EXAMEN LA DISCIPLINA:

FUNDAMENTE I

BILET 2

Nume:
Prenume:
Grupa:1
Anul de studii:I
Data: 25. 01. 2021

Subiecte:

1. Psihicul uman şi conştiinţa.

2. Definirea şi specificul psihologic al senzaţiilor.
3. Senzaţiile auditive.
4. Fazele procesului perceptiv.
5. Vigilenţa.
6. Definirea şi specificul reprezentării.
7. Operaţiile gândirii.

1.Psihicul uman este o forma specifica de reactie a organismului la

solicitarile mediului cu scoul adaptarii la acesta.

Este ceea ce rezulta din interctiunea organismukui,sistemului nervos si

creierului.
Psihicul ca sistem informational:

-este lipsit de proprietati sensibile

-este ireductibil la materie si energie dar este dependent de acestea

-nu se constituie si nu se poate exprima ca atare decat in cadrul comunicarii

individului cu lumea externa

-nu se uzeaza si nu se epuizeaza prin comunicare

Caracteristici:

 Caracterul informational-energizant:psihicul are o natura

informationala,omul traieste intr-un univers informational,un rol
semnificativ il are modul cum este utilizata cantitatea de enerigie.
 Caracterul interactiv-interactionist:sistemul psihic uman este un sistem
dinamic,elementele sistemului capata sens numai in procesul intercatiunii.
 Caracterul echilibrat ambilateral:asimileaza informatii atat din interior
cat si din exterior.
 Caracterul evolutiv:functionarea si interactiunea proceselor de
crestere,maturizare,dezvoltare au ca rezultat consolidarea unor structuri
psihocomportamentale din ce in ce mai evoluate,
 Ierarhizarea functionala si valorica
 Caracterul antientropic si antiredundant:sunt eliminate informatiile
care si-au pierdut utilitatea sau care dezorganizeaza sistemul
 Caracterul adaptativ cu functii de reglare,autoreglare si
autoorganizare.

Totodata,psihicul uman nu este omogen,uniform,nediferentiat,liniar.Uneori este

mai clar,mai lucid alteori mai tulbure si mai obscur.Cu alte cuvinte,psihicul
cunoaste o mare diferentiere si neuniformitate existentiala si functionala.
El exista si se manifesta in trei ipostaze:psihic constient,psihic
subconstient,psihici inconstient.

Constiinta este o forma suprema de psihic,acea forma prin care se

realizeaza integrarea subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice si
care permite raportarea continua a individului la mediu.

Fata de notiunea de psihic,aceea de constiinta are o sfera mai restransa (ea se

aplica numai la om),in schimb,are un continut mai bogat ,mai complex,mai plin
de intelesuri si semnificatii,decat notiunea de psihic.

De altfel,psihologul german Wilhelm Wundt afirma despre constiinta ca

este un fenomen de sinteza creatoare.

Constiinta,cu toate acestea,cuprinde o serie de caracteristici care traduc de

fapt functiile ei:

a) Procesare cu stiinta:presupune includerea particularului in general si

identificare generalului in particular.
b) Procesare cu scop: activism crescut al subiectului,autonomia lui relativa
in acord cu influentele mediului.
c) Procesare anticipativa:constiinta este o reproducere anticipativa a
realitatii,diferita de animale.
d) Procesare planificata:fragmentarea activitatii in elemente si stabilirea
succesiunii desfasurarii si realizarii lor.
e) Procesare transformativa:omul nu reproduce realitatea in sine doar
pentru a o reproduce,ci cu scopul de a o modifica,schimba,adapta la
nevoile sale.

Functiile constiintei:

 Informational-cognitiva
  Finalista
 Anticipativ-predictiva
 Reglatoare
 Creativa

De altfel,exista doua forme principale ale constiintei:cea individuala si cea

sociala.

Constiinta individuala este constiinta fiecarui om oglindind conditiile specifice

in care acesta a trait,a evoluat si si-a insusit in mod personal cultura
colectivitatii.

Constiinta individuala dispune de mai multe forme:

 Constiinta obiectelor:omul isi da seama de obiectele ce-l inconjoara,de

valoarea si semnificatia lor.
 Constiinta de sine:isi da seama de propria persoana,de locul ocupat in
relatiile cu altii.
 Constiinta altuia:isi da seama de existenta altor oameni care la randul lor
dispun de cunostiinte,atitudini,nazuinte.
 Constiinta de grup:isi da seama de colectivul in care traieste,de
partciularitatile acestuia,de scopurile lui.
Aceste forme ale constiintei individuale faciliteaza individualizarea si
diferentierea unui om in raport cu altul,stabilirea relatiilor
interpersonale,stabilirea unei psihologii colective,de grup,comune pentru
mai multi oameni.

Constiinta si fizica cuantica:

  Cercetatorul D.Hamilton: ’’existenta constiintei este eterna,prin
partcule sub-atomice ale Universului,iar atunci cand se naste cineva,este
canalizata intr-o fiinta fizica.”
 Roger Penrose: ’’esenta sufletului este continuta de structuri numite
„microtubuli” din interiorul celulelor creierului”
 S. Hameroff: ’’creierul uman este exemplul perfect de computer
cuantic”.

2.Senzatiile realizeaza cea dintai si cea mai simpla legatura informationala

cu lumea si cu sine.Prin procesele senzoriale,omului i se semnalizeaza
insusiri cum ar fi lumina,sunete,vibratii,etc.care-i orienteaza si regleaza
actiunile cu lucrurile sau ii semnalizeaza stari organice legate de trebuintele
de hrana,aparare,etc.

Definitie:Senzatiile sunt procese psihice elementare prin care se

semnalizeaza separat,in forma unei imagini simple si primare,insusirile
concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe a
acestora asupra analizatorilor.

In alta ordine de idei,senzatiile au o foarte mare importanta pentru dezvoltarea

altor procese cognitive mai compleze.O dovada puternica a acestui rol al
senzatiilor la constituit cazul unei femei care s-a nascut fara mecanismele de
realizare a senzatiilor.Singura zona sensibila era doar palma pe care cercetatorii
au folosit-o pentru a incepe comunicarea cu ea si a spijini dezvoltarea sa psihica.

De asemenea,se stie ca persoanele care nu dispun de auz sau vaz sau nici de
una,nici de alta au dificultati in dezvoltarea lor psihica si au nevoie de programe
speciale instructie si educatie.

Pe de alta parte,din punct de vedere psihologic,specificul senzatiei este

explicat de urmatoarele particularitati:
  Existenta unor stimuli in raport cu care exista analizatori specializati
capabili sa recepteze energia specifica a acestor stimuli.Stimulii sunt
interni sau externi;stimuli externi al randul lor pot fi nespecifici sau
specifici.
 Existenta analizatorul ca organ de simt.Analizatorul are componente
precum receptorul,caile de transmitere si zona de proiectie
corticala.La om,analizatorul atinge cele mai inalte cote de specializare si
diferentiere functionala.
 Procesarea primara,ceea ce presupune ca senzatia se realizeaza numai in
conditiile prezentei stimulului in campul de actiune al receptorului.
 Un continut informational specific,in conditiile in care senzatia reflecta
insusirile concret-intuitive simple,primare ale obiecetelor si
fenomenelor,sau starilor sin mediul intern.

Prin urmare,senzatiile sunt procese psihice ce se desfasoara intr-un timp scurt si

duc la aparitia unui produs psihic specific si anume imaginea senzoriala.

De altfel,imediat dupa nastere,copilul dispune numai de senzatii,iar dezvoltarea

acestora va fi o conditie necesara a aparitiei perceptiilor si reprezentarilor.

3.Senzatiile auditive:Excitantul care le determina sunt undele sonore cuprinse

in registrul 16-20.000 cicli/sec, (infrasunetele,adica cele sub 16 cicli/sec,si
ultrasunetele,cele peste 20.000 cicli/sec,nu sunt percepute).

Caracteristicile undei sonore determina urmatoarele proprietati ale senzatiilor

auditive:

 Frecventa vibratiilor (numarul de vibratii/sec) determina inaltimea

sunetului.
  Viteza de propagare a undei sonore (conditionata de natura mediului in
care aceasta se deplaseaza).
 Lungimea de unde (distanta masurata in ”mm” a unei perioade.
 Amplitudinea undei (gradul de deplasare a undei fata de pozitia de
echilibru) va da intensitatea.
 Forma undei (constand dintr-o unda fundamentala si altele mai scurte) ce
depinde de natura sursei sonore (ex:vioara,pian,diapazon) se va exprima
in timbrul care permite identificarea acelui sunet.

Caracteristicile sunetelor:
A. Fizice:amplitudinea,intensitatea,frecventa,perioada,spectru/
anvelopa spectrala,durata
B. Perceptuale:tarie,tonalitate,timbru,durata

!Adaptarea auditiva:
-urechea umana este expusa stimulilor sonori,zgomotelor de diferite intensitati
astfel incat adaptarea se impune ca o masura de protectie a analizatorului
auditiv.

-are un caracter generalizat:scaderea sensibilitatii se extinde si in raport cu

sunetele invecinate si mai ales in raport cu cele de intesitate scazuta.

Dinamica adaptarii:

-o particularitatea a acesteia este selectivitatea pe un fond zgomotos,pot fi

discriminati stimuli sonori cu o inalta valoare de semnalizare pentru persoana
respectiva.
Fenomenul de mascare:

-se manifesta in conditiile in care urechea este expusa actiunii simultane sau
intersectate,a doua sau mai multe sunete ce difera intre ele sub raportul
intensitatii si al frecventei.

4.In conditiile perceperii curente a realitatii,omul are impresia ca imaginile apar

instantaneu.In realitate,orice proces perceptiv presupune parcurgerea mai multor
faze.Acestea se desfasoara foarte rapid iar omul nu le sesizeaza prezenta decat in
conditiile dificile de percepere sau in cele de laborator.

Perceptia are o desfasurare fazica procesuala si plurinivelara,aceasta fiind

superioara in raport cu senzatia.

In acest sens,cercetatoarea Alexandrova a scos in evidenta urmatoarele

praguri ale procesului perceptiv:

-pragul de minimum visibile

- pragul de minimum separabile

- pragul de minimum cognoscibile

Pe de alta parte,J Piaget sustine ca desfasurarea procesului perceptiv

implica urmatoarele faze:

-faza de activare perceptiva

-faza de centrare perceptiva

-faza decentrarii perceptive

Insa,conform teoriei detectarii semnalelor avem urmatoarele faze perceptive

Orientarea:

-constituie o prima reactie pe care subiectul o realizeaza in campul

perceptiv.
-este expresia unei reactii innascute de orientare care raspunde la
intrebarea „De ce?”

1. Explorarea:
-are loc in conditiile activarii starii de vigilenta.
-consta intr-o suma de actiuni motorii de parcurgere,de cautare activa in
campul perceptiv.
-conform teoriei cognitiviste,aceasta se realizeaza fructificand datele
experientei anterioare,valorificand informatia disponibila.

2. Detectia:
-consta in sesizarea si constientizarea prezentei stimulului in campul
perceptiv,fara sa se poata spune ceva despre caracteristicile sale.
-in timpul aceste faze,subiectul se orienteaza spre stimul,isi fixeaza
privirea,isi incordeaza atentia.

3. Discriminarea:
-consta in detasarea stimulului de fond si remarcarea acelor insusiri care-l
deosebesc de altii asemanatori.

4. Identificarea:
-se refera la realizarea unui nivel inalt de procesare si la cuprinderea intr-o
imagine unitara a informatiilor obtinute anterior si raportarea acesteia la
modelul perceptiv corespunzator din experienta anterioara.
-faza se incheie cu realizarea a doua feluri de indentificari
  Identificarea categoriala,adica stabilirea clasei din care face parte
obiectul
 Identificarea individuala,adica stabilirea componentelor
individualizatoare ale acelui obiect.

5. Interpretarea:
-este conditionata de legatura naturala a perceptiei cu activitatea omului.
-consta in stabilirea semnificatiei obiectului perceput,a importantei lui
pentru subiect,a posibilei sale utilizari in activiate.
-intervin mecanismele intelegerii,confruntarea cu planul mintal al
desfasurarii activitatii.

Prin urmare,perceptia se dovedeste a fi o forma superioara a cunoasterii

senzoriale si un proces complex de extragere si prelucrare a informatiei in
vederea adaptarii si desfasurarii acttivitatiilor diverse ale omului.

5. Definire:Vigilenta este starea de reactivitate a organismului la

stimulii din mediu,o stare generala de alerta a organismului,pe fondul
careia sunt receptati cu prioritate acei stimuli esentiali pentru individ la un
moment dat.

Astfel,in starea de vigilenta,omul exploreaza orice din mediu,fara a avea o tinta

anume.

Conform psihologului canadian D. Hebb,vigilenta este o stare de activare

nespecifica, de sensibilizare, ce are efecte facilitante si asigura receptivitatea,
permeabilitatea informationala, performantele obsevvative si informationale.

Vigilenta este o conditie a atentiei si a constiintei in genere. Acestea necesita

insa si angajarea structurilor sau undelor perceptive si cognitive. J. Mackworth
(1957) o defineste drept „o stare de pregatire pentru a detecta schimbari
specifice ce au loc in mediul ambiant la intervale de timp intimplatoare si a
raspunde la ele”.

Pe de alta parte,unii psihologi si autori au pus semnul egalitatii dintre vigilenta si

atentie.Una dintre opinii sustine ca in timp ce starea de vigilenta permite
explorarea nediferentiata a mediului,atentia este orientata spre stimuli fie
exteriori cat si interiori.

O alta opinie,crede ca vigilenta contribuie la sustinerea atentiei in realizarea

unor repetitive,cu caracter monoton.

Rolurile vigilentei:

-pastreaza o stare de activare pentru acei stimuli vagi,de intensitate scazuta.

-contribuie la concentrarea si implicarea in activitatea curenta,cat si la

prevenirea potentialelor intreruperi cauzale de stimuli neasteptati.

-faciliteaza o adaptare prompta la mediu.

6.Informatiile perceptive care servesc direct la organizarea conduitei mului nu

dispar fara urma.Ele mai persista un interval scurt de timp (cateva sutimi de
secunda) si apoi intra intr-o noua procesare specifica procesului reprezentarii.

Astfel,reprezentarea se defineste ca proces cognitiv-senzorial de

semnalizare in forma unor imagini unitare,dar schematice,a insusirilor
concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii
directe a acestora asupra analizatorilor.

Aceasta este in acelasi timp,atat proces cat si produs

Totodata,in ceea ce priveste specificul reprezentarii ca proces:

 Reprezentarea este constructiva si reconstructiva pentru ca poate face sa

apara in plan mintal,pornind de la diverse elemente semnalizate de
perceptie,o imagine unitara si apoi o poate modifica asa cum o cere
desfasurarea activitatii mentale si practice.
 Procesul reprezentarii se sprijina pe memorie,dar cele doua procese nu se
identifica
 Reprezentarea are ca surse informationale fundamentale senzatiile si
perceptiile.
 Reprezentarile pot fi declasate de trebuintele,motivatiile,interesele sau
preocuparile noastre.
 Specific procesului reprezentarii este si implicarea mecanismelor
verbale.Printre rolurile acestora se pot enumera dirijarea construirii
unei imagini noi mai bogate sau mai schematice,mai fidela obiectului
sau mai indepartata;asigura inlantuirea si organizarea unei serii
intregi de imagini;integrarea produselor reprezentarii in gandire si
imaginatie.
 Reprezentarea se detaseaza de realitatea concreta.
 Reprezentarea are o dubla natura:una intuitiv-figurativa si alta
operational-intelectiva si de aceea face trecerea la procesele cognitive
complexe.

Cu toate acestea,psihologia cognitiva propune o perspectiva noua asupra

felului in care este procesata informatia in elaborarea imaginii.

In acest sens,vorbim despre o procesare directa,dirijata de datele perceptive si de

o procesare indirecta,dirijata de mecanimele cognitive.
7. Operatiile gandirii sunt definite ca acte automatizate care se produc
in plan intern (mintal) si constituie elemente (parti componente) ale
proceselor gandirii.Acestea actioneaza in cupluri operatorii ce se
completeaza reciproc:

a. Analiza si sinteza:sunt operatii ale gandirii prin care se realizeaza,in plan

mintal,cu ajutorul simbolismului verbal,descompuneri,separari,disocieri
ale unor obiecte si fenomene in parti componente si apoi reunirea
lor,uneori dupa o alta schema,cu scopul generarii de informatii noi.
Exemplu analiza:analiza gramaticala
Exemplu sinteza:reconstituirea de catre un istoric a planului unui templu.

Finalitatea operatiilor de analiza si sinteza este elaborarea unui model mintal al

obiectului supus analizei:este un model informational,o replica interna proprie
subiectului cunoscator.

b. Comparatia:presupunea alaturarea in plan mintal a doua sau mai multe

obiecte cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor,in baza unui
criteriu clar formulat.
Comparatia,de altfel,se foloseste de argumentatia de
tipul:”daca...atunci...” avand menirea de a evidentia o anumita calitate ,o
anumita pozitie,etc.
Exemplu comparatie:compararea perceptiei cu reprezentarea

Cele trei operatii (analiza,sinteza,comparatie)constituie instrumente

mintale importante mai ales in procesarea ascendenta de date intrucat
acestea reprezinta cunostinte,insusiri,experiente cu un grad redus de
generalitate.
c. Abstractizare si generalizare
Abstractizarea este operatia predominant analitica,prin care gandirea
retine ceea ce este esential pentru o categorie de obiecte si elimina ceea ce
este intamplator,accidental.
Generalizarea este operatia gandirii predominant sintetica prin care
insusirile esentiale si generale retinute prin operatia de abstractizare sunt
extinse la o clasa,o categorie de obiecte,fenomene,relatii.
Cele doua:
-opereaza simultan
-prezinta grade variate de profunzime si expansiune in functie de
evolutia cunoasterii umane.
Exemplu:legea efectului-descoperita de savantul american Thorndike
sustine ca o actiune urmata de succes tinde sase consolideze iar,iar daca
este urmata de esec,tinde sa fie abandonata.

d. Inductia si deductia:descriu evolutia gandirii pe verticala cunoasterii.

Inductia-organizeaza datele observatiei si le claseaza sub forma de
concepte
-are un caracter profund intuitiv,se extrag relatii simple ce grupeaza o
clasa de obiecte dupa criterii observabile empiric
Rationamentul inductiv surprinde regularitatea si faciliteaza
extragerea si formularea unei concluzii generale din cazuri
particulare.

Deductia-porneste de la premise demonstrate ca adevarate si deriva

implicatiile acestora (silogismul)
-descrie demersul descendent al gandirii pe verticala cunoasterii.