f m5k3410mt54lhn

Ion Barbu (1895-1961) s-a inscris in literatura romana printr-o poezie originala
, accesibila uneori doar pentru cei initiati, in care metafora se intalneste cu m
atematica.
Comentatorii poeziei barbiene au remarcat existenta mai multor etape de creatie:
Faza parnasiana (reprezentata prin creatiile publicate in revista Sburatorul",
intre 1919 si 1921). Aceste poezii, caracterizate prin perfectiunea formei si exp
resia cizelata a versurilor { Lava", Copacul", Banchizele", Muntii" s.a.) releva un vo
cabular dur, nou insa, cu ton grav de gong masiv" (E. Lovinescu).
Faza baladica si de pitoresc balcanic include poeziile publicate intre 1921 s
i 1925: baladele Dupa melci" si Riga Crypto si lapona Enigel" (pe tema increatului
care trebuie pastrat, transformarea lui in creat, conducand la moarte); tot aici
, poeziile: Isarlak" si Nastratin Hogea la Isarlak" evoca o cetate alba scoasa in
afara timpului, echivalenta cu Meka lui Macedonski,
Etapa ermetica este reprezentata prin poezii ca: Oul dogmatic" (dezvoltand ide
ea ca in ou se afla izvorul creatiei la scara macrocosmica); Ritmuri pentru nunti
le necesare" (in care, cele trei nunti" : ru cunoastere sunt: erosul, intelectul
si contopirea cu principiul solar); Timbru" si Din ceas, dedus..." - arte poetice
barbiene.
Ultima apare in volumul Joc secund" (1930) cu titlul Din ceas, dedus...", pe care
editorii l-au schimbat, in editia din 1964, in Joc secund". Poezia este alcatuita
din doua catrene:
Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,
Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste,
in grupurile apei, un joc secund, mai pur."
Universul operei:
In primul vers, metafora calma creasta" desemneaza (dupa cum s-a mai aratat), lum
ea Ideilor, in sensul pe care filozoful antic Platon i-1 dadea acestui concept.
Ganditorul mentionat considera ca adevarata realitate o constituie Ideile (spre e
xemplu, Ideea de Frumos, Ideea de Bine), lucrurile pe care le cunoastem prin sim
turi fiind doar umbre", copii degradate ale unor prototipuri.
Revenind la primul vers, calma creasta" fiind dedusa" din ceas", rezulta ca lumea
Ideilor este scoasa din timpul curgator, fiind atemporala si eterna.
In plus, adjectivul antepus ( calma") subliniaza caracterul apolinic, armonios si
senin al acestei lumi ideale.
Lumea materiala care ne inconjoara (lucruri, obiecte etc.) constituie o oglindir
e in spirit a Ideilor, asa cum cirezile se oglindesc in apa. Acesta ar fi jocul"
initial (prim).
Realitatea fenomenala, degradata prin faptul ca este o copie" imperfecta a lumii
Ideilor, poate fi insa purificata. Remediul il constituie o poezie intelectualiz
ata. o oglindire a spiritului in propria constiinta; acesta ar fi cel de al doil
ea Joc" pe care autorul il numeste joc secund". Pornind de la mitul lui Narcis (c
are-si admira chipul in apa unei fantani), I. Barbu considera ca poezia este ..a
ct clar de narcisism".
Poezia, ca joc al mintii, se salveaza astfel de conditia ingrata a artei, de a re
flecta lumea fenomenala, adica de a fi copie a copiei" sau umbra a umbrelor" (cum
o considera Platon).
O astfel de poezie este un nadir latent", un adanc in care se oglindeste zenitul,
adica lumea Ideilor.
Poetul are menirea de a ..insuma" lumea ideala armonioasa si senina (metafora ha
rpe resfirate"), astfel incat frumusetea ei sa nu se piarda (ca in zborul invers"
spre lumea materiala). Rezulta ca poetul este un nou Orfeu.
Cantecul" sau este insa ascuns", poezia pura nu li se dezvaluie decat initiatilor,
celor care se straduiesc sa-i descifreze simbolurile; o asemenea poezie (compara
bila cu marea care isi ascunde meduzele sub valurile verzi) constituie telul est
etic barbian.
Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care inc
lude, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresi
onismul, dadaismul.
Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernismul inseamna o ruptura" fata
de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie cat si
in cea a tehnicilor poetice.
Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume amb
iguitate a limbajului. innoirea metaforica. imaginile socante, versul liber cons
tituie tot atatea elemente ale modernismului.
In literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pen
tru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale.
In poezia Joc secund", de I. Barbu, pot fi intalnite mai multe particularitati mo
derniste.
Astfel, apare aici o noua viziune asupra artei, pentru autor, poezia fiind o pr
elungire a geometriei".
Tot de orientarea modernista tin metaforele greu de descifrat { calma creasta",
metafora oglinzii) sau comparatiile savante in alcatuirea carora intra termeni d
in matematica sau astronomie.
De asemenea, primul titlu al poeziei { Din ceas, dedus"), care indica iesirea di
n timpul concret, ca si al doilea titlu { Joc secund"), care contine ideea artei c
a joc sunt moderniste.
In sfarsit, ambiguitatea si cunoscutul hermetism barbian constituie caracteristi
ci ale aceleiasi orientari.