COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”

SUCEAVA

Proiect pentru susținerea

Examenului de certificare a calificării
profesionale
–Nivel4

Calificarea:TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE
COMERT

Profesor coordonator:Boberschi
Gabriela

Candidat:Olariu Daniel
Constantin

Clasa aXII-a:L
SUCEAVA, 2020
TEMA: Analiza indicatorilor bilanțieri si de rentabilitate a
firmei Coca Cola!
Cuprins:

CAPITOLUL 1.
Rezultatul financiar al
întreprinderii……………………………………………….
1.1. Definire şi delimitări ale noţiunii.………………………………………………..
1.2. Determinarea profitului…………………………………………………………..
1.3. Forme ale rezultatului financiar…………………………………………………..
CAPITOLUL 2
Analiza ratelor de
rentabilitate……………………………………………………..
2.1. Aspecte generale privind ratele de rentabilitate…………………………………..
2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate………………………………….
2.3. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor……………………………………………..
2.4. Analiza ratei rentabilităţii economice…………………………………………….
2.5. Analiza ratei rentabilităţii financiare……………………………………………..
2.6. Analiza ratei rentabilităţii comerciale…………………………………………….
2.7. Descompunerea ratelor de rentabilitate…………………………………………..
CAPITOLUL 3
Studiu de caz la S.C. “Coca-Cola” Timiş S.A. ……………………………………..
3.1. Elemente de identificare a S.C. “Coca-Cola” S.A………………………………..
3.1.1. Scurt istoric……………………………………………………………………..
3.1.2. Starea economică generală a S.C. Coca-Cola Timiş S.A……………………….
3.2. Analiza rentabilităţii la S.C. “Coca-Cola” Timiş
S.A…………………………….
3.2.1. Analiza rentabilităţii resurselor consumate……………………………………..
3.2.1.1. Analiza ratei rentabilităţii resurselor curente………………...……………….
3.2.1.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate în exploatare……………….
3.2.2. Analiza rentabilităţii veniturilor………………………………………………..
3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor curente………………………………..
3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor din exploatare…………………………
3.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale……………………………………………
3.2.3.1. Analiza ratei marjei brute…………………………………………………….
3.2.3.2. Analiza ratei marjei nete……………………………………………………..
3.2.4. Analiza rentabilităţii economice……………………………………………….
3.2.4.1. Analiza rentabilităţii economice brute……………………………………….
3.2.4.2. Analiza rentabilităţii economice nete…………………………………………
 3.2.5. Analiza rentabilităţii financiare…………………………………………………
3.2.5.1. Analiza rentabilităţii financiare brute…………………………………………
3.3. Concluzii şi propuneri…………………………………………………………….
3.4. Anexe……………………………………………………………………………..
Bibliografie…………………………………………………………………………...

CAPITOLUL 1. REZULTATUL FINANCIAR AL

ÎNTREPRINDERII

1.1. Definire şi delimitări ale noţiunii

În literatura de specialitate profitul, în sens general este

definit ca fiind rezultatul financiar pozitiv al unei activităţi
lucrative, reprezentând diferenţa dintre încasările realizate
şi chiar cheltuielile ocazionate de aceasta. De asemenea se
consideră că profitul brut reprezintă suma rezultatelor
financiare pozitive într-un interval de timp (lună, trimestru,
an) obţinute de o persoană fizică sau juridică din sectoarele
de activitate.

Acest sens general al profitului dă o imagine asupra

modalităţilor în care se desfăşoară activităţile într-o unitate
productivă, dacă aceste unităţi reuşesc din veniturile obţinute în
urma vânzării producţiei, să-şi acopere cheltuielile ocazionate
de obţinerea producţiei respective. Realizarea efectivă a
profitului presupune ca sortimentul şi calitatea producţiei să
răspundă vânzării producţiei să-şi acopere cheltuielile
ocazionate de obţinerea producţiei respective. Realizarea
efectivă a profitului presupune ca sortimentul şi calitatea
producţiei să corespundă cererii solvabile. Dacă mărfurile nu
corespund necesităţilor ele nu se realizează şi profitul nu se
formează.
Profitul este un element de conducere al agenţilor
economici şi de stimulare materială a personalului în
desfăşurarea unei activităţi eficiente. El este aşa cum sublinia
Francois Perroux “motorul esenţial al societăţii”.
Acţiunea economică, desfăşurarea unei activităţi de
natură economică este condiţia generală a profitului. Lipsa
profitului face dificilă sau chiar imposibilă existenţa în
continuare a activităţii respective.
Profitul sintetizează rezultatele activităţii oricărei unităţi
economice, deci, iniţiativa cade sub incidenţa sa directă.
Unităţile economice îl urmăresc sistematic. Ele constituie
motivaţia obiectivă a întreprinzătorilor şi proprietarilor de
capital. Situaţia economică a acestora este condiţionată de
mărimea şi dinamica profitului.
În economia de piaţă maximizarea profitului la nivelul
agenţilor economici este criteriul major al eficienţei lor, fără de
care şi-ar înceta activitatea. În acest tip de economie, fără profit
nu ar exista viaţă. Scopul tuturor deciziilor şi acţiunilor
managerilor vizează direct şi indirect realizarea unui profit cât
mai mare.
 Dacă avem în vedere că profitul este surplusul obţinut
de o societate comercială atunci când venitul total pe care
aceasta îl obţine din toate activităţile sale depăşeşte cheltuielile
necesare realizării acestor activităţi, putem defini:
- profitul brut, calculat prin scăderea tuturor
cheltuielilor (efectuate în limitele permise) din
venitul total obţinut de societatea comercială;
- profitul net, calculat prin scăderea din profitul brut a
cotelor de impozit pe profit
Dacă venitul este egal cu costul, atunci nu se obţine profitul
economic şi dacă lucrurile continuă în acelaşi mod, proprietarii
firmei vor căuta alte alternative de valorificare a capitalului.

Profitul contabil rezultă din diferenţa dintre venitul

firmei şi costul contabil, fiind mai mare decât profitul
economic. El cuprinde pe lângă aceasta şi aşa numitul profit
normal, adică acea parte din costul implicit care se referă la
cheltuielile de muncă ale proprietarilor firmei implicaţi în
activitatea acesteia.
Obţinerea profitului contabil înseamnă o situaţie bună
pentru firmă, respectiv ea câştigă suficient pentru ca toate
costurile ei să fie acoperite. Acest lucru nu înseamnă că dispare
tendinţa unei alternative, dacă se întrevede un câştig
suplimentar. Există situaţii când firma obţine profit contabil,
dar din punct de vedere economic înregistrează pierderi.
Acest fapt nu trebuie să mire. Dacă venitul firmei este
mai mic decât costul de producţie atunci firma înregistrează
pierderi deşi ea îşi recuperează costul contabil şi chiar poate să
obţină profit normal. Pierderile se datorează costului implicit ca
rezultat al acestei consideraţii, de câte ori ne vom referi la
costul de producţie vom avea în vedere şi costul de oportunitate
al firmei, deci şi costul explicit şi costul implicit. În acest caz
profitul normal nu este altceva decât o componentă a costului
de producţie. De asemenea atunci când ne vom referi la profit
vom avea în vedere numai profitul economic.
Mărimea profitului, care în general este variabilă în
timp şi spaţiu, se calculează cu ajutorul a doi indicatori:
- Masa profitului, calculată ca o diferenţă dintre
venituri şi cheltuieli concretizată prin suma
profitului unui întreprinzător, întreprinderi
economice sau economii naţionale;
- Rata profitului, calculată ca un raport procentual
între masa profitului şi costurile investite pentru
obţinerea acestuia sau volumul capitalului folosit.
Prin calcularea acestui raport se obţine gradul de
rentabilitate pe produs, unitate economică, ramură
industrială sau economie naţională.
Formula folosită este:

P P
Rata profitului= C+S x 100 sau C x100;

Unde P= masa profitului;

C= costurile (cheltuielile) materiale;
S= costurile (cheltuielile) salariale;
 C= capitalul folosit.

Calcularea ratei profitului prezintă o importanţă

deosebită pentru întreprinzători întrucât în funcţie de aceasta se
asigură şi orientarea structurii producţiei pe produse, ramuri şi
subramuri fiind reţinute cele care oferă o rată cât mai mare a
profitului. Pe această bază unii agenţi economici îşi restrâng
sau chiar îşi abandonează anumite activităţi cu profit mic,
iniţiind sau dezvoltând altele cu o rată a profitului mai mare.
Profitul este format din profit obişnuit, normal sau
ordinar, iar uneori şi din supraprofit sau profit suplimentar de
monopol.
Profitul obişnuit, normal sau ordinar este profitul
considerat ca suficient pentru orice agent economic, servind
doar la continuarea activităţii curente. Nivelul său este
rezultatul opţiunii fiecăruia în funcţie de circumstanţe,
psihologie, etc. Lipsa acestui profit obişnuit face ca activitatea
economică iniţiată de agentul economic în cauză să devină
imposibil de continuat
1.2. Determinarea profitului

Agenţii economici, indiferent de ramura de activitate

trebuie să fie profitabili. Indiferent de natura capitalurilor
lor, aceştia trebuie să obţină un rezultat superior costurilor
şi cheltuielilor antrenate de activităţile exerciţiului.

Existenţa economiei de piaţă impune societăţilor

comerciale, regiilor autonome, oricărui întreprinzător
individual necesitatea desfăşurării unor activităţi economice
rentabile.
Rentabilitatea apare ca un instrument hotărâtor în cadrul
economiei de piaţă, in orientarea producţiei, în raport cu
cerinţele consumatorilor productivi sau individuali.
Rentabilitatea presupune obţinerea unor venituri mai mari decât
cheltuielile în urma vinderii şi încasării producţiei fabricate.
Deci ea reflectă capacitatea firmei de a obţine profit, oglindind
într-o formă sintetică eficienţa întregii activităţi economice a
intreprinderii.
Rezulatele financiare apar ca rezultat final al unui
exerciţiu de vânzare a produselor, serviciilor, lucrărilor.
Comparând vânzările, respectiv veniturile cu mărimea
cheltuielilor aferente, se obţine mărimea rezultatelor financiare.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli constituie
rezultatul (profit sau pierdere).
 Pentru a stabili rezultatul financiar al exerciţiului se
procedează la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri,
situaţia rezultatului exerciţiului înainte de impozitare se
prezintă în contul 121 “profit şi pierdere”. Soldul debitor al
contului reflectă rezultatul negativ (pierderea) iar soldul
creditor, rezultatul pozitiv (profitul). Potrivit legislaţiei
economico-financiare, profitul sau pierderea se determină
lunar.

1.3. Forme ale rezultatului financiar

Rezultatul exerciţiului financiar înainte de impozitare

cuprinde rezultatul curent, rezultatul excepţional şi
impozitul pe profit. Rezultatul curent al exerciţiului este
format din rezultatul activităţii de exploatare şi rezultatul
financiar.

Rezultatul exploatării se obţine ca diferenţă între

veniturile şi cheltuielile de exploatare. În situaţia în care
diferenţa este pozitivă, rezultatul exploatării este sub formă de
profit, iar diferenţa negativă generează pierderi pentru
activitatea de exploatare.
Rezultatul financiar se calculează ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile financiare. În condiţiile în care
veniturile financiare sunt superioare cheltuielilor, întreprinderea
va obţine profit, în caz contrar va înregistra pierderi.
Mai concret, se poate considera că rezultatul curent
reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente,
respectiv veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi
cheltuielile curente, formate din cele de exploatare şi
financiare.
Rezultatul excepţional este un rezultat întâmplător,
neavând caracter de regularitate aşa cum este cazul pentru
rezultatul curent al exerciţiului. Se determină ca o diferenţă
între veniturile şi cheltuielile excepţionale.
Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării (profit brut
sau pierdere brută) se mai poate determina ca diferenţă între
veniturile totale (de exploatare, financiare sau excepţionale) şi
cheltuielile totale (idem). Un indicator foarte important pentru
aprecierea performanţelor agentului economic este şi rezultatul
exerciţiului după impozitare, respectiv profitul net sau
pierderea.
Profitul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii
financiare cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile
proprii subscrise. Aceasta urmează a se distribui sub formă de
dividente în raport cu numărul de acţiuni vândute sau să se
reinvestească în întreprindere.
Rezultatul impozabil (fiscal) este diferit de rezultatul
exerciţiului înaintea impozitării pentru că se impun anumite
corecţii. Astfel se adună cheltuielile care depăşesc nivelul
admis prin acte normative (de exemplu cheltuielile de protocol,
cheltuielile de transport, etc.) şi cele neadmise a se scade din
rezultatul impozabil (de exemplu amenzi şi penalităţi,
provizioane nedeductibile). Deci se scad şi nu se impozitează
deducerile fiscale cum sunt: rezervele legale constituite din
profitul brut, pierderile din anii precedenţi, reducerea cu 50% a
impozitului pe profit repartizat la fondul de dezvoltare, etc.
Deci formula de calcul a rezultatului fiscal este:

Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare

Cheltuielile nedeductibile din rezultatul fiscal fiscale
Deduceri
Rezultatul fiscal (reduceri fiscale)
(impozabil)

În cazul în care prin aplicarea relaţiei de mai sus

rezultatul fiscal este cu semnul plus, deci sub forma de profit
impozabil, se procedează la impozarea lui. Rezultatul
exerciţiului după impozitare este determinat ca diferenţă între
rezultatul impozabil (fiscal) şi impozitul pe profit. Impozitarea
profitului societăţii comerciale se realizează pe bază de legi şi
norme fiscale care reglementează la zi această problemă.
În cazul contribuabililor mari, profitul impozabil se
determină ca diferenţă între activul din bilanţ de la sfârşitul
anului fiscal minus obligaţiile aferente acestuia, minus aportul
efectual la capitalul social în cursul anului fiscal şi veniturile
din dividente încasate de contribuabili de la o persoană juridică
română şi alte elemente prevăzute în bilanţul contabil în funcţie
de specificul activităţii. Elementele patrimoniale din bilanţul de
la începutul şi sfârşitul anului, se actualizează la inflaţie.
După înregistrarea operaţiei privind cheltuielile cu
impozitul pe profit, soldul creditor al contului 121 “Profit şi
pierdere” reprezintă profitul bilanţului compus din:
a) Profitul brut;
b) Profitul net de distribuit pentru: fondul de
dezvoltare, fondul de participare a salariaţilor la
profit, vărsămintele la buget, alte rezerve prevăzute
de lege, dividende.
Profitul net al unei întreprinderi figurează ca o sursă proprie
de finanţare până la momentul repartizării lui pentru
destinaţiile stabilite prin lege sau statutul societăţii
comerciale.

Profitul bilanţier este distribuit, în urma acestei

operaţiuni obţinându-se anumite categorii de fonduri. Aceste
fonduri cu scop determinat sunt încadrate în categoria
capitalurilor, având caracterul unor rezerve constituite cu
scopul de a susţine financiar activitatea întreprinderii, sau
pentru stimularea salariaţilor.
Profitul rămas după deducerea impozitului pe profit se
repartizează potrivit legii privind societăţile comerciale, potrivit
statutului şi contractului de societate, potrivit reglementărilor
emise de Ministerul Finanţelor.
Repartizarea profitului este reglementată fie prin legea
impozitării profitului şi este o repartizare legală, fie prin
Statutul societăţii şi este o repartzare statutară, fie prin norme în
spiritul legii, o repartizare reglementară. Oricum repartizarea
nu este arbitrară ci se bazează pe norme de conduită.
Destinaţiile profitului net sunt:
- fondul de dezvoltare;
- fondul de participare a salariaţilor la profit;
- dividende de plătit (statului, altor societăţi,
acţionarilor, asociaţiilor);
- vărsăminte la buget din profitul net al regiilor
autonome;
- constituirea unor rezerve;
- acoperirea eventualelor pierderi din anii precedenţi;
- creşterea surselor proprii de finanţare;
- alte repartizări prevăzute de lege.
CAPITOLUL 2. ANALIZA RATELOR DE
RENTABILITATE

2.1. Aspecte generale privind ratele de rentabilitate

Esenţial pentru analiza financiară este constituirea unui

sistem de rate şi aici intervine dificultatea în sensul că
varietatea indicatorilor implicaţi face posibilă determinarea
unui număr practic nelimitat de rate ale rentabilităţii. Acest
sistem de rate trebuie ca prin conţinut şi structură să
reprezinte un instrument de lucru util, operaţional şi
performant. Un astfel de sistem de rate, al celor mai
utilizate rate de rentabilitate poate fi schematizat în tabelul
de mai jos:
 tabel 2.1.
Ratele rentabilităţii
Indicatorii implicaţi în calcul

Nr. Indic. de Baza de raportare Relaţii Denumirea ratei

Crt rezultate de calcul

Flux Capital

0 1 2 3 4 5

Rbe - Rbe Rata marjei brute

1 (Pb) Ca Ca de exploatare

Rbe Chtot- Rbe Rata rentab.

2 (Pb) - res. Chtot resurselor
consumate consumate
Pb Chtot- Pbc Rata rentab.
2a Curent - curente Chtotc resurselor curente

RE Chtote- Pbe Rata rentab.

2b (Pbe) - de Chtote resurselor
exploatare consumate în
exploatare
RE - Pb Rata rentab.
3 (Pb) Vt Vt veniturilor

Pb - Pbc Rata rentab.

3a Curent Vtc Vtc veniturilor
curente
Pbe - Pbe Rata rentab.
3b Expl. Vte Vte veniturilor din
exploatare
Pbe Rata rentab.
 4 RE Ca - Ca comerciale
(Pbe)
Pn Rata rentab.
5 RNE - Cpr Cpr financiare
(Pn)
Caf Rata rentab. brute
6 Caf - Cpr Cpr
Pb Rata rentab.
7 RBE - Cinv* Cinv economice
(Pb)

*Cinv = Active imobilizate + Nfr + Disponibilităţi

Analiza pe baza ratelor, iniţiată acum mai bine de un secol

de către bancheri reprezintă unul din instrumentele esenţiale
în munca analistului financiar. Atât practicienii cât şi
cercetătorii sunt de acord că ratele financiare sunt utilizate
pentru a compara riscul şi rentabilitatea la firme diferite ca
dimensiune şi ramură de activitate în scopul de a ajuta
investitorii şi creditorii în luarea unor decizii inteligente.
“Ratele pot furnizia un profil al intreprinderii, a
particularităţilor economice şi a avantajelor competitive precum
şi a caracteristicilor de exploatare, financiare şi investiţionale
specifice“ (G. White, A. Sandhi, D. Fred, THE ANALYSIS
AND USE OF FINANCIAL STATEMENTS, John Wiley &
Sons, second edition 1998, p141).
Analiza financiară se bazează pe o utilizare integrată a
ratelor şi nu una segmentată, chiar dacă interesul utilizatorului
este diferit. În cărţile de analiză financiară şi în actualitatea
practică sunt calculate peste 100 de rate financiare. Unul dintre
motivele proliferării îl reprezintă faptul că ele sunt utilizate nu
doar în analiza financiară externă ci şi ca instrument de analiză
şi evaluare internă a companiei. Managementul are nevoie de
informaţii detaliate pentru a evidenţia şi remedia problemele
specifice. Dar utilizarea unui număr mai mare de rate nu
determină neapărat o creştere a relevanţei analizei.
În utilizarea corectă şi eficientă a ratelor financiare, deci
şi a ratelor de rentabilitate pot avea probleme legate de
periodicitatea informaţiei utilizate, precum şi cele legate de
posibilitatea ca ratele să fie manipulate de management prin
operaţii de “aranjare a vitrinei”*. Tehnicile din această
categorie, pun într-o lumină favorabilă situaţia întreprinderii.

2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor

consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate arată profitul brut al

exerciţiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale (care
măsoară consumul total de resurse din firmă).

Rrrc=(Rezultatul brut al exerciţiului / Cheltuieli

totale) x 100;

Creşterea acestei rate în dinamică reflectă o situaţie

pozitivă şi are loc atunci când indicele profitului devansează
indicele cheltuielilor totale. Principalele rezerve de creştere a
rentabilităţii resurselor consumate sunt:
- sporirea veniturilor;
- ameliorarea structurii veniturilor;
- optimizarea vitezei de rotaţie a fondurilor;
- optimizarea cheltuielilor (reducerea şi îmbunătăţirea
structurii lor).

a) rata rentabilităţii resurselor curente

Această rată arată profitul brut care revine pe unitatea de

cheltuieli curente (care măsoară consumul total de resurse
din activitatea de exploatare), profit brut curent. Indicatorul
este mai relevant decât primul în cazul în care există
operaţiuni excepţionale, iar dimensiunea acestora
denaturează indicatorul global.

Rrrcc=(Rezultatul curent / Cheltuieli curente) x 100;

Dacă privim această evoluţie prin prisma formării

rezultatelor putem trage concluzia că evoluţia sa se desprinde
din modul de realizare a principalilor indicatori:
 - nivelul şi structura cheltuielilor;
- nivelul şi structura veniturilor.

b) rata rentabilităţii resurselor consumate în exploatare

Arată profitul brut al exploatării care revine pe unitatea de

cheltuieli de exploatare (măsoară consumul total de resurse
de exploatare). Indicatorul este mai relevant decât ceilalţi
doi, mai ales dacă există operaţiuni financiare şi
excepţionale, iar dimensiunea acestora denaturează
indicatorul global.

Rrrce= (Rezultatul exploatării / Cheltuieli de

exploatare) x 100;

2.3. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor

Rentabilitatea veniturilor măsoară eficienţa globală a

activităţii desfăşurate pe perioada unui exerciţiu financiar
prin prisma capacităţii veniturilor de a degaja profit. În mod
practic această rată exprimă raportul dintre două efecte,
indicând în acelaşi timp şi ponderea efectului de bază în
efectul secundar.

Rrv= (rezultatul brut al exerciţiului / venituri totale)

x 100;

Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi

are loc atunci când indicile profitului brut devansează indicele
veniturilor totale.
Rezervele de creştere a rentabilităţii veniturilor sunt:
- ameliorarea structurii veniturilor;
- sporirea veniturilor;
- accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor;
 - optimizarea cheltuielilor.
Această rată cunoaşte două forme de manifestare:

a) rentabilitatea veniturilor curente

Rrvc= (Rezultatul curent / Venituri curente) x

100

b) rentabilitatea veniturilor din exploatare:

Rrve= (Rezultatul exploatării / Veniturile din

exploatare) x 100

Aceasta exprimă eficienţa generată de activitatea de

exploatare.

2.4. Analiza ratei rentabilităţii economice

Capitalurile, asupra cărora se analizează profitabilitatea,

sunt cele degajate de întreprindere în cadrul exerciţiului
respectiv capitalurile proprii şi cele împrumutate, pentru
creşterea averii proprietarilor şi remunerarea “furnizorilor de
capital”. Rentabilitatea economică a acestor capitaluri investite
ne apare ca o rentabilitate intrinsecă ce nu ţine seama de
modalitatea de procurare a capitalurilor (proprii sau
împrumutate). Este deci independentă de politica de finanţare
promovată de întreprindere.

Reprezentarea bilanţului financiar al firmei

CREŞTEREA
REMUNERAREA
AVERII
CAPITALURILOR
PROPRIETARILOR

ACTIV PASIV

ACTIVE FIVE BRUTE

CAPITALURI PROPRII

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

CAPITALURI
DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTIÎMPRUMUTATE
 Rata de rentabilitate economică măsoară gradul de
valorificare a capitalului investit exprimă lei profit brut (sau
EBE) obţinuţi la un leu capital investit. De asemenea, acest
indicator măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi
financiare alocate activităţii de exploatare şi comercializare,
precum şi performanţele activului total. Modul de calcul
este următorul:

Rre = (Rezultatul exploatării sau EBE / Capitaluri

investite) x 100,

unde Cinv = Active fixe brute + Nfr + Disponibilităţi

Totuşi, acest mod de calcul este perfect modelul în care

capitalurile investite sunt înlocuite de activele totale (AT).

Rre = (RE / AT) x 100.

Pentru o mai riguroasă corelare a efectului (rezultatul

exploatării) cu indicatorul de efort corespunzător, analiştii
propun determinarea ratei rentabilităţii economice după relaţia:

Rre = (RE / Ae) x 100, unde Ae – active de exploatare.

În practică se mai folosesc şi alte moduri de determinare

a Rre astfel:

Rre = (Pb sau EBE / Cs) x 100 sau Rre = (Pb sau
EBE / Cprm) x 100.

Alte forme de exprimare a rentabilităţii economice sunt:

a) rentabilitatea economică brută

Rreb = (EBE / Cinv) x 100, reprezentând remunerarea

în termeni de acumulare brută a capitalurilor investite, atât
proprii cât şi împrumutate. Arată cât excedent brut de
exploatare revine unei unităţi de capital investit. Cuantumul
ratei de rentabilitate economică trebuie să acopere reînoirea şi
creşterea activelor, într-un termen cât mai scurt. Se apreciază
statistic că această condiţie este îndeplinită dacă rata este mai
mare de 25%.

b) rentabilitatea economică netă

Rren = (Rezultatul exploatării / Cinv în exploatare)

x 100;

Reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării a

capitalurilor investite în exploatare. Analiza ratei de
rentabilitate economică ce nu se poate face decât prin
studierea în timp a evoluţiei indicatorilor şi componentelor
acestora referitoare la aceeaşi întreprindere. Deasemenea
rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei
de inflaţie pentru ca firma să-şi poată menţine substanţa sa
economică.
În termeni reali Rre trebuie să remunereze capitalurile
investite la nivelul ratei minime de randament din economie
(rata medie a dobânzii). Dacă rata inflaţiei nu depăşeşte 10%
atunci rata nominală (Rn) este dată după formula lui Fisher şi
anume suma dintre rata reală (Rr) şi rata inflaţiei (Ri):

Rn = Rr + Ri de unde Rr = Rn – Ri;

Dacă rata inflaţiei înregistrează valori semnificative (de 2 sau 3

cifre) atunci rata nominală se determină după relaţia iniţială a
lui Fisher.
(1+Rn) = (1+Rr) x (1+Ri), unde produsul Rr x Ri ce rezultă din
dezvoltarea relaţiei ia valori importante, nu mai poate fi neglijat
(ca în cazul unei inflaţii controlate şi normale). Relaţia de
calcul va fi în consecinţă următoarea:

Rn = Rr + Ri + Rr x Ri, rezultă că Rr = [(Rn - Rr) / 1 + Ri] x

100;

Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii economice mai

mare ca rata dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci
acţionarii pot beneficia de “efectul levier“ (de pârghie
financiară) al îndatorării, iar în caz contrar de “efectul de
măciucă”, îndatorarea devenind consumatoare de capital
propriu.
Principalele măsuri care se impun pentru creşterea ratei
sunt:

- sporirea ratei de rentabilitate comercială prin

creşterea volumului de activitate;
- modificarea structurii activităţii în favoarea unora cu
profitabilitatea mai mare;
- reducerea cheltuielilor de exploatare;
- creşterea preţurilor de desfacere bazată pe
îmbunătăţirea calităţii;
- accelerarea vitezei de rotaţie a capitalului investit
prin optimizarea structurii;
- creşterea ponderii imobilizărilor fixe active;
- reducerea nivelului stocurilor şi duratei ciclului de
fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie;
- reducerea nivelului creanţelor şi a duratei medii de
încasare.

2.5. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea

întreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile
proprii angajate în activitatea de exploatare şi
comercializare; Ea măsoară randamentul capitalurilor
proprii, deci plasamentul financiar pe care acţionarii
l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Este
expresia sintetică a intereselor finale ale acţionarilor prin
acordarea de dividende către aceştia şi prin crearea
rezervelor care în fapt reprezintă o creştere a averilor
proprietarilor. Cu alte cuvinte, rentabilitatea financiară este
indicatorul prin prisma căruia posesorii de capital apreciază
eficienţa investiţiei lor respectiv oportunitatea menţinerii
acesteia.
 Deseori finanţarea presupune şi consolidarea capitalului
propriu, fie prin contribuţia acţionarilor existenţi, fie a unor
noi acţionari. Incitaţia la investiţii este condiţionată de
remunerarea convenabilă a capitalului propriu. În plus dacă
rata de remunerare este ridicată, acţionarii acceptă cu
uşurinţă să lase o parte din profitul lor la dispoziţia firmei
asigurând astfel mijloacele de creştere.
Astfel pentru management, rentabilitatea financiară
reprezintă un obiectiv fundamental, o condiţie esenţială
pentru menţinerea puterii. Formula de calcul a acestei rate
este următoarea:

Rrf = (Rezultatul net al exerciţiului / capitaluri proprii)

x 100;

Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie superioară ratei

medii a dobânzii, pentru a face acţiunile firmei mai
atractive şi pentru a creşte cursul lor bursier.
Rentabilitatea financiară este sensibilă la structura
financiară, respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii,
fiind influenţată de modul de procurare a capitalului.

a) rata rentabilităţii financiare brute

Reflectă capacitatea resurselor financiare proprii alocate cu

caracter permanent de a genera surse proprii de finanţare pe
termen lung.

Rrfb = (Capacitatea de autofinanţare / capitaluri

proprii) x 100;

De asemenea, acest indicator mai arată potenţialul de

dezvoltare propriu generat de investiţiile din surse proprii.
 Practic arată remunerarea capitalului propriu în termeni de
numerar.

b) rata rentabilităţii financiare nete

Arată remunerarea netă a capitalului social prin dividende.

Rentabilitatea financiară remunerează acţionarii prin
acordarea de dividende şi prin creşterea rezervelor, care
reprezintă de fapt creşterea averii proprietarilor.

Rrfn = (Dividende / Capital social) x 100;

Pentru a face atractive acţiunile societăţii, rata rentabilităţii

financiare nete trebuie să fie superioară ratei medii a
dobânzii. Pentru întreprinderile care cotează la bursă se
poate calcula un randament bursier al acestora, determinat
de câştigul de capital prin creşterea cursului acţiunilor şi al
dividendelor ce revin per acţiune. Pentru a măsura reacţia
bursieră (a pieţei financiare) în funcţie de rentabilitatea
financiară, se poate calcula un indicator reprezentativ,
numit coeficient de capitalizare bursieră (PER = price
earning ratio).

PER = Cursul bursier al acţiunii / Profit per acţiune;

PER măsoară de câte ori investitorii sunt dispuşi să

cumpere profitul per acţiune, permiţând o bună comparaţie
a întreprinderilor din aceeaşi ramură de activitate. Variaţia
PER dă o bună evaluare asupra riscurilor firmei în
funcţiune, determinate de riscul economic al ramurii, de
îndatorare şi de variabilitatea profiturilor viitoare.
În timp ce cursul bursier este o măsură extremă a
performanţei întreprinderii, profitul per acţiune este
expresia directă a profitabilităţii firmei. De aceea vom
întâlni adesea ca indicator de analiză financiară profitul brut
per acţiune (EPS = earning per share).

EPS = Profit net / Numărul de acţiuni;

Alături de indicatori consacraţi (PER şi EPS) în literatura

de specialitate anglo saxonă se mai folosesc ratele de
rentabilitate (ROA şi ROE) corespondente celor prezentate
mai înainte.

Return of Assets (ROA) = Profit net / Activul total (%);

Return of Equity (ROE) = Profit net / Capitaluri proprii

(%).

În consecinţă rentabilitatea financiară constituie principalul

indicator privind performanţele întreprinderii, care depinde
de justeţea politicii comerciale (rentabilitatea comercială),
de eficienţa capitalului angajat (rentabilitatea economică) şi
de politica financiară a acesteia.
Măsurile de creştere a acesteia sunt:
- sporirea rentabilităţii comerciale, adică modificarea
profitului net într-un ritm superior modificării Ca,
datorită reducerii cheltuielilor de exploatare;
- sporirea volumului de activitate, folosirea unui
regim favorabil de calcul a amortizării şi
provizioanelor;
- sporirea vitezei de rotaţie a capitalurilor investite,
modificarea Ca trebuind să devanseze modificarea
capitalurilor proprii, ceea ce înseamnă fructificarea
superioară a capitalului;
- creşterea gradului de îndatorare dacă rentabilitatea
economică este mai mare decât costul mediu al
 capitalului împrumutat, firma beneficiind de efectul
de levier:

Rnf = Rre + (Rre - Rd) x Dfin / Cpr (în cazul în care

nu se ţine cont de nivelul fiscalităţii din mediul
economic al firmei)

2.6. Analiza ratei rentabilităţii comerciale:

Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii

desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar
prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic arată
raportul dintre două efecte:

Rrc = (Rezultatul exploatării / Cifra de afaceri) x 100;

Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor

societăţii. Caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a
politicii de preţ a firmei. Creşterea ratei în dinamică reflectă
o situaţie pozitivă şi are loc atunci când indicele profitului
devansează indicile de creştere a cifrei de afaceri.
Principalele rezerve de creştere a ratei rentabilităţii
comerciale sunt:
- sporirea vânzărilor;
- ameliorarea structurii vânzărilor;
- accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi
optimizarea cheltuielilor.

a) rata marjei brute

Rrcb = (Excedentul brut de exploatare / Cifra de

afaceri) x 100;
Reflectă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării
produselor societăţii, arătând cât profit net se obţine la o
unitate de cifra de afaceri realizată.

2.7. Descompunerea ratelor de rentabilitate

Ca şi ratele cinetice şi ratele de rentabilitate sunt compuse

din două rate:
1. rate de structură;
2. rate de rotaţie a capitalurilor prin Ca, rezultă deci că

Rata de rentabilitate = Rata de structură x Rata de

rotaţie a
Valorică a Ca capitalurilor prin Ca

Fiecare din aceste rate serveşte la o analiză financiară mult

mai fină a întreprinderii: ratele de structură caracterizează
condiţiile de exploatare economică (capitalurile
consumate), iar ratele de rotaţie caracterizează eficacitatea
capitalurilor angajate de întreprindere în desfăşurarea
activităţii sale economice şi financiare (capitalurile alocate).
Există mai multe modele de analiză care se bazeză pe
descompunerea ratelor în rate componente, după diferite
criterii care sugerează căile pe care se poate acţiona pentru
sporirea rentabilităţii.
Astfel pentru rentabilitatea economică:

Pb Ca
a) modelul 1: Rre = Ca x Cinv x
100;
 Semnificaţie:
Pb
Ca
- rata de rentabilitate comercială (marjă de rentabilitate)
care exprimă profitul brut din exploatare ce revine la un leu
Ca (rată de structură);
Ca
Cinv
- exprimă viteza de rotaţie (nr. de zile) a capitalului investit
prin Ca (rată de structură).

ΔCa
Măsurile de creştere a ratei Rre ar fi:
Δ(Pb/Ca)
ΔPb 1) ritmul
de
ΔRre creşter
ΔCinv
e a Pb
Δ(Ca/Cinv) să
ΔCa
devans
eze
ritmul
de
creşter
e a Ca
(IPb >
ICa);
2) acceler
area
vitezei
de
rotaţie
a
activel
or fixe;
3) îmbun
ătăţire
a
 structu
rii
capital
ului
investi
t (IAf >
ICinv).

Pb1 Ca1 Pb0 Ca1

ΔRre = Rre1 – Rre0 Ca1
= x
Cinv1 xCa0 Cinv1
x x 100

Măsurile care se impun pentru creşterea ratei rentabilităţii

economice pot fi identificate pe două direcţii:
1) sporirea ratei de rentabilitate comercială prin
metodele amintite anterior;
2) accelerarea vitezei de rotaţie a Cinv;

Pb(EBE) Ca Af
b) modelul 2: Rre = Ca x Af Cinv
x x 100;

Pb
- rata rentabilităţii comerciale;
Ca

Ca
- viteza de rotaţie a capitalului fix prin Ca;
Af

Af
-Cinv
ponderea activelor fixe în total Cinv.
 ΔPb
Pb a ratei Rre ar fi:
Măsurile de creştere
Δ
Ca 1) ritmul de
ΔRre ΔCa creştere a Pb
să devanseze
Ca ritmul de
Δ
Af creştere a Ca
ΔAf (IPb > ICa);
2) accelerarea
Af vitezei de
Δ rotaţie a
Cinv
ΔCinv activelor fixe;
3) îmbunătăţirea
structurii
capitalului
investit (IAf >
ICinv).

Pb1 Ca1 Af1

ΔRre = Rre – Rre = x x
Ca1 Af1 Cinv1
x 100 -

Pb0 Ca0 Af0

- x
Ca0 x
Af0 x 100
Cinv0

Pb(EBE) Va Af
Va Af Cinv
c) modelul 3: Rre = x
x x 100;

Pb

unde Va - ponderea pb în valoarea adăugată (Va);

Va
Afeficienţă a utilizării activelor fixe (Af);
- indicator de

Af
Cinv a capitalului investit.
- rată de structură

ΔPb
Pb
Δ
Va
Condiţiile de creştere a Rre sunt:
ΔRre ΔVa
1) IPb > IVa
Va –
Δ sporire
Af
a
ΔAf ponderi
i
Af profitul
Δ
Cinv ui brut
ΔCinv
în Va;
2) IVa > IAf
–
sporire
a Va
obţinut
ă la
unitate
a
valoric
ă de
 active
fixe;
3) IAf >
ICinv –
ritmul
de
creştere
al
activel
or fixe
să
depăşe
ască
modifi
carea
Cinv.

Tot astfel rata rentabilităţii financiare poate fi

descompusă în rate componente după următoarele modele:

Pn Ca
a) modelul 1: Rrf = Ca x Cpr
x 100;

Pn
unde Ca - rata marjei nete de rentabilitate;
 Ca
- viteza deCpr
rotaţie a capitalului propriu prin cifra de afaceri.

ΔPn
Pn
Măsuri de îmbunătăţire a indicatorului sunt:
Δ
Ca 1) IPn > ICa – ritm
ΔCa superior de
ΔRre
creştere a Pn
Ca faţă de Ca;
Δ 2) ICa > ICpr –
Cpr ΔCpr
creşte în valori
relative
superioară a
Ca comparativ
cu creşterea
Cpr.

Pn Ca Cinv

b) modelul 2: Rrf = Ca x Cinv Cpr

x x 100;

Pn

unde Ca - reprezintă rata marjei nete de

rentabilitate;

Ca
- viteza deCinv
rotaţie a capitalurilor investite;

Cinv
Cpr a capitalurilor.
- rată de structură
 ΔPn
Pn
Δ
Ca Creşterile ratei
ΔRrf ΔCa rentabilităţii
financiare creşte în
Ca condiţiile:
Δ
Cinv 1) IPn > ICa –
ΔCinv modificarea
rezultatului net al
Cinv exerciţiului
Δ
Cpr superioară
ΔCpr modificării cifrei
de afaceri prin:
- sporirea
producţiei fizice
vândute;
- modificarea
structurii
producţiei;
- reducerea
cheltuielilo
r de
exploatare;
- modificarea
politicii
fiscale.
2) ICa > ICinv –
modificarea Ca
trebuie să
devanseze
modificarea
capitalului
investit;
 3) ICinv > ICpr –
modificarea
capitalului investit
trebuie să
devanseze
modificarea
capitalului
propriu.

Pn Ca PT
Ca AT Cpr
c) modelul 3: Rrf = x
x x 100;

Pn
unde - reprezintă rata marjei nete de
Ca
rentabilitate;

Ca
- viteza de AT
rotaţie a activului total;

PT
Cpr a capitalului propriu.
- rată de structură

ΔPn
Pn Măsurile
Δ
Ca de
îmbunăt
ΔRrf ΔCa
ăţire a
Ca
Δ
AT
ΔAT(PT)

PT
Δ
Cpr
ΔCpr
ratei
Rrf sunt:
1) IPn >
ICa –
indic
ele
de
creşt
ere a
profi
tului
net
să
deva
nsez
e
creşt
erea
indic
elui
cifre
i de
aface
ri;
2) ICa >
IAT –
creşt
erea
cifre
i de
aface
ri în
dina
mică
să
fie
mai
mare
decâ
 t
creşt
erea
Ac.
total;
3) IPT >
ICpr –
pasi
vul
total
să
înreg
istre
ze o
creşt
ere
supe
rioar
ă
capit
alulu
i
prop
riu.

Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

cuprinde analiza următorului model factorial bazat pe rate
componente ale Rrrc:

RE
RE RE Ca

Rrrc =C Cv +
x 100 = Cf x 100 =
x 100  Cv Cf
Ca Ca
+
RE
Ca
Rrrc = x 100;
1 1
+
Ca Ca
Cv Cf

RE

unde Ca - rata rentabilităţii comerciale;

Ca
Cv la un leu costuri variabile;
- cifra de afaceri

Ca
- cifra de afaceri aferentă la un leu costuri fix.
Cf

ΔCv
Măsurile de îmbunătăţire aCa
Rrrc sunt:
Δ
Cv 1) ICa > ICv
– cifra
ΔRrrc ΔCa
de
Ca afaceri
Δ în
Cf
dinami
ΔCf că
ΔRE superio
RE ară
Δ
Ca creşteri
ΔCa
i
costuril
or
 variabil
e;
2) ICa > ICf
–
costuri
fixe
inferio
are
modifi
cării
valorii
cifrei
de
afaceri;
3) IRE >
ICa –
rezerve
le de
creştere
a ratei
rentabil
ităţii
comerc
iale se
găsesc
în
îmbună
tăţirea
structur
ii în
sensul
creşteri
i
ponderi
i
produs
elor cu
o rată
comerc
ială
 ridicată
,
creştere
a
preţuril
or,
creşterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii
în vederea obţinerii unor preţuri mai avantajoase, creşterea
producţiei, accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor,
optimizarea cheltuielilor. De reţinut că un nivel optim al
ratei rentabilităţii comerciale ar fi cuprins între 10 şi 15%.
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ LA S.C.
“COCA-COLA” TIMIŞ S.A.

3.1. Elemente de identificare a S.C. “Coca-Cola”

S.A.

DENUMIRE: S.C. “Coca-Cola” Timiş S.A.;

SEDIUL: Timişoara, Calea Torontalului, D.N.6, Km.6;
FORMA JURIDICĂ: Societate pe acţiuni;
OBIECT DE ACTIVITATE: Îmbuteliere şi comercializare de
băuturi răcoritoare din
gama Coca-Cola;
CAPITAL SOCIAL: 50.577.422.000 lei;
NUMĂR DE ÎNREGISTRARE LA REGISTRUL
COMERŢULUI:
J 35 / 20222 / 1994.

3.1.1 Scurt istoric

Istoria firmei Coca-Cola a început acum peste 110 ani când

un farmacist a descoperit licoarea. În anul 1894, Coca-Cola
a început să fie îmbuteliată, iar volumul vânzărilor sale a
crescut mereu. În prezent Coca-Cola este una dintre cele
mai puternice companii producătoare de băuturi răcoritoare
din lume, ar fi suficient să amintesc că doar în 1993 mai
mult de 1,3 miliarde de lăzi de Coke şi Coke Classic au fost
vândute în întreaga lume în peste 195 de ţări; Diet Coke,
cunoscută şi sub numele de Coke Light a ocupat numărul
întâi mondial la băuturile carbogazoase cu puţine calorii
procurabile în 117 ţări. 80% din cele 1,3 miliarde de lăzi au
fost vândute în doar patru ţări, toate având ca limbă oficială
limba engleză. Fanta a fost unica marcă internaţională de
băuturi răcoritoare carbogazoase cu aromă de portocale şi a
fost procurabilă în 170 de ţări, iar Sprite accesibilă în 168
de ţări, a fost pe locul 5 mondial în ceea ce privesc
vânzările. Compania Coca-Cola a pătruns rapid, la
începutul anilor 1990, în Europa de Est, tehnica tradiţională
fiind căutarea de parteneri de afaceri bine capitalizaţi,
know-how local şi vizibilitate, adică nişte companii pe post
de “îmbuteliator ancoră”.
În România, franşiza de îmbuteliere şi distribuţie este
deţinută de Grupul Molino (pentru nord-vestul şi nord-estul
ţării), iar restul ţării de Coca-Cola Amatil Australia (CCA)
şi Ozgorkey pentru zona Mării Negre.
Se consideră că Grupul Molino este foarte bine poziţionat
existând posibilitatea extinderii franşizei pe teritoriul
României. Franşiza actuală este valabilă timp de 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii ei cu încă 10 ani.
Grupul Molino din România aparţine de Molino Holding
S.A. din Luxemburg care la rândul ei este controlată de
Molino Beverages Ireland, care aparţine unei firme greceşti,
etc. Deci după cum s-a observat, Coca-Cola s-a extins
foarte mult în lume, şi ca atare vom vorbi despre Coca-Cola
din România şi în mod concret despre Coca-Cola Timiş.
În ţara noastră există următoarele fabrici de îmbuteliat şi
distribuit Coca-Cola:
 Coca-Cola Bottlers Timiş S.A.; care deţine 99,9%
din acţiuni;
 Coca-Cola Bottlers Bihor S.A.; care deţine 96,6%
din acţiuni;
 Coca-Cola Bottlers Iaşi S.A.; care deţine 93,6% din
acţiuni;
 Coca-Cola Molino România S.R.L. care deţine
99,9% din acţiuni (pentru regiunea Bucureşti şi
Braşov).
Coca-Cola Timiş şi-a început activitatea în data de 10
Octombrie 1992, când a fost încorporată în fabrica de la
Bihor, ocupându-se de îmbutelierea şi distribuirea
produselor.
Compania Coca-Cola Timiş este reprezentată de Dl.
Buzescu Titov în calitate de director general
(administrator), misiunea firmei fiind următoarea: “suntem
hotărâţi să fim liderul pieţei române de băuturi răcoritoare.
Poziţia de lider va fi susţinută de oameni de cea mai înaltă
calitate, cele mai bune produse şi servicii de calitate
superioară”.

3.1.2. Starea economică generală a S.C. Coca-

Cola Timiş S.A.

Starea economică generală a firmei în cauză poate fi

evaluată pe baza mai multor criterii, precum dimensiunea
afacerii, tendinţa afacerii, structura afacerii, amplasarea ei,
eficienţa activităţii firmei, dar din lipsă de date sunt nevoită
să analizez doar o parte din aceşti indicatori, astfel:

1. Dimensiunea afacerii, criteriu după care firmele

pot fi clasificate în: mici, mijlocii, mari.

Pentru aprecierea mărimii unei firme trebuie avut în vedere

domeniul şi ramura de activitate în care aceasta îşi
desfăşoară activitatea. De asemenea unele dintre criteriile
utilizate pentru aprecierea dimensiunii firmei (cifra de
afaceri, capital social, număr de salariaţi) nu sunt
întotdeauna concludente, de aceea utilizarea acestor criterii
trebuie făcută selectiv şi nu exclusivist.
La o cifră de afaceri sub 800 de milioane de lei firma este
considerată mică, între 800 – 10.000 milioane lei, mijlocie
şi peste 10.000 milioane lei, mare.

La un capital social sub 500 milioane lei firma este

considerată mică, între 500 – 4.000 milioane lei este
considerată mijlocie, iar peste 4.000 milioane lei – mare.

De asemenea la un număr de salariaţi sub 300 firma este

considerată mică, între 300 – 3.000 de salariaţi mijlocie, iar
peste 3.000 – mare.

tabel nr. 3.1.

Dimensiunea afacerii
Cifra de afaceri Capital social Număr de
salariaţi
C Mii lei mii lei
r
200 2010 2015 200 2010 201 2 2 2
it
9 9 5 0 0 1
.
0 1
9 0
M
i
c
i
M 5 4 4
ij 1 9 5
l. 2 6
M 242 3433 3860 473 5055 505
 a 877 8438 5110 414 7742 774
r 855 7 7 42 2 22
i

Pe baza acestor intervale şi a tabelului 3.1. putem afirma că

firma
S.C. “Coca-Cola” Timiş S.A. este considerată o firmă de
mărime mare, dacă luăm în considerare criteriul cifrei de
afaceri precum şi capitalul social, iar din punctul de vedere
al numărului de salariaţi este una de mărime mijlocie. Din
lipsă de date, structura afacerii precum şi tendinţa ei nu pot
fi analizate din punct de vedere practic.

2. Amplasarea afacerii, criteriu urmărit din mai multe

perspective, în cazul Coca-Cola Timiş se prezintă
astfel:
- zona de amplasament este în afara oraşului (Km 6);
- accesul la utilităţi este mult uşurat de poziţionarea
fabricii în apropierea D.N.6;
- posibilităţi de dezvoltare se prevăd pentru viitor atât
pe orizontală cât şi pe verticală;
- asigurarea cu resurse umane se face din municipiul
Timişoara.

3. Eficienţa activităţii firmei

Acest criteriu poate fi analizat pe baza indicatorilor din
tabelul 3.2.

tabel 3.2.
 Eficienţa firmei

N SPECIFICAŢIE U.M. PERIOADA DE ANALIZĂ Sim

r bol
.
C 2009 2010 2015
r
t

1 Profit net mil. 2959 4176 3148 Pn

lei 2270 3246 3820

2 Productivitatea muncii mil. 4743 6923 9532 W

lei / 70,81 07,23 12,61 (Ca
(pe baza Ca)
sal )

3 Producţia exerciţiului mil. 2256 3353 3734 Pex

lei 5352 1315 8213
8 0 9
4 Productivitatea muncii mil. 4407 6760 9221 W
lei / 29,54 34,57 78,12 (Pe
(pe baza Pex)
sal x)
5 Indicele W % 0,00 145,9 137,6 IW
% 4% 9% Ca
(pe baza Ca)
6 Profitabilitatea: % Prft

7 - calculată la venituri % 10,44 16,52 9,40 Prft

% % % (Vt)

8 - calculată la costuri % 11,66 19,79 10,37 Prft

% % % (Ct)
9 Indicele profitabilităţii % 0,00 158,2 56,90 IPrf
(Vt) % 4% % t(Vt
)

1 Indicele profitabilităţii % 0,00 169,7 52,40 IPrf

0 (Ct) % 3% % t(Ct
)

Pe baza datelor analizate putem concluziona că firma în

cauză a înregistrat o creştere de profit net în anul 2000 faţă
de anul anterior. În anul curent însă valoarea indicatorului
este în plină scădere.

Interesant este însă creşterea de la o perioadă la alta a

productivităţii muncii, calculată atât pe baza cifrei de
afaceri cât şi pe baza producţiei exerciţiului.

Profitabilitatea calculată la nivelul firmei S.C. “Coca-Cola”

Timiş S.A. este însă în scădere în anul curent faţă de anul
2000, scăzând cu 9,42% (profitabilitatea aferentă
cheltuielilor totale), respectiv cu 7,12% - cea aferentă
veniturilor totale ale firmei.

Pe baza indicatorilor analizaţi – deşi insuficienţi – se

conturează pentru anul 2001 o stare economică generală
bună raportată la nivelul ramurii de activitate, dar cu o
tendinţă accentuată de scădere faţă de perioada anterioară.
Totuşi se observă pentru 2001 sporirea productivităţii
muncii (ceea ce denotă o mai bună organizare a producţiei)
deşi profitabilitatea firmei implicit volumul de profit net
obţinut sunt în scădere.
3.2. Analiza rentabilităţii la S.C. “Coca-Cola”
Timiş S.A.

3.2.1. Analiza rentabilităţii resurselor

consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate se determină cu

următoarea formulă:

Rb

Rrrc = Chtot x 100;

unde Rb – reprezintă rezultatul brut al exerciţiului (Pb);

Chtot – sunt cheltuielile totale (care măsoară consumul total
de resurse din firmă);
Rentabilitatea cheltuielilor măsoară eficienţa activităţii
desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar
prin prisma consumului de resurse, arătând capacitatea lor
de a degaja profit brut.

tabel nr.3.3.
Rentabilitatea resurselor consumate
Nr. PERIOADA DE ANALIZĂ
CR SPECIFICA UM Sim
T ŢIE
2009 2010 2015

1 Rezultatul mil. 2959 6176324 41483820 Pb

brut al lei 2270 6
exerciţiului

2 Cheltuieli mil. 2537 3120635 399752377 Ch

totale lei 2214 20
2

3 Rentab. % 11,6 19,79% 10,38% Rrr

resurselor 6% Ch
consumate

4 Indicele de % 100, 169,69% 52,43% IcR

creştere cu 00% rrc
baza în lanţ n0

5 Variaţia % 0,00 69,69% -47,57% ΔR

indicatorului % Rrr

6 Ritm mediu % -7,37% Rm

de creştere

7 Valoare 20,0 20,00% 20,00% Std

orientativă 0%
8 Indicele de 1.00 2,09 0,67 IcR
creştere a Rb n/R

9 Indicele de 1.00 1,23 1,28 IcC

creştere a tn/C
Cht

 Rata rentabilităţii resurselor consumate înregistrează

o creştere în valori absolute de 70% a anului 2000 faţă
de anul de bază, iar în anul 2001 se înregistrează o
scădere a indicatorului de 47,57% faţă de anul
precedent;

 Se observă astfel o creştere a indicatorului de 8,13%

a anului 2000 faţă de 1999 şi o reducere a acestuia de
9,41% a anului curent faţă de exerciţiul financiar
precedent indicatorul având în ansamblu, pe cei trei ani
o evoluţie disproporţionată, reuşind să se apropie de
nivelul optim (20%) doar în anul 2000 cu o valoare de
19,79%.

 În ultimul an analizat rentabilitatea resurselor

consumate a fost de 10,38% (faţă de 20% nivel optim)
ceea ce înseamnă că la 100 de lei cheltuieli totale
(consumuri valorice totale de resurse) s-au obţinut  10
lei profit brut ceea ce este un nivel foarte redus. Nivelul
indicatorului este cu 9,41% mai mic în 2001 decât în
anul anterior ceea ce înseamnă că că firma a obţinut
profit brut inferior prin consum mai mare de resurse.
Acest lucru semnifică un spor inferior de eficienţă;

 Având în vedere că ponderea majoritară a

veniturilor şi a cheltuielilor respectiv a rezultatelor sunt
 formate din cele aferente activităţii de exploatare,
nivelul acestui indicator va fi puternic influenţat de
rentabilitatea resurselor din exploatare (rata rentabilităţii
resurselor curente);

 Modalităţile de creştere a acestui indicator le-am

abordat în capitolul precedent.

3.2.1.1. Analiza ratei rentabilităţii resurselor

curente

Această rată se calculează în modul următor:

Rbc

Rrrc = Chc x 100;

unde Rbc – reprezintă rezultatul brut curent;

Chc – sunt cheltuielile curente totale.

tabel nr.3.4.
Rentabilitatea resurselor curente
N PERIOADA DE ANALIZĂ
r SPECIFICAŢI U 2009 2010 2015 Simbol
. E M
C
R
T
1 Profit brut m 4622 6766 8746 Pc
curent il. 674 0106 559
le
 i
2 Cheltuieli m 2508 3032 3868 Cht
curente totale il. 0227 8613 1307
le 2 2 3
i
3 Rata rent. res. % 1,84 22,31 7,43 Rrrc=Pc/Cht
Curente % % %
Indicatorul este mai relevant decât primul în cazul în care
există cheltuieli exceptionale, dimensiunea acestora
denaturând indicatorul global.

 Rata rentabilităţii resurselor consumate cunoaşte o

evoluţie cu fluctuaţii foarte mari de la un an la altul, în
2001 de exemplu se înregistrează o evoluţie negativă de
 15% faţă de 2000 şi o creştere de peste 20% a anului
2000 faţă de anul de bază.

 Din prisma formării rezultatelor, acest indicator este

determinate de:
- nivelul şi structura cheltuielilor;
- nivelul şi structura veniturilor.
Acest indicator ne arată că la 100 de lei cheltuieli de
exploatare şi financiare (consumuri curente totale de
resurse) se obţine 2 lei profit brut curent în anul de
bază, 22 lei în 2009 şi doar 7,43% profit brut în anul
curent.

3.2.1.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor

consumate în exploatare
Acest indicator măsoară capacitatea resurselor din
exploatare de a genera prin consum (cheltuieli de
exploatare) profit brut aferent exploatării. Se calculează
astfel:

Pbe

Rrrce = Chte
x 100

unde RE – este rezultatul exploatării;

Chte – sunt cheltuielile de exploatare totale.

tabel nr.3.5.
Rentabilitatea resurselor consumate în exploatare

N SPECIFICAŢ U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r IE M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Profit brut al mil 3724 3351 5009 Pbe
exploatării . 0970 8040 5166
lei
2 Cheltuieli mil 2080 2949 3754 Chte
totale de . 4272 6528 8906
exploatare lei 2 2 8
3 Rata rent. res. % 17,90 21,53 8,01 Rrrce=Pbe/C
cons. în % % % hte
exploatare
4 Valoare % 25% Std
orientativă
 5 Indicele de 1,00 1,71 0,47 IcR=Ren/Re
creştere a Rbe n-1
6 Indicele de 1,00 1,42 1,27 IcChte=Chte
creştere a Che n/Chte0

Acest indicator este mult mai relevant decât primii doi mai
ales în cazul în care există operaţiuni financiare şi
excepţionale iar dimensiunea acestora ar putea denatura
valoarea indicatorului global.

 Faţă de nivelul optim de 25%, valoare de care se

apropie indicatorul în anul 2009 se observă că în anul
curent rata rentabilităţii resurselor consumate în
exploatare ajunge la o valoare mult inferioară, ceea ce s-
ar putea traduce prin faptul că eficienţa consumului de
resurse privite prin prisma capacităţii firmei de a genera
profit brut în cadrul activităţii de exploatare a înregistrat
o tendinţă drastică de scădere în anul curent.

 Rezervele cele mai importante în creşterea ratei o

constituie reducerea costurilor de exploatare prin
diminuarea consumurilor de resurse.
 30.00%

25.00%

20.00%

15.00% rrce
vo
10.00%

5.00%

0.00%
2009 2010 2015

3.2.2. Analiza rentabilităţii veniturilor

Pe baza acestui indicator se măsoară eficienţa globală a

activităţii desfăşurate de firmă pe parcursul unui exerciţiu
financiar prin prisma capacităţii veniturilor acesteia de a
degaja profit brut.
Rata rentabilităţii veniturilor se calculează pe baza
următoarei relaţii:

Pb
Vt
Rrv = x 100;

unde Pb – profitul brut al exerciţiului;

Vt – veniturile totale.

tabel nr.3.6.
Rentabilitatea veniturilor

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T

1 Profit brut m 3959 5176 6148 Pb

il. 2270 3246 3820
le
i

2 Venituri totale m 2833 3738 4412 Vt

il. 1441 2676 3619
le 2 6 7
i
3 Rata rent. % 10,45 16,52 9,40 Rrv=Pb/Vt
veniturilor % % %
4 Indicele de % 100,0 158,1 56,90 IcRrv=Rrvn/R
creştere – baza în 0% 8% % rvn-1
lanţ

5 Variaţia % 0% 58,18 - ΔRrv=IcRrv-

indicatorului % 43,1 100
%
 6 Ritm mediu de % 5,02% Rmc
creştere

7 Valoare % 15% Stm

orientativă

8 Indicele de 1,00 2,09 0,67 IcRrv=Rrvn/R

creştere a Rb rvn-1

9 Indicele de 1,00 1,32 1,18 IcVt=Vtn/Vtn

creştere a Vt -1

Acest indicator poate fi considerat şi ca o rată de structură

deoarece el arată raportul dintre două efecte, indicând în
acelaşi timp ponderea efectului de bază în efectul secundar.

 Rata rentabilităţii veniturilor înregistrează pe cei trei

ani analizaţi o evoluţie sinuoasă, ea atingând maximul
în anul 2000, an în care nivelul indicatorului (16,52%)
reuşeşte să depăşească nivelul optim de 15%, ritmul
mediu de creştere pe perioada analizată fiind de 5,02%;
  Variaţia indicatorului în valori absolute este de 58%
în anul 2000 cunoscând o scădere drastică de 43% în
ultimul an de analiză, ceea ce duce la reducerea
proporţioonală a ratei rentabilităţii veniturilor de la
17% la 9,4% în 2001 pe fondul creşterii veniturilor
totale de la 373.826.766 mil. lei la 441.236.197 mil. lei
dar şi a scăderii profitului brut pe 2001 cu 20.279.426
mil. lei;
 În ultimul an nivelul indicatorului arată că la 100 de
lei venituri totale se obţin 9,4 lei profituri brute, valoare
deosebit de mică. Faţă de anul anterior nivelul
indicatorului scade cu 7,6% ceea ce înseamnă un deficit
de eficienţă generală pe ansamblul firmei, în sensul că
la unitatea de venit se obţine mai puţin profit brut;
 Ponderea majoritară a veniturilor, a cheltuielilor şi a
rezultatelor firmei sunt formate din cele aferente
activităţii de exploatare, astfel nivelul acestui indicator
va fi puternic influenţat de rentabilitatea veniturilor din
exploatare.

\\

3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor

curente

Această rată exprimă eficienţa generală a activităţii curente,

măsurată prin profitul brut care revine veniturilor totale din
activitatea de exploatare şi cea financiară. Reflectă eficienţa
activităţii curente.
Relaţia de calcul este următoarea:
Pbc

Rrvc = Vtc x 100;

unde Pbc – profitul brut aferent activităţii curente;
Vtc – veniturile curente totale.

tabel nr.3.7.
Rentabilitatea veniturilor curente
N SPECIFICAŢ U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol
r IE M
2009 2010 2015
.
C
R
T
1 Profit brut mil 4622 3766 5874 Pbc
curent . 674 0106 6559
lei
2 Venituri mil 2554 3709 4155 Vc
curente totale . 2494 4623 5966
lei 6 8 2
3 Rentabilitatea % 1,81 18,24 6,92 Rrrce=Pbe/V
veniturilor % % % c
curente

 Nivelul indicatorului pe perioada analizată

înregistrează fluctuaţii majore, astfel în cadrul activităţii
curente a firmei, în anul 1999, la 100 de lei venituri
totale se obţineau doar 2 lei profit brut ceea ce denotă
o eficienţă foarte scăzută, în 2000 se obţineau cu 16,43
de procente mai mult, activitatea curentă crescând în
eficacitate pe fondul măririi profitului brut curent cu
63.037.432 mil. lei (93,16%) faţă de perioada anterioară
şi măririi veniturilor curente totale cu 115.521.292 mil.
lei (31,14%). Anul 2001 este caracterizat de o eficienţă
scăzută în condiţiile în care nivelul indicatorului suferă
 o scădere de 11,32%, totuşi superioară anului 1999
(indicele de creştere a Pbc a anului 2001 faţă de 1999
înregistrează un nivel de 621,85%, în timp ce indicele
Vtc atinge un nivel de 162,69%);

 Rezervele cele mai importante de creştere a ratei

sunt legate de creşterea volumului fizic al
desfacerilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a
fondurilor.

3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii veniturilor

din exploatare

Această rată reflectă eficienţa întregii activităţi de

exploatare, măsurată prin profit brut din exploatare ce
revine veniturilor totale din exploatare.

Se calculează prin:
Pbe

Rrve = Vte
x 100;

unde Pbe – profitul brut obţinut din activitatea de

exploatare;
Vte – veniturile totale aferente activităţii de exploatare.

tabel nr.3.8.
Rentabilitatea veniturilor din exploatare
N SPECIFICAŢ U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol
r IE M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Profit brut din mil 5724 5351 6009 Pbe
exploatare . 0970 8040 5166
lei
2 Venituri totale mil 2452 3584 4055 Vte
din exploatare . 8369 8332 8423
lei 2 2 4
3 Rentab. % 15,18 17,72 17,42 Rrve=Pbe/Vt
veniturilor din % % % e
exploatare
4 Valoare % 20% Std
orientativă
5 Indicele de 1,00 1,71 0,47 IcRbe=Rben/
creştere a Rbe Rbe0
6 Indicele de 1,00 1,46 1,13 IcVte=Vten/
creştere a Ve Vte0

 De asemenea eficienţa activităţii de exploatare este

scăzută, rata rentabilităţii veniturilor din exploatare
atinge un nivel minim în ultimul an de analiză (7,24%),
profitul brut aferent activităţii de exploatare este în
scădere faţă de anul 2000 ceea ce denotă un nivel de
creştere a cheltuielilor de exploatare superior celui de
creştere al veniturilor totale de exploatare (IChte > IVte),
respectiv 1,27 şi 1,13.
 20
18
16
14
12
10 %
8 Series 2
6
4
2
0
2009 2010 2015

3.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale

Rata rentabilităţii comerciale ale rolul de a măsura eficienţa

activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu
financiar prin prisma valorificării activităţii de bază.
Acest indicator caracterizează eficienţa politicii comerciale
şi a politicii de preţuri a firmei, arătând rezultatul brut din
exploatare aferent cifrei de afaceri.

Se determină în felul următor:

RE
Ca
Rrc = x 100;

unde RE – rezultatul brut din exploatare (Pbe);

Ca – cifra de afaceri.
Pentru a putea determina practic valoarea următorilor
indicatori se utilizează datele din soldurilor intermediare de
gestiune (SIG) pentru obţinerea cărora se prelucrează datele
din bilanţurile contabile şi conturile de profit şi pierderi ale
firmei.

tabel nr.3.9.
Rentabilitatea comercială

N SPECIFICAŢIE For PERIOADA DE ANALIZĂ

r mul
2009 2010 2015
. a
C
R
T
0 1 2 3 4 5
1 Venituri din vânzarea Vm 1963 1478 22555
mărfurilor 0164 7886 066
2 Costul mărfurilor Cm 1715 1915 30121
4853 2647 898
3 MARJA COMERCIALĂ MC 2475 - -
311 4364 75668
761 32
4 Producţia exerciţiului Qex 2256 3353 37348
5352 1315 2139
8 0
5 Consumuri intermediare Ci 1671 2256 26904
7276 0080 6117
9 6
6 VALOAREA VA 6095 1053 62330
ADĂUGATĂ 6070 4758 256
3
7 Venituri din subvenţii Vs 0 8382 90579
286 46
8 Cheltuieli cu salarii totale Chs 1136 1907 35028
 t 2103 9769 017
9 Cheltuieli cu impozite şi Imp 6383 2280 25398
taxe 001 3348 978
1 EXCEDENTUL BRUT EB 4321 7184 45500
0 DE EXPL. E 0966 6752 141
1 Venituri din provizioane Vp 0 0 0
1
1 Alte venituri din exploatare Vex 0 0 48908
2 p 3
1 Cheltuieli cu amortiz. şi Am 5969 8328 15894
3 provizioane 996 712 058
1 Alte cheltuieli de Che 0 0 0
4 exploatare xp
1 PROFIT DIN PE 3724 6351 30095
5 EXPLOATARE XP 0970 8040 166
1 Venituri financiare Vf 1014 1246 99754
6 1254 2916 28
1 Cheltuieli financiare Chf 4275 8320 11324
7 9550 850 035
1 PROFIT CURENT PC 4622 6766 28746
8 674 0106 559
1 Venituri excepţionale Vex 2788 2880 25676
9 c 9466 528 535
2 Cheltuieli excepţionale Che 2919 8773 12939
0 xc 870 88 274
2 Impozit pe profit Ip 0 0 0
1
2 PROFIT NET PN 2959 6176 41483
2 2270 3246 820
Pe baza datelor preluate din SIG (tabelul nr.3.9.), se poate
determina valoarea ratei rentabilităţii comerciale pe
perioada de trei ani analiză.

tabel nr.3.10.
Rata rentabilităţii comerciale

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Profit brut din m 2724 5351 4009 Pbe
exploatare il 0970 8040 5166
.
l
e
i
2 Cifra de afaceri m 2428 3433 3860 Ca
il 7785 8438 5110
. 5 7 7
l
e
i
3 Rata rent. % 15,33 18,50 7,80 Rrc=Pbe/Ca
comerciale % % %
4 Indicele de % 100% 120,6 42,14 IcRrc=Rcn/R
creştere-baza în 4% % rc0
lanţ
5 Variaţia % 0,00 20,64 - ΔRrc=IcRrc-
 indicatorului % % 57,86 100
%
6 Ritm mediu de % -12,4% Rmc
creştere
7 Valoare % 25% Std
orientativă
8 Indicele de 1,00 1,71 0,47 IcRBe
creştere a Rbe
9 Indicele de 1,00 1,41 1,12 IcCa
creştere a Ca

 În ultimul an de analiză indicatorul înregistrează un

nivel de 7,8% păstrându-se în tendinţa generală de
scădere manifestată de întregul sistem de indicatori pe
care le-am supus analizei;

 Pentru anul 2001 profitul brut al exploatării este de

asemenea în scădere, indicele de creştere a acestuia
(IPbe=0,47) este devansat cu mult de indicele cifrei de
afaceri (ICa=1,12) ceea ce duce la scăderea indicatorului
analizat (Rrc) cu peste 10 procente faţă de perioada
anterioară;

 Această tendinţă de scădere s-ar putea traduce

printr-o eficienţă scăzută de valorificare a produselor
firmei, la 100 de lei cifra de afaceri revin doar 7,8 lei
(faţă de 25% recomandat) nivel optim care de altfel nu
se atinge în nici un an de analiză;

 Cele mai importante modalităţi de creştere a ratei

rentabilităţii comerciale sunt legate mai ales de
creşterea volumului fizic al desfacerilor şi accelerarea
 vitezei de rotaţie a fondurilor aferente activităţii de
exploatare;

 Ca o sinteză la cele spuse, se observă că pe cei trei

ani de analiză ritmul mediu de creştere a
indicatorului este negativ (-12,4%).

30

25

20

15 %
Series 2

10

0
2009 2010 2015

3.2.3.1. Analiza ratei marjei brute

Acest indicator de randament reflectă eficienţa valorificării
produselor societăţii în termeni de numerar. Rata exprimă
excedentul brut de exploatare aferent aferent cifrei de
afaceri.

Se calculează astfel:
EBE

Rrcb = Cax 100;

Unde EBE – reprezintă excedentul brut de exploatare (din

SIG, tabelul nr.3.2.7.);

Ca – cifra de afaceri.

tabel nr.3.11.
Analiza marjei brute

N SPECIFICAŢIE U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Excedent brut din m 4321 7184 4550 Ebe
exploatare i 0966 6752 0141
l
.

l
e
i
2 Cifra de afaceri m 2428 3433 3860 Ca
 i 7785 8438 5110
l 5 7 7
.

l
e
i
3 Rata marjei brute % 17,79 20,92 11,79 Rrcb=Ebe/Ca
% % %
4 Valoarea % 35% Std
orientativă
5 Indicele de 1,00 1,66 0,63 IcEbe=Eben/
creştere a Ebe Eben-1
6 Indicele de 1,00 1,41 1,12 IcCa=Can/Ca
creştere a Ca n-1

 Prin intermediul acestei rate se determină eficienţa

valorificării produselor firmei, iar după cum se poate
observa aceste produse ale firmei Coca-Cola nu sunt
prea eficient valorificate mai ales în ultimul an de
analiză când nivelul indicatorului este cel mai scăzut,
(11,91%);

 ICa > IEBE este motivul pentru care Rrcb înregistrează

în 2001 un nivel cu 9% mai mic decât în 2000, astfel
încât la 100 de lei cifră de afaceri revin 12 lei de
excedent brut de exploatare (din care 8 lei sunt profit
brut şi aproximativ 4 lei amortizare), nivel destul de
redus faţă de 35% nivel recomandat.

 3.2.3.2. Analiza ratei marjei nete

Prin această rată se reflectă cantitatea de profit net al
exerciţiului care revine cifrei de afaceri. De asemenea mai
reflectă eficienţa netă a valorificării produselor societăţii,
arătând cât profit net se crează pe unitate de cifră de afaceri.

Se calculează în felul următor:

Pn

Rrcn = Ca x 100;

Unde Pn – este rezultatul net al exerciţiului;

Ca – cifra de afaceri.

În următorul tabel sunt ilustrate valorile acestui indicator pe

perioada de trei ani analizată:

tabel nr.3.12.
Analiza marjei nete

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Rezultat net m 2959 5176 6148 Pn
il 2270 3246 3820
.
l
e
i
2 Cifra de afaceri m 2428 3433 3860 Ca
il 7785 8438 5110
. 5 7 7
l
e
i
3 Rata marjei nete % 12,18 17,99 10,75 Rrcb=Pn/Ca
% % %
4 Valoare % 15% Std
orientativă
5 Indicele de 1,00 2,09 0,67 IcPn
creştere a Rn
6 Indicele de 1,00 1,41 1,12 IcCa
creştere a Ca

 Se remarcă în anul 2000 valoarea indicelui de

creştere a Pn (IPn = 2,09) semnificativ mai mare decât
indicele de creştere a Ca (ICa = 1,41), aceasta diferenţă
duce la obţinerea pe acest an a celui mai ridicat nivel al
indicatorului;

 În ultimul an de analiză rata marjei nete

înregistrează un nivel de 10,75% cu 7,24% mai puţin
decât în anul precedent, ceea ce înseamnă că la 100 de
lei cifră de afaceri revin aproximativ 11 lei profit net
(ceea ce înseamnă că din 12 lei profit brut, 1,16 lei
reprezintă amortizarea, impozitul pe profit fiind nul);
  De remarcat faptul că în ultimul an nivelul profitului
net cunoaşte o scădere majoră datorată în principal
rezultatului negativ (-1348607 mil. lei), şi în consecinţă
scăderii rezultatului curent de la 67660106 mil. lei în
2009 la 28746559 mil. lei în 2001. În schimb se
constată o creştere importantă a rezultatului excepţional
(de la 2003140 mil. lei în 2009 la 12737261 mil. lei în
2001) datorită creşterii disproporţionate a veniturilor
excepţionale de la un an la altul.

3.2.4. Analiza rentabilităţii economice

Rata rentabilităţii economice, după cum am mai precizat şi

în capitolul anterior măsoară remunerarea brută a
capitalurilor investite, capitalul investit = capitalul propriu
+ împrumuturi pe termen lung + împrumuturi pe termen
scurt, calculat pe baza bilanţului funcţional (vezi anexa
nr.5).

Analizarea o vom face pe două căi:

1. analiza pe baza datelor din bilanţurile contabile ale
firmei;
2. analiza Rre apelând la ajutorul ratelor explicative.

Prima metodă de analiză a Rre ne arată cât profi brut revine

unei unităţi de capital investit astfel:
Rbe

Rre = Cinv x 100;

Unde Rbe – reprezintă rezultatul brut al exploatării (Pbe);
Cinv – sunt capitalurile investite în activitatea firmei.

tab
el
nr.3
.13.
Rentabilitatea economică

N SPECIFICAŢIE U PERIOADA DE Simbol

r M ANALIZĂ
.
C
R 20 2010 2015
T 09
1 Rezultatul brut al mil 37 6351 3009 Pb
exerciţiului . 24 8040 5166
lei 09
70
2 Capitaluri mil 10 1687 2187 Cinv
investite . 34 4532 4839
lei 11 3 7
81
4
3 Rata rentabilităţii % 36, 37,64 13,39 Rre=Pb/Cinv
01 % %
%
4 Indicele de % 10 104,5 35,57 IcR=Ren/Re
creştere-baza în 0% 2% % n-1
lanţ
5 Variaţia % 0,0 4,42 - ΔRre=IcRre-
indicatorului 0% % 64,42 100
%
6 Ritm mediu de % -20% Rmc
creştere
7 Valoare % 20% Std
orientativă
8 Rata medie a % 63, 56,90 67,30 Rd
dobânzii 70 % %
%

 Se observă din tabelul 3.2.11. că Rre în primii doi

ani de analiză are valori care depăşesc optimul de 20%
cu 16,01% respectiv cu 17,64% în 2009, ceea ce
semnifică un grad foarte ridicat de remunerare brută a
capitalurilor investite, adică în 2010 la 100 de lei
investiţi firma Coca-Cola obţine profit brut 36 de lei,
în 2000 obţine 38 lei, performanţa economică a firmei
fiind maximă.

Evoluţia în dinamică a indicatorului se poate observa şi

din reprezentarea grafică a acestuia:
3.2.3.2. Analiza rentabilităţii economice brute

Reprezintă remunerarea în termeni de acumulare brută a

capitalurilor investite. Arată cât excedent brut de exploatare
revine la o unitate de capitale investit. Se calculează astfel:

Ebe

Rreb = Cinv x 100;

Unde Ebe – excedentul brut de exploatare (vezi SIG)

Cinv – capitalurile investite.

Cuantumul acestei rate trebuie să asigure reînoirea şi

creşterea activelor, într-un termen cât mai scurt. Astfel se
apreciază statictic că această condiţie este îndeplinită dacă
rata este mai mare de 25%.

tabelul nr.3.14.
Rentabilitatea economică brută

N SPECIFICAŢI UM PERIOADA DE Simbol

r E ANALIZĂ
.
 C 20 2010 2015
R 09
T
1 Excedentul brut mil. 43 5184 6750 Ebe
de exploatare lei 21 6752 0141
09
66
2 Capitaluri mil. 10 1687 2247 Cinv=Cpm+
investite lei 34 4532 2269 Dts
11 3 7
81
4
3 Rata rentab. % 41, 42,58 20,25 Rreb=Ebe/Ci
econ. Brute 79 % % nv
%
4 Valoarea % 25% Std
orientativă
5 Rata medie a % 63, 56,90 67,30 Rd
dobânzii 70 % %
%

 Nivelul din ultimul an de analiză a ratei rentabilităţii

economice brute arată că la 100 de lei capitaluri
investite au revenit 20 de lei excedent brut de explorare,
nivel care nu asigură remunerarea capitalurilor investite
(nivel minim de referinţă de 25%), de asemenea rata
medie a dobânzii este cu 47,05% superioară ratei
rentabilităţii economice brute.

3.2.4.2. Analiza rentabilităţii economice nete

Această rată de rentabilitate exprimă remunerarea prin
profit brut al exploatării a capitalurilor învestite în
exploatare. Capitalurile investite în exploatare de determină
pe baza relaţiei: Cinve = active fixe brute din exploatare +
Nfr aferent exploatării + disponibilităţi, pentru determinarea
necesarului de rulment aferent exploatării, vezi anexa nr.5)

Pbe

Rren = Cinve
x 100;

Unde Pbe – profitul brut din exploatare;

Cinve – capitaluri investite în exploatare.

Arată cât profit brut din exploatare revine unei unităţi de

capital investit în cadrul activităţii de exploatare:

tabel nr.3.15.
Rentabilitatea economică netă

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Rezultatul brut m 3724 5351 7009 Pbe
din exploatare il. 0970 8040 5166
le
i
2 Capitaluri m 1158 2872 3917 Cinve
 investite în il. 4122 5771 6614
exploatare le 4 5 3
i
3 Rata rentab. % 32,15 33,92 10,31 Rren=pbe/Ci
econ. Nete % % % nve
4 Valoarea % 20% Std
orientativă
5 Rata medie a % 63,70 56,90 67,30 Rd
dobânzii % % %

 Faţă de nivelul optim recomandat de 20%

indicatorul inregistrează în ultimul an de analiză o
valoare înjumătăţită de doar 10,31%, rata cunoscând o
scădere masivă faţă de anul 2000 de peste 22 de
procente, iar rata medie a dobânzii care este rata minimă
de randament din economie este superioară în acest an
Rren cu aproximativ 57%;

 Sporul de rentabilitate economică netă este negativă

pe ultimul an, la 100 de lei investiţi în activitatea de
exploatare se obţin doar 10,31 de lei profi brut (faţă de
20% optim), se constată astfel o înrăutăţire bruscă a
situaţiei economico-financiare a firmei în ultima
perioadă de analiză.

3.2.5. Analiza rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare reprezintă capacitatea

întreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu
angajat în activitatea sa. Prin intermediul acestei rate se
poate aprecia eficienţa investiţiei posesorilor de capital,
respectiv oportunitatea menţinerii acesteia în afacere.
Practic această rată măsoară randamentul utilizării
capitalului propriu, arătând raportul între un efect şi un
effort depus pentru obţinerea lui.

Apelând la prima metodă de analiză, rata rentabilităţii

financiare se determină astfel:

Pn

Rrf = Cpr x 100;

Unde Pn – reprezintă rezultatul net al exerciţiului financiar

(profitul net);
Cpr – sunt capitalurile proprii firmei, adica plasamentul
financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea
acţiunilor societăţii.

Nivelul indicatorului pe perioada de trei ani analizată reiese

şi din următorul tabel:

tabel nr.3.16.
Rentabilitatea financiară

N SPECIFICAŢIE U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Profit net m 2959 6176 4148 Pn
i 2270 3246 3820
l
.

l
e
i
2 Capitaluri propriu m 1034 1687 2187 Cpr
i 1181 4532 4839
l 4 3 7
.

l
e
i
3 Rata rentabilităţii % 28,62 36,60 18,96 Rrf=Pn/Cpr
financiare % % %
4 Indicele de % 100% 127,9 51,81 IcRrf=Rrfn/R
creştere-baza în 1% % rfn-1
lanţ
5 Variaţia % 0,00 27,91 - ΔRrf=IcRrf-
indicatorului % % 48,19 100
%
6 Ritm mediu de % -6,76% Rmc
creştere
7 Valoare % 25% Std
orientativă
8 Rata medie a % 63,70 56,90 67,30 Rd
dobânzii % % %
  Ca şi în cazul majorităţii indicatorilor analizaţi până
acum, rata rentabilităţii financiare cunoaşte un
regres considerabil în ultimul an de analiză
comparativ cu situaţiile mult mai favorabile ale
perioadelor anterioare (în special anul 2000). Astfel
în 2001, indicatorul cunoaşte pentru prima oară o
variaţie negativă (-48,19%) datoarată în special
devansării ritmului de creştere a capitalurilor proprii
pe cel al profitului net (ICp > IPn);

 Eficienţa maximă a fructificării capitalului propriu

se înregistrează în anul 2010 când la 100 de lei
capitaluri proprii firma reuşeşte să obţină 37 de lei
profit net ceea ce reprezintă un nivel superior cu
peste 12% nivelul minim recomandat; În schimb, în
2015 rentabilităţii capitalului propriu scade sub 25%
astfel încât ritmul mediu de creştere corelat pe cei
trei ani este negativ (-6,76%);

Rentabilitatea economica
70
60
50
40 %
30 Series 2
Series 3
20
10
0
2009 2010 2015
3.2.5.1. Analiza rentabilităţii financiare brute

Această rată reflectă capacitatea resurselor financiare

proprii alocate cu caracter permanent de a genera surse
proprii de finanţare pe termen lung. Ea reflectă potenţialul
de dezvoltare propriu generat de investiţiile din surse
proprii.

Se determină după relaţia:

Caf

Rrfb = Cpr x 100;

Unde Caf – reprezintă capacitatea de autofinanţare a firmei

(pentru calcul vezi anexa nr.3 şi 4);
Cpr – capitalurile proprii.
tabel nr.3.17.
Rentabilitatea financiară brută

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Capacitatea de m 4392 6563 5535 Caf
autofinanţare il 0309 3875 8924
 .
l
e
i
2 Capital propriu m 1034 1687 2187 Cpr
il 1181 4532 4839
. 4 3 7
l
e
i
3 Rata rent. % 42,47 38,90 25,31 Rrfb=Caf/Cp
financiare brute % % % r
4 Valoare % 30% Std
orientativă

Acest indicator arată remunerarea capitalului propriu în

termeni de numerar.
 nivelul indicatorului cunoaşte valori satisfăcătoare
pe primii doi ani de analiză, în ultimul însă aceasta este
într-o accentuată scădere faţă de 2000. Astfel în 2001
capitalurile proprii erau capabile să genereze surse
proprii de finanţare de 25,31% din valoarea lor. Deci la
100 de lei resurse proprii revin aproximativ 25 de lei
surse proprii de finanţare, faţă de 42 de lei în 1999 şi 38
în 1998.

3.3. Concluzii şi propuneri

Pentru a putea emite concluzii pertinente şi propuneri
referitoare la analiza rentabilităţii societăţii comerciale
“Coca-Cola” Timiş S.A. este nevoie de o sinteză a tuturor
ratelor de rentabilitate analizate, pentru o vedere de
ansamblu şi o mai uşoară corelare a lor:

tabel nr.3.18.
Sinteza principalilor indicatori de rentabilitate
N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Nive Simb
r E . lul l
. M opti
C . m
R
2009 2010 2015
T
1 Rentabilitatea % 11,66 19,79 10,3 20,0 Rrrc=
resurselor % % 8% 0% Pb/Cl
consumate t
2 Rentab. % 17,90 21,53 8,01 25,0 Rrrce=
resurselor af. % % % 0% Rbe/C
exploatării hte
3 Rata % 1,84 22,31 7,43 Rrc=R
rentabilităţii % % % c/Chc
resurselor
curente
4 Rata % 10,45 16,52 9,40 15,0 Rrv=P
rentabilităţii % % % 0% b/Vt
veniturilor
5 Rentab. venit. % 15,18 17,72 7,42 20,0 Rrve=
af. exploatării % % % 0% Pbe/V
e
6 Rentab. venit. % 1,81 18,24 6,92 Rrvc=
curente % % % Pc/Vc
7 Rata rentab. % 15,33 18,50 7,80 25,0 Rrc=P
comrciale % % % 0% be/Ca
8 Rata marjei % 17,79 20,92 11,7 35,0 Rrcb=
brute % % 9% 0% EBE/C
a
9 Rata marjei nete % 12,18 17,99 10,7 15,0 Rrcn=
% % 5% 0% Pn/Ca
1 Rata rentab. % 36,01 37,64 13,3 20,0 Rre=P
0 economice % % 9% 0% b/Cinv
1 Rata rentab. % 41,79 42,58 20,2 25,0 Rreb=
1 econ. Brute % % 5% 0% EBE/C
inv
1 Rata rentab. % 32,15 33,92 10,3 20,0 Rren=
2 econ. Nete % % 1% 0% Pbe/C
nve
1 Rata rentab. % 28,62 36,60 18,9 25,0 Rrf=P
3 financiare % % 6% 0% n/Cpr
1 Rata rentab. % 42,47 38,90 25,3 30,0 Rrfb=
4 financiare brute % % 1% 0% Caf/C
pr

 O primă concluzie este faptul că pe cei trei ani de

analiză există fluctuaţii importante (în majoritatea
cazurilor) între nivelurile ratelor supuse analizei. Astfel
dacă pe primii doi ani indicatorii de rentabilitate se
menţin în majoritatea cazurilor la valori relativ
apropiate, în anul 2001 eficienţa activităţii firmei
cunoaşte o scădere importantă la absolut toţi indicatorii
analizaţi;

 O a doua concluzie ar fi că volumurile optime,

standardele care sunt recomandate a fi atinse de diverşi
indicatori pentru o bună funcţionare a întreprinderii,
 sunt parţial atinşi, pe anul 2001 nici un indicator nu
reuşeşte a se ridica până la nivelul optim considerat;

Dar pentru a putea formula propuneri pentru redresarea

viitoare a întreprinderii şi pentru a spori eficienţa activităţii
pe viitor se impune căutarea soluţiilor pe fiecare indicator
în parte:

1. Rata rentabilităţii resurselor consumate cunoaşte

o oscilaţie importantă (11,66% în 2010, 19,79% în
2000, 10,38% în 2009) apropiindu-se de optim
(20%) doar în 2015. (vezi tabelul 3.3.). În acest an
2000 indicele profitului brut devansează indicele de
creştere a cheltuielilor. Reducerea nivelului
indicatorului în dinamică semnifică o scădere a
veniturilor totale obţinute în activitatea
întreprinderii, o proastă structurare a acestora,
reducerii vitezei de rotaţie a fondurilor şi o acută
nevoie de optimizare a cheltuielilor. De asemenea
structura veniturilor şi cheltuielilor aferente
activităţii de exploatare şi financiare are nevoie de
îmbunătăţire în viitor pentru sporirea rentabilităţii
resurselor curente, cât şi a celor consumate în
exploatare;

2. Rata rentabilităţii veniturilor (vezi tabelul nr.3.6.)

se înscrie în tendinţa generală de scădere pe
perioada ultimului an (10,45% în 1999, 16,52% în
2000 şi doar 9,40% în ultimul an), veniturile totale
înregistrând o creştere superioară faţă de creşterea în
dinamică a profiturilor brute. Astfel capacitatea
veniturilor totale de a degaja profit brut este scăzută,
doar 9,4 lei profit brut la 100 de lei faţă de 15%
optim. Ca propuneri pentru majorarea nivelului
indicatorului în perspectivă ar fi sporirea veniturilor
şi ameliorarea structurilor (şi pentru sporirea
capacităţii veniturilor curente şi a celor din
exploatare de a degaja profit brut);
3. Analiza ratei rentabilităţii comerciale pune în
evidenţă faptul că nivelul acestui indicator care
reflectă politica comercială a firmei nu a atins în
perioada de analiză volumul optim de 20%. Preţul
de vânzare practicat, structura producţiei vândute şi
costurile de producţie – aceştia fiind factorii de
influenţă ai rentabilităţii comerciale – necesită o mai
bună corelare şi îmbunătăţire pentru o viitoare
politică comercială mai favorabilă. De asemenea se
impune accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor,
optimizarea cheltuielilor şi sporirea vânzărilor;

4. În ceea ce priveşte rata rentabilităţii economice

aceasta are o evoluţie discrepantă, dacă în 1999 şi
2000 înregistrează valori de aproximativ 36%
respectiv aproximativ 38%, în ultimul an de analiză
valoarea acestuia scade la 13% (vezi tabel nr. 3.13.).
Modificarea negativă a Rre în ultimul an se
datorează scăderii vitezei de rotaţie a capitalurilor
investite (- 6,01%), scăderii ratei rentabilităţii
comerciale cu 18,24%, ceea ce a dus la modificarea
negativă a ratei rentabilităţii economice în proporţie
de 75,22% (tabelul nr.3.14.); scăderea vitezei de
rotaţie a activelor imobilizate duce la descreşterea
lui Rre cu 8,61%, creşterea ponderii activelor
imobilizate în capitalurile investite modifică pozitiv
rentabilitatea economică (+2,70%). Alte propuneri
pentru creşterea indicatorului sunt: creşterea
preţurilor de desfacere bazate pe îmbunătăţirea
calităţii, reducerea nivelului creanţelor a stocurilor
precum şi duratelor medii de încasare, reducerea
duratei de fabricaţie pentru producţia în curs de
execuţie;

5. Rata rentabilităţii financiare scade în anul 2001 la

nivelul minim de 18,96%, capacitatea capitalului
propriu de a degaja profit net fiind destul de scăzută.
 Această valoare se datorează şi scăderii vitezei de
rotaţie a capitalului propriu, a marjei comerciale
nete şi a altor factori. De menţionat este faptul că
firma nu poate apela la împrumuturi în condiţii de
siguranţă deoarece nivelul ratei medii a dobânzii
devansează nivelul ratei rentabilităţii economice,
întreprinderea beneficiind de efectul de măciucă
(îndatorarea poate deveni consumatoare de capital
propriu)

Se observă din analizele factoriale a rentabilităţilor

economice şi financiare o gestiune a activelor deficitară (un
posibil motiv pentru schimbarea administratorului în 2001),
firma recurgând la promovarea unei game de produse priză
sigură la consumatori cu o marjă comercială mai scăzută. O
posibilă explicaţie pentru acest declin ar fi puternica
concurenţă a firmei European Drinks.

Anexe
 BILANŢUL FUNCŢIONAL
(ACTIVUL FUNCŢIONAL)

ACTIV FUNCŢIONAL Nr. Perioada de analiză

rând
2009 2010 2015
1. ACTIVUL ACICLIC 0
Imobilizări necorporale (valoare brută) 1 67715 92606 32691
89
Imobilizări corporale (valoare brută) 2 7684855 1087518 16857
2 70 8675
Imobilizări financiare (valoare brută) 3 84019 0 0
TOTAL ACTIVE STABILE (Valoare 4 7763028 1095544 16984
brută) 6 76 7864
Imobilizări în leasing – val. de instalare 5 0 0 0
(+)
Cheltuieli în avans de repartizat (+) 6 0 0 0
TOTAL ACTIVE ACICLICE 7 7763028 1095544 16984
6 76 7864
2. ACTIVUL CICLIC 8
Stocuri 9 3754987 4889300 64879
5 5 154
Creanţe 10 7195125 4280948 10435
7 5 6658
Cheltuieli în avans aferente exploatării 11 704667+ 1327405 19597
(+) + 88+
Diferenţe de conversie pasiv (-) 12 893256- 122615- 30888-
Diferenţe de conversie activ (-) 13 8358043- 3951226- 18812
06-
Titluri de plasament (+) 14 0 0 0
TOTAL ACTIVE CICLICE 15 1009545 8895605 16928
00 4 3506
3. TREZORERIA DE ACTIV 16
Disponibilităţi băneşti (la bancă sau 17 9698753 1772155 72430
caserie) 6 32
 TREZORERIE DE ACTIV 18 9698753 1772155 72430
6 32
TOTAL ACTIV 19 1882835 2161605 34530
39 36 2979

BILANŢUL FUNCŢIONAL

(PASIVUL FUNCŢIONAL)

PASIV FUNCŢIONAL Nr. Perioada de analiză

rând
2009 2010 2015
1. PASIVUL ACICLIC 0
Capital propriu 1 103411 468745 5187
814 323 4839
7
Provizioane ptr. Riscuri şi 2 835804 390016 1881
cheltuieli (+) 3+ 1+ 206+
Amortizarea cumulată a imobiliz. 3 123178 203510 4003
proprii (+) 88 36 8006
Amortizarea cumulată a m.f. în 4 0 0 0
leasing (+)
Datorii financiare pe termen lung 5 0 0 3782
şi mediu 026
Valoarea neachitată a m.f. în 6 0 0 0
leasing (+)
Prime de rambursare a obligaţiilor 7 0 0 0
(-)
TOTAL RESURSE ACICLICE 8 124087 192996 2644
745 520 4963
5
 2. PASIVUL CICLIC 9
Furnizori şi conturi asimilate 10 343106 158286 3823
65 97 5808
Clienţi creditori 11 407557 779586 6940
31 8 069
Alte datorii de exploatare 12 584548 751345 3831
4 3 9028
TOTAL DE DATORII DE 13 809118 311380 8349
EXPLOATARE 80 18 4905
Venituri înregistrateîn avans (+) 14 0 0 0
Diferenţe de conversie activ (-) 15 835804 395122 1881
3- 6- 206-
TOTAL RESURSE CICLICE 16 725538 271867 8161
37 92 3699
3. TREZORERIA DE PASIV 17
Credite pe termen scurt 18 0 0 1151
739
Soldul creditor al contului curent 19 0 0 0
la bancă
TREZORERIE DE PASIV 20 0 0 1151
739
TOTAL PASIV 21 188283 216160 3453
539 536 0297
9

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

SPECIFICAŢIE Anii de analiză

N Form 2009 2010 2015
r ula
.
C
R
T
0 1 2 3 4 5
1 Venituri din vânzarea Vm 2963 3478 72555
mărfurilor 0164 7886 066
2 Costul mărfurilor Cm 1715 1915 30121
4853 2647 898
3 MARJA COMERCIALĂ MC 2475 - -
311 4364 75668
761 32
4 Producţia exerciţiului Qex 2256 3353 37348
5352 1315 2139
8 0
5 Consumuri intermediare Ci 1671 2256 26904
7276 0080 6117
9 6
6 VALOAREA ADĂUGATĂ VA 6095 1053 96869
6070 4758 190
3
7 Venituri din subvenţii Vs 0 8382 90579
286 46
8 Cheltuieli cu salarii totale Chst 1136 1907 35028
2103 9769 017
9 Cheltuieli cu impozite şi taxe Imp 6383 2280 25398
001 3348 978
1 EXCEDENTUL BRUT DE EBE 4321 7184 45500
0 EXPL. 0966 6752 141
1 Venituri din provizioane Vp 0 0 0
1
1 Alte venituri din exploatare Vexp 0 0 48908
2 3
1 Cheltuieli cu amortiz. şi Am 5969 8328 15894
3 provizioane 996 712 058
1 Alte cheltuieli de exploatare Chex 0 0 0
4 p
1 PROFIT DIN PEX 3724 6351 30095
5 EXPLOATARE P 0970 8040 166
1 Venituri financiare Vf 1014 1246 99754
6 1254 2916 28
1 Cheltuieli financiare Chf 4275 8320 11324
7 9550 850 035
1 PROFIT CURENT PC 4622 6766 28746
8 674 0106 559
1 Venituri exceptionale Vexc 2788 2880 25676
9 9466 528 535
2 Cheltuieli excepţionale Chex 2919 8773 12939
0 c 870 88 274
2 Impozit pe profit Ip 0 0 0
1
2 PROFIT NET PN 2959 6176 41483
2 2270 3246 820
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

(METODA SUBSTRACTIVĂ)

N SPECIFICAŢI U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r E M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Excedent brut M 4321 5184 6550 EBE
de exploatare il 0966 6752 0141
.
l
e
i
2 Alte variaţii din M 0 0 4890 adve=ave-
exploatare il 83 ace
.
l
e
i
3 -alte venituri din M 0 0 4890 Ave
exploatare il 83
.
l
e
i
4 -alte cheltuieli M 0 0 0 Ace
din exploatare il
.
l
e
i
5 Venituri M 1014 6060 6075 Vrf=Vfr-
financiare il 1254 010 268 Vfp
recalculate: .
l
e
i
6 -venituri M 1014 1246 9975 Vft
financiare totale il 1254 2916 428
.
l
e
i
7 - din provizioane M 0 6402 3900 Vfp
il 906 160
.
l
e
i
8 Cheltuieli M 3440 6375 9442 Chfr=Chft-
financuiare il 1507 827 829 Chfap
recalculate .
l
e
i
9 - cheltuieli M 4275 8320 1132 Chft
financiare totale il 9550 850 4035
.
l
e
i
1 - din proviz. şi M 8358 1945 1881 Chfap
0 amortiz il 043 023 206
.
l
e
i
1 Venituri M 2788 2880 2567 Vxr
1 excepţionale il 9466 528 6535
recalculate: .
l
e
i
1 - venituri M 2788 2880 2567 Vxt
2 excepţionale il 9466 528 6535
totale .
l
e
i
1 - din provizioane M 0 0 0 Vxp
3 il
.
l
e
i
1 - subvenţii M 0 0 0 VxSinv
4 pentru investiţii il
.
l
e
i
1 - din vânzarea de M 0 0 0 Vxva
5 active il
.
l
e
i
1 Cheltuieli M 2919 8777 1293 Chxr=Chxt-
6 excepţionale il
 recalculate . 870 388 9274 Chxpa-vnac
l
e
i
1 - cheltuieli M 2919 8777 1293 Chxt
7 excepţionale il 870 388 9274
totale .
l
e
i
1 - din proviz. Şi M 0 0 0 Chxpa
8 amortizări il
.
l
e
i
1 - val. netă a M 0 0 0 Vcnac
9 activelor cedate il
.
l
e
i
2 Impozit pe M 0 0 0 Imp
0 profit il
.
l
e
i
2 Capacitatea de M 4392 6563 5535 Caf
1 autofinanţare il 0309 3875 8924
.
l
e
i
2 Dividente de M 0 0 3000 Div
2 plată il 0000
.
 l
e
i
2 Autofinanţarea M 4976 7480 2535 Afn=Caf-Div
3 curentă netă il 0049 6565 8924
.
l
e
i

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

(METODA ADITIVĂ)
N SPECIFICAŢIE UM PERIOADA DE Sim
r ANALIZĂ
.
C
R 2009 2010 2015
T
1 Rezultatul net al Mil. 29 6176 3148 Pn
exerciţiului lei 59 3246 3820
22
70
2 Cheltuieli cu amortiz. şi Mil. 14 1027 1777 Cha
provizionare lei 32 3735 5264
80
39
3 -din exploatare Mil. 59 8328 1589 Cha
lei 69 712 4058
99
6
4 -financiare Mil. 83 1945 1881 Cha
lei 58 023 206
04
3
5 - excepţionale Mil. 0 0 0 Cha
lei
6 Venituri totale prin Mil. 0 6402 3900 Vpt
provizionare lei 906 160
7 - din exploatare Mil. 0 0 0 Vpe
lei
8 -financiare Mil. 0 6402 3900 Vpf
lei 906 160
9 - excepţionale Mil. 0 0 0 Vpx
 lei
1 Variaţii privind cedarea de Mil. 0 0 0 vc
0 active lei
1 - val. netă a activelor cedate Mil. 0 0 0 Vcn
1 lei
1 - venituri din vânzarea Mil. 0 0 0 Vva
2 activelor lei
1 Subvenţii pentru investiţii Mil. 0 0 0 Sinv
3 lei
1 Capacitatea de Mil. 43 6563 4535 Caf
4 autofinanţare lei 92 3875 8924
03
09
NECESARUL DE FOND DE RULMENT
AFERENT EXPLOATĂRII

N SPECIFICAŢIE U PERIOADA DE ANALIZĂ Simbol

r M
.
C 2009 2010 2015
R
T
1 Stocuri mil 3754 4889 7487 St
. 9875 3005 9154
lei
2 Creanţe din mil 7265 4300 1048 Cr. exp
exploatare . 5924 5439 9120
lei 6
3 Active ciclice din mil 1102 9189 1697 Ae=St+
exploatare . 0579 8444 7036 Cr.exp
lei 9 0
4 Pasive din exploatare mil 8091 5346 Pe
. 1880 2474
lei
5 Nfr aferent mi 2929 6080 1163 Nfre=A
 exploatării l. 3919 5329 0788 e-Pe
lei 6

Bibliografie

1. Mărgulescu D.  “Analiza economico-financiară a

întreprinderii”, supliment la revista “Tribuna
economică”, Bucureşti 1994;

2. Mărgulescu D., M. Robu  “Diagnostic economico-

financiar”, Editura Romcart, 1994;

3. Niculescu Maria  “Analiza economico-financiară”,

Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, Bucureşti;

4. Revista finanţe-credit-contabilitate, numerele

8,11,12 – 1999;

5. Cristea H., Ioan Talpoş, Dorin Cosma  “Gestiunea

financiară a întreprinderilor” Editura Mirton
Timişoara 1998;
 6. Mihai I., A. Buglea, P. Ştefea  “Analiza financiară
a întreprinderii – îndrumător metodologic”, Editura
Marineasa 1999;

7. Eros-Stark Lorant, Pantea I.  “Analiza situaţiei

financiare – studiu de caz”, Editura Marineasa 1999;

8. Buglea A.  Note de curs;

Bibu Nicolae, Laura Brancu  “Management comparat – studii

de caz”, Mirton 2000.
Sfarsit !