Sunteți pe pagina 1din 59

Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane


1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
1.2. Căile de acces
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului
turistic

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile


Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
2.3. Potenţialul turistic antropic
2.3.1. Obiective turistice religioase
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane


3.1. Baza turistică tehnico-materială
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
3.2. Circulaţia turistică
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări
3.2.4. Durata sejurului mediu
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice
3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii
3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii


Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
4.2. Strategii
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii


Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş
Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi
(spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5
km de E 70 (Bucureşti – Orşova - Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai
importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul
fluxurilor turistice dinspre Europa de
vest. Deşi se află în plină regiune
muntoasă, într-un ansamblu peisagistic
deosebit de spectaculos, altitudinea
medie a staţiunii este de 165 m.
Teritoriul administrativ al oraşului
este încadrat între limitele Parcului
Naţional Domogled – Valea Cernei,
ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui
turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii
Europene.

1.2. Căile de acces


Accesul în staţiune se realizează astfel:
- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:
• DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E
79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia,
leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au
ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa)
şi Bulgaria (Calafat);
• DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează
staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de
turişti;
• DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.

Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la :


Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.
• 134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6,
DN 57B, DN 58
• 22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6
• 386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN
67D - E 70/DN 6 - E 574 - E 81.

- feroviar
• teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti
– Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau
Stamora Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două
puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar
european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei.
Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două
puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora
Moraviţa).
- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78
km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara -
160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6).
- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui
cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei.
Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră
pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii


Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii.
Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o
tabula votiva din bai :
« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius
Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în
calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat
acest prinos de recunostiinta… ».
În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un
important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de
exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în
Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a
1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au
ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca
semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a
Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si
modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici
majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac
impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între
care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul
Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-
Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa
Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în
care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul
Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra


sectorului turistic
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,
în creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259
locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai
jos se poate observa că gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai
pronunţat comparativ cu media judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că
forţa de muncă din industria turismului este formată în mare parte din femei, segment
ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de activitate lucrativă, se poate
afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară derulării activităţilor
specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).
Tabel nr. 1
Populaţia la 1 iulie 2005
Populaţia stabilă Total Masculin % Feminin %
Judeţul Caraş Severin 331.876 161.656 48,7 170.220 51,3
Mediul urban 187.559 90.626 48,3 96.933 51,7
47,
Băile Herculane 6.259 2.998 3.261 52,1
9
% din judeţ 1,9 1,9 1,9
% din mediul urban 3,3 3,3 3,4

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului
Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii mediului urban.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, din figura alăturată se
observă o distribuţie relativ echilibrată a acesteia, astfel:
total populaţie: 6.259 persoane
 grupa de vârstă 0 - 14 ani, 713 persoane, respectiv 11,39 %;
 grupa de vârstă 15 – 24 ani, 1.051 persoane, respectiv 16,79 %;
 grupa de vârstă 25 – 34 ani, 1.011 persoane, respectiv 16,15 %;
 grupa de vârstă 35 – 49 ani, 1.516 persoane, respectiv 24,22 %;
 grupa de vârstă 50 – 64 ani, 1.316 persoane, respectiv 21,03 %;
 grupa de vârstă 65 ani şi peste, 652 persoane, respectiv 10,42 %.

Conform analizelor demografice, când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă


între 0 - 20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total, se poate afirma că
populaţia respectivă are tendinţe de îmbătrânire. În cazul staţiunii Băile Herculane,
populaţia cu vârste cuprinse între 0 - 20 ani este de 1.216 persoane, respectiv 19,4 %
din totalul populaţiei oraşului, ceea ce arată că această tendinţă se manifestă.
Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 - 49 ani, persoane mature,
cu experienţă şi putere de muncă. De asemenea, trebuie precizat că oraşul Băile
Herculane dispune totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 -
15 ani, care vor reprezenta resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării
activităţilor economice prezente la nivel de localitate.
Structura populaţiei pe grupe de vârste
65 ani si peste 0-14 ani
10,42% 11,39%
50-64 ani 15-24 ani
21,03% 16,79%

25-34 ani
35-49 ani 16,15%
24,22%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin


Graficul nr. 1

Din punct de vedere etnic, la Recensământul Populaţiei din anul 2002, populaţia
de etnie română era majoritară, mai exact reprezenta 96,9 % din totalul populaţiede
6.019 persoane:
 români: 5.834 persoane;
 maghiari: 51 persoane;
 rromi: 67 persoane,
 germani: 27 persoane;
 cehi: 18 persoane;
 alte etnii: 22 persoane.
La Recensământul Populaţiei din 2002, structura populaţiei după religii arăta că
din cele 6.019 persoane stabile:
 5.730 persoane erau de religie ortodoxă, respectiv 95 %;
 135 persoane erau romano-catolici, respectiv 2,2 %;
 52 persoane erau de religie baptistă, respectiv 0,8 %;
 28 persoane erau greco-catolici, respectiv 0,5 %;
 27 persoane erau de religie penticostală, respectiv 0,5 %;
 47 persoane erau de alte religii, respectiv 1,8 %.
Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului
2002 arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:
 populaţie activă: 2.728 persoane, respectiv 45,32 % din totalul populaţiei
stabile;
 populaţie ocupată: 2.217 persoane, respectiv 36,83 % din totalul
populaţiei stabile;
 rata şomajului: 18,73 %.

Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul
Băile Herculane este de 18,73 %, mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului
Caraş - Severin, unde este de doar 9,8 %.
Tabel nr. 2
Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002
Populaţie Nr. pers. %
Populaţie stabilă 6.019 100,0
Populaţie 0-18 ani 1.231 20,45
Populaţie peste 18 ani 4.788 79,55
Populaţie activă 2.728 45,32
Populaţie ocupată 2.217 36,83
Şomeri 511 8,49
Rata şomajului % 18,73 -
Populaţie inactivă 3.291 54,78
Elevi/studenţi 1.122 18,64
Pensionari 1.189 19,75
Casnice 358 5,9
Persoane întreţinute 369 6,1
Altă situaţie 253 4,2

Sursa datelor: INS, Recensământul Populaţiei, 2002

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004
persoane, din care:
 10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al
salariaţilor din acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care
impune prezenţa unor cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de
tratament;
 8,9 % ocupate în învăţământ;
 8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi
termică, gaze şi apă);
 6,2 % ocupate în comerţ;
 5,5 % ocupate în administraţie publică;
 4,7 % ocupate în construcţii;
 1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;
 0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;
 0,5 % ocupate în agricultură;
 53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii
de turism şi alte domenii de natură turistică.

Tabel nr. 3.
Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005
Sector de activitate Nr. mediu %
Agricultură 10 0,5
Industrie - total 168 8,4
- industria extractivă 2 0,1
- industria prelucrătoare 50 2,5
- energie electrică şi termică, gaze şi apă 116 5,8
Construcţii 94 4,7
Comerţ 125 6,2
Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 37 1,8
Activ. financiare, bancare şi de asigurare 17 0,8
Administraţie publică 110 5,5
Învăţământ 178 8,9
Sănătate şi asistenţă socială 204 10,2
Alte activităţi 1.061 53,0
TOTAL 2.004 100,0
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă
disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi
de comerţ, ocuparea forţei de muncă feminine.

Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante

1000
900 871
820
800
703
700 647

600 545
persoane

500
400
300
200
100
0
2000 2001 2002 2003 2004

Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)

Graficul nr. 2.
Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de
salariaţi din cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la
871 persoane. Acest lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi
structuri de cazare şi alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă
nedeterminată sau determinată.
Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi
social întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are
şansa dezvoltării unei cariere în domeniul de turism.
Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o
veche tradiţie, ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce
în ce mai importante a locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea
contribui în viitor la valorificarea durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi
dezvoltarea activităţii turistice.
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic
al staţiunii Baile Herculane

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice


Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin
atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în
circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin
amenajări corespunzătoare.
Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:
 Potenţialul turistic (natural şi antropic);
 Infrastructură (generală şi turistică);
 Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă
materia primă pentru activităţile turistice.

Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând,


resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia,
fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale
constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi
introdusă în circuitele turistice. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea
resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-
geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau
amenajări ale acestora.
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna
omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului
turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă
turistică efectivă.
Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei
umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu
sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază
de existenţă pentru turism.
Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii
capabil sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi
momentul sosirii la locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri
materiale, cât şi din servicii.
H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi
intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.
Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o
activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic.
Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din
elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement,
alte servicii, reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute
sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24
de ore.
Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă
turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice
Infrastructura este de două feluri:
- infrastructurǎ generală;
- infrastructurǎ turistică.
Infrastructura generală:
- Reţeaua de transport comunicaţii;
- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);
- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);
- Reţeaua comercială şi prestări servicii;
- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.
Infrastructura turistică:
- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;
- Grupuri administrative gospodăreşti;
- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;
- Căi de comunicaţie.
Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte
turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale.
Cuprind:
1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);
2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);
3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);
4.Structuri tratament balnear;
5.Structuri de transport turistic.
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor
de relief de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi,
Munţii Cernei – Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul
acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică,
spectaculoasă şi impunătoare.
Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de
culoare albă, caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură
culme principală, orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât
dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se
situează în general între 1000 şi 1500 de m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate
în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea peisagistică deosebită: Domogled –
1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421 m, Pietrele Albe – 1.336 m.
Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa Mare, Arsaşca,
Motru Sec. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili
dinspre Valea Cernei, fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor
frecvente rupturi de pantă.
Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic,
manifestată sub diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare,
crovuri, văi seci şi polii, relief ruiniform, ş.a. Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află
cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un
abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina,
Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste, greu accesibile, zonă în care
se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice.
Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nord-
vestic al culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul
Belareca, şi implicit al staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m
altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-o varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline),
fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se
găsesc pe şisturile cristaline, calcarele formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar
corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive, puţin fragmentate, cu crestele
rotunjite.
Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare,
sunt mai scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc
fragmentaţi de ape, cu abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care
adăpostesc numeroase peşteri
În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt
constituiţi din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic,
în geomorfologia cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab
ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a
platformei de eroziune Bărăscu. În zona înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief
glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene.
Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă,
situată la peste 2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă
mai joasă, dezvoltată pe versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m
altitudine, ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta
înaltă a Godeanului, şi anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi
Vf. Borăscu – 2.158 m alt.
Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca
altitudine, întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între
Vf. Paltina şi Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf.
Paltina – 2149 m, Şaua dintre Paltina şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf.
Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena – 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra
Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m, Vf. Godeanu – 2.229 m.

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice


Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află
în zona de influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer
cald şi umed dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică.
Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează
în plină regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea
Centrală sau Câmpia Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C;
numărul de zile de iarnă, cu temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în
special în luna ianuarie. Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei
vegetaţiei, cu o medie a lunii celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi,
călduroase, favorabile practicării turismului.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ,
760 mm/an la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu.
Influenţa climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind
canalizate pe culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de
precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.
"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul
verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai
timpuriu decât în bazinul inferior.
Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor
repetate din timpul iernii.
Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu
cer senin fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este
senin între 20 - 23 de zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece
(maximum în luna noiembrie).
Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual.
Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm
atmosferic sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea


Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii
săi şi de cele două lacuri de baraj artificial.
Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi
ajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o
diferenţă de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare
fragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului
superior este cunoscută sub numele de Cernişoara, care străbate un scurt sector de
chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe de la împreunarea Izbucului ce
apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste
9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile Corcoaia, care, deşi
scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după care Cerna
pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.
Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de
două culmi diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba
(1.740 m), reunite sub forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna
de apă între bazinele Cernei şi Jiului.
Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi
abrupţi, rectilinii, cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m.
Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km2, din care mai
mult de jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs
rectiliniu, orientat pe direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre
vest, iar de la Gara Băile Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela
Reca), îşi schimbă direcţia spre sud, până la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful
Orşova al Lacului Porţile de Fier I.
Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior
(Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita
între judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al
Cernei), unde limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi.
Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna.
Apele se pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare
Reci", Bârza, Topleţ. La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime,
perpendiculare pe vale, apar izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în
cura balneară. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi
Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele minerale provin din apele de infiltraţie
care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ 1.200 m adâncime, unde sunt
încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile Cernei, de-a lungul
unor falii.
Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în
întregime pe un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o
parte, de Munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un
ansamblu geografic foarte complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au
reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca
bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic şi peisagistic.
În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele
sistemului hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan.
Lacul are o suprafaţă de 678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil.
m3. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în
bazinul Motrului.
Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de
staţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii
echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia.
Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m3.

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic


La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă
abundenţa vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta
vegetaţiei Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin
păduri de fag şi quernicee. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea.
Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum:
frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul.
Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei,
reprezentate prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei.
Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor
Craiova, Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene.
Restul suprafeţelor sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte
specii termofite, ca: stejarul pufos, cărpiniţa, liliacul, scumpia.
Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la
confluenţa
Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase.
Alături de acesta se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere
ştiinţific, cum ar fi: liliacul, cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul.
Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa
împădurită reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total.
Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi
sunt alcătuite din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee.
Aceste pajişti constituie locuri pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din
zonele de conservare specială ale Parcului Naţional.
Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia
de păiuş roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de
plante cu flori, cele mai multe sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare
multicolore care dau zonei un farmec aparte prin peisaje deosebit de atractive.
Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică
remarcabilă, inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare).
Din totalul acestora, 66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând
doar în Parc, fapt care favorizează dezvoltarea turismului ştinţific.
Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică
remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa
strămoşului acestuia, Ursus spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea
superioară a văii Cernei), căpriorul, mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai
rară), lupul. Sunt frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune
pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.
Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai
rar acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi
numeroase păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea
neagră, cucul, sturzul, diferite columbite. Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile
acestora, se adăpostesc păsări ca bufniţa, cucuveaua, gaia.
Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană:
vipera cu corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de
sticlă, şopârla cenuşie, şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc.
Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat.
Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole:
zona păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul
mijlociu al Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior).
Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă
lepidopterele; din cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna
concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul României.
Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul
administrativ al oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul
măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul de management al Parcului.

2.3. Potenţialul turistic antropic


Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al
istorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale
civilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală
modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea
vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct
de vedere turistic în plan intern şi internaţional.
Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru
valoarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,
instituţiile şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile
tehnico-economice. Lista completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de
patrimoniu naţional, stabilită prin Ord. 2314 / 2004, este prezentată ca anexă (Anexa nr.
1).

2.3.1. Obiective turistice religioase


- Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)
- Biserica catolică (1838)

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice


- Vestigii şi situri arheologice:
- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)
- Băile Romane (în hotelul Roman)
- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.
- Muzee:
- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii
Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.
- Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):
- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe
- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864
- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec.
al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul
Roşu, sec. al XIX-lea
- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa
Hercules
- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna,
Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel
Decebal (1862), str. Cerna, nr. 20
- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2
- Vila "Elisabeta" (1875)
- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1
- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str.
Cerna nr. 6-18
- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5
- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului
Roman
- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană
- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules
- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35
- Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1
- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa
Cazinoului
- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice


De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse
manifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi
vizitatori şi turişti. Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:
• Festivalul Internaţional de folclor Hercules
• Targului International de Turism Balnear
• Zilele orasului Baile Herculane
• Festivalul Pinului negru de Banat
• Festivalul Răchitei din Banat
• Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
• Festivalul Ţuicii
• Congresul Spiritualităţii româneşti.
Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii
Baile Herculane, în perioada 2004-2008

3.1. Baza turistică tehnico-materială


Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire
turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru
realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat
mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si
amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru
turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru
turisti, impreuna cu serviciile aferente.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în
perioada 2002 - 2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82
%, respectiv de la 17 la 31 unităţi.
Tabel nr. 4.
Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare
Anul
Tip unitate 2002 2003 2004 2005 2006
Total 17 21 25 27 31
Hoteluri 8 9 10 11 12
Campinguri 1 1 1 1 -
Vile turistice 1 2 2 2 2
Tabere 1 1 1 1 1
Altele* 6 8 11 12 16

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin


*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni


turistice. O evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul
acestora crescând de la 8 unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006.
Evoluţia nr. structurilor de ca za re din sta ţiune a Bă ile
He rcula ne
35 31
30 27
25
25 21
număr 20 17
15
10
5
0
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

Graficul nr. 3.

Pentru perioada analizată 2002 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă


astfel:
Tabel nr. 5.
Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare
Anul
Tip unitate 2002 2003 2004 2005 2006
Total Caraş Severin 6.789 6.583 7.000 7.113 7.478
Total Băile Herculane 4.341 4.466 4.622 4.628 4.608
% din judeţ 63,9 67,8 66,0 65,1 61,6
Hoteluri 3.912 3.997 4.089 4.068 4.135
% din total 90,1 89,5 88,5 87,9 89,7
Campinguri 132 132 132 132 -
% din total 3,0 3,0 2,9 2,9 0,0
Vile turistice 24 36 36 34 34
% din total 0,6 0,8 0,8 0,7 0,7
Tabere 130 85 85 67 67
% din total 3,0 1,9 1,8 1,4 1,5
Altele* 143 216 280 327 372
% din total 3,3 4,8 6,1 7,1 8,1

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin


*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de
cazare a crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002
la 4.608 locuri în 2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii
locurilor de cazare din hoteluri (cu 5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni
(cu 60 %).
Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare
aparţinând altor tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri)
a crescut simţitor,, de la 3,3 %, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent
înregistrat în anul 2006.
Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane
se găsesc aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin.
Băile Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri
oferite turiştilor.
Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele
hoteliere balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-
un cadru natural agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului.
La nivelul anului 2006, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31
unităţi, dintre care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare,
reprezentând 89,7 % din locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş
Severin.
Tabel nr. 6.
Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2006
Nr. unităţi Nr. locuri
Tip unitate
Total 4* 3* 2* 1* neclasif. Total 4* 3* 2* 1* neclasif
Hotel 12 1 1 9 1 - 4.135 106 68 3.639 322 -
Hotel pentru
tineret 2 - 2 - - - 62 - 62 - - -
Vilă turistică 2 - 2 - - - 34 - 34 - - -
Pensiune urbană 12 - 3 9 - - 210 - 76 134 - -
Tabere şcolare 1 - - - - 1 67 - - - - 67
Popasuri turistice 2 - - 1 1 - 100 - - 56 44 -
4.60 3.82
TOTAL 31 1 8 19 2 1 106 240 366 67
8 9
TOTAL 4.50 3.77
29 1 8 18 1 1 106 240 322 67
fără popasuri 8 3

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

La nivelul anului 2006, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se


prezenta în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele,
2,30% de 4 stele şi 1,45 % neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2
stele, ponderea cea mai mare o deţin hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o
distanţă semnificativă de pensiunile urbane, cu 134 locuri (3,5 %). Această distribuţie
este caracteristică staţiunilor balneare din România, dominate de unităţi de cazare de 2
stele.
Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort, 2006

4 stele
necls 2,30%
1,45% 3 stele
1 stea 5,21%
7,94%

2 stele
83,09%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 4.

Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul


hotelurilor – 89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor,
popasurile – 2,17 %, taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele
turistice – 0,74 %.
Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu
hotelurile, în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de
aproape 91 %, o deţin acestea din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile
cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane.

Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi, 2006

Vile turistice Pensiuni urbane Tabere


0,74% 4,56% 1,45%
Hoteluri pentru
tineret Popasuri
1,35% 2,17%

Hoteluri
89,74%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin


Graficul nr. 5.
În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia
Judeţeană de Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:
• total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;
• total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;
• structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni
urbane, 2,17 % în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru
tineret, 0,74% în vile turistice.

Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie


2006 existau 28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de
cazare.
Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de
cazare, staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de
calitate diverselor categorii de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste
medie şi chiar ridicate.

3.1.1. Unităţile de cazare turistică


Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de
camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este
amenajat şi dotat precum şi prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât
şi grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu:
minibar, televizor color, cablu TV, telefon cu acces direct la liniile internaţionale, acces
internet, uscător de par, băi proprii cu cabine de duş, halate de baie, climatizare.
Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în
stil românesc, cu foişor, bar, braserie, mansardă.
Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat
din bucătăria internaţională şi tradiţională.
Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată
corespunzător cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie,
etc., poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshop-
uri etc.
Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita,
Minerva, Diana.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi
apartamente.
Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar
de zi, terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.
Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182
camere şi 301 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de
conferinţe, telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de
gimnastică, saună, piscină interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa,
magazin, agenţie de turism, excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul.
Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al
Masivului Domogled, adiacent Parcului Vicol.
Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente).
Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon,
televizor şi cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină.
Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25
single, 2 apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală
de conferinţe.
Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol.
Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de
tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de
gimnastică, bowling, frizerie & coafură.
Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri.
Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de
tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de
gimnastică, bowling, frizerie & coafură.
Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133
camere şi 232 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare.
Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al
Masivului Domogled.
Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi.
Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer
liber.
Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două
paturi şi 2 camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un
restaurant de 40 de locuri.
Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu
vaporul, ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la
cameră, tratament acupunctură la cameră
Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de
joacă pentru copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu.
Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust,
cu baie proprie şi TV.
Servicii oferite în cadrul pensiunii:
- salon pentru servirea mesei;
- o piscină cu apă termală (circuit închis);
- săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;
- parcare supravegheată video.
Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile
turistice oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o
importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament.

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism


Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există
şi unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco
baruri etc. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru
servirea mesei de către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.
Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea
puterii de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna
februarie 2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip
restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie,
clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.
Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:
 136 de 1 stea (2,7 %),
 3.956 de 2 stele (78,8 %),
 574 de 3 stele (11,4 %),
 354 de 4 stele (7,1 %).
Tabelul nr. 7.
Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2006
Nr. Categoria
Denumire Tipul unităţii Nr. locuri
crt. de clasificare
Restaurante clasice 3.622
1. Ferdinand Restaurant clasic 4* 224
2. Ambasador Restaurant clasic 3* 66
3. Belvedere Restaurant clasic 3* 64
4. Elite Restaurant clasic 3* 50
5. Grota Haiducilor Restaurant clasic 3* 232
6. Afrodita Restaurant clasic 2* 350
7. Casa Lorabela Restaurant clasic 2* 40
8. Cerna Restaurant clasic 2* 157
9. Dacia Restaurant clasic 2* 480
10. Diana Restaurant clasic 2* 350
11. Domogled Restaurant clasic 2* 125
12. Hercules Restaurant clasic 2* 272
13. Minerva Restaurant clasic 2* 374
14. Orizont Restaurant clasic 2* 410
15. Roman Restaurant clasic 2* 300
16. Trandafirul Galben Restaurant clasic 2* 128
Baruri de zi 810
1. Ferdinand Bar de zi 4* 50
2. Belvedere Bar de zi 3* 24
3. Ada Kaleh Bar de zi 2* 20
4. Afrodita Bar de zi 2* 28
5. Cerna Bar de zi 2* 40
6. Dacia Bar de zi 2* 180
7. Diana Bar de zi 2* 30
8. Domogled Bar de zi 2* 260
9. Minerva Bar de zi 2* 120
10. Roman Bar de zi 2* 58
Bar de noapte 80
1. Minerva Bar de noapte 4* 80
Bufet bar 260
1. Cezar Bufet bar 2* 124
2. Coronin Bufet bar 1* 64
3. Flora Bufet bar 1* 32
4. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40
Disco bar 110
1. Dacia Disco bar 2* 110
Restaurant berărie 138
1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138
TOTAL 5.020
Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622,


(72,2 %), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260
locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri
cu 100 locuri, respectiv 2,2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.
În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea
dimensiunilor şi structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de
cazare. Din acest punct de vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în
alimentaţie / locuri de cazare. În cazul staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006
acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de
alimentaţie este relativ satisfăcută.

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament


Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată
în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa
structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale
staţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile
care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de
cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.
Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea
afecţiunilor şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de
tratament, aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC
CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii
Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare
funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.
Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină
Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile
Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul
Sănătăţii:

1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA


a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:
- diadinamici – 3 bucăţi - BTL – 2 bucăţi
- galvanizări – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată
- solux -1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi
- sunet – 3 bucăţi

b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:


- diadinamici – 10 bucăţi - magneto -3 bucăţi
- galvanizări – 4 bucăţi - aerosoli – 1 bucată
- solux – 2 bucăţi - duş subacval – 1 bucată
- sunet – 4 bucăţi - saună – 1 bucată
- BTL – 5 bucăţi

2. Baza de tratament SC HERCULES SA


a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. interferenţiali–1 bucată - ap.
diadinamici – 2 bucăţi
- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc. - magnetodiaf
lux BTL 09 – 1 bucată
- ap. ultrasunete – 2 bucăţi - solux – 1
bucată

b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- ap. diadinamici – 2 bucăţi - magnetodiaflux – 2 bucăţi
- ap. interferenţiali – 1 bucată - solux – 2 bucăţi
- ap. ultrasunete – 2 bucăţi

c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- BTL 5000 – 5 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc.
- subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată
- BTL 07 – 2 bucăţi - bicicletă ergometrică –1 bucată
- BTL 09 – 1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi
- BTL 20 – 2 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată
- BTL 21 – 2 bucăţi

d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- magnetodiaflux – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi
- diadinamici – 10 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi
- ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.
- ap. microunde – 2 bucăţi - solux – 4 bucăţi
- ap. unde scurte – 2 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată
- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi - ap. Hammer – 6 bucăţi
- BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi
- ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi

e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. unde scurte – 1 bucată
- ap. diadinamici – 3 bucăţi - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată
- magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi
- ap. impulsuri tip TUR–1 bucată - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată

f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale:


- CDD – 1 bucată - ultrasunet – 3 bucăţi
- Galvanizări – 2 bucăţi - C. Interferenţiali – 1 bucată
- C. TRABERT – 2 bucăţi - Baie 4 celulară – 2 bucăţi
- unde scurte – 2 bucăţi - Solux – 2 bucăţi.
- MDF – 1 bucată
SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii
10 ani. Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat
ultrasunete, aparat aerosoli, aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie,
aparat INTERDIN, cadă duş subacval, aparat diadinamic, aparat curenţi interferenţiali,
aparat unde scurte, aparat electrostimulare, aparat magnetodiaflux, baie galvanică,
aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă computerizată, aparat
ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional MUSCLE, saună,
aparat terapie laser.

3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine


următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. ultrasunete – 1 bucată - impulsuri TRABRT – 1 bucată
- ap ultrascurte – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată
- C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată
- laser – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată
- nemectron – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi


sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:
 electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali,
nemectron, magnetodiaflux;
 masaje, aerosoli
 hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi
galvanice, duo subacval etc.
 acupunctură.

Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness


(aparatură pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole,
saună, acupunctură etc.), precum:

- masaj corporal - tratament cosmetic clasic


- masaj aromatic - gimnastică aerobică
- masaj pentru drenajul limfei - săli de gimnastică medicală
- peeling corporal cu nisip de râu - aromoterapie
- jacuzzi - saună
- baie imperială romană (include:masaj - aplicaţii cu argilă naturală (mască facială
corporal, baie termominerală, ceai şi masaj facial)
sudorific, sudaţie)
- tratament cosmetic geriatric; - reflexoterapie
- presopunctură - gimnastică aerobică
Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este
dotată cu aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice.
Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează
organismul, prin tratamente cu Gerovital H3.
În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru
tratament balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacităţile de tratament
balneoterapeutic (hidroterapie) din staţiunea Herculane se compun din:

Locaţie bază de tratament Cură externă Capacitate (litri/zi)


Hotel Roman - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000
- bazin 17 mc 170.000
Hotel Hercules - bazin 21 mc 21.000
- bazin 30 mc 30.000
Hotel Diana - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Neptun - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600
- 2 bazine × 25 mc 50.000
Hotel Hebe - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400
- 1 bazin 21 mc 21.000
Hotel Apollo - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000
- 1 bazin 34 mc 34.000
- 1 bazin 25 mc 25.000
- 1 bazin 18,5 mc 18.500
Hotel Diana - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400
- 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Afrodita - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000
- 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000
- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Minerva - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000
- 2 bazine×30mc 60.000
Hotel Cerna - 2 bazine×10,4 mc 20.800
- 1 bazin 22,2 mc 22.200
Vila Belvedere - 1 bazin 6.730
- 1 bazin 23.800
TOTAL 1.890.230

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând
în calcul piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor
termominerale din Băile Herculane este de 2.986.402 litri/zi.
Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:

Nr. Număr
Complex hotelier Unitate de timp
crt. proceduri
1. Complex ROMSIND 4.000 proceduri/zi în 8 ore
2. Complex Hercules 1.700 proceduri/zi în 8 ore
3. Complex Minerva 1.500 proceduri/zi în 8 ore
4. Complex Roman 1.700 proceduri/zi în 8 ore
5. Complex Diana 1.200 proceduri/zi în 8 ore
6. Complex Afrodita 1.300 proceduri/zi în 8 ore
7. Baia Apolo 2.300 proceduri/zi în 8 ore

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata


diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de
fizio- şi electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt
grad de atractivitate.
Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru
deplasarea într-o staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de
agrement devin o componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism,
întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi
distracţie, evadarea din cotidian. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru
realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru atragerea unor segmente tot
mai mari de turişti.
Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de
vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile
de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru
vizitatorii oraşului staţiune balneară Băile Herculane.
Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane
sunt reprezentate de:
 Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri
 Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri
 Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300
locuri
 Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
 Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
 Terenul de fotbal din zona Pecinişca
 Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă,
existente în cadrul mai multor structuri de cazare
 Grădină de vară
 Scenă în aer liber în Parcul Central
 Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe
Valea Cernei
 Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
 Parcuri şi scuaruri
amenajate: Parcul Central în faţa
Cazinoului, Parcul Vicol şi Scuarul
Hercules
 Piscine acoperite, piscine în aer
liber sau ştranduri cu apă termală,
în cadrul unităţilor:
• Hotel Roman
• Hotel Diana
• Hotel Afrodita
• Hotel Minerva
• Hotel Hercules
• Hotel Sara’s Sons
• Piscina Hercules.
• Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)
• „7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu


Severin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii
montane la: Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului,
Crucea Albă, Vârful Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota
Haiducilor, Cascada Codiu etc. Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru
practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii, speologiei.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic


Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă
cale de acces pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de
drumuri de pe teritoriul administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră,
sunt:
 drumuri naţionale:
 DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70,
de 108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul
administratival oraşului;

 drumurile judeţene:
 DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este
drumul de legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai
utilizat de turişti; măsoară 5,40 km lungime;
 DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă
din DJ 608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;
 reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care
26 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;
 drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al
lacului).
Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament
normal, electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane –
Timişoara - Jimbolia. Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu
valoare culturală deosebită, declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista
monumentelor istorice, actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004.
Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km.

3.2. Circulaţia turistică


Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile
de turişti, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de
tratament acordate prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi
analizată pentru perioada 2002 - 2006, iar în ceea ce priveşte biletele de tratament
datele sunt disponibile pentru perioada 1993 - 2005. De asemenea, vor fi studiate
sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate


Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în
mare parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale
cu proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea
turismului balnear, iar pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară
frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au
creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism.
Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această
zonă, turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor
variate ale acestora.
Dintre acestea pot fi menţionate:
a) Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a
prezenţei factorilor naturali de cură.
Factori naturali de cură:
• ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază
între 38 - 60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate,
iodurate, sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată
între 0,2 – 8,5 g/l;
• bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu
aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient
de unipolaritate de 0,97 – 0,74.
Indicaţii terapeutice:
• afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare
• afecţiuni posttraumantice
• afecţiuni neurologice periferice
• afecţiuni metabolice şi de nutriţie
• afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,
afecţiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli
profesionale).
b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă
pentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării
drumeţiei montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee
montane marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea
Cernei.
c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii
Băile Herculane, respectiv:
 alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele
se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din
masivul Domogled (1.180 m), pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf.
Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei. Baza de
plecare pentru toate traseele este staţiunea. Clima, cu influenţe mediteraneene şi
altitudinea redusă a acestei zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului.
In ultima vreme, alături de traseele alpine, au apărut şi numeroase trasee de escaladă
sportivă. Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta
aşteptând să fie valorificat;
 zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice
oferite de Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre
cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a
zborului cu parapanta şi deltaplanul;
 raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există
următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:
• Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi:
urcare pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3
cascade) şi coborârea pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor
Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore);
• Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă
termală;
• Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului
(marcaj: cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore);
• Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m)
- (marcaj: banda albastră, 8-10 ore);
• Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam
(169 m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct
galben, durata 2-3 ore);
• Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei
(marcaj punct roşu, durata 1 oră);
• Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj
punct roşu, durata 2 ore);
 Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate
nivelele de dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la
lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel
ridicate;
 alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica
peste canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada
Vânturătoarea şi coborârea ei în rapel (70 m).
d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase
monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public,
memoriale, muzee, atât pe raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul
turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire spirituală, relaxare.

e) Alte forme de turism:


• turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase
peşteri (Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime),
Peştera de la Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu
Aburi ş.a.) şi a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;
• turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor
structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni.
Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi
promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din staţiune;
• turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant
sedativ, de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat.
Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate
anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în formă. În prezent această
formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;
• turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de
vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă
(cabane de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole
valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare;
• turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei
Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai
mare, care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate,
mai ales după aderarea României la UE - de când acest acest lucru a
devenit obligativitate pentru ţările membre;
• turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o
serie de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc
numeroşi vizitatori şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie
sau relaxare; astfel de manifestări sunt:
• Festivalul Internaţional de folclor Hercules
• Targului International de Turism Balnear
• Zilele orasului Baile Herculane
• Festivalul Pinului negru de Banat
• Festivalul Răchitei din Banat
• Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
• Festivalul Ţuicii
• Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social
În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel, în
perioada 1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările
sociale în staţiunea Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la 26.377 bilete în
anul 2005. În perioada analizată, în staţiune au venit 9,6 % din totalul persoanelor care
au primit bilet de tratament acordat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
La o analiză mai profundă se poate observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din
turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002 - 2005 au avut un bilet de tratament
balnear.
Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi
menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale,
agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi,
VIP, persoanele interesate de tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin
oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru
consumatorii de turism.
Evoluţia nr. de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările
sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane
400.000 14,0
Nivel naţional
12,5 12,4
Băile Herculane 338.244
350.000 12,0
11,4
% 330.030 334.817
300.000 9,2 9,7 276.342
9,0 9,1 9,2 10,0
291.699
8,4 9,0
250.000 9,5
7,5 7,5
210.519 239.060 8,0
număr

200.000
%

210.031
193.426 142.961 192.108 6,0
150.000
148.143 162.388
4,0
100.000

50.000 19.333 30.571 41.595


26.377 2,0
19.260
13.624 17.441 10.765
12.176 16.233
41.280 33.250
0 23.138 0,0
1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sursa datelor: date prelucrate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.


Graficul nr. 13.
În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai
mare activitate turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca
mărime şi circulaţie turistică din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din
locurile de cazare existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de
turişti din Caraş - Severin.
De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de
înnoptări din judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea
atrage 9,6 % din totalul biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de
sănătate şi sistemului asigurărilor sociale de stat. Băile Herculane este promovată de
agenţiile de turism, care includ staţiunea în pachetele de turism balnear. Toate cele
prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e necesar, importanţa deosebită a
staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România.

3.2.2. Evoluţia numărului de turişti


În intervalul 2002 - 2006, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie
descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de
reducerea numărului de bilete de tratament subvenţionate de stat, de problemele
existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc.
Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005, după care s-a înregistrat o
revigorare a staţiunii, iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a intrat pe o curbă
ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie anuală de
3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77.028 turişti în anul 2006
numărul acestora era de doar 67.007 turişti.
Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele
înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în
perioada analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în
anul 2006.
În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de
mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada
analizată de 95,4 %, în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile
totale. Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini
în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35 % în anul 2002 la 3,0 % în
2006. Practic, ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de
creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune.

Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are
încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne.

Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane


Total turişti Turişti români Turişti străini
90000

80000 77028 75677


71026
67007
70000
72135 71969 60317
67971 64997
60000
57667
persoane

50000

40000

30000

20000
4893
10000
3708 3055 2650 2010
0
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin


Graficul nr. 6.

Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane


100% 4,30 4,39 3,00
6,35 4,90
90%

80%
70%

60%

50% 95,70 95,61 97,00


93,65 95,10
40%

30%
20%
Turişti români Turişti străini
10%

0%
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin


Graficul nr. 7.
Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor
străini, după ţara de origine.

Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2006

Alte tari
19,6% Germania
24,5%
Franta
3,2%

Israel
3,7%

S.U.A.
4,4%

Austria Ungaria
4,5% Ucraina Italia 18,7%
5,6% 9,7%
Republica Moldova
6,2%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 8.
Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu
ponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica
Moldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa
(3,2 %). În categoria alte ţări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii
Britanii, Danemarca, Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia,
Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia, Federaţia Rusă, China,
Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.
Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş -
Severin şi a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri,
atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2000 – 2006,
ponderea sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a
scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor
străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %, în timp ce pentru turiştii români
aceasta este de 69,5 %.
Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în
total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin

Total turişti
90,00
Turişti români
80,00 76,95
72,33 Turişti străini
76,61 71,81 69,71
70,00 64,88
71,40 63,57
68,55 63,01 62,02
60,00 57,13
50,07
50,00
%

38,77
40,00 34,66

30,00

20,00

10,00

0,00
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 9.

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări


În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul
Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor
efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări
realizate de turişti în judeţul Caraş - Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor
efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru
caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.
Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul
înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total,
scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor
2002 - 2006 fiind de - 4,8 %. Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii
serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi
coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a
sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor
români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).
Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane
în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean Total turişti
Turişti români
100,00 93,80 Turişti străini
92,79 93,23 90,34 90,86 88,09 89,11 86,88 88,02
90,00
93,50
80,00 86,20 77,14
68,85
70,00
60,00
52,52
50,00
37,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 10.

Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului


Total turişti Turişti români Turişti străini
1.000.000 Dsej medie Dsej români Dsej străini 14,0

900.000 12,0
11,5 11,3 12,0
11,2 10,6
800.000
11,7
11,2 11,0 10,9 10,0
700.000 860.307 10,3

600.000 829.050 881.763 781.813


zile - turist

zile / turist
8,0
861.754 767.688 656.259
500.000 645.298 692.750
686.160
6,0
400.000 6,4
5,4
300.000 4,6 4,0
4,1
200.000 3,3
2,0
100.000 31.257 20.009 14.125 6.590
10.961
0 0,0
2002 2003 2004 2005 2006

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 11.

În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor


este de circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din
numărul total.
3.2.4. Durata sejurului mediu
Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este
reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în
perioada 2002 - 2006 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor
români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că
2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12
zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului
este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate în
perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc
în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite
culturale, turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice


Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi
populaţia unei destinaţii turistice.

An Total turisti Populatia Dens. circ.turistice


2002 6019 77 028 0,078
2003 6019 75 677 0,079
2004 6019 71 026 0,085
2005 6259 60 317 0,104
2006 6259 67 007 0,093

Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul


2005 faţă de anul 2002, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul
2006 faţă de anul 2005.

3.2.7 Funcţia turistică a staţiunii


Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica
si turistica permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si
doua cartiere: Zăvoi si Pecinişca.

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane


Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV"
Elementele Importanta Nivelul Indicele de Nivelul Indicele de
ofertei turistice (ponderea) calitativ atractivitate calitativ atractivitate
elementelor (nota) al/a al statiunii (nota) al/a al statiunii
ofertei satiunii etalon (I) staiunii reale (I) Abaterea
turistice in etalon (ci) reale
total (%) (qi)
1 2 3 4 5 6 7
I Mediul natural 40 127 190 63
-Relief 5 20 36 16
Diversitate 1 3 3 7 7 4
Accesibilitate 3 5 15 8 24 9
Originalitate 1 2 2 5 5 3
-Clima 8 20 32 12
Temperatura 4 4 16 6 24 8
medie
Precipitatii 2 1 2 3 6 4
Curentii de are 2 1 2 1 2 0
-Hidrografie 9 28 42 14
Ape minerale 1 4 4 9 9 5
Ape 1 3 3 5 5 2
termominerale
Ape mezotermale 1 3 3 3 3 0
Ape sodice 1 3 3 5 5 2
Ape clorurate 1 3 3 5 5 2
Ape 1 3 3 5 5 2
bicarbonatate
Ape (lacuri) 1 3 3 5 5 2
sulfuroase
Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1
Lacuri sarate 1 3 3 3 3 0
-factori cu 11 37 26 -11
potential
terapeutic
Emanatii diverse 2 3 6 5 10 4
(mofete)
Namoluri 2 4 8 2 4 -4
sapropelice si de
turba
Nisipul 1 2 2 2 2 0
(talazoterapia)
(bai de) aer 1 4 8 3 3 -5
(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2
Namoluri 1 3 3 1 1 -2
minerale de izvor
Saline 2 3 6 2 4 -2
-Flora 2 4 15 11
Diversitate 1 2 2 8 8 6
Originalitate 1 2 2 7 7 5
-Fauna 2 3 14 11
Diversitate 1 1 1 8 8 7
Originalitate 1 2 2 6 6 4
-Puritate 3 15 25 10
Aer 1 5 5 9 9 4
Apa 1 5 5 9 9 4
Sol 1 5 5 7 7 2
II Structuri 30 102 206 104
materiale
-De cazare 8 28 55 27
Cantitativ 5 16 37 21
Diversitate 1 3 3 7 7 4
Capacitate 1 3 3 9 9 6
Amplasare 2 4 8 8 16 8
Estetica 1 2 2 5 5 3
Calitativ 3 4 12 6 18 6
-De alimentatie 6 21 39 18
Cantitativ 4 11 27 16
Diversitate 1 3 3 4 4 1
Capacitate 1 2 2 9 9 7
Amplasare 1 3 3 7 7 4
Specific 1 3 3 7 7 4
Calitativ 2 5 10 6 12 2
-De transport 4 12 18 6
Diversitate 2 3 6 4 8 2
Capacitate 2 3 6 5 10 4
-De agrement 3 8 16 8
De zi 2 3 6 6 12 6
De noapte 1 2 2 4 4 2
-De tratament 9 33 78 45
Diversitate 3 4 12 9 27 15
Capacitate 3 3 9 9 27 18
Amplasare 3 4 12 8 24 12
III 10 40 54 14
Infrastructura
-De acces 5 20 20
Feroviar 1 5 5 6 6 1
Rutier 2 5 10 7 14 4
Aerian 1 3 3 0 0 -3
Naval 1 2 2 0 0 -2
-De alimentatie 5 20 34
Apa 1 4 4 6 6 2
Energie electrica 2 4 8 7 14 6
Combustibil 2 4 8 7 14 6
IV 5 15 22 7
Suprastructura
-Generala 2 6 9
De organizare 1 3 3 4 4 1
De paza 1 3 3 5 5 2
-Turistica 3 9 13
De organizare 2 3 6 4 8 2
De paza 1 3 3 5 5 2
V. Mediul 5 17 15 -2
economic
Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2
Sectorul secundar 1 1 1 1 1 0
Sectorul tertiar 2 4 8 4 8 0
VI. Mediul 10 37 77 40
cultural
Manifestari 4 4 16 8 32 16
culturale
(expozitii,
spectacole,
festivaluri)
Patrimoniu 3 3 9 8 24 15
construit
(monumente,
muzee, biserici,
cetati)
Patrimoniu 3 4 12 7 21 9
neconstruit
(folclor)
TOTAL 100,0 - 338 - 564 226

Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un


coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce
demonstreaza ca este o statiune solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata,
complexa si eficienta. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic. In urma
compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala), s-au
constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile Herculane dispune de un
potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii
turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si
izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in cazul
structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si
diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile,
din punct de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti.
Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii
unui aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita
din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul
mediului economic, Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.
In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un
potential natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice
complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive
statiuni balneoclimaterice din Romania, fiind si cea mai veche statiune
balneoclimaterica.

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a


staţiunii Băile Herculane

4.1. Propuneri personale


Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de
următoarele elemente:
• Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare
complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim
recunoscută;
• bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare
negativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
• cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care
permite o diversificare a ofertei turistice;
• prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între
limitele sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi
faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
• accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea
de cele navale-fluviale, pe Dunăre;
• existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament
balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu
posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;
• tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a
ansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de
epocă istorică;
• potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;
apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile
turistice internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-
Muntele Mic, Oltenia de Nord.

4.2. Strategii
Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile
dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a
Uniunii Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva
elemente – cadru, de principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:

 realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al


structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de
modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice
oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;
 diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul
întregii staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;
 dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a
dotărilor pentru divertisment cultural;
 dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde",
ştrandul termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea
concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune;
 modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;

 monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare,


semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate
periclitate, la nivelul capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza
Regulamentului Parcului Naţional;
 dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de
conservare, atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă
potabilă, dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;
 îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare
de servicii turistice;
 amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de
staţiune, pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona
staţiunea în sezonul estival, dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee
turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG. Este vorba de parcelele
(Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri), şi cantonul silvic
(loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri), malul lacului
Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel). Aceste propuneri de
amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe
Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre
Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări
turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi
eliminate campările dezorganizate;
 dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu
amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;
 evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie -
mediul natural şi construit;

4.3. Planuri de dezvoltare turistică


În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea
unor forme de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :

dotări de agrement, sport şi cultură

 amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în


apropierea complexelor balneare
 amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber

 reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu


cultural, prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;
amenajarea unor peşteri pentru vizitare

 Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime,


1-2 m înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o
temperatură de 50 - 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear
subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m);
 "Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de
lângă Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant
datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei
fracturi, făcând un zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu
valoarea de unicat, având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi
ştiinţifice;
 Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m
altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două
galerii: principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături
arheologice (50 m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete
mici calcaroase, pe podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul
mijlociu, prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi
biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii
omului în peşteră", care să fie unic în România, după ce se realizează
lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea acesteia;
 Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775
m), are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată,
peştera poate fi vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea
peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces ;
amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare

 eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului


prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest
sens, următoarele:
• reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi,
pantă de înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor
pietonale tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria
limitrofă centrului staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare,
bornare;
• amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare,
pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.
amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat

 piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre


Izvorul Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări:
igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de
retenţie / piscină subterană, montarea de obiecte de mobilier specific,
confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuţe, cuier pentru haine),
iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece ; la exteriorul galeriei, se
amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă amenajată pentru
plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor chioşcuri de
răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN
67D ;
 amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf.
Domogled (1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va
instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi
răcoritoare, cafea şi din care se va putea admira peisajul.
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari


Valori folclorice si --lipsa organizaţiilor imediata vecinătate administraţia publică
etnografice: de promovare a cu UE nu înţelege
Manifestari folclorice turismului la nivel importanţa
- Sarbatoarea local dezvoltării turismului
Liliacului - organizata şi o blochează
la Carasova

Obiective de mare --existenţa unor zone curiozitatea unor ofertele de produse


interes turistic: cu factori naturali de categorii de turişti turistice ale regiunii
Parcul National risc (alunecãri de pentru România nu sunt competitive
Domogled - Valea teren, surse de apă internaţional
Cernei reduse, inundaţii)
-apele termo - --lipsa reclamei implementarea relativ strategia de
minerale din simplă şi cu investiţie dezvoltare turistică
statiunea Baile minimă a pensiunilor nu se
Herculane. rurale implementează în
timp util şi apare o
concurenţă puternică
din ţările învecinate
-Flora si fauna --lipsa colaborării cu implementarea relativ ideile preconcepute
specifica zonei si operatorii de turism simplă a unor trasee şi lipsa de înţelegere
rezervatii naturale de drumeţie a cererilor actuale
ale turismului intern
şi internaţional
-Monumente de arta --locuinţele din zona protecţia mediului prin dezvoltarea
plastica si de munte nu au utilizarea drumurilor industrială, agricolă,
conservativa dotările necesare de pădure şi a silvică şi proprietatea
- Statuia lui Hercule spaţiului natural şi nu privată poate limita
din Baile Herculane prin izolarea acestuia libertatea de
practicare a turismul
activ
-Muzee: Muzeul --localităţile nu reducerea eroziunii o legislaţie viitoare
judetean de istorie , beneficiază de reţele drumurilor agricole şi incompatibilă cu
sectia Baile de utilităţi (apã, canal) forestiere create şi condiţiile reale ale
Herculane, Muzeul folosite de manieră regiunii, care să
statiunii si istoria spontană prin restricţioneze
statiunii Baile repararea şi practicarea
Herculane; intreţinerea acestora turismului activ
ca urmare a practicării
turismului
-Obiective --inexistenţa staţiilor perspectiva găzduirii
economice de pentru epurarea apei turiştilor conduce la
interes turistic: îmbunătăţirea
- Lacul de acumulare dotãrilor
Baile Herculane
situat in amonte de
"Sapte Izvoare

Baza Tehnico - --companiile mari nu


Materiala a sunt dotate cu
turismului din zona; echipament pentru
protecţia mediului
Bogata mostenire --calitatea proastã a
isotorica si serviciilor
etnografica care se --dezvolaterea haotică
concretizeaza intr-o a infrastructurii
lista a monumentelor --administraţia publică
din patrimoniul care nu înţelege încă
cultural national ca beneficiile turismului
obiective de
importanta locala si
nationala, care se
impart in:
monumente si
ansambluri de
arheologie,
monumente
memoriale si
funerare,
monumente de arta
plastica, ansambluri
urbanistice,
monumente si
ansambluri
etnografice si de
tehnica populara,
ansambluri
industriale
monumentale.
Concluzii

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre
cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune
datează din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor
reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului
nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL,
dermatologice, obezitate etc.).
Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului
statiune balneara Băile Herculane.
În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare
cu apă termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au
fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de
debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a
constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea,
tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de
aeroionizarea staţiunii.
Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele
argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:
• Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic,
falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
• Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care
necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie;
• Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru
rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică;
• Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase
arboreturi din Europa;
• O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
• O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
• Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;

56
• Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în
sectoarele de chei;
- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
• Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul
balnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi
educaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme.

HARTA DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU


Sc. 1: 350.000
Hartă prelucrată după „România – Atlas rutier”, editată de
Direcţia Topografică Militară

57
Bibliografie

1. Băltăreţu A., Neacşu N. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2008


2. Florescu C. (coord) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.
3. Ghinea D. – Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2002.
4. Berlescu Elena - Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL,
Bucureşti, 1996.
5. Cucu V., Ştefan M. - Ghid - Atlas al monumentelor istorice. Ed. Sport - Turism
Bucureşti, 1979.
6. Pricăjan A. - Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972.
7. Teodoreanu Elena, Dacos – Svoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. -
Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport - Turism, Bucureşti, 1984.
8. Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodorescu Elena, Grigore L. - Cura
balneoclimatică în România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984.
9. Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr. - Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din
România, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986.
10. Gh. Vlasceanu, I. Ianos - “Orasele Romaniei” Casa Editoriala ODEON, Bucuresti,
1998.
11. M. Cândea, G. Erdeli, T. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism, Ed.
Universitatii din Bucuresti, 2000.
12. V. Glăvan – Turismul in Romania, Ed. Economica, Bucuresti, 2000.
13. I. Iordan, S. Bonifaciu – Romania. Ghid Turistic, Ed. Garamond, 1997.
14. R. Minciu – Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003.
15. N. Neacsu, O. Snack, P. Baron - Economia Turismului,Ed. Pro Universitaria,
Bucuresti, 2001.
16. Pliante statiuni si hoteluri, reviste de turism.
17. Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile
Herculane. INCDT Bucureşti, 2001.
18. Date preluate de la Primăria Băile Herculane şi de la agenţii de turism din localitate.
19. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin.

58
20. Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. Primăria Băile Herculane,
2006.
21. www.alpinet.org
22. www.carpaţi-valea-cernei.com
23. www.domogled-cerna.ro
24. www.funtour.ro
25. www.insse.ro
26. www.baileherculane.ro
27. www.baile-herculane.ro
28. www.ici.ro
29. www.wikipedia.org
30. www.statiunea-baile-herculane.com
31. www.tourismguide.ro

59