Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Planul de situatie
- modul de amplasare pe teren a constructiei, in raport cu alte obiecte sau elemente naturale
ale terenului;
- vecinatatile.
b) Planul de trasare
Planul de trasare serveste la aplicarea pe teren a proiectului de executie si se intocmeste la scara planului de situatie de ansamblu a constructiei
proiectate. Planul de trasare indica:
- conturul cladirii;
- axele principale si secundare ale acesteia;
- distantele dintre punctele cladirii si reperele principale
- puncte de nivelment;
c) Planuri de executie
planuri de arhitectura;
planuri de rezistenta;
planuri de instalatii;
sectiuni;
detalii de executie;
- sectiuni orizontale prin fiecare nivel (plan subsol, plan parter, plan etaje, plan invelitoare);
- fatade, respectiv, vederi din afara (in plan vertical si de profil) ale constructiei;
- detalii;
- plan de mobilare.
- dimensiunile incaperilor
- planul de fundatii
- planul de sarpanta
Planurile de instalatii cuprind:
Sectiunile :
se executa in planuri verticale prin cladire in punctele cele mai importante ale ei.
Detalii de executie sunt reprezentari la o scara mai mare ale constructiei sau ale elementelor
de constructii care nu apar cu suficienta claritate in planurile de arhitectura si de rezistenta.
- tamplarii;
- izolatii
- finisaje.
Planurile organizarii de santier cuprind:
- amplasamentele baracamentelor;
3. Releveul si schita
- scopul - serveste drept baza pentru intocmirea proiectelor necesare la refacerea sau
transformarea unei cladiri sau a unor ansambluri de constructii (cladiri, cai de comunicatii,
lucrari de arta etc.).
Elemente pentru elaborarea schitelor
- se executa cu mana libera, pe hartie simpla sau cu caroiaj, folosind un creion moale
- pastrand proportiile intre dimensiuni, astfel incat desenul sa fie realizat la o scara
aproximativa, convenabilain raport cu marimea hartiei pe care se intocmeste schita si cu gradul
de complexitate a obiectului reprezentat.
Pentru a usura elaborarea schitelor, se poate folosi un caroiaj temporar, trasat pe ambele
directii (din 10 in 10 sau din 20 in 20 mm), cu linii subtiri care, dupa terminarea schite, pot fi
sterse.
b) Efectuarea masuratorilor
a) cotarea in paralel (cu lungimi cumulate); b) cotarea in serie (cu lungimi partiale)
Pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor unei incaperi dreptunghiulare se masoara
atat laturile cat si cele doua diagonale; se realizeaza astfel un sistem de triunghiuri
nedeformabile care contribuie la redarea exacta a peretilor in plan (Fig. 67 a). Pentru incaperi
poligonale, masurarea se face in raport cu punctele de reper alese, O1 si O2 (Fig. 67 b).
prin diferenta dintre lungimile cumulate si cele partiale ale reperilor adiacenti
Grosimea planseelor dintre etaje se determina similar, prin masurare in dreptul unui gol
(scara, chepeng, trapa etc.)
dupa durata:
- permanente;
- provizorii;
dupa conditii de exploatare:
- adapostite;
- neadapostite;
dupa destinatie:
- constructii civile;
- constructii hidrotehnice;
Subansamblele din lemn pot fi sub forma de plansee, stalpi, grinzi, grinzi cu zabrele,
sarpante, scari, etc.
Reprezentarea elementelor din lemn se face in functie de categorii de lemn utilizate in
constructii:
Fig. 75
a) lemn semirotund
lemn prelucrat industrial (Fig. 77):
placaje .
reprezentare la Scara 1:50
imbinari prin chertare:
Tabel nr. 10
Cantitat
Denumirea Dimensiuni Unitate Nr. Cantitati
i
Marca Observatii
piesei bxhxl (xl) de masura buc. totale
partiale
1
2
6. Reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii metalice
tabla neagra, tabla zincata (Tz), tabla striata (TGS), tabla ondulata (To),etc.;
- profile laminate: otel rotund, otel semirotund, otel patrat, banda de otel (LT), otel cornier
(cu aripi egale, L, cu aripi inegale, LL), otel I, otel I economic (IE), otel U , otel U economic
(UE),
- otel T;
tevi din cupru, zinc sau otel zincat pentru instalatii electrice, sanitare, etc.
- nituri (din otel sau din metale neferoase), prezoane, suruburi si piulite, etc.
b) tabla ondulata
c) tabla striata
d) otel U
e) otel T
f) otel I
Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 12
Denumirea Denumirea
Reprezentare Reprezentare
Simbol Simbol
detaliata a imbinarii detaliata a imbinarii
imbinarii imbinarii
Imbinare Imbinare
in I in U
Imbinare Imbinare
in V de colt
Imbinare
in V
Imbinare
pentru
OB in puncte
(otel
beton)
Imbinare
in Y
Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote langa simbol.
Fig. 92
Daca sudura se executa pe tot conturul unei piese, aceasta se simbolizeaza printr-
un cerc amplasat la intersectia dintre linia de referinta si linia de reper (Fig. 93 a).
a) b) c)
Fig. 93
- inaltimea unui simbol sa fie de 1,5 ori mai mare decat inaltimea cifrelor utilizate pentru
cotare;
Fig. 94
Imbinare prin nit cu capete semiinecate
Fig. 95
Imbinare prin nit cu capete inecate
Fig. 96
Fig. 97
Reprezentarea si notarea imbinarilor prin suruburi, piulite si prezoane
Tabel nr. 13
Asamblare cu surub,
piulita, saiba sau inel Suruburi
de siguranta
(de toate felurile)
si splint
Asamblare cu
prezon, Piulite
Saiba si inele de
siguranta
Fig. 99
Se pot folosi insa, dupa nevoia de detaliere, si alte scari: 1:20, 1:15, 1:5, 1:2
In Fig. 100 se prezinta modul de impartire , pe planse, a unei grinzi continue cu cinci
deschideri la care sunt prevazute patru imbinari de montaj.
Fig. 100
Solutiile ce pot fi adoptate la reprezentarea unei grinzi sunt aratate in Fig. 101:
- in caz contrar, portiunea de grinda se reprezinta intrerupta, pe doua sau chiar trei randuri
(Fig.101b);
- in cazul grinzilor la care mai multe portiuni dintre rigidizari sunt simetrice, se admite
omitere lor din desen pentru a micsora formatul plansei.
Fig. 101
Structurile metalice se pot reprezenta simplificat prin schema de axe, in care se traseaza axele
centrelor de greutate ale elementelor componente.
Daca structura este simetrica, schema de axe se poate reprezenta pe jumatate din lungimea ei,
utilizand semnul grafic de simetrie, plasat deasupra desenului pe linia axului din mijloc.
Sub schema de axe, pe prima linie se inscriu distantele dintre noduri, iar pe a doua
linie lungimea totala a grinzii.
In Fig. 102 se reprezinta schema geometrica a unei grinzi cu zabrele (schema de trasare),
cu indicarea dimensiunilor de baza si a modului de alcatuire a barelor, folosind notarea
simbolica.
- dimensiunile (241x436) laturilor guseului (placa metalica necesara pentru imbinarea barelor
grinzii la pozitia stabilita, prin diverse metode - in exemplul dat, prin sudura) precum si
pozitionarea acestuia fata de axele nodului (235 si 201);