu semne cuneifonne .s • "Atunci regele s-a înspăimântat
7 7

Didim, Sf. Ambrozie şi mai târziu prin Sf. Grigore cel Mare rezervă Sf. Duh foarte, ; s-a schimbat culoarea feţei şi dregi:itorii si:ii au fost înmăr­
numele de "Degetul lui Dumneuu". muriţi "(v. 9). Panica regelui unnată de efecte fizice este descrisă cu o abun-
denţă de detalii.
De remarcat este faptul că Daniel, deşi fusese pus mai marele înţe­
lepµlor de către Nabucodonosor, nu era în sala de petrecere. Să credem cd
c) Incapacitatea înţelepţilor caldei (5,8-12)
Daniel era moâvat de la astfel de petreceri? Nici chiar regina-mamă nu
fusese prezentă în momentul sacrilegiului (v.10); ea îşi amintea fără îndoială
(8)Atunci '"' venit toţi inţelepţii regelu~ dar ei nu au
de evenimentele care tulburaseră domnia soµtlui ei şi dez.aproba cu atât mai
Putut citi inscripţia, nici sd-i f ac4 cunoscut înţelesul ei.
(9)~tunci regel.e Belşa,ar s-a înspdimântat f oarle, i s-a
schimbat culoarea f eţe,i şi dregătorii sdi au fost înmt'Jr- 7
)4 Nl}?~Y.l(malk' ta=reginl ) probabil "recinl mami" şi nu soli.a regelui (segal)cf.Ne.2,6.
Regina mamă ocupa o poziţie importantl nu dar în regatele lui Israel şi luda, ci şi Ia curţile
149 lbidcm. umani, babilonianl şi persani.
i,o Emil
h m hilt 'kal)llt ( perfect, hitpael, persoana a III-a, feminin, singular), de la Oda= s-a glsiL
Boutroux, Et14t1a ''H.' .
e
m
alkrna1UI Jacob uverrf11<',
D-.L uroue tk la PltiJ.oso,p/rie
apud Ala . , Paris, 1897, în „Le Phi/.osop Verbul este la singular, deşi urmeazi trei substantive.
i,1 Purpur, era ailoarea regali ~ e , u livre ... p. 79-80. ~ Rene Peter-Contesse, op.cil, p.6 propune "clarvWune" şi nu "hunlni".
7 6

Tennenu1 .____ ., ,
--..oia estede
pentru per,,.• mezi şi greci.
· · J m P.Grelot, L'Ecril11re sur k ,,..,, (Dllllill S). în "Melanges bibllque •t orientma „
onga~ persani (J.14YUIIO)c;); colierul de aur aminteşte de ce
.
m ofen_t de Faraon, ca rec l'honneur deM. Mathias De/cor", Neukirchener Verlag. 1985, p.200.