Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 3 – 21.10.

2019

Orientarea și planificarea auditului

Aceasta este cea de a doua etapă a misiunii de audit, după culegerea informațiilor generale despre
firmă și vizează stabilirea naturii și a întinderii lucrărilor ce urmează a fi făcute de auditor.
Această etapă se derulează în general prin parcurgerea următoarelor 3 faze:
a) Delimitarea caracteristicilor proprii ale firmei;
b) Determinarea domeniilor și a sistemelor semnificative precum și a riscurilor;
c) Întocmirea propriu-zisă a planului, misiunii de audit.

a) Determinarea caracteristicilor proprii ale firmei


În această fază, auditorul trebuie să stabilească eventualele caracteristici care identifică și
diferențiază într-un fel sau altul firma auditată. Aceste caracteristicii se referă la următoarele aspecte:
- ramura de activitate în care activează firma și care poate presupune particularități cu privire la
organizarea contabilității, evaluarea patrimoniului, întocmirea situațiilor financiare, etc.;
- structura controlului intern și legătura cu managementul;
- particularitățile legislative ale activității respective;
- modul de organizare al contabilității și aplicațiile informatice utilizate.
Pentru obținerea informațiilor cu privire la aceste caracteristici, auditorul trebuie să solicite
administratorului firmei, următoarele documente:
- statutul societății, actul constitutiv precum și orice acte adiționale;
- documente cu privire la numirea managerilor, șefilor de compartimente și cu privire la pregătirea
acestora;
- organigrama firmei;
- regulamentul de organizare și funcționare interioară;
- procesele verbale ale adunării generale a acționarilor din ultimii ani;
- manualul de proceduri contabile;
- copii după procesele verbale de control efectuate de către organe externe;
- contractele de asigurare, de creditare, de închiriere și de concesiune;
- situațiile financiare și registrele contabile.

b) Determinarea domeniilor , a sistemelor semnificative și ale riscurilor


Stabilirea domeniilor semnificative este imperios necesară pentru auditor în vederea exprimării
unei opinii corecte și pertinente în raportul de audit. Domeniile semnificative diferă de la o firmă la alta în
funcție de caracteristicile proprii și de ramura de activitate în care activează. Aceste domenii
semnificative pot fi: achizițiile, vânzările, producția, personalul, trezoreria, imobilizările, etc.
Un alt aspect semnificativ în această fază este reprezentat de identificarea sistemelor utilizate cel
mai mult la nivelul firmei. În acest sens poate fi utilă o colaborare cu experți în sistemele informatice care
să-i permită auditorului să identifice toate operațiunile financiar-contabile precum și toate documentele
prelucrate, traseul lor (diagrama circulației documentelor) precum și tehnicile folosite în prelucrarea lor.
În cazul în care auditorul constată unele erori semnificative cum ar fi nerespectarea principiilor contabile
sau omiterea înregistrării unor operațiuni, el trebuie să solicite îndreptarea imediată a erorilor dar și
stabilirea cauzei acestora.
În urma identificării domeniilor și a sistemelor semnificative, auditorul poate întocmi un prag de
semnificație care este dat de mărimea și gravitatea erorilor care pot afecta semnificativ activitatea firmei.
Acest prag este influențat de experiența auditorului și se determină în următoarele momente:
- la începutul misiunii de audit, când auditorul determină un prag global de semnificație în funcție de
capitalurile proprii, cifra de afaceri, rezultatul net, etc.
- pe parcursul misiunii de audit se poate determina pragul de semnificație pentru fiecare post din bilanț și
în special pentru cele care influențează direct domeniile semnificative;
- la finalul misiunii de audit când prin intermediul pragului de semnificație se stabilește dacă erorile
constatate influențează semnificativ activitatea și trebuie să facă obiectul unei mențiuni speciale în
raportul de audit;

c) Întocmirea propriu-zisă a planului de audit


În această fază, auditorul redactează un program de lucru care trebuie să includă și alegerea
membrilor echipei de audit în funcție de experiența și disponibilitatea lor. Prin acest program se vor
stabili sarcinile fiecărui membru al echipei de auditor precum și lucrările de care este responsabil fiecare
de la colectarea informațiilor și până la efectuarea propriu-zisă a controlului.
Pe lângă acest program se va trece și la elaborarea unui plan efectiv de misiune care include și
calendarul efectuării lucrărilor, relațiile pe care trebuie să le stabilească auditorul cu conducerea precum și
toate mijloacele de care are nevoie pentru a duce la bun sfârșit misiunea. Acest plan se stabilește în
conformitate cu normele profesionale reglementate prin lege în care sunt prevăzute numărul de ore
aferente activității de audit.
Aceste norme prevăd modul în care se stabilește durata lucrărilor de audit în funcție de mărimea
cifrei de afaceri, de totalul activului sau de alți indicatori sintetici fără a ține seama de carateristicile
proprii ale firmei.

S-ar putea să vă placă și