Cuprins

Capitolul 1. Exemple din capitol 3 2

1. Folosirea definiţiei ı̂n găsirea transformărilor Fourier 2
2. Reguli pentru găsirea transformării Fourier 6

1
 CAPITOLUL 1

Exemple din capitol 3

1. Folosirea definiţiei ı̂n găsirea transformărilor Fourier

În acest capitol, vom prezenta etapele găsirii transformărilor Fourier
a unor funcţii folosite ı̂n mod obişnuit pe R. Vom memora câteva
perechi de transformări Fourier f, F şi vom ı̂nvăţa reguli pentru a mod-
ifica perechile cunoscute ı̂n perechi noi. Putem utiliza transformările
Fourier, identitatea lui Parseval şi relaţiile lui Poisson pentru a evalua
integrale şi sume care nu pot fi găsite prin metode elementare.
Funcţia Box
Funcţia Box
1, pentru − 12 < x < 12

Π(x) :=
0, pentru x < − 21 sau x > 12
şi funcţia sinus cardinal sau funţia sinc
sin(πs)
sinc(s) := , s < 0 sau s > 0
πs
sunt două dintre cele mai des utilizate funcţii ı̂n analiza Fourier. Sim-
plificăm definirea unor astfel de funcţii prin omiterea valorilor la punctele
singulare şi vom scrie
1 1 1
Π(x0 ) = lim Π(x) + lim Π(x) = cand x0 = ±
2 x→x0 + x→x0 − 2 2
1
sinc(0) = lim sinc(s) + lim sinc(s) = 1
2 s→x0 + s→x0 −
pentru a completa ceea ce lipseşte.
Întrucât f := Π putem simplifica integrala transformării Fourier
astfel
Z∞ Z∞
−2πisx
F (s) = Π(x)e dx = Π(x)cos(2πsx) dx.
−∞ −∞
Apoi folosind calculele găsim
1
Z2 1
sin(2πsx)  2
F (s) = cos(2πsx) dx = = sinc(s),
2πs − 1
2
− 21

vezi Figura 1.
Funcţia treaptă Heaviside (sau funcţia treaptă unitate)
2
 1. FOLOSIREA DEFINIŢIEI ÎN GĂSIREA TRANSFORMĂRILOR FOURIER 3

Figura 1. Cutia f (x) = Π(x) şi transformarea Fourier

F (x) = sinc(s)

Definim această funcţie astfel


1, daca x > 0
h(x) :=
0, daca x < 0

şi folosim h pentru a creea funcţii care dispar pe jumătate de linie. De

exemplu,

sin(2πx)e−x , daca x > 0


−x
sin(2πx)e h(x) =
0, daca x < 0


1, daca x < 1
h(1 − x) =
0, daca x > 1

1
1

h + x h − x = Π(x)
2 2


1, daca x > 0
h(x) − h(−x) = sgn(x) :=
−1, daca x < 0


 0, daca x < 1
X∞  1, daca 1 < x < 2

h(x − n) = 2, daca 2 < x < 3
 ..
n=1


.

Exponenţiala de descompunere trunchiată

Putem găsi transformarea Fourier a exponenţialei de descompunere
trunchiată

f (x) := e−x h(x).

 1. FOLOSIREA DEFINIŢIEI ÎN GĂSIREA TRANSFORMĂRILOR FOURIER 4

Avem
Z∞
F (s) = e−x e−2πisx dx
0
ZL
−e−(1+2πis)x
 
d
= lim dx
L→+∞ dx 1 + 2πis
0

? 1 − e−(1+2πis)L
= lim
L→+∞ 1 + 2πis
1
=
1 + 2πis
1 2πis
= 2 2
− .
1 + 4π s 1 + 4π 2 s2
?
Justificăm pasul = prin aplicarea teoremei fundamentale calculului
părţii reale şi imaginare ale integrandului. În acest caz, trebuie să
afişeze atât ReF , cât şi ImF aşa cum sunt prezentate ı̂n Figura 2

Figura 2. Exponenţiala de descompunere trunchiată

f (x) := e−x h(x) şi transformarea Fourier F (s) = 1+2πis
1
.

Unitatea lui Gauss

Definim unitatea lui Gauss astfel
2
f (x) := e−πx
şi folosim faptul că f este pentru a scrie
Z∞ Z∞
2 2
F (s) = e−πx e−2πisx dx = e−πx cos(2πsx) dx.
−∞ −∞

Utilizăm un argument indirect pentru a evalua această integrală.

Având ı̂n vedere că integrandul şi derivata acestuia ı̂n raport cu s
se apropie rapid de 0 când x → ±∞, putem scrie
Z∞
0 2 ∂
F (s) = e−πx cos(2πsx) dx
∂s
−∞
 1. FOLOSIREA DEFINIŢIEI ÎN GĂSIREA TRANSFORMĂRILOR FOURIER 5

şi ı̂n acest fel observăm că

Z∞
0 2
F (s) + 2πsF (s) = e−πx [(−2πx)sin(2πsx) + (2πs)cos(2πsx)] dx
−∞
Z∞
d −πx2
= [e sin(2πsx)] dx = 0.
dx
−∞

Rezultă că
d πs2 2
[e F (s)] = eπs [F 0 (s) + 2πsF (s)] = 0,
ds
astef ı̂ncât
2
eπs F (s) = F (0), −∞ < s < ∞.
Folosim un truc familiar al calculului multivariabilei pentru a găsi con-
stanta pozitivă
Z∞
2
F (0) = e−πx dx.
−∞
Scriem
 Z∞  Z∞ 
2 −πx2 −πy 2
F (0) = e dx e dy
x=−∞ y=−∞
Z∞ Z∞
2 +y 2 )
= e−π(x dy dx
x=−∞ y=−∞

Z∞ Z2π
2
= e−πr r dθ dr
r=0 θ=0
Z∞
2
= e−πr 2πr dr = 1,
r=0

şi vedem că F (0) = 1. În acest fel se obţine următoarea transformare
Fourier
2
F (s) = e−πs
(care se dovedeşte a fi aceeaşi funcţie ca f) aşa cum ne arată Figura 3.

Pe scurt trebuie să ştim că:

(1.1) f (x) := Π(x) are F T F (s) = sinc(s)

1
(1.2) f (x) := e−x h(x) are F T F (s) =
1 + 2πis
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 6

2
Figura 3. Unitatea Gauss f (x) := e−πx şi transfor-
2
marea Fourier F (s) := e−πs

2 2
(1.3) f (x) := e−πx are F T F (s) = e−πs

2. Reguli pentru găsirea transformării Fourier

În această secţiune, f, f1 , f2 , ... şi g vor fi funcţii periodice pe mulţimea
numerelor reale, care corespund transformărilor Fourier F, F1 , F2 , ... şi
G. Dacă obţinem g dintr-o modificare a lui f , atunci există o modificare
F care produce G, aşa cum este ilustrat in figura 3.4. (aici voi desena
fui 3.4. si voi pune sun ea descrierea). De asemenea, dacă obţinem g
din combinaţia lui f1 şi f2 , atunci există o combinaţie a lui F1 şi F2
care produce G. Aceste informaţii constituie regulile noastre de calcul
pentru identificarea transformărilor Fourier. vezi Figura 4.

Figura 4. Acţiunea (ridică mâna stângă) şi reacţiunea

(ridică mâna dreaptă) cu imagini ı̂n oglindă este analog
cu cartografierea f → g şi F → G a regulii de transfor-
mare Fourier

Liniaritatea
Fie c, c1 , c2 , ... mărimi scalare complexe.
Verificăm regula de scalare
(2.1) g(x) := cf (x) are F T G(s) = cF (s)
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 7

scriind
Z∞ Z∞
G(s) := cf (x)e−2πisx dx = c f (x)e−2πisx dx = cF (s).
−∞ −∞

Verificăm regula de adunare

(2.2) g(x) := f1 (x) + f2 (x) are FT G(s) = F1 (s) + F2 (s)
scriind
Z∞
G(s) := [f1 (x) + f2 (x)]e−2πisx dx
−∞
Z∞ Z∞
= f1 (x)e−2πisx dx + f2 (x)e−2πisx dx
−∞ −∞
= F1 (s) + F2 (s).
Luate ı̂mpreună, (2.1) şi (2.2) ne dau regula de liniaritate
(2.3)
g(x) := c1 f1 (x)+...+cm fm (x) are F T G(s) = c1 F1 (x)+...+cm Fm (x).
Reflectarea şi conjugarea
Verificăm regula de reflecţie
(2.4) g(x) := f (−x) are F T G(s) = F (−s)
scriind
Z∞ Z∞
−2πisx
G(s) := f (−x)e dx = f (u)e−2πi(−s)u du = F (−s).
−∞ −∞

Exemplu 1. Arătăm că funcţia Laplace

2
(2.5) g(x) := e−|x| are FT G(s) = .
1 + 4π 2 s2
Soluţie 1. Ştim că
1
f (x) := e−x h(x) are FT F (s) =.
1 + 2πis
Deoarece g(x) = f (x) + f (−x), (vezi fig 3.2 si 3.5), putem folosi
regula de adunare şi de reflecţie pentru a scrie
1 1 2
G(s) = + = .
1 + 2πis 1 − 2πis 1 + 4π 2 s2
vezi Figura 5.
Verificăm regula de conjugare
(2.6) g(x) := f (x) are F T G(s) = F (−s)
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 8

Figura 5. Funcţia Laplace f (x) = e−|x| şi transfor-

marea Fourier F (s) = 1+4π2 2 s2

scriind
Z∞ Z∞
−2πisx
G(s) := f (x)e dx = f (x)e−2πi(−s)x dx = F (−s).
−∞ −∞

Exemplu 2. Derivăm regula de conjugare Hermitian

(2.7) g(x) := f (−x) are FT G(s) = F (s).
Soluţie 2. Folosind regulile de reflecţie şi de conjugare observăm
că
f (−x) are FT F (−s),

f (−x) are FT F (−s) = F (s).

Traducere şi modulare
Fie x0 un parametru real. Verificăm regula de traducere (sau de
schimbare)
(2.8) g(x) := f (x − x0 ) are F T G(s) = e−2πisx0 · F (s)
scriind
Z∞ Z∞
−2πisx −2πisx0
G(s) := f (x−x0 )e dx = e f (u)e−2πisu du = e−2πisx0 F (s).
−∞ −∞

Veţi observa că acelaşi semn algebric este folosit ı̂n ambele apariţii
ale lui x0 ı̂n (2.8). În continuare, vom folosi aceleaşi semne pentru o
reţinere mai uşoară a formulelor şi anume
Π(x + 1) are F T e+2πis sinc(s),

Π(x − 1) are F T e−2πis sinc(s).

Exemplu 3. Găsiţi transformarea Fourier a lui

 1, daca 0 < x < 1
g(x) := 2, daca 1 < x < 2
 0, daca x < 0 sau x > 2
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 9

Soluţie 3. Scriem
   
1 3
g(x) = Π x − + 2Π x −
2 2
şi apoi utilizăm (2.3), (2.8), şi (1.1) pentru a obţine
G(s) = {e−πis + 2e−3πis }sinc(s).
Fie s0 un parametru real. Verificăm regula de modulare
(2.9) g(x) := e2πis0 x · f (x) are F T G(s) = F (s − s0 )
sciind
Z∞ Z∞
−2πisx
G(s) = e 2πis0 x
f (x)e dx = f (x)e−2πi(s−s0 )x dx = F (s − s0 ).
−∞ =∞

În acest caz, semnele algebrice opuse sunt asociate cu apariţiile lui
s0 .
Exemplu 4. Găsiţi transformarea Fourier a lui
cos(πx), daca − 21 < x < 1

g(x) := 2
0, altf el
Soluţie 4. Folosim formula lui Euler pentru a scrie cosinusul
1
g(x) = {eiπx + e−iπx }Π(x)
2
1 1 1 1
= e2πi( 2 )x Π(x) + e−2πi( 2 )x Π(x)
2 2
şi apoi utilizăm (2.3), (2.9), şi (1.1) pentru a obţine
1 1 1 1
G(s) = sinc(s − ) + sinc(s + ).
2 2 2 2
Dilatarea
Fie a 6= 0 un parametru real. Verificăm regula de dilatare
1 s
(2.10) g(x) := f (ax) are F T G(s) = F
|a| a
scriind
Z∞
G(s) := f (ax)e−2πisx dx
−∞
 R∞



1
a
f (u)e−2πi(s/a)u du dacă a > 0
−∞
= −∞
1
f (u)e−2πi(s/a)u du
R
dacă a < 0


 a
∞
1 s
= F .
|a| a
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 10

Exemplu 5. Găsiţi transformarea Fourier a lui


1, dacă −1 < x < 1
g(x) :=
0, dacă x < −1 sau x > 1
Soluţie 5. Observăm că g(x) = Π(x/2) şi folosim regula de di-
latare pentru a scrie
G(s) = 2sinc(2s).
Vom obţine acelaşi rezultat (ı̂ntr-o formă uşor diferită) dacă ob-
servăm că g(x) = Π(x + 1/2) + Π(x − 1/2) şi utilizând regula de tra-
ducere avem
sinπ · s sin(2πs)
G(s) = (eπis + e−πis ) · sinc(s) = 2 · cosπ · s · =2· .
πs 2πs
(Unicitatea la x = 0 nu are nici un efect asupra integralei care dă pe
G.)
Exemplu 6. Arătăm că densitatea normală
(2.11)
1 2 2 2 2 2
g(x) := √ e−(x−µ) /2σ are F T G(s) = e−2πisµ e−2π σ s .
2πσ
Aici, σ şi µ sunt parametri reali cu σ > 0.
Soluţie 6. Utilizăm (1.3), (2.10) şi (2.11) la rândul său pentru a
vedea că
2 2
e−πx are F T e−πs ,
1 2 2 1 √ 2
√
2πσs)2 2 σ 2 s2
√ e−x /2σ = √ e−π(x/ 2πσ) are FT e−π( = e−2π ,
2πσ 2πσ
1 2 2 2 2 2
√ e−(x−µ) /2σ are F T e−2πisµ e−2π σ s .
2πσ
Aceste funcţii şi transformările lor sunt prezentate ı̂n Figura 6.
Exemplu 7. Găsiţi transformarea Fourier a lui
2
g(x) := cos(2πβx)e−π(x/α) .
Aici α şi β sunt parametri cu α > 0 şi β > 0.
Soluţie 7. Întru-cât
1 2 1 2
g(x) = e2πiβx e−π(x/α) + e−2πiβx e−π(x/α)
2 2
putem folosi regula de dilatare şi modulare pentru a scrie
α 2 2 α 2 2
G(s) = e−πα (s−β) + e−πα (s+β) ,
2 2
vezi Figura 7.
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 11

Figura 6. Unitatea gaussiană f , dilatarea fσ , respectiv

g şi tranformărilor Fourier F, Fσ ,G.

2 /α2
Figura 7. Funcţia g(x) := cos(2πβx)e−πx şi trans-
formarea sa Fourier G(s).

Trebuie să aveţi grijă când utilizaţi mai multe reguli succesiv.
De exemplu, funcţiile
g1 (x) := f (a(x + b)),
  b 
g2 (x) := f (ax + b) = f a x +
a
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 12

se obţin atunci când se aplică regulile a-dilatare şi b-traducere după

cum urmează:
a−dilatare b−traducere
f (x) −−−−−−→ f (ax) −−−−−−−→ f (a(x + b)),
b−traducere a−dilatare
f (x) −−−−−−−→ f (x + b) −−−−−−→ f (ax + b).
Transformările Fourier corecte sunt date de
e2πibs  s 
G1 (s) = F ,
|a| a
e2πi(b/a)s  s 
G2 (s) = F .
|a| a
Inversiunea
În cazul ı̂n care, ecuaţia de sinteză Fourier este validă, putem veri-
fica ı̂n mod oficial regula de inversiune
(2.12) g(x) := F (x) are F T G(s) = f (−s).
Simplificând, putem scrie
Z∞ Z∞
−2πisx
G(s) = F (x)e dx = F (x)e2πix(−s) dx = f (−s).
−∞ −∞

Aplicând regula de inversiune pentru (1.1), (1.2) şi (2.5) găsim

(2.13) g(x) = sinc(x) are F T G(s) = Π(s),
1
(2.14) g(x) = are F T G(s) = es h(−s),
1 + 2πix
2
(2.15) g(x) = are F T G(s) = e−|s| .
1 + 4π 2 x2
Derivarea şi scalarea
Fie f o funcţie periodică pe R. Verificăm regula de derivare
(2.16) g(x) := f 0 (x) are F T G(s) = 2πis · F (s)
prin aplicarea integrării prin părţi:
Z∞
G(s) = f 0 (x)e−2πisx dx
−∞

∞ Z∞
?
= e−2πisx f (x) + 2πis f (x)e−2πisx dx

x=−∞
−∞
= 2πisF (s).
Acum verificăm regula de scalare
(2.17) g(x) := x · f (x) are F T G(s) = (−2πi)−1 F 0 (s).
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 13

Scriind
Z∞
G(s) = x · f (x)e−2πisx dx
−∞
Z∞
? 1 d
= · f (x)e−2πisx dx
−2πi ds
−∞
−1 0
= (−2πi) F (s).
Exemplu 8. Arătăm că
2 2
(2.18) g(x) := 2xe−πx are FT G(s) = (−i)2se−πx .
Soluţie 8. Putem exprima pe g ı̂n raport cu unitatea Gaussian
scriind
1 d n −πx2 o n
−πx2
o
g(x) = − · · e sau g(x) = 2x e ,
π dx
astfel ı̂ncât să putem folosi (1.3) fie cu regula de derivare fie cu regula
de scalare. Obţinem
1 2 d n −πs2 o
G(s) = − · 2πis · e−πs sau G(s) = 2(−2πi)−1 · e
π ds
Exemplu 9. Fie −∞ < α < ∞, β > 0 şi n = 0, 1, .... Arătăm că
1
(2.19) g+ (x) := are F T
(x + α + iβ)n+1
−2πi
G+ (s) = (−2πis)n h(s)e2πiαs · e−2πβs
n!
1
g− (x) := are F T
(x + α − iβ)n+1
+2πi
G− (s) = (−2πis)n h(−s)e2πiαs · e+2πβs .
n!
Soluţie 9. Folosind (2.14), (2.10), (2.1), (2.16), (2.1), (2.8) şi
(2.6) la rândul său, vedem că
1
are F T h(s)e−s ,
1 − 2πix
1
are F T (2πβ)h(s)e−2πβs ,
1 − 2πi(x/2πβ)
1
are F T (−2πi)h(s)e−2πβs ,
x + iβ
(−1)n · n!
are F T (−2πi)(2πis)n h(s)e−2πβs ,
(x + iβ)n+1
1 (−2πis)n
are F T (−2πi) · · h(s)e−2πβs ,
(x + iβ)n+1 n!
 2. REGULI PENTRU GĂSIREA TRANSFORMĂRII FOURIER 14

1 (−2πis)n
are FT (−2πi) · · h(s)e2πiαs e−2πβs ,
(x + α + iβ)n+1 n!
1 (−2πis)n
are FT (+2πi) · · h(−s)e2πiαs e2πβs .
(x + α − iβ)n+1 n!
Exemplu 10. Găsiţi transformarea Fourier a lui
1
f (x) := .
1 + x4
Soluţie 10. Funcţia f are descompunerea parţială
1 n α + iα −α + iα α − iα −α − iα o
f (x) = + + + ,
4 x + α + iα x − α + iα x + α − iα x − α − iα
√
unde α = 2/2. Folosind (2.19) luăm transformarea Fourier termen
cu termen pentru a obţine
1
F (s) = (α + iα)e2πiαs (−2πi)e−2παs h(s)
4
1
+ (−α + iα)e−2πiαs (−2πi)e−2παs h(s)
4
1
+ (α − iα)e2πiαs (2πi)e2παs h(−s)
4
1
+ (−α − iα)e−2πiαs (2πi)e2παs h(−s).
4