REMARKS ABOUT THE HARMONIZATION OF FISCAL

SYSTEM OF MOLDOVA TO THE REQUIREMENTS OF RM-EU

ASSOCIATION AGREEMENT

REPERE PRIVIND RACORDAREA SISTEMULUI FISCAL

DIN REPUBLICA MOLDOVA LA CERINȚELE ACORDULUI DE
ASOCIERE RM-UE

Elena FUIOR
Universitatea Cooperatist - Comercială din Moldova
e-mail: fuiorelena@gmail.com
Ion MAXIM
Consiluil Concurenței din Republica Moldova
e-mail: ionmaxim@yandex.com
Natalia BEJENAR
Universitatea Cooperatist - Comercială din Moldova
e-mail: bejenar_natalia@mail.ru

Abstract
In Moldova, promoted economic transformations aimed at ensuring sustainable economic growth.
However, the development of national economy, being influenced by some factors, proved partial realization
of the objective. The Republic of Moldova, in accordance with the guiding principles of sound macroeconomic
and fiscal policies, makes efforts towards establishing a functioning market economy, gradual approximating
its policies to the EU. Thus, the problem of harmonizing the tax system to the best European practices is actual,
complex and multifunctional, and the implementation of the Association Agreement between the EU and
Moldova would solve it.
For the approximation to the EU standards and the implementation of the Association Agreement
between RM-EU, in the field of tax administration, Republic of Moldova should harmonize the legislation
taking account of the acquis communautaire, which regulates value added tax, excises, taxation, etc. Since
signing the Association Agreement, despite the objective to promote good governance in the tax area, major
successes were not recorded.

Key words: fiscal system, harmonization, Association Agreement, fiscal policy.

Clasificarea Jel : G 10

Întroducere
La etapa actuală, în Republica Moldova transformările economice promovate, au
avut ca scop asigurarea unei creşteri economice durabile. Dar, necâtănd la faptul că
fiscalitatea constituie un atribut al suveranității statale, în condițiile globalizării
schimburilor comerciale, financiare și a fluctuației forţei de muncă, statul este impus de
a racorda sistemul iscal autohton la prevederile Acordului de Asociere dintre UE şi
Republica Moldova, precum și la cele mai bune practici ale Uniunii Europene.
În prezent, orice țară, mai ales europeană, este în drept să-și aleagă cel mai
oportun sistem fiscal, dar, pentru a putea efectua liberul schimb, de a elimina
obstacolele fiscale ce limitează activitatea economică, acestea trebuie să țină cont de
prevederile legale al UE în acest domeniu.

1
 La rândul său, Republica Moldova pentru apropierea de standardele UE şi
implementarea Acordului de Asociere RM-UE, în domeniul administrării fiscale,
trebuie să-și armonizeze legislaţia, ţinând cont de acquis-ul comunitar, care se referă la
taxa pe valoarea adăugată, accize, impunerea veniturilor etc.
Este cunoscut faptul, că din momentul semnării acestui acord şi până în prezent,
în pofida obiectivului de promovare a unei bunei guvernări în domeniul fiscal, succese
majore nu au fost înregistrate. Din aceste considerente, racordarea politicii fiscale a
Republicii Moldova la politicile comunitare este deosebit de importantă. Aceasta ar
permite aplicarea mai largă a obiectivelor stabilite prin Strategia ”Moldova 2020”.

Valențe privind racordarea sistemului fiscal al Republicii Moldova la imperativele

Uniunii Europene și Acordului de Asociere RM-UE
Pe parcurs de o jumătate de secol, de la semnarea Tratatului de la Roma,
Uniunea Europeană s-a remarcat ca un potenţial economic în continuă dezvoltare. Dar,
necătând la nivelul înalt de dezvoltare, problemele privind procesul de integrare nu sunt
integral rezolvate și nesesită a fi cercetate în continuare. E binecunoscut faptul că,
procesul de integrare economică a statelor europene s-a efectuat atât sub influenţa
forţele pieţei care au impus integrarea statelor cu scopul asigurării priorităţii pe piaţă
bunurilor, serviciilor, capitalului şi forță de muncă, specifice fiecărui stat, cât și
bunăstarea economiilor care a fost preponderent formate pe baza conceptelor și
principiilor naţionale și care în condițiile actuale, necesită a fi armonizate.
Necesitatea racordării sistemelor fiscale din UE a fost impusă de tendinţă de
deplasare a capitalului şi a forței de muncă spre ţări cu o fiscalitatea mai redusă. Un
prim pas spre coordonarea politicilor fiscale și armonizarea fiscală în UE a fost crearea
monedei unice şi a Băncii Centrale Europene, întrucăt a impulsionat, ţările cu presiuni
fiscale ridicate, să adopte reforme de aliniere a fiscslității la Standardele europene.
Procesul de armonizare fiscală în UE a început din anul 1996 când Comisia
Europeană a prezentat un program de acţiuni în vederea urgentării trecerii de la sistemul
de tranziţie a TVA către un sistem comun definitiv. Prin acest program s-a stabilit
principiile fundamentare a impunerii, și snume: obiectul impozitării, cota impozitelor,
definiţia persoanei impozabile, excepţiile, aproximarea ratelor și locul impozitării. La
fel, s-au punctat măsurile pentru asigurarea tranziţiei la sistemul definitiv, menţinerea
schemelor speciale şi procedura repartizării veniturilor fiscale între Statele Membre.
În scopul creării unei pieţe interne în Uniunea Europeană, din anul 1993, a fost
implementat un sistem comunitar privitor la accize și fost stabilită mărimea accizelor la
uleiuri minerale, produse pe bază de tutun şi alcool. Totodată, legislaţia Comunitară
privind accizele, stabilește că bunurile sunt impozabile atunci când sau importate în
Comunitate din terţe ţări, dar taxa trebuie plătită numai când bunurile sunt puse în
circulaţie pentru consum. Ulterior, prin modificarea Directivei 92/81/EEC şi Directivei
92/82/EEC, pentru eliminarea concurenţei neloiale pe piaţa liberalizată a transporturilor
auto şi armonizarea ratelor accizelor la carburanţii comerciali, au fost întroduse
aranjamente fiscale speciale pentru carburanţii diesel utilizaţi în scopuri comerciale şi
alinierea ratei accizelor la petrol şi carburaţi diesel.
Argumentarea necesității armonizării fiscale s-a manifestat în diverse moduri,
mai ales prin elaborarea de norme juridice nelimitative (recomandări aprobări) şi prin
protocoale adiţionale la Tratatul de la Maastricht. În acest tratat, în cadrul articolului 93,
se face referire la armonizarea legislaţiilor privind cifra de afaceri, accize şi alte
impozite indirecte, în măsură în care această armonizare este necesară pentru asigurarea
instituirii şi funcţionării pieţei interne. Dar, racordarea politicilor şi instrumentelor, nu
impune o uniformizare a legislaţiilor şi practicilor, ci stabilește o cooperare mai largă în
diverse domenii, inclusiv și în domeniul fiscal.

2
 Începând cu anii ’90, în literatura de specialitate au fost formulate diverse viziuni
privitor la armonizarea fiscală.
Astfel, Dicţionarul explicativ al limbii romăne definește armonizarea ca ,,a face
să fie (sau a deveni) armonios, adică fiscal, armonizarea ţine de procesele de racordare a
normelor fiscale pentru a fi comparabile cele din Uniunea Europenă, iar Dicţionarul
Uniunii Europene noţiunea de armonizare o exprimă ca: ,,De la CECO la UEM”, astfel
specificându-se necesitatea stabilirii unui obiectiv cheie al practicii comunitare.
Savanta Danuse Nerudova (Mendel University din Brno) definește noțiunea de
armonizare fiscală ca fiind rezultatul concertat al armonizării structurale, adică a
armonizării structurii impozitelor şi al armonizării cotelor de impunere. În acelaşi timp,
armonizarea fiscală poate fi înţeleasă ca proces, ca instrumente pentru atingerea
scopului selectat şi ca rezultat al armonizării legislaţiei fiscale în sine.
Spre deosebire de aceasta, Braşoveanu şi alţii afirmă ca rolul şi dimensiunea
implicării statului în economie depind de modul în care statul utilizează politica fiscală
ca instrument, iar la stabilitea impactului politicii fiscale asupra creşterii economice nu
trebuie ignorate efectele pe termen scurt.
Savanții Mircea Ştefan Minea şi Cosmin Flavius Costaş au menționat că
,,armonizarea fiscală presupune şi pretinde mai intăi o voinţă politică afirmată clar de
către autorităţile comunitare, care apoi trebuie să fie însuşită de către toate statele
membre prin reprezentanţă lor din Consiliul Uniunii Europene. Chestiunea armonizării
ridică problema alegerii normelor juridice care să se dovedească cele mai adecvate
pentru realizarea unei apropieri reale între reglementările comunitare şi legislaţiile
fiscale naţionale”. Tot acești autori subliniază că ,,armonizarea fiscală” este o ,,formă
extremă” de cooperare în materie fiscală, deoarece, în viziunea lor, ,,armonizarea fiscală
este forma de cooperare cea mai dificil de realizat în condiţiile în care este necesară
unanimitatea pentru adoptarea unei decizii” de aceea se recomandă drept soluţie
cooperarea fiscală, care constă în coordonarea politicilor fiscale ale statelor member.
În acest context, necesitatea coordonării sistemelor şi politicilor fiscale în
comunitatea europeană, abordate de Bratton şi McCahery (2001), Zodrow (2003) şi
Nicodeme (2007), reprezintă obiectivul principal al guvernanţilor.
Trovato, în anul 2007 menţiona că Uniunea Europeană ar trebui să aibă puterea de
a institui şi percepe impozite şi nu doar să formuleze recomandări Statelor Membre cu
privire la măsurile de politică fiscală.
Cercetatorii Dereux M. și Pearson M., în anul 1989, au punctat trei premise care
justifica nevoia de coordonare a sistemelor fiscale a statelor member, și anume:
– situația actuală a sistemelor fiscale naționale favorizează o distribuție inechiilă între
statele membre a veniturilor rezultate din colectarea impozitelor si taxelor
corporative;
– dificultățile administrative pe care le cauzează, atât guvernele cât şi întreprinderile,
care determină, în anumite cazuri, inhibarea activității comerciale în cadrul UE;
– varietatea de impozitare a companiilor existente distorsionează concurența și prin
urmare reduc nivelul de activitate economică din Europa.
Astfel, putem menţiona că noţiunea de armonizare fiscală, la nivelul spaţiului
comunitar, reclamă voința apropierii legislative, se referă în cea mai mare măsură la
impunerea indirectă şi înseamnă colaborarea statelor member cu scopul asigurării
funcţionări optime a pieţei unice. La răndul sâu, măsurile fiscale naţionale nu trebuie se
afecteze echilibrul spaţiului comunitar prin intermediul unor obstacole fiscale, adică
odată cu păstrarea suveranităţii fiscale trebuie să fie asigurată subordonarea acesteia în
vederea realizării obiectivelor Tratatului Comunitar.
Sub aspect conceptual racordarea sistemelor fiscal, în contextul integrării în UE,
ţine de armonizarea structurii sistemului fiscal, după cum urmează:

3
– armonizarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri fiscale;
– armonizarea mecanismelor fiscale practicate în spaţiul comunitar;
– armonizarea aparatului fiscal, a totalității de instituţii fiscale care realizează
punerea în aplicare a mecanismelor fiscale din statele comunitare.
S-a constatat că armonizarea fiscală implică respectarea şi asigurarea îndeplinirii
a trei criterii: echitatea interjurisdicţională, neutralitatea şi echitatea faţă de contribuabil.
Din punct de vedere pragmatic, în Comunitatea Europeană armonizarea fiscală se
efectuează prin simplificarea mecanismului de impunere, reducerea numărului de
impozite, reducerea cotelor şi extinderea bazei fiscale. Dar, coraportul dintre impozite şi
contribuţii sociale radical diferă în diferite ţări, el depinde de politica promovată de
către stat privind susţinerea populaţiei.
Totodată ţinem să menţionăm că, pentru realizarea procesului de armonizare
fiscală, literatura de specialitate propune un șir de modele. Astfel, savantul Keen, în
anul 1987, relata că este nevoie de o armonizare la nivelul impozitării indirecte prin
utilizarea modelului standard al comerțului internațional. Acesta afirma că eliminarea
tuturor barierelor de tarif, a controalelor fizice de la frontieră şi a dispozitivelor
protecţioniste dintre două state determină reducerea distorsiunilor sistemului fiscal, dar
nu sunt de ajuns pentru a realiza un comerţ echitabil. Mai tîrziu acesta, a identificat așa
numită ,,revărsarea preţului producătorului‘’, speceficând necesitatea unei coordonări
interstatale pe baza reformei fiscale Pareto optimizată.
Ideile lui Keen au fost continuate și extinse de Delipalla care în anul 1997, ia în
calcul două state cu bunuri N+1, bunuri private N şi un singur bun public local produs
în mod privat. Perceperea impozitului pe bunuri efectuată de guvern şi impozitele pe
venit aduc transferul de sume globale pentru a finanţa aprovizionarea bunului public. O
armonizare fiscală îmbunătăţită actual Pareto are loc dacă venitul creşte în statul
individului cu valoarea marginală cea mai mare a bunului public şi transferul dintre
consumatori asigură căstigurile din ambele state. Dacă are loc doar un singur transfer
guvernamental, în timp ce se păstrează constantă utilitatea statului străin, se obţine o
creştere a bunăstării de origine printr-o creştere a venitului în statul de origine.
Tot în această perioadă, savantul Lockwood a formulat modelul de armonizare
fiscală, prin care susținea necesitatea coordonării fiscale dintre diferite state, precizind
condiţiile în care armonizarea reformelor fiscale sunt potenţial sau efectiv Pareto
optimizate. Savantul menționa că datorită specializării integrale de producţie, în cazul
ţării de origine, fiecare stat alege doar o cotă de impozit. Lockwwood afirma: ,,Să
presupunem că munca este imobilă sau că există o concurenţă imperfectă şi că
impozitele iniţiale sunt impozite de echilibru bazate pe destinaţie şi că cele două bunuri
sunt înlocuitori. Dacă bunul importat în fiecare ţară este impozitat mai mult decăt bunul
exportat, atunci fiecare reformă pentru armonizarea impozitelor va fi Pareto
optimizantă. Dacă bunul importat în fiecare ţară este mai puţin decăt bunul exportat,
atunci nici o reformă pentru armonizarea impozitelor nu va fi Pareto optimizată”.
Mai târziu, aceste modele au fost suplimentate cu modelul Lahiri şi Raimondos,
care are la bază folosirea bunurilor comerciale private şi a unui singur bun public
produs în fiecare din cele două state cu utilizarea factorilor de producţie. Dacă bunul
public este furnizat de ambele state, regula de armonizare a bunului este îmbunătăţită
actual Pareto. Importanţa acestui modelul constă în faptul că se ajunge la un potenţial de
reformă de armonizare fiscală şi la o îmbunătăţire actuală Pareto prin considerare a mai
multor tipuri de estimări pentru a obţine o regulă de armonizare fiscală.
Dezvoltarea aspectelor teoretice, privitor la armonizarea fiscală, a fost
continuată de economistul Italo Lopez Garcia, care argumentează necesitatea reformei
fiscale în baza impozitelor pe mărfuri. Modelul Lopez-Garcia, țuând în considerație
modelul Keen, propune impunerea mărfurilor bazată pe principiul de origine, iar

4
impozitul este perceput de sectorul public. Astfel, se asigură posibilitatea exportului,
transmiterii impozitului, care se află în opoziţie cu acordurile internaţionale ale OCDE-
ului şi ale OMC-ului. Totodată se specifică că, în absenţa oricărui control de frontieră,
principiul de destinaţie tinde către principiul de origine.
La începutul secolului XXI savantul Robert Emerson Lucas Jr. având ca bază
modelele Lahiri şi Raimondos și Lopez-Garcia a formulat modelul Lucas. Acest model
scoate în evidență posibilitatea aprovizionării bunului public pentru două state, unde
fiecare are: un singur consumator reprezentativ, bunuri private comercializabile, un bun
public necomercializabil şi factori de producţie imobili, din punct de vedere
internaţional şi furnizaţi exogen. În acest model se presupune că preţul consumatorului
este acelaşi în ambele state și lipsesc costurile de transport astfel că singurele distorsiuni
în comerţ sunt datorate perceperii de impozite de consum la principiul de origine. La
rândul său, consumatorul efectiv în fiecare stat este reprezentat de funcţii de consum.
Dar, necătând la existenţa diferitor teorii şi modele de armonizare fiscală, în
present, nu există un model și mecanism perfect de armonizare a sistemelor fiscale.
Problema în cauză rezidă din faptul că, nu există sisteme fiscale care în totalitate ar
respecta principiile de echitate, eficienţă şi neutralitate, motiv pentru care este important
de a racorda mecanismul de impunere la prevederile Tratatul de Funcționare a UE,
adică libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor.
Totodată, în anul 1994 a fost adoptat Codul Vamal Unic pentru ţările comunității cu
implementarea procedurilor unice de import şi export. Formalităţile vamale la graniţele
interne au fost înlocuite cu noi sisteme de control fiscal şi statistic.
Analiza situației din Republica Moldova permite de a conchide că transformările
economice promovate, având ca obiectiv asigurarea creşterii economice durabile n-au
fost realizate. Fiind stat European, țara se ciocnește cu un șir de probleme legate de
dependenţă energetică, piaţă internă relativ limitată, economie slab dezvoltată etc.,
pentru rezolvarea cârora statul are nevoie de investiţii, tehnologii performante, pieţe de
desfacere, consolidarea statalităţii, democratizarea socială, ridicarea nivelului de trai.
Drept rezultat, din momentul obținerii independenței şi până în prezent, statul
tinde sa se integreze în Comunitatea Europeană. Astfel, din 1995 Moldova, a fost
admisă în Consiliul Europei, la finele anului 1998 a intrat în vigoare Acordul de
Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM, din anul 2001 a devenit membru cu drepturi
depline la OMC şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Ulterior, a-u fost
semnate tratate, acorduri şi convenţii privitor la armonizarea legislaţiei, consolidarea
statalităţii, dezvoltării economiei și altele. Tendinţa de apropiere de Europa şi-a găsit
reflectare în documentele oficiale „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, precum
şi în activitatea practică realizată privitor la armonizarea legislaţiei, înfăptuirea reformei
instituţionale și structurale în economie etc. efectuată în cadrul Acordului de Parteneriat
şi Cooperare dintre UE şi Moldova.
Din aceste considerente, unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului
de integrare constă în racordarea legislaţiei Republicii Moldova cu standardele,
legislaţia şi practica europeană, mai ales sub aspectul fiscal, ceea ce va permite
dezvoltarea comerţului între ţările Uniunii Europene și Republica Moldova.
Nu mai puțin importantă esre problema racordării la prevedirile Acordului de
Asociere RM-UE, principalul obiectiv al cârui este eficientizarea sistemului existent:
mărirea veniturilor fiscale prin remedierea controlului şi cooperării administrative dintre
autorităţi, combaterea fraudei, stabilirea ratei minime standard a TVA; micşorarea
costurilor de administrare pentru subiecţii impozabili şi simplificarea procedurilor de
plată, evidenţă şi restituire a TVA etc.
În prezent, problema racordării sistemului fiscal la practicile Uniunii Europene,
rămâne una din cele mai acute, deoarece pentru asigurarea dezvoltării economice se

5
impune elaborarea unor măsuri, ce vor permite atingerea scopurilor strategice, aferente
desăvârșirii politicii economice și bugetar-fiscale. Problema dată are caracter complex
şi multifuncţional şi poate fi rezolvată numai prin redresarea sistemului fiscal.
Dispoziţiile generale şi principale cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii
Moldova cu actele normative ale UE sunt legiferate în Articolul 57 din Acordul de
Asociere RM-UE, prin specificarea angajamentului Republicii Moldova de apropiere a
legislației naționale de cea a UE. De asemenea, pentru a consolida buna guvernanță în
domeniul fical, sunt proiectate măsurile de cooperare în vederea îmbunătățirii în
continuare a relațiilor economice, a comerțului, a investițiilor și a concurenței loiale.
În scopul asigurării dezvoltării ecomomice în Republica Moldova și racordarea
sistemului fiscal autohton la prevederile acestui Acord și alte programe şi strategii
naţionale sunt propuse un șir de modificări în actele legislative, înclusiv în Codul Fiscal.
Acestea vizează alinierea politicii şi legislaţiei naţionale, mai ales în domeniul fiscal şi
vamal, la acquis-ul comunitar. Necesitatea ajustării politicii și legislației fiscale în acest
domeniu este impusă de evoluția proceselor economice și sociale, necesitatea asigurării
finanțării cheltuielilor publice, eficienței, echitabilitîții și competitivității dezvoltării
mediului de afaceri, îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale,
precum și asigurarea echității și stabilității fiscale.
În scopul racordării sistemului fiscal din Republica Moldova și armonizarea
legislaţiei pentru anul 2017 sunt propuse un șir de modificări a politicii fiscale.
Astfel, la capitolul impozitul pe venit schimbările se referă la majorarea mărimii
tranşelor de venit impozabil şi scutirile anuale personale, prin ajustarea acestora la rata
inflaţiei prognozată. Stabilirea unui regim unic de impunere a venitului este propus
pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională. Totodată, pentru persoanele
fizice care obțin venituri din activități independente de comerț cu alte peroane fizice
fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat se propune
stabilirea unui regim fiscal simplificat privind impozitul pe venit.
În același timp, modificările prevâd scutirea de taxele locale privind amenajarea
teritoriului și pentru unitățile de comerț și/sau prestări servicii persoanele fizice care
desfășoară activități independente. La fel, persoanele fizice întreprinzători individuali
vor fi în drept să importe mărfuri în scop comercial. La efectuarea importurilor se vor
achita toate drepturile de import.
O modificare foarte inportantă se referă la implementarea în legislaţia fiscală a
RM a conceptului de Soluţie Fiscală Individuală Anticipată („SFIA”), care are drept
scop creşterea gradului de transparenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi îmbunătăţirea
climatului investiţional autohton. SFIA este un act emis de autorităţile fiscale în vederea
soluţionării unei cereri a persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară activitate de
întreprinzător referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale specifice. Prin emiterea
unei SFIA, organul fiscal va preciza modul în care urmează a fi aplicate prevederile
legislaţiei fiscale pentru o anumită situaţie sau în cazul unor tranzacţii specifice.
În vederea eficientizării legislației fiscale, asigurarea unei impuneri juste și
echitabile a impozitului pe venitul obținut din înstrăinarea activelor de capital și pentru
înlăturarea neclarităților existente se propune revederea conceptului de determinare a
sumei creșterii de capital în scopul impozitării prin: acordarea scutirii de la impozitarea
venitului obținut din înstrăinarea locuinței de bază; definirea clară a noțiunii locuința de
bază; stabilirea expres în lege a subiecților creşterii sau pierderilor de capital; revizuirea
tipurilor activelor de capital; stabilirea modului de determinare și confirmare a bazei
valorice a activelor de capital în dependență de modul de dobîndire a acestora etc.
Totodată, întru asigurarea unui tratament echitabil față de persoanele fizice care dețin
bunuri imobile create cu forțe proprii şi nu dispun de documente confirmative privind
cheltuielile suportate pentru construcția bunurilor imobiliare, conceptul prevede

6
acordarea dreptului persoanei fizice de a utiliza drept bază valorică valoarea estimată de
organele cadastrale teritoriale la momentul înstrăinării bunurilor.
În afară de aceasta, modificările prevâd aplicarea pe teritoriul țării a cotei reduse
a TVA de 8% la livrarea biocombustibilului solid destinat producerii energiei termice şi
apei calde, inclusiv a materiei prime utilizate în scopul producerii acestuia. Această
propunere este condiţionată de tratamentul fiscal existent la moment pentru producţia de
fitotehnie şi horticultură, în contextul în care, materia primă destinată producerii este
asigurată în mare parte din ramurile respective ale agriculturii. Iar, având în vedere
angajamentele republicii faţă de UE, privind transpunerea legislaţiei comunitare şi
abordării europene la promovarea surselor proprii de energie regenerabilă ar fi necesară
alinierea măsurilor date prin prisma legislației din domeniul ajutorului de stat.
De asemenea, în scopul facilitării importului și livrării scuterilor cu motor
electric, se propune scutirea de TVA a scuterilor cu motor electric, pentru a asigura
același regim fiscal aferent mijloacelor de transport electrice.
Politica fiscală a Republicii Moldova pentru anul 2017 prevede modificări și la
capitolul accize. Astfel, se prevede excluderea normelor ce reglementează modul de
indexare a cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul
republicii prin stabilirea cotele accizelor în Codul fiscal pentru o perioadă de 3 ani, ceea
ce va asigura o predictibilitate pentru mediul de afaceri şi pentru veniturile bugetare. De
asemenea, se propune exceptarea de aplicare a scutirii accizelor pentru alcool etilic
utilizat de subiecții impunerii care desfășoară concomitent activitate economică în
industria parfumeriei și cosmetică și în domeniul producerii și comercializării
produselor alcoolice. Modificarea are drept scop neadmiterea aplicării scutirii de acciz
pentru alcoolul etilic nedenaturat utilizat în alte scopuri. De asemenea, se prevede
ajustarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, produse din tutun,
oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie), la rata inflaţiei prognozată.
Totodată, se propune majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere
importate şi/sau livrate pe teritoriul Moldovei (benzina, motorina şi derivaţii acestora,
gazele lichefiate şi naturale) la mărimea determinată în contextul racordării treptate a
cotelor accizelor la cele stabilite în Directiva 2003/96/CE din 27.10.2003 conform
calendarului stabilit în Acordul de Asociere RM-UE. Paralel cu aceasta, se prevede
majorarea cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru şi fără filtru, în vederea ajustării
graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la standardele europene. În
acest sens, în conformitate cu angajamentele asumate privind armonizarea la Directiva
2011/64/UE din 21.06.2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului
prelucrat, RM urmează să aplice până în anul 2025 cota accizului nu mai mică de 90
Euro pentru 1000 de ţigarete, indiferent de preţul ponderat de vânzare cu amănuntul.
Concomitent, se prevede anularea accizului pentru aparatele de înregistrare şi
reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de
recepţie pentru radiodifuziune. Excluderea mărfurilor respective din lista mărfurilor
suspuse accizelor este determinată de faptul că, costul de administrare a mărfurilor
respective este mai mare decît veniturile încasate din aplicarea accizului.
În vederea executării Planul de Acțiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere se propune stabilirea normelor privind cooperarea administrativă în domeniul
fiscal și asistenţă reciprocă în materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de
taxe, impozite, drepturi şi alte măsuri. Aceste prevederi reglementează norme şi
proceduri potrivit cărora Republica Moldova cooperează cu alte state, în vederea
realizării unui schimb de informaţii şi asistenţă, care este în mod previzibil relevant
pentru administrarea şi aplicarea legilor interne ale statelor respectiv, în privinţa taxelor
şi impozitelor prevăzute de cadrul de reglementare.

7
 Prevederile SNC ,,Venituri”, califică venitul creşteri ale beneficiilor economice
înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării
valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului
propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor.
Totodată, prevederile din Codul fiscal stabilesc că, în scopuri fiscale se pot
folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de
Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin
prevederilor Titlului II al Codului fiscal. Astfel, contribuţiile suplimentare ale
fondatorilor în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune
precedente a entităţii nu va fi supusă impozitării.
În vederea excluderii inexactităţilor la determinarea proratei la completarea
declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă fiscală, se propune precizarea modului
de indicare a proratei în cazul ajustării sumei TVA trecute în cont aferent procurărilor
destinate pentru efectuarea livrărilor mixte în ultima lună a anului şi anume,
aproximarea acesteia conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă.
Întru racordarea normelor din Codul Fiscal la normele juridice prevăzute în
Codul Civil se propune specificarea expresă a scutirii de TVA pentru transmiterea în
locaţiune a locuinţei şi transmiterea în arendă a pămîntului. Actualmente, scutirea de
TVA se aplică pentru livrarea locuinţei, pămîntului, arenda acestora, ceea ce presupun
că, atăt arenda pămîntului, cât şi arenda locuinţei sunt scutite de TVA. Se prevede
specificarea expresă a serviciilor financiare care sunt scutite de TVA și anume
transferurile efectuate inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată.
Actualmente, scutirea de TVA se aplică asupra unui spectru larg de servicii
financiare, inclusiv pentru efectuarea transferurilor, fără specificare expresă aferentă
efectuării acestora prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată. Scopul modificării
propuse constă în elucidarea interpretărilor duale în partea ce ține de scutirea de TVA a
serviciilor de recepționare a plăților electronice (prin intermediul dispozitivelor
electronice), utilizarea cărora la moment înregistrează o creștere considerabilă,
concomitent cu corelarea noțiunilor utilizate în legislația financiar-bancară.
Actualmente, scutirea de TVA se aplică pentru materia primă secundară,
inclusiv deşeuri şi reziduuri de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă
(cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, reziduurilor industriale care conţin
metale sau aliaje ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către
subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de întreprinzător în Republica
Moldova. Cu toate acestea, cadrul legal privind deşeurile de producţie şi menajere nu
prevede expres noţiunea de materii prime secundare.
În vederea ajustării terminologiei utilizate în Codul fiscal la terminologia
specifică domeniul proprietăţii intelectuale, se prevede stabilirea locului prestării
serviciilor aferente transmiterii obiectelor de proprietate industrială, precum şi
referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe.
O altă modificare ține de concretizarea normei juridice prin care estimarea
impozitului pe venit se efectuează numai în cadrul efectuării controlului fiscal.
Estimarea venitului impozabil prin metode indirecte poate fi efectuată exclusiv în cadrul
controlului fiscal, avînd ca bază constatările incluse în actul de control fiscal, în baza
căruia se emite decizia Serviciului Fiscal referitoare la rezultatele controlului.
De asemenea, se propune reflectarea în Codul fiscal a modalităţii de excludere
din trecerea în cont şi raportarea la cheltuieli a sumei TVA în cazul modificării
regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor) din impozabil în scutit de TVA,
precum şi modalitatea de trecere în cont a sumei TVA anterior raportată la costuri sau
cheltuieli la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor) din
scutit de TVA în impozabil. Totodată, se permite excluderea de la trecerea în cont a

8
sumei TVA pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi
nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii reziduale
(contabile), fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Concomitent, se permite
trecerea în cont a sumei TVA în mărimea atribuită la costuri sau cheltuieli pentru
stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii –
în mărimea sumei TVA aferente valorii reziduale (contabile), fără a lua în consideraţie
valoarea reevaluată.
Raportarea sumei TVA la cheltuieli, precum şi trecerea în cont a sumei TVA
raportată anterior la costuri sau la cheltuieli este perioada fiscală în care mărfurile
(serviciile), inclusiv activele materiale şi nemateriale supuse uzurii, se efectuează în
perioada fiscală imediat următoare în care a fost modificat regimul fiscal.
Suplimentar, este de menţionat că, suma TVA care se exclude de la trecerea în
cont nu se include în costul mărfurilor serviciilor, inclusiv a activelor materiale şi
nemateriale supuse uzurii, ci se raportează la cheltuieli. Scopul modificărilor propuse
este de a prevedea expres mecanismul de reflectare a sumei TVA în cazul modificării
regimului fiscal privind TVA din scutit în impozabil sau din regimul fiscal impozabil în
regim fiscal scutit de TVA.
O altă măsură ține de acordarea posibilităţii agentului economic de trecere în
cont a sumei TVA pentru serviciile procurate în luna în care a avut loc livrarea acestora,
dacă agentul economic primeşte factura fiscală pînă la data de 10 inclusiv a lunii
următoarele celei în care a avut loc livrarea.
Conform prevederilor Planul naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere, urmează să fie stabilite norme prin care să se asigure caracterul
proporţional şi nediscriminatoriu al sancţiunilor pentru încălcările reglementărilor
vamale sau ale cerinţelor procedurale şi eliminarea întîrzierilor nerezonabile şi
neîntemeiate la aplicarea acestora.
Totodată, se propune operarea unei completări privind obligarea titularului de
drept să distrugă mărfurile contrafăcute în decurs de 3 luni calendaristice de la data
constatării că mărfurile reţinute aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. De
asemenea, se prevede reglementarea cazurilor în care organul vamal este în drept să
refuze plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “distrugere”.
Astfel, aplicarea modificărilor prouse prin politica fiscal pe anul 2017 va permite
de a respecta prevederile Acordului de Asociere RepublicaMoldova – Uniunea
Europeană. Procesul de apropiere a legislației fiscale a Republicii Moldova de actele
normative ale UE, este unul foarte complicat și complex, iar realizarea cu success a
acestuia depinde de mulți factori.

Concluzii
Astfel, constituirea și dezvoltarea unei economii de piaţă în Republica Moldova
impune crearea și aplicarea unui sistem fiscal eficient, care ar asigura statul cu resurse
financiare suficiente pentru realizarea programelor economice, administrative, sociale
etc. Implementarea unui asemenea sistem fiscal este un proces dificil, însoţit de reforme
a sistemului de impozite şi taxe, a legislaţiei și administrării fiscale. În acest sens,
necesității armonizării fiscale s-a manifestat în diverse moduri, mai ales prin elaborarea
de norme juridice nelimitative (recomandări aprobări) şi prin protocoale adiţionale la
Tratatul de la Maastricht. Integrarea fiscală la nivelul Uniunii Europene se realizează
prin raportare la cele patru libertăţi fundamentale reglementate de Tratatul Uniunii
Europene, respectiv libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor.
S-a constatat că armonizarea fiscală implică respectarea şi asigurarea îndeplinirii
a trei criterii: echitatea interjurisdicţională, neutralitatea şi echitatea faţă de contribuabil.
Din momentul obținerii independenței şi până în prezent, statul tinde sa se

9
integreze în Comunitatea Europeană. Aceasta impune de a recorda legislația autohtonă
la standardele, legislaţia şi practica europeană, mai ales sub aspectul fiscal. Nu mai
puțin importantă esre problema racordării la prevedirile Acordului de Asociere RM-UE.
Problema racordării sistemului fiscal la practicile Uniunii Europene, rămâne una
din cele mai acute, ea are caracter complex şi multifuncţional şi poate fi rezolvată
numai prin redresarea sistemului fiscal. Din aceste considerente, în scopul asigurării
dezvoltării ecomomice în Republica Moldova și racordarea sistemului fiscal autohton la
prevederile acestui Acord și alte programe şi strategii naţionale sunt propuse un șir de
modificări în actele legislative, înclusiv în Codul Fiscal. În cadrul acestor modificări s-a
pus accentul pe racordarea sistemului fiscal fiscală în baza regulei prevalenței normelor
comunitare în raport cu cele naţionale, astfel încât reglementările fiscale naţionale să fie
restructurate şi adaptate pe cât posibil în mod unitar, iar relaţiile fiscale între Repulica
Moldova și Uniunea Europeană să se bazeze pe neutralitatea fiscală.
Astfel, sistemul fiscal urmează a fi regîndit prin prisma modificării legislației
privitor la impozitarea venitului; implementarea conceptului de Soluţie Fiscală
Individuală Anticipată; înstrăinarea activelor de capital; cotele TVA; accize; stabilirea
normelor privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și asistenţă reciprocă în
materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de taxe, impozite, drepturi şi alte
măsuri; completarea declarației privind TVA; scutirea de TVA și altele.

Bibliografie
1. Braşoveanu I., Braşoveanu L., Păun C., 2009, Correlations between fiscal policy
and macroeconomic indicators, FABBV International Conference, pp. 51-59;
2. European Comission. Tax Reforms in EU Member States 2015 Tax policy
challenges for economic growth and fiscal sustainability,
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/pdf/ip008_en.pdf
3. European Comission. Tax reforms in EU Member States 2014, Tax policy
challenges for economic growth and fiscal sustainability,
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/e
e6_en.pdf
4. Göndör M., 2009, Fiscal Harmonization to further the goal of a single market,
International Conference Babeş Bolyai University of Cluj, pp. 125-132;
5. Göndör M., 2009, EU Fiscal Harmonization Policy vs. National Fiscal Systems,
Studia Universitatis Petru Maior Journal (9), pp. 331-342;
6. Keen, M.. 2008, Tax competition, The New Palgrave Dictionary of Economics,
Ed. Steven N. Durlauf and Lawrence E. Blume;
7. Stults T., 2009, Tax Harmonization versus Tax Competition, A Review of the
Literature;
8. Tatoiu Ana-Maria, 2008, Armonizarea sistemelor fiscale în contextul integrării în
Uniunea Europeană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
9. Tulai, C., Șerbu, G., 2005, Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Cluj-
Napoca:Editura Casa Cărții de Știință;
10. www.insse.ro/cms/files/eurostat/;
11. www.greentaxes.org/;
12. http://mibes.teilar.gr/ebook/ebooks/Nerudova%2090-109.pdf
13. www.tax.org/quotes/quotations.htm;
14. http://www.fisc.md/Armonizare.aspx;
15. http://ec.europa.eu/tedb;

1
0