1.

Condițiile climaterice naturale ale raionului de proiectare a

drumului
Drumul auto, trebuie să fie proiectat între localitățile A și B de pe harta topografică,
teren ce aparține raionului Comrat. Orașul Comrat este reședința Regiunii de Dezvoltare
Sud a Republicii Moldova.
1.1 Clima
Localitatea Comrat este unitatea administrativ-teritorială situată în partea de sud a
Republicii Moldova. În împrejurare se află următoarele raioane: Ceadir-Lunga , Cimislia,
Vulcanesti.

Raionul Comrat face parte din a IV-a zonă climaterică, o zonă de silvostepă. Pentru
această regiune e caracteristică o climă temperat-continentală.
Tabelul 1
Umiditate relative a aerului. Precipitatii
Umiditate
relative Cantitatea
Umiditatea relative a aerului pe luni, ºC medie la precipitatiilor
ora 13:00

Cea mai rece luna

Cea mai calda luna

Pe an

Lichide si mixte pe an

Maxim pe zi
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

3.0 4.4 5.3 7.4 10.7 14.2 15.4 15.0 11.7 8.5 7.0 5.2 77 45 529 - -

Precipitatiile medii anuale constituie aproximativ 520mm/an.

Data mijlocie de formare a invelisului de zapada este 26 ianuarie si data de dezghet a
stratului de zapada 5 martie. Inaltimea maxima a invelisului de zapada construie cca 30
cm. cantitatea de apa de invelisul de zapada constituie aproximativ 80 mm. durata medie
a viscolelor pe an este de 50 ore.
Adincimea de inghet a pamintului vegetal si a argilei grele este de 80cm.

Mod. Coala Nr. Docum. Semnat Data

Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
1.1 Directia si viteza vinturilor
Verificat Arnaut P.
Coala
UTM.582.4. CFDP.151.
Mod Coala Nr.docum. Semnat Data
 Viteza maxima a vinturilor in luna ianuarie constituie 4.3 m/s, iar cea minima in luna
iulie este de 1.9 m/s.
Pentru raionul proiectarii drumului auto sunt caracteristice vinturi cu o cantitate sporita
de umiditate in perioada de toamna tirziu si a primaverii. La fel si vinturi semiuscate in
perioada uscata a anului. Cantitatea medie de caldura primita de la radiatia solara sumara,
pe o suprafata orizontala pe an constituie 128 kcal/m 2h.
Tabelul 2
Directia si viteza vinturilor

Furtuna
Ianuarie Iulie

N NE E SE S SV V NV N NE E SE S SV V N
V

11 8 11 20 8 7 11 24 31 15 7 6 9 10 6 14 33
4.0 4.3 3.4 3.5 2.3 1.8 1.9 3.5 2.7 2.7 1.9 2.9 2.6 2.5 2.5 4.3

Tabelul 3
Cantitatea de caldura venita de la soare in kcal/nfh
Timp
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII de I an
10 62 108 158 202 231 235 200 147 92 40 27 128

1.2. Relieful şi vegetaţia

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Relieful reprezinta o cimpie slab deluroasa, inclinata de la nord la sud. Altitudinea
maxima 320 m. Orasul Comrat este unul dintre orasele aflate in partea de sud a
Republicii Moldova.

Pe teritoriul raionului sunt lac Ialpugel. Aici reprezinte soluri de cernoziom tipice
moderat humifere, in cele mai mari massive a paduri putem intilni copaci de specii
ca: stejar,carpen, artar, frasin etc. Sunt prezente animale salbatice ca: iepure, orbete,
vulpe, bursucul,cirlita etc. si pasari ca: ciocirlia , perepelita, potirnichea, pitpalacul.

Aceste mici caracteristici ne dau o anumita informatie pentru proiectarea unui drum
auto ce va traversa orasul Comrat.

1.3. Condiţiile geologice şi hidrologice

Regiunea Comrat este situata in a IV-a zona climaterica rutiera cu o umiditate sporita in
anumiti ani. Pe acest teritoriu este present pamint vegetal (0-0.48m), argila grea (0.48-
3.0m), nisip argilos (¿3.0m). Pe teritoriul raionului sunt lac Ialpugel.
 2.Argumentarea categoriei tehnice a drumului și calculul
normativelor tehnice
2.1 Argumentarea categoriei tehnice a drumului.
Date initiale:
1) Intensitatea traficului de marfuri in primul an a a perioadei de exploatarea a
drumului Q 1=510600 t/an;
2) Cresterea anuala a insentitatii traficului Pan=3%;
3) Harta topografica a regiunii de proiectare a traseului drumului;
4) Regiunea de proiectare a drumului;
5) Component traficului a autocamioanelor de tipuri diferite.

Aproximativ categoria drumului se poate argument dupa intensitatea traficului de

marfuri de perspective (20 ani) determinate prin formula:
Q 20= Q1 (1+0.01 P an)t −1 ,

Unde:
Q 1- intensitatea traficului de marfuri in primul an a perioadei de exploatare a drumului,
t/an;
Pan- cresterea anuala a intensitatii traficului, %;

T- perioada de perspective, care este egala cu 20 ani.

Pan=3%;

(1+0.01 Pan )t −1=1.75;

Intensitatea traficului de marfuri este cantitatea de marfuri transportata in ambele directii

pe o portiune a drumului intr-o unitate de timp. valoarea(1+0.01 Pan )t −1
Se determina din tab. 1(din Indrumar metodic, la disciplina Proiectare drumurilor, partea
1, №58) in functie de marimea Pan.
Q20=510600*1.75=893550 t/an.

Intensitatea circulației autocamioanelor se determină prin formula:

Q20
N ac =
T lucr ∗qmed∗γ∗β

Mod. Coala Nr. Docum. Semnat Data

Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
 unde :
T lucr −¿ numărul de zile lucrătoare a autocamioanelor timp de 1 an.

Această valoare o indicăm din tabela 4 a indicației metodice.Din tabelul 2

determinămm valoarea preventivă a categoriei drumului în funcție de Q 20, ea fiind a III,
deoarece raionul de proiectare se află în zona climaterică a IV, determinăm că T lucr
=300 zile.
q med −¿ tonajul mediu(capacitatea de încărcare medie) a autocamioanelor, t;

γ – coeficientul folosirii capacității de încărcare a autocamioanelor ce variază în limita

0,8 - 0,9 (în cazul nostru γ = 0,85) ;
β – coeficientul de folosire a parcursului, care este egal cu raportul parcursului încărcat la
cel total, β = 0,5..0,9. Pentru o valoare mai exactă îl luăm din tabelul 5, fiind egal cu 0,65.

Din datele inițiale ale proiectului ne sunt date :

Tabelul 1
Tipul autocamionului qi, t Pi , %
Foarte ușor Pînă la 1,0 12
Ușor 1,0 – 2,5 18
Mijlociu 2,5 – 5,0 35
Greu din clasa a VI- a 5,0 – 7,5 20
Greu din clasa VII- a 7,5 – 8,0 10
Greu din clasa VIII- a Mai mult ca 8,0 5

unde:
q i−¿ capacitatea la fiecare tip de autocamion ;
Pi−¿ componența circulației a autocamioanelor.

∑ qi∗Pi
1
q med = ,
100 %
deci :
q
med=
(0.8∗12+1.7∗18 +3.3∗35+6.3∗20+7.7∗10 +8.3∗5)
100
=4.002 t ;

N
ac=
893550
( 300∗4.002∗0.85∗0.65 )
=1347
autovehicule
24 ore ;
Coala

Mod Coala
Mod Coala Nr.docum.
Nr.docum. Semnat
Semnat Data
Data
 Intensitatea circulației autocamioanelor ce îndeplinesc transportări mici N g,
automobilelor speciale N s , autoturismelor N at și autobuzelor N ab se determină în
dependență de intensitatea de circulație a autocamioanelor N ac .
autoveh
N g=Pg∗N ac ;
24 ore
autoveh
N s =Ps∗N ac ;
24 ore
autoveh
N at =Pat ( N ac + N g + N s ) ;
24 ore
autoveh
N ab=P ab ( N ac + N g + N s ) ;
24 ore
unde: Pg , Ps , Pat , P ab −¿coeficienții necesari pentru determinarea intensității de circulație.
Distanta medie d m se determina prin formula urmatoare:
n −1

∑ di ,
d m = i=1
n−1
Unde:
n- numarul localitatilor prezentate pe harta topografica regiunii de proiectare a drumului.
Dupa masurarea distantelor pe harta topografica au fost determinate marimile urmatoare:
d1=9cm, d2=14cm, d3=17.4cm. Cu considerarea faptului cu scara hartii topografice este
1:50000 (1cm pe harta topografica corespunde 500m in realitate pe teren) marimile reale
disrantelor respective sunt urmatoarele: d1=4500m, d2=7000m, d3=8700m.
n −1

∑ d i = d 1+ d 2+d 3 = 4500+7000+8700 =6700 m=6.7 km;

d m = i=1 3 3
n−1
Conform marimii d m =6.7 km gradul de dezvoltare economica a regiuniide proiectare a
drumului este mare:
N g=0.35∗1347=471.45 ≈ 472 autoveh/24 ore;

N s =0.1∗1347=134.7 ≈ 135 autoveh/24 ore;

N at =0.8∗( 1347+471.45+134.7 )=1562.52 ≈1563 autoveh/24 ore;

N ab=0.2∗( 1347+ 471.45+134.7 )=390.63 ≈ 391 autoveh/24 ore;

Pentru argumentarea categorii tehnice a drumului trebuie determinate intensitatea de

circulatie medie zilnica anuala de perspective (20 ani) exprimata in autovehicule fizice
prin formula urmatoare:
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 N p=N ac + N g+ N s + N at + N ab;

autoveh
N p=1347+472+135+1563+391=3908 .
ore
Conform datelor prezentate in tab. 8 (din Indrumar metodic, la disciplina Proiectare
drumurilor, partea 1, №58) categoria tehnica a drumului este a II-a, deoarece 3000
autoveh fizice-24 ore¿3908 autoveh fizice/ 24 ore¿7000 autoveh fizice/ 24 ore.
In conformitate cu standartul de proiectare [5] daca cantitatea autoturismelor in fluxul de
circulatie depaseste 30% atunci este necesar de determinat intensitatea de circulatie
medie zilnica anuala de perspective (20 ani) exprimata in autovehicule etalon N p . et . prin
formula urmatoare:
m
N p . et . =∑ N i Ci ,
i=1

Unde:
m - numarul tipurilor autovehiculelor in fluxul de circulatie;
N i – numarul autovehic. de tip “i” in fluxul de circulatie, autoveh. fizice;

C i - coeficientul de transformare a vehiculelor fizice de tip “i” in autoturisme, tab.7 (din

Indrumar metodic, la disciplina Proiectare drumurilor, partea 1, №58).
Nota : valorile coeficientilor de transformare Ci prezentate in tab.7 trebuie de marit: cu
20% in conditiile complicate a terenului de munte.
Conform datelor despre cantitatea vehiculelor in componenta fluxului de circulatie
obtinute dupa calculi precedente se face concluzie, ca numarul autoturismelor depaseste
N at 1563
30%, adica (
N p¿
¿∗100 %=
3908 ( )
∗100 %=40 % . Deci pentru argumentarea mai precisa a

categoriei tehnice a drumului trebuie de determinat N et . Forma desfasurata a formulei este

urmatoarea:
N p . et . =(N ac∗P acfu∗C acfu + N ac∗P acu∗C acu + N ac∗Pacm∗Cacm + N ac∗P acg 6∗C acg 6 + N ac∗Pacg 7∗Cacg 7 + N ac∗P acg 8∗
+ N g∗C g + N s∗C s + N at∗Cat + N ab∗C ab;
Unde:
N ac - intensitatea de circulatie a autocamioanelor determinate prin formula (2),
autoveh.fizice/24 ore;

Pacfu , Pacu , Pacm , P acg 6 , Pacg 7 , Pacg 8 - cota pentru a autocamioanelor de clase diferite exprimata
in procente (tab.3) respectiv: autocamioanelor foarte usoare (acfu); autocamioanelor
usoare (acfu); autocamioanele usoare (acu); autocamioanelor mijlocii (acm);
autocamioanelor grele din clasa a VI-a (acg6); autocamioanelor grele din clasa a VII-a
(acg7); autocamioanelor grele din clasa a VIII-a (acg8).

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 C acfu , C acu , C acm ,C acg 6 ,C acg 7 , Cacg 8 - coeficientii de transformare a autocamionelor de clase
diferite in autoturisme din tab.7;
C g ,C s , C at ,C ab - coeficientii de transformare in vehicule etalon respective a
autocamioanelor predestinate pentru transportari gospodaresti mici; automobilelor
special; autoturismelor, autobuzelor (tab.7).
N p . et . =(1347∗12∗1.5+1347∗18∗2+1347∗35∗2.5+1347∗20∗3+1347∗10∗3.5+1347∗5∗4)/100 %
+472∗2.5+135∗3+1563∗1+391∗3=7772.19 ≈ 7773 autoturisme /24 ore ;
Utilizînd NCM D.02.01 :2015 , stabilim categoria drumului proiectat, aceasta fiind a II.
Deci la proiectarea drumului viteza de calcul o vom lua din normele de proiectare în
dependență de categoria drumului și de relieful terenului.
Vom determina V c de calcul, argumentînd de trei ori.
A) ΔH=56 m relief slab deluros
L=750 m
B) ΔH= 84.5 m relief slab deluros
L=1000 m
C) ΔH= 116.5 m relief slab deluros
L=850 m
km
V C =120
h
Din rezultatele date am obținut că relieful terenului este slab deluros.
V C se alege conform categoriei tehnice de drumuri în funcție de forma reliefului. In
cazurile reliefului de ses sau slab derulos se foloseste marimea de baza a vitezei de calcul.
Vitezele de calcul pentru relief de deal sau de munte se permit de folosit numai prin
argumentarea respective pentru fiecare sector concret al drumului proiectat.

2.2 Argumentarea mărimii declivității longitudinale maxime

Pentru a proiecta drumul pe sectoarele deluroase, e necesar de calculat declivitatea
maximă pe care autovehiculele de tip autoturism cu viteza egală cu cea de calcul;
autocamioanele și autobuzele cu o viteză mai mică, însă permisă din punct de vedere
economic; V min= 30 km/h , pot să depășească panta pe teren. Determinăm declivitatea
după formula factorului dinamic D:
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 D= f ± i l± δ*a/g ,
Unde:
f – coeficientul rezistenței la rulare ;
i l−¿declivitatea longitudinală a drumului;

δ – coeficientul forțelor de inerție ale pieselor autovehiculului supuse rotației, cum sunt
roțile, osiile, angrenajele etc.;
a – accelerația autovehiculului, m/s²;
g – accelerația gravitațională, m/s².
Dacă autovehiculul circulă cu viteza constantă (circulație uniformă), atunci accelerația
autovehiculului este egală cu zero. Declivitatea longitudinală a drumului are semnul
pozitiv în rampă și semnul negativ în pantă. În acest caz formula de calcul va fi :
D=f+i l+0
i l= D - f

Mărimea factorului dinamic se determină după formula :

F t −Ra
D= , unde:
Gt
F t−¿ forța de tracțiune, N ;
Ra −¿rezistența aerului, N;
G t −¿ greutatea totală a automobilului, N.

Fără considerarea stării de exploatare a motorului, condițiilor lui de lucru, pierderilor de

putere, forța de tracțiune se determină prin formula:
Cum∗N v∗U o∗U c∗ηt
F t=
n v∗r r

Unde:
C um−¿coeficientul unităților de măsură, care este egal cu 9,55;

N v −¿puterea dezvoltată de motor la frecvența de rotație a arborelui cotit n v, care

corespunde vitezei de circulație a automobilului V;
ηt −¿randamentul transmisiei, fiind egal cu 0,92 ;

r r −¿raza rulară a roții conducătoare ; r r =r 0∗λ .

V∗U 0∗U C
nV =
0,377∗r r

Puterea motorului cînd autovehiculul se mișcă cu viteza V, se determină după formula :

nV =N max [aλ+b λ 2−c λ3 ]
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Unde:
a, b, c – coeficienți empirici (pentru motor diesel a=0,53 b=1,56 c=1,09 ; pentru
motor cu carburant a=b=c=1);
nV
λ= −¿raportul frecvenței de rotație a arborelui cotit nV ce corespunde vitezei de
n
circulație a automobilului V și a frecvenței de rotație a arborelui cotit n ce corespunde
puterii maxime a motorului.
Rezistența aerului în procesul de mișcare a automobilului cu viteza V(km/h) se
determină după formula :
C a∗F∗V ²
Ra =
13
Unde:
C a−¿coeficientul aerodinamic ce depinde de forma caroseriei și tipul automobilului,
N*s²/m 4
F – suprafața secțiunii frontale a automobilului, ce se determină prin formulele
F=0,8*B*H, m²- pentru autoturism și
F=0,9*B*H, m² -pentru autocamion;
13 – coeficientul unităților de măsură ce consideră faptul că V² este exprimată în km²/h²,
iar suprafața secțiunii frontale F se exprimă în m².
Greutatea totală a automobilului se determină după formula :
G t =m t∗g

Unde:
g – accelerația gravitațională, g= 9,81 m/s².
Mărimea coeficientului rezistenței la rulare f pentru îmbrăcăminte modernă se mărește
în raport cu mărimea vitezei de circulație V. Din cauza aceasta f poate fi determinat
aproximativ fără considerarea timpului și stării anvelopelor prin formula :
f= f 0(1+0,000045*V²),
unde:
f 0−¿ valoarea inițială a coeficientului rezistenței la rulare cînd viteza de circulație a
automobilului este foarte mică, tinde la zero.
Declivitățile longitudinale maxime care pot fi parcurse de orice automobil din
componența fluxului de circulație (autoturism, autobuz, autotren, autocamion izolat) se
calculează prin formula : i l=D−f . În calitate de declivitate longitudinală maximă i l .max se
adoptă valoarea cea mai mică din cele calculate. Această declivitate trebuie de verificat la
posibilitatea pornirii din loc a celui mai greu automobil (de obicei, autotren) din condițiile
cuplării roții automobilului cu îmbrăcămintea rutieră în stare nesatisfăcătoare Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 (îmbrăcămintea acoperită cu gheață cu mărimea coeficientului de aderență longitudinală
φ l=0,05−0,1; îmbrăcămintea acoperită cu zăpadă compactă φ l=0,2; îmbrăcămintea
umedă și murdară φ l=0,3; îmbrăcămintea umedă și curată φ l=0,4 ).
Calculăm declivitatea maximă pentru autoturism „Porsche 924 T”
V max =225 km/h n= 5500 min−1
m t =¿1630 t motor carburator
mm=¿ 880 t r r =¿0,32 m

H=1,27 m uo =¿4,25

B= 1,685 m uc =¿3,23

L= 4,212 m uc =¿2,08

C= 1,418 m uc =¿1,08

N max =¿ 125 kwt uc =¿0,88

V c =¿ 120 km/h

V∗U 0∗U C 120∗4,25∗0,88

1) nV = = =3720.16 min−1
0,377∗r r 0,377∗0,32
n 3720,16
2) λ= V = =0,676
n 5500
3) nV =N max [ aλ +b λ2 −c λ 3 ] =125 [ 1∗0,676+1∗0,6762 −1∗0,6763 ]=103 kwt
a=b=c=1 , deoarece are motor carburator.
Cum∗N v∗U o∗U c∗ηt 9,55∗103∗4,25∗0,88∗0,92
4) F t= = =2.84 kN=2840 N
n v∗r r 3720,16∗0,32
5) F=0,8*B*H= 0,8*1,685*1,27=1.712 m²
C a∗F∗V ² 0,20∗1.712∗120²
6) Ra = = =379.27 N
13 13

Coeficientul aerodinamicC apentru autovehicul de tip autoturism conform datelor

prezentate în tabelul 11.
7) Gt =mt∗g = 9,81*1630=15990.3 N
F t −Ra 2840−379.27
8) D= = =0,154
Gt 15990.3
9) f= f 0(1+0,000045*V²)=0,01(1+0,000045*120²)=0,0165
10) i l .max = D-f= 0.154-0.0165=0,1375=137,5‰

11) Gm =mm∗g=880∗9,81=8632.8 N
Verificarea posibilității parcurgerii rampelor cu declivitatea longitudinală maximă
începe cu considerarea faptului că condițiile de aderență sunt cele mai nefavorabile, adică
φ l=0,1

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 G m∗φ1∗R a G m Ra 8632,8 379,27
12) Dc = = ∗φ1− = ∗0,1− =0,03
Gt Gt G t 15990,3 15990,3

Dc <¿D

0,03<0,154
8632.8 379,27
φ l=0,2 D c = ∗0,2− =0,084
15990,3 15990,3
D c <¿D

0,084<0,154

8632.8 379,27
φ l=0,4 D c = ∗0,4− =0,19
15990,3 15990,3
Dc >¿D

0,19>0,154
Concluzie: Autoturismul Porsche 924T poate să parcurgă cu V=120km/h rampa cu i l .max =
137,5‰ fără patinarea roților pe suprafața umedă și curată a îmbrăcămintei rutiere.
Calculăm declivitatea maximă pentru autotren Camaz 5511
V max =80 km/h n= 2600 min−1
m t =¿19150 t motor diesel
m m=¿ 14680 t r r =¿0,48 m

H=2.70 m uo =¿7,22

B= 2,50 m uc =¿6,38

L= 7,14 m uc =¿2,04

C=1,82 m uc =¿0,21

V c =¿ 30 km/h
N max =¿ 154,4kwt

V∗U 0∗U C 30∗7,22∗2,04

1) nV = = =2441,8 min−1
0,377∗r r 0,377∗0,48
n 2442
2) λ= V = =0,94
n 2600
3) nV =N max [ aλ +b λ2 −c λ 3 ] =154,4 [ 0,53∗0,94+1,56∗0,94 2−1,09∗0,943 ]=149,91 kwt
a=0,53;b=1,56;c=1,09 pentru autocamion Camaz 5511, deoarece are motor diesel.
Cum∗N v∗U o∗U c∗ηt 9,55∗149,91∗7,22∗2,04∗0,90
4) F t= = =3,73026 kN=3730,26 N
n v∗r r 2441,8∗0,48
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 5) F=0,9*B*H= 0,9*2,50*2,7=6,075 m²
C a∗F∗V ² 0,7∗6,075∗30²
6) Ra = = =294,404 N
13 13

Coeficientul aerodinamicC apentru autocamion conform datelor prezentate în tabelul

11.
7) Gt =mt∗g = 9,81*19150=187862 N
F t −Ra 3730,26−294,404
8) D= = =0,0183
Gt 187862
9) f= f 0(1+0,000045*V²)=0,01(1+0,000045*30²)=0,0104
10) i l .max = D-f= 0,0183-0,0104=0,0079=7,9‰
11) Gm =mm∗g=14680∗9,81=144010,8 N
Verificarea posibilității parcurgerii rampelor cu declivitatea longitudinală maximă
începe cu considerarea faptului că condițiile de aderență sunt cele mai nefavorabile, adică
φ l=0,1
Gm∗φ1∗R a Gm Ra 144010,8 294,404
12) Dc = = ∗φ1− = ∗0,1− =0,075
Gt Gt Gt 187862 187862

D c >¿D

0,075>0,0183
Concluzie: Autocamionul Camaz 5511 poate să parcurgă cu V=30km/h rampa cu
i l .max = 7.9 ‰ fără patinarea roților pe suprafața umedă și curată a îmbrăcămintei rutiere.

2.3 Determinarea distanței de vizibilitate

Distanța de vizibilitate se determină după schema simplă de frînare urgentă în fața unui
obstacol nemișcat fără evidență în timpul de acțiune a sistemei de frînare.
Distanța de vizibilitate a suprafeței drumului “ SV ” în practica de drumuri se determină
cu formula :
V C ∗t r C e∗V C ²
SV 1 = + +l
3,6 254∗φl 0

Unde:

t r−¿ timpul de percepție- reacție, care este necesar pentru percepția obstacolului, optarea
pentru soluțiile de evitare a obstacolului prin oprire în fața acestuia și reacția pentru
acționarea sistemului de frînare a vehiculului; pentru drumuri cu 2 benzi de circulație : de

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

categoria a II-a sau a III-a t r=2 sec, de categoria a IV-a t r=1,5 sec pentru drumuri de
categoria I-a t r=¿ 2,5 sec;
V C −¿ viteza de calcul, argumentată în lucrarea practică nr.1, km/h;

3,6 – coeficientul unităților de măsură care consideră că V C este exprimată în km/h,

t r−¿ în sec.,l 1−¿în metri;

C e −¿ coeficienți de eficiență a frînării care este egal cu 1,3 pentru autoturisme și 1,85
pentru autobuse și autocamioane;
254 – coeficientul unităților de măsură care consideră că V C este exprimată în km/h,
distanța l 2−¿în metri și accelerația gravitațională în m/sec²;
φ l−¿ coeficientul de aderență longitudinală, care corespunde condițiilor de frînare a
automobilului pe suprafața de rulare curată și umedă, φ l=¿0,5;
l 0−¿ distanța de siguranță între vehicul și obstacol, considerată între 5-10 m.
km
Deoarece drumul proiectat este de categoria a III, atunci : V C =100 ; t =2 sec ;
h r
C e =1,30; φ l=0,5; φ 0=10 m.

120∗2 1,30∗1202
SV 1 = + +10=224 m.
3,6 254∗0,5
Am obținut că un autoturism ce se mișcă cu viteza de 80 km/h pe un drum de categoria
a III-a,distanța de la care utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea să observe obstacolul
este de 120 m.
Iar dacă două vehicule se deplasează pe aceeași bandă de circulație, dar în sens contrar:
V C ∗t r C e∗V C ²
SV 2 = + +l
1,8 127∗φl 0
120∗2 1,3∗120²
Rezultă că SV 2 = + +10=438 m .
1,8 127∗0,5
Standardul de proiectare reglementează mărimile minime ale distanțelor de vizibilitate
determinate și argumentate, în următorul tabel.

Schema Distanța de vizibilitate minimă (m) în funcție de viteza de calcul (km/h)

de calcul 150 120 100 80 60 50 40 30
Nr.1( SV 1 ) 300 250 100 150 85 75 55 45
Nr.2( SV 2 ) - 450 350 250 170 130 110 90
 2.4 Determinarea razei minime a curbei în plan
Raza minimă a curbei în plan se calculează din condiția stabilității automobilului la o
circulație cu viteza egală cu cea de calcul V C atît pe construcții adăugătoare la curbă
(viraj), cît și fără ele. La fel se mai efectuează și verificarea valorii razei minime a curbei
în plan, din condițiile vizibilității în timp de noapte.

Raza minimă a curbei în plan, fără evidența virajului, se determină după formula :
V²
Rr =
127 (μt −i t )

Unde:
V – viteza de circulație, de obicei, este egală cu viteza de calcul V C ;
μt −¿coeficientul forței transversale F tr (F tr =(F c cosα ±Gsin α )), care în acest caz este
egal cu 0,1 ce înseamnă că curba nu este resimțită la parcurgerea ei;
i t−¿declivitatea transversală a părții carosabile care se determină în funcție de numărul
benzilor de circulație și condițiilor climaterice, pentru drumuri cu două benzi de circulație
cu îmbrăcămintea rutieră modernă i t=20 ‰=0,020 ;
127 – coeficientul unităților de măsură, ce consideră faptul că V este exprimată în km/h
iar Rr −¿ în metri.
120²
Rr = =1417.32 ≈ 1500 m
127 (0,1−0,020)

Coeficientul forței transversale în acest caz se determină prin formula:

μt =0,18−0,0005∗V =0,18−0,0005∗120=0,12

Toate razele cuprinse între raza curentă și raza recomandată fac parte din categoria
razelor curente, deoarece păstrează secțiunea transversală.
Raza minimă Rmin este raza pentru care profilul transversal este supraînălțat, luînd în
considerare aderența și declivitatea transversală maximă admisă.
V²
Rmin =
127( μt + its )

Unde:
i ts −¿declivitatea transversală a supraînălțării părții carosabile.
120²
Rmin = =343.59 ≈ 344 m
127(0,13+ 0,20)

Toate razele determinate cu considerarea mărimilor pozitive a declivității transversale a

părții carosabile de la i t pînă la i tsformează categoria razelor minime pentru sectoarele de
drum în curbă la care sunt executate virajuri.
Coala
Coala

Mod
Mod Coala
Coala Nr.docum.
Nr.docum. Semnat
Semnat Data
Data
 Standardul de proiectare reglementează mărimile razelor minime ale curbelor în plan
orizontal în funcție de viteza de calcul și forma reliefului.

Viteza de
calcul, V C , 150 120 100 80 60 50 40 30
km/h
Rmin ,
m(relief de 1200 800 600 300 150 100 60 30
șes)
Rmin ,
m(relief de 1000 600 400 250 125 100 60 30
deal)

Unghiul de deschidere a fasciculului de lumină din farurile autovehiculelor

contemporane :
RV =15∗S V

Dacă se consideră asigurarea vizibilității a unui obstacol nemișcat sau a suprafeței

carosabile SV =S V 1=224 m, deci :
RV 1 =15∗SV 1=15*224=3360m.

În calculele de mai departe vom ține cont de această valoare.

2.5 Determinarea razei minime a curbelor în profil longitudinal
În conformitate cu СНИП 2.05.02-85, pentru determinarea necesității trecerii de pe o
declivitate pe alta prin racordarea lor cu curbe verticale se folosește diferența algebrică a
declivităților racordate notate cu m. Racordarea declivităților cu curbe verticale poate fi
dacă :

1) m≥ 5‰ pentru drumuri de categoria I-a sau a II-a;

2) m≥ 10‰ pentru drumuri de categoria III-a;
3) m≥ 20‰ pentru drumuri de categoria IV-a.
Raza minimă a curbei verticale convexe se determină din condiția de vizibilitate a
suprafeței drumului :
Sv
Rconc = 1

2∗h f

Unde:
h f −¿ înălțimea farului, h f =0,7 m

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 224²
Rconc .= =35840 m
2∗0,7
Condiția de confort în cazul racordărilor concave se aplică prin adoptarea unei valori
reduse pentru accelerația centrifugă normală care ia naștere la parcurgerea curbei.
Dacă V este exprimată în km/h, atunci :
v²
Rconc .min =
13∗ac

Unde:
a – accelerația centrifugă, care apare la parcurgerea curbei concave, la maximum 0,5 m/s²
De obicei, viteza de circulație V este egală cu viteza de calcul V c , obținem :
120²
Rconc .min = =2215.38 m.
13∗0,5
Calculul razelor curbelor de racordare convexă se face pe criteriul asigurării condițiilor
de vizibilitate. Ipoteza de calcul este aceea în care autovehiculul de pe o declivitate
trebuie să se observe la timp un obstacol situat pe partea carosabilă a celeilalte declivități
pentru a putea stopa la timp în fața lui.
Sv ²
Rconv .min = 2

2( √ h0 + √ ha ) ²

Unde:
Sv −¿ distanța de la care utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea să observe obstacolul ;
2

h0 −¿ridicarea ochilor conducătorului auto desupra suprafețeipărții carosabile, h0 =1,2 m

h a−¿înălțimea automobilului opus, h a=1,4 m ;
Rconv .min −¿ raza curbei verticale convexe, m.
438²
Rconv .min = = 18473.9 m
2( √ 1,2+ √1,4 )²

Raza minimă a curbei convexe argumentată din condiția asigurării vizibilității

suprafeței părții carosabile se determină, considerînd faptul că h a=0, prin formula :
Sv ²
Rconv .min = 1

2∗h0

Unde:
Sv −¿distanța de vizibilitate argumentată.
1

224²
Rconv .min = =20906.7m
2∗1,2

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Standardul de proiectare reglementează mărimile minim admisibile ale razelor curbelor
verticale în profil longitudinal.

2.6 Argumentarea lățimii părții carosabile și a platformei drumului

Lățimea părții carosabile depinde de numărul benzilor de circulație și lățimea lor.
Lățimea unei benzi de circulație se determină prin calcul în dependență de viteza de
calcul, lățimea caroseriei automobilului, distanța de la caroseria autovehiculului pînă la
marginea benzii de circulație megieșă și de la roata exterioară pînă la marginea părții
carosabile.
Lățimea părții carosabile a drumurilor cu 2 benzi de circulație se determină din condiția
circulației din sens opus a două automobile:
1. autoturism – autoturism;
2. autoturism – autocamion (autobuz, autotren);
3. autocamion (autobuz, autotren) – autocamion (autobuz, autotren).
Se consideră faptul că autoturismul are o lățime mică și viteză mare, dar autocamionul
(autobuz, autotren) are caroserie lată și viteză mai mică.
Formula pentru argumentarea mărimii Bpc se determină în felul următor:
c 1 a1 a c
Bpc=y1 + + +x+ 2 + 2 + y 2
2 2 2 2
Valorile lui x și y se determină după formulele empirice:
x= 0,3 + 0,1*√ V 1+ V 2

y= 0,1+0,0075∗V 1 ,
√ 2

unde:
V 1 ,V 2 −¿ viteza de circulație a autovehiculelor nr.1 și nr.2, km/h.

Calculul lățimii părții carosabile se efectuează pentru fluxul de circulație amestecat

(autoturisme, autobuze, autocamioane izolate, autotrenuri). În așa mod, în proiectarea de
mai departe se folosește valoarea cea mai mare a B pc.

1. Autoturism Porsche 924T – autoturism Porsche 924T

Pentru autoturismul Citroen Pallas : V C =120 km/h, C=1,418 m , a= 1,64 m.
x= 0,3 + 0,1*√ 120+100 = 1,78 m
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 y=√ 0,1+0,0075∗60 = 0,74 m

1,418 1,64 1,64 1.418

Bpc=0,74 + + +1,78+ + +0,74=6,318 m
2 2 2 2

2.Autoturism Porsche 924T – Camaz 5511.

Pentru autocamionul Jelez 3W: V C =30 km/h, C=1,85 m , a= 2,70 m.
x= 0,3 + 0,1*√ 120+30 = 1,52 m
y=√ 0,1+0,0075∗30 = 0,57 m
1,418 1.64 2.70 1,85
Bpc=0,57 + + +1.52+ + + 0,57=6,464 m.
2 2 2 2
Valoarea cea mai mare din rezultatele obținute este Bpc3=6,7115 m, care se compară cu
mărimea Bpc. Lățimea platformei drumului se determină prin formula următoare :
B pl =B pc +2∗bac ,

Unde:
b ac−¿lățimea acostamentului, m, conform tabelului 20/6/ b ac=3 m , deci :

B pl =6,464+ 2∗3 =12,464 m pentru drumul de categoria a II-a.

3.Proiectarea variantelor drumului în plan

Proiectarea traseului drumului în plan se produce între punctele de pe hartă. Traseul
între punctele date trebuie să treacă pe direcţia cea mai scurtă posibilă pe hartă.
Pe hartă se înseamnă două variante ale traseului. La fiecare variantă se înseamnă
pichetele peste fiecare 100 m şi kilometrii la fiecare 10 pichete. Varianta traseului
efectuează după indicii tehnici principali. Calculele obţinute se vor folosi la
proiectarea profilului longitudinal.
În urma calculelor efectuate am determinat că lungimea primului traseu este de
2549,2 m, iar a celui de-al doilea traseu este de 3228,798m
Prima variantă este compusă din 2 aliniamente cu lungimea de:
Al1=947,2104 m; Al2 =352, 2104 m .

A doua variantă este la fel compusa din 4 aliniamente cu lungimile:

Mod. Coala Al1Nr. Docum. m;Semnat
=352.866 Al2 =8.648
Datam; Al =3.414 m; Al =617.632 m.
3 4
Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
 Descrierea variantei I
Varianta I îşi are începutul în punctul A. Traseul drumului se intersectează cu: 2
drumuri. Sfîrşitul traseului este în punctul B.

Descrierea variantei II
Această varianta are acelaşi început în punctul A. Traseul drumului se intersectează
cu: 5 drumuri de diferite categorii. Traseul se sfîrşeşte în punctul B.

Drumul în plan
Aliniamente şi curbe în plan
Proiectarea traseului se face pe baza vitezei de calcul şi a condiţiilor naturale, tehnice
economice. Amplasarea traseului pe hartă sau pe teren cu ajutorul lucrărilor topografice se
numește trasarea drumului. Între două puncte date A şi B, traseul cel mai scurt este linia
dreaptă sau linia aeriană. În realitate între cele două puncte ale traseului apar obstacole
naturale sau artificiale, ce trebuie ocolite. Traseul drumului apare ca o linie frîntă.
Trecerea de pe un aliniament pe altul este permisă de introducerea unor curbe, de
obicei un arc de cerc:

Fig.3 Înscrierea unei curbe între două aliniamente

Unde:
C - lungimea curbei;
T i - punctul de tangentă, unde începe curba, tangenta de intrare.
Tc - punctul, unde se sfîrşeşte curba, tangenta de ieşire.
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Raza R a curbei de cerc se alege în funcţie de categoria drumului şi în funcţie de relief,
viteza de calcul precum şi de condiţiile locale dictate de situaţia existentă pe teren. Cu
ajutorul razei R se determină valoarea tg T, lungimii curbei C şi a bisectoarei B. Tangenta
T se determină dintre cele două triunghiuri dreptunghice egale:
< SOTi şi < SOTe
α T α
tg : => T= R*tg ,
2 R 2

Punctul de tangenţă unde începe curba se numeşte - tangentă de intrare, iar unde curba
se sfîrşeşte - tangentă de ieşire.
Lungimea arcului de cerc este:
πRα
C=
180ͦ
Bisectoarea B (distanţa de la vîrful unghiului pînă la mijlocul curbei) se determină după
formula:
α
B= R (sin −1).
2
În procesul de studii pe teren, lungimea traseului se măsoară în direcţia tangentei. În
acest caz apare o eroare în calcularea lungimii traseului, fiind distanţa T i (VU) Te este mai
mare decît curba Ti, Te, K.

Pentru corectarea mişcării se aduce o corectare pe care o vom nota prin:

D=2T-C
Elementele α, R, T, B, D, C ale curbei de cerc caracterizează curba.

Cart de compas sau rumb

Rumbul R se măsoară cu ajutorul raportorului direct pe hartă (dacă unghiul este

mai mic). Rumb - unghiul dintre aliniament şi meridianul geografic ce trece prin
punctul iniţial al aliniamentului, această valoare se află între 0° - 90°.
Pentru a exprima azimutul în rumb pentru fiecare cadran folosim formula:

Cadranul I

UDI =rI

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Cadranul II

UDII =1800-rII

rII=1800-UDII

Cadranul III

UDIII =1800+rIII

rIII=UDIII-1800

Cadranul IV

UDIV =3600-rIV

rIV=3600-UDIV

3.1 Trasarea curbelor progresive

Apariţia bruscă a forţei centrifuge în punctul de intrare în curbă, în special în cazul
circulaţiei cu viteze mari, provoacă deplasarea vehiculului în sens lateral şi dă călătorilor
o senzaţie neplăcută de nesiguranţă.
Şocul provocat de forţa centrifugă se datorează discontinuităţii curburii în punctul de
tangenţă Ti şi Te.
Pentru prevenirea şocului este necesar ca forţa centrifugă să apară treptat, respectiv să
dispară treptat la ieşirea din curbă. Aceasta se poate realiza, dacă se asigură o variaţie
1 1 1
progresivă a curburii de la 0... ; 0= … ; prin intercalarea între aliniamente şi curba
K ∞ K
arc de cerc a unei curbe, a cărei raza variază progresiv de la infinit (din aliniament) la
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 valoarea finită R a curbei circulare. Datorită acestei proprietăţi geometrice, curbele care
se introduc poartă denumirea de curbe progresive.
Arcul de cerc rămâne în partea centrală a racordării şi poartă denumirea de viraj.

Fig.5 Trasarea curbelor progresive

Unde:

ÎCP - începutul curbei progresive;

ÎCR - începutul curbei de racordare;
SCP - sfîrşitul curbei progresive;
ÎCC - începutul curbei circulare;
SCC - sfîrşitul curbei circulare;
SCR - sfîrşitul curbei de racordare;
L - lungimea curbei progresive;
t - deplasarea începutului curbei de racordare;
p - deplasarea curbei circulare;
β — (coeficient) unghiul format de tangentă într-un punct la clotoida cu sensul
pozitiv al axei absciselor;
γ=α-2β - unghiul la centrul curbei circulare;
B - bisectoare.
Lungimea curbei progresive se determină conform formulei:
Vc
L=
47∗R∗I
unde:
I - creşterea specifică a acceleraţiei centrifuge, m/s3 (0.3 ... 0.8).
Valoarea unghiului β :
β= 57,3 L/2 R

Se efectuează controlul : α ≥ 2β.

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 În cele ce urmează sunt determinate valorile geometrice a curbei în plan.

Calcule pentru varianta I (curba I)

0
α= 77 30' ; R= 920 m; S1=1690 m; S2=1095 m;
D=235.8052m
T=742.7896m
C=1249.774m
B=262.43m

1)IT=PC0=0m

2)IC=S1-T=1690-742.7896=947.2104=AL1m

3)SC=IC+C=947.2104+1249.774=2196.9844m

4)ST=SC+S2-T=2196.9844+1095-742.7896=2549.2m

5)AL2=ST-SC=2549.2-2196.844=352.2104m

Verificare liniară:

Ltr =∑ C + ∑ Al ⟺ 1249.774+1299.4208=2549.2m
Ltr =∑ S−∑ D ⟺ 2785−235.8052=2549.2m
∑ D=2 ∑ T −∑ C ⟺ 1485.5792−1249.774=235.8052 m

Determinarea poziției de pichet a punctelor principale ale curbei 1

ÎC1 = VU1 – T1 = 1690 – 742.7896 = 947.2104 m Pc 9+47.2104

SC1 = ÎC1 + C1 = 947.2104+1249.774=2196.9844 m Pc 21+96.9844

Varianta II

α1= 670 ; R= 600 m; S1=750 m; S2=890 m; S3=900 m; S4=1030m.

D=92.646m
T=397.134m
C=701.622m
B=119.52m

α1= 780 30 ' ; R= 600 m; S1=750 m; S2=890 m; S3=900 m; S4=1030m.

D=152.388m
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 T=484.218m
C=822.048m
B=168.798m

α1= 690 ; R= 600 m; S1=750 m; S2=890 m; S3=900 m; S4=1030m.

D=102.168m
T=412.368m
C=722.568m
B=128.046m

1)IT=PC0=0m

2)IC1=S1-T1=AL1=750-397.134=352.866m

3)SC1=IC1+C1=352.866+701.622=1054.488m

4)IC2=SCI+S2-T1-T2=1054.488+890-397.134-484.218=1063.136m

5)AL2=IC2-SC1=1063.136-1054.488=8.648m

6)SC2=IC2+C2=1063.136+822.048=1885.184m

7)IC3=SC3+S3-T2-T3=1885.184+900-484.218-412.368=1888.598m

8)AL3=IC3-SC2=1888.598-1885.184=3414m

9)SC3=IC3+C3=1888.598+722.568=2611.166m

10)ST=SC3+S4-T3=2611.166+1030-412.368=3228.798m

11)AL4=ST-SC3=3228.798-2611.166=617.632m

Verificare liniară:

Ltr =∑ C + ∑ Al ⟺ 2246.238+982.56=3228.798 m
Ltr =∑ S−∑ D ⟺ 3570−347.202=3228.798 m
∑ D=2 ∑ T −∑ C ⟺ 2587.44−2246.238=347.202 m

Determinarea poziției de pichet a punctelor principale ale curbei 1

IC1=S1-T1=AL1=750-397.134=352.866m Pc 3+52.866

SC1=IC1+C1=352.866+701.622=1054.488m Pc 10+54.488
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Determinarea poziției de pichet a punctelor principale ale curbei 2

IC2=SC1+S2-T1-T2=1054.588+890-397.134-484.218=1063.136m

Pc 10+63.136

SC2=IC2+C2=1063.136+822.048=1885.184m Pc 18+85.184

Determinarea poziției de pichet a punctelor principale ale curbei 3

IC3=SC2+S3-T2-T3=1885.184+900-484.218-412.368=1888.598m

Pc 18+88.598

SC3=IC3+C3=1888.598+722.568=2611.166m Pc 26+11.166

Concluzie: Analizînd rezultatele comparației tehnice a variantelor traseului în plan

orizontal rezultă că varianta cea mai potrivită este varianta I. Varianta I este proiectată pe
planul hărții de culoare negru.

3.2Compararea indicilor tehnici ai traseului

indiceluiNr.

Valoarea numerică a Concluzie pentru fiecare

Denumirea Unități de indicelui indice
indicelui măsură
Varianta I Varianta II Varianta I Varianta II
Lungimea
1 m 2549.2 3228.798 + -
traseului
Coeficientul de
2 alungire al - 1,159 1,468 + -
traseului

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Numărul
vîrfurilor
3 Unități 1 3 + -
unghiurilor de
deviere

Valoarea medie
4 a razei curbei în m 920 600 + -
plan

Raza minimă a
5 m 920 600 + -
curbei în plan

Mărimea medie
6 a unghiului de grade 77° 30' 71° 45 ' + -
deviere

Lungimea
sectoarelor cu
declivitatea
7
terenului mai
mare decît cel
limită

Numărul de
8 unități 0 0 + +
podețe
Numărul de
9 unități 4 16 + -
poduri
Numărul de
10 intersecții cu 2 5 + -
drumuri auto
Lungimea
11 terenului arabil m 0 0 + +
ocupat de drum

4. Proiectarea profilului longitudinal

4.1 Argumentarea cotelor de execuţie recomandată
Pentru a proiecta linia traseului în profil longitudinal este nevoie de trasarea profilului
longitudinal al terenului, lucrul ce se efectuează avînd la dispoziţie cotele ce sunt luate de
pe harta topografică în dependenţă de situaţia faţă de curbele de nivel. Ca puncte de bază
se iau pichetele traseului şi punctele ce caracterizează cel mai bine situaţia terenului
geografic sau cea a terenului. In calitate de puncte de plus se iau intersecţiile cu drumurile
auto, cu căile ferate, hotarele obstacolelor de contur, poduri, mlaştini, podeţe tubulare,
râuri, începutul şi sfirşitul curbelor de racordare.
In corespundere
Mod. Coala Nr. Docum.
cuSemnat
cotele pichetelor
Data
şi a punctelor de plus se trasează linia profilului
Elaborat
geologic,
Cuţar P.
în dependenţă de condiţiile geologice se indică sondele. Stadiul
Sondele Coala
se efectuează
Coli
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
în locurile de debleu, în locurile executărilor de artă. Adîncimea sondelor poate să
varieze.
Cota de execuţia recomandabilă este înălţimea rambleului, cea mai mică ce se determină
din condiţiile:
 Ridicarea îmbrăcămintei rutiere la înălţimea minimă deasupra nivelului de apă
subterană calculat sau a celor ce stau îndelungat ( >30 zile) pe suprafaţa terenului, la
sectoarele unde scurgerea apei nu este asigurată sau deasupra nivelului apelor ce stau
un timp scurt pe suprafaţa terenului (< 30 zile);
 Apărarea drumului împotriva troienelor. Există trei tipuri ale terenurilor după
caracterul şi gradul de umiditate şi anume:
I. Locuri uscate: ce înseamnă că debitul de suprafaţă este asigurat (declivitatea
naturală > 296o), apele subterane se află adînc (mai jos de adîncimea de îngheţ la
1,5 - 2,0 m);
II. Locuri umede :debitul de pe suprafaţă nu este asigurat, iar apele subterane se află
adînc;
III. Locuri ude (locuri pline de apă): debitul de suprafaţă nu este asigurat şi după ploi
sau topirea zăpezii apa staţionează mai mult de 30 zile sau sectoarele ude
neîntrerupte, apele subterane se află sus.
Valoarea cotei de execuţie se determină cu evidenţa categoriei drumului, a grosimii
presupuse, a îmbrăcămintei rutiere (pentru categoria I a drumului hsist.rut = 0,65m,
categoria a Il-a hsist.rut. = 0,55m, categoria a III-a hsist.rut. = 0,50m, categoria a IV-a hsist.rut.
= 0,45m), a zonelor climaterice rutiere, a condiţiilor solurilor geologice, tipul terenului
după caracterul şi gradul de umiditate, grosimea învelişului de zăpadă mediu multianual.
În cazul proiectării drumului pe varianta dată se întîlneşte numai tipul I de
umiditate,
În cele ce urmează se relatează situaţia şi metoda de determinare a înălţimii de
execuţie în corespondenţă cu tipul de umiditate şi cu considerarea apărării
drumurilor împotriva troienirii.
 Fig.6 Tipul terenului întîi
h Ier- cota de execuţie recomandabilă pentru tipul I după caracter şi gradul de
umiditate;
hir - - grosimea îmbrăcămintei rutiere (hic = 0,55m);
ba - lăţimea acostamentului (ba- 2,5m);
ita - declivitatea transversală a acostamentului (ita= 60 ‰ ).

h Ier=hir - ba * ita = 0,55-2,5*0,06 = 0.4m

7. Considerarea apărării drumurilor împotriva troienilor

her2 = hz + Δh = 0,3 + 0,7 = 1,0 m

hz - înălţimea învelişului de zăpadă medie multianuală de depăşire (N - 0,3m);
Δh - ridicarea minimală a muchiei terasamentului deasupra nivelului învelişului de
zăpadă(pentru categoria a III-a a drumului Δh ≥0,7m, pag. 20/2/).

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 4.2 Determinarea punctelor de cotă obligată
În procesul proiectării liniei terenului, există unele puncte fixe a căror cotă obligată
trebuie de ţinut seama. Reieşind din situaţia şi relieful terenului proiectării drumului auto
de categoria a II-a, rezultă că in calitate de cote obligatorii pot servi cotele minime ale
podeţelor. în cazul podeţelor tubulare, trebuie de asigurat deasupra tubului o umplutură
de minimum 0,5 m pentru a prelua şocurile transmise de autovehicule în timpul
circulaţiei:

Fig. 8 Determinarea punctelor de cotă obligată

Hpr=Hter+Hp
Hp=d+δ+h=1,5m+0,15m+0,5m=2,15m
Deci în cazul fiecărui podeţ tubular e necesar de ridicat cota proiectului cu minimum
2,15m deasupra liniei terenului.
H p r - cota proiect;
Hter - cota teren;
Hp- cota recomandabilă;
d - diametrul podeţului tubular;
δ - grosimea corpului podeţului;
h - înălţimea de siguranţă.

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Cota şi pichetul fiecărui podeţ tubular de pe traseul auto.
Pch. Cota teren Hter, m Cota obligată Hpr, m
2+00 154,50 156,78
5+00 150,00 152,70
11+00 142,50 145,50
16+00 138,30 141,00
24+00 138,125 140,19
Deci în cazul fiecărui podeţ tubular în locul unde va fi nevoie de a-l amplasa vom ridica
cota terenului cu minimum 3,00m.
4.3 Argumentarea mărimilor cotelor de proiect obligate
La proiectarea liniei de proiect există unele puncte fixe, de a căror cotă obligată trebuie
să ţină cont. Reieşind din situaţia şi relieful terenului proiectării drumului auto de
categoria a III-a, rezultă că în calitate de cote obligatorii pot servi cotele minime ale
podeţelor.

Fig. 9. Schema de calcul a unei intersecţii cu drum auto

Unde:
Hpaps - cota proiectului a pasajului superior;
Ht - cota terenului;
hr - înălţimea rambleului ;
hl - înălţimea liberă ;
hdp - înălţimea deschiderii podului.

4.4 Cota obligată la intersecţia drumului cu un curent de apă

Argumentarea mărimii cotei de proiect obligată la podurile peste curenţi de apă se
execută după următoarea schemă de calcul:
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Fig. 10. Argumentarea mărimii cotei de proiect obligate în punctul de intersecţie cu un
curent de apă.
Unde: Hpapd - cota proiectului a podului peste curent de apă;
NAE - nivelul apelor extraordinare;
hdp - înălţimea deschiderii podului(l,5 m);
hc - înălţimea corpurilor plutitoare(10 m).
Hpapd= NAE+hc+hdp
Hpapd=108,8+10+1,5=120,3m
4.5. Proiectarea liniei roşii în profil longitudinal
Pentru simplificarea proiectului liniei proiectului ne folosim de metoda grafo-analitică
cu folosirea şabloanelor. Pe suprafaţa şabloanelor există axe verticale, orizontale, haşurări
şi cifre pe partea curbilinie ce arată declivitatea tangentei în punctul dat în promile cît şi
valoarea razelor curbelor verticale. În punctul vîrfului curbei verticale VC, declivitatea
longitudinală este 0‰; VC - începutul coordonatelor.
Fiecare punct a părţii curbilinii a şablonului are o tangentă şi o declivitate longitudinală
individuală precum şi coordonatele lui 1 şi R, cu privire la vîrful curbei verticale:
 l = R*i;
2
l
h= ;
2R

Unde:
R - raza curbei verticale;
i - declivitatea pe curbă;
1 - lungimea pe orizontală din vîrful curbei în punctul dat cu declivitatea „i”;
h - diferenţa de nivel dintre vîrful curbei şi punctul cu declivitatea „i”.
Declivitatea şablonului în punctul de racordare trebuie să fie egală cu declivitatea liniei
proiectului care a fost proiectată în acest punct mai înainte.
Ordinea proiectării cu folosirea şabloanelor:
I. In primul rînd e necesar de a îndeplini toate criteriile de proiectare a liniei roşii.
Respectarea normelor proiectării elementelor geometrice în profil longitudinal şi
anume:
Declivitatea longitudinală maximă ilmax=60‰
Raza minimă a curbei concave Rmin = 2000 m;
Raza minimă a curbei convexe Rmin = 5000 m;
II. Să se cunoască poziţia de pichet şi cota de proiectare a începutului curbei de
racordare.
1. Determinarea valorilor l și h:

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 l2
l=R*i, h= ;
2R
2. Determinarea poziţiei de pichet a vîrfului şi
sfîrşitul curbei verticale:
O=ÎC+li
SC=O+li
3. Determinăm cotele de proiectare ale punctelor intermediare.

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 5. Proiectarea profilelor transversal
Profilele transversale se primesc tipic cu fixarea lor pe planul traseului şi profilul
longitudinal. Mărimile şi forma profilelor se stabilesc cu evidenţa reliefului terenului, ale
condiţiilor climaterice rutiere ale raionului proiectării, tipul terenului după caracterul şi
gradul de umiditate.
Profilele transversale se execută cu scara 1:100. Tipul profilului în primul rind depinde
de înălţimea rambleului şi adîncimea debleului.
Profilele transversale se împart în 8 tipuri:
Pentru rambleu Coeficientul de înclinare (m):
1) HR≤ 2m – tipul I 1:1,5
2) HR= 2-6 m – tipul II 1:1,5
3) HR= 6-12 m – tipul III 1:1,5 →6m< 1:1,75
4) HR> 12m – tipul IV proiectare individuală
Pentru debleu Coeficientul de înclinare (m) :
5) HR≤1.0 m – tipul V 1:1,5
6) HR=1-5 m – tipul VI 1:1,5
7) HR=5-12 m – tipul VII 1:1,5 →6m < 1:1,75
8) HR>12 m – tipul VIII proiectare individuală

Coeficientul pentru (înclinare a şanţului lateral) nu depinde de adîncimea debleului şi

este egală cu 3 pentru o formă trapezoidală. Linia proiectului a fost trasată astfel încît
vom avea lucrări de terasamente concentrate şi profile individuale.
Au fost proiectate profilele transversale la Pc 15+00 şi Pc 6+00 care sunt prezentate pe
coala nr. 3.

Mod. Coala Nr. Docum. Semnat Data

Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
 6. Determinarea volumului de lucrări de terasament
Volumul lucrărilor de terasamente pentru sectorul rambleului se determină conform
formulei:
Vr= Vpr+Vpv+ΔVdc+ΔV
Unde:
Vpr - volumul de profil al rambleului;
Vpv - volumul suplimentar de după strîngerea pămîntului vegetal;
ΔVdc – corecția la diferența cotelor de execuție;
ΔV – corecția pentru construcția îmbrăcămintei rutiere.
V pr=¿

Unde:
m - coeficientul de înclinare a taluzului, depinde de înălţimea rambleului;
Fmed - aria secţiunii transversale a profilelor adiacente.
F med= ( B+ m∗H med )∗H med

H 1+ H 2
H med =
2
Unde:
B – lățimea acostamentului.
Dacă:
H1-H2≤1m => Vpr=Fmed*L
Vpv = [ B+2 m ( H med +h pv ) ]∗h pv∗L
Unde:
hpv - grosimea stratului vegetal.
Corectarea pentru construcţia de terasamente
ΔV =[ S1 −( S 2 +S 3 +S 4 ) ]∗ L

m( H 1 + H 2)2
ΔV dc= ∗L1
12

Mod. Coala Nr. Docum. Semnat Data

Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
 2 b∗i pc
S1=c ∗i a+ b(c∗i a+ )
2
Unde:

c - lăţimea acostamentului;
b - lăţimea părţii carosabile;
ipc - declivitatea transversală a părţii carosabile (20‰);
ia - declivitatea transversală a acostamentului (40‰);
S2=2∗b î∗hsr

Unde:
hsr - grosimea îmbrăcămintei rutiere (pentru categoria a II-a hsr = 0,6 m);
bbî— lăţimea benzii de încadrare.
S3=b pc∗h sr

Unde:
bpc – lățimea părții carosabile.
S4 =2∗C ' '∗h sc

Unde:
C ' ' - restul îmbrăcămintei;
hsc – grosimea stratului de consolidare (hsc= 0,1).
Dacă S1 > S2+S3+S4 atunci corectarea pentru construcţia îmbrăcămintei ΔV se adaugă la
volumul rambleului şi se scade din volumul debleului.
Dacă S1 < S2+S3+S4 atunci ΔV se scade din volumul rambleului şi se adaugă la volumul
debleului.
Dacă stabilitatea acostamentului se prevede cu pămînt vegetal sau însămînţarea cu iarbă,
atunci valoarea S4=0.
S1- suprafaţa prismei;
S2- suprafaţa secţiunii îmbrăcămintei rutiere;
S3- suprafaţa secţiunii benzii de încadrare;
S4- suprafaţa secţiunii stratului de stabilire a acostamentului;
În ceea ce priveşte urmarea mai detaliată, se descrie metoda de determinare a
volumului de terasament pentru im debleu şi un rambleu, apoi toate rezultatele le găsim
în tabelă.

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Exemplu de calcul a unui rambleu:
Pc 20+00 ÷ Pc 21+00
H1=1,14 m ; H2= 0,94 m; L=100 m ; m=1,5; n=1,75 ; B=12m; hpv=0,4m; C= 3,0 m;
C’= 0,5; ia=40‰; ipc=20‰; hsc=0,1m; b=7,5 m; hș=2,63m; hsr=0,6 m.
H 1+ H 2 1,14+0,94
H med = = =1,04 m ;
2 2
F med=( B+ ( m∗H med ) )∗H med =( 12+ ( 1,5∗1,04 ) )∗1,04=14,1024 m2 ;

V pv =[ B+ ( n∗h ș ) + ( 2∗m∗h ș ) +m ( 2∗H med −h pv ) ]∗L∗h pv =¿

¿ [ 12+ ( 1,75∗2,63 )+ (2∗1,5∗2,63 ) +1,5(2∗1,04−0,4) ]∗100∗0,4=1080,05 m3
3
ΔV=ΔS*L=[ S1−(S 2 +S 3 +S 4 ) ]∗L=[ 0,4425−( 9+ 0,6+0,1 ) ]∗100=925,75 m
b∗i pc 7,5∗0,02
S1=( C2∗i a∗b )∗ C∗i a +( 2 ) (
=( 3,52∗0,04∗7,5 )∗ 2,5∗0,04+
2 ) =0,4425 m2

S2=2 b∗h sr=2∗7,5∗0,6=9 m 2 S3=2∗C l∗h sr =2∗0,5∗0,6=0,6 m2

S4 =2∗C l∗hsc =2∗0,5∗0,1=0,1 m2

m ( H 1−H 2 )2 2

[
V pr= Fmed +
12 ] [
∗L= 14,1024+
1,5 ( 1,14−0,94 )
12 ]
∗100=1410,573 m
3

m( H 1−H 2)2 2
1,5 (1,14−0,94 ) 3
ΔV dc = ∗L= ∗100=0,005 m
12 12

∑ V dc=V pr+ V pv + ΔV =1410,573+1080,05+ 920,75=3411,373 m3

Calculăm volumul șanțului lateral:
( H ¿ ¿ p−H ș) 0,4
h ș=( H p −H ș ) + = =0,2m ¿
2 2
3,5+ 0,6
Sș = ∗0,2=0,41 m2
2

V ș =n∗S ș∗L=1,75∗0,41∗100=71,75m3

Exemplu de calcul a unui debleu:

Pc 4+00 ÷ Pc 5+00
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 H1=1,56 m ; H2= 2,70 m; L=100 m ; m=1,5; n=1,75 ; B=12m; hpv=0,4m; C= 2,50 m;
C’= 0,50 m; ia=40‰; ipc=20‰; hsc=0,1m; b=7,5m; hș=2,63m; hsr=0,6 m.
H 1+ H 2 1,56+2,70
H med = = =2,13 m ;
2 2
F med=( B+ ( m∗H med ) )∗H med =( 12+ ( 1,5∗2,13 ) )∗2,13=32,37 m 2 ;

V pv =[ B+ ( n∗h ș ) + ( 2∗m∗h ș ) +m ( 2∗H med −h pv ) ]∗L∗h pv =¿

¿ [ 12+ ( 1,75∗2,63 )+ (2∗1,5∗2,63 ) +1,5(2∗2,13−0,4) ]∗100∗0,4=1211,3 m3
3
ΔV=ΔS*L=[ S1−(S 2 +S 3 +S 4 ) ]∗L=[ 0,2625−( 9+ 0,6+0,1 ) ]∗100=943,75 m
b∗i pc 7,5∗0,02
(
S1=( C2∗i a∗b )∗ C∗i a +
2 ) (
=( 2,5 2∗0,04∗7,5 )∗ 2,5∗0,04 +
2 ) =0,2625 m2

S2=2 b∗h sr=2∗7,5∗0,6=9 m 2 S3=2∗C l∗h sr =2∗0,50∗0,6=0,6 m2

S4 =2∗C l∗hsc =2∗0,50∗0,1=0,1 m2

m ( H 1−H 2 )2 2

[
V pr= Fmed +
12 ] [
∗L= 32,37+
1,5 ( 1,56−2,70 )
12 ]
∗100=3253,245 m
3

m( H 1−H 2)2 2
1,5 (1,56−2,70 ) 3
ΔV dc = ∗L= ∗100=16,245 m
12 12

∑ V dc=V pr+ V pv + ΔV =3253,245+1211,3 +943,75=5408,295m3

Calculăm volumul șanțului lateral:
( H ¿ ¿ p−H ș) 2,28
h ș=( H p −H ș ) + = =1,14 m ¿
2 2
3,5+ 0,6
Sș = ∗1,14=1,1685 m 2
2

V ș =n∗S ș∗L=1,75∗1,1685∗100=204,4875m3

7. Detaliul proiectului
Calculul elementelor rampei de racordare
Datele iniţiale:
1. Categoria drumului - II-a;
2. Vc= 100 km/h;
Mod. Coala 3. Nr.
SCR – Pc0+00
Docum. ; Data
Semnat
Elaborat Cuţar P. Stadiul Coala Coli
4. α =77 °30;
Verificat Arnaut P.
UTM.582.4. CFDP.151.
 5. R = 920;
6. bb.c. = 3,5 m;
bp.c. =7,0 m;
Bp.l.= 12 m;
7. it.p.c= 20 ‰;
8. it.a.=40‰;
9. il = 13,6 ‰;
10. Hpc (pc 10+50) = 145,15m.
unde:
Vc— viteza de calcul;
bb.c. - lăţimea benzii de circulaţie;
bp.c. - lăţimea părţii carosabile;
Bp.l. - lăţimea platformei drumului.
1. Determinăm valoarea declivităţii transversale a virajului:
V 2c 1202
i tr =i ts = −μ= −0,073=0,050=50 ‰
127∗R 127∗920
unde:
its- declivitatea transversală a supraînălţării posibile;
μ - coeficientul forţei transversale (μ≤ 0,073).
2. Declivitatea longitudinală comună i lc a muchiei exterioare pe rampa de racordare
nu poate fi mai mare decît declivitatea longitudinală maximă pentru categoria
corespunzătoare a drumului:
i lc ≤i lmax

B pl ∗i ts
Din curs cunoaştem că: ilc=il+ils=il+
Lrdr

Unde:
il - declivitatea longitudinală a sectorului de drum;
ils - declivitatea longitudinală suplimentară a muchiei exteriore;
Bpl - lăţimea platformei;
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Lrdr- lungimea rampei de racordare.
B pl∗i ts 12∗0,050
it + ≤ i lmax=0,0136+ =0,0196 ‰
Lrdr 100

imax - declivitatea longitudinală maximă. Această valoare se primeşte în conformitate

cu (2) sau (111) la tema „ Cerinţele de proiectare a liniei proiectului ” în profil
longitudinal. Deci condiţia se îndeplineşte.
3. Se determină supralărgirea căii de viraj:
l 2at 0,05V 202 0,05∗120
Δb = + = + =0,415 m
2R √ R 2∗920 √ 920
Unde:
lat - distanţa dintre osia din spate şi marginea din faţă a automobilului; lat=20m
V - viteza de mişcare a automobilului, V = 120km/h.
Evaluăm compararea în dependenţă de categoria drumului, primim pentru categoria
drumului a II-a, valoarea egală cu 0,50 pentru banda de încadrare bbî = 0,50m.
Concluzie: supralărgirea căi nu se îndeplineşte pe viraj fiindcă Δb < bîc.

4. Determinăm poziţia axei drumului în plan orizontal

Rezultatele calculelor pentru acest punct sunt prezentate pe pagina ( compararea
indicilor traseului din partea 3 tabelul) pentru varianta a I - a.
5. Determinăm coordonatele pentru trasarea clotoidei după formulele :
l5 l8 l7
x=l− ; y= −
40∗C 2 6∗C 336∗C2

Unde:
l - lungimea sectorului de clotoidă cărui îi corespunde coordonatele x şi y;
C – caracteristica clotoidei;
x, y – coordonatele carteziene.
C = R*L=920*100=92000 m

a) Fie l=20, atunci:

x = 19,9999 m
y = 0,01333 m
b) Fie l=40, atunci:
x = 39,99974 m
y = 0,10666 m
Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 c) Fie l= 80, atunci:
x=79.99m
y=0.47406 m
d) Fie l = 100, atunci:
x= 99.99 m
y=0.9258 m

6. Determinarea pozitiei profilelor transversale ale bombamentelor caii in functie de

marimeadeclivitatii transversale a benzii de circulatie interioare.

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

 Fig. 11. Pozitia profilelor transversal in functie de marimea declivitatii
transversalea benzii de circulatie interioare

h1= 4.5· 0.02=0.09 m

h2 =9.0· 0.02=0.18 m

h3 =9.0· 0.030=0.27 m

h 4=H=9.0· 0.036=0.324 m

Din asemanarea triunghiurilor AED, ADK, ACL, ABM, determinam x 1, x 2, x 3:

Coala

Mod Coala Nr.docum. Semnat Data

h1 H h
= = x 1= 1 · L= 0.09 · 100=27.77 m
x1 L H 0.324

h2 H h
= = x 2= 2 · L= 0.18 · 100=55.55 m
x2 L H 0.324

h3 H h
= = x 3= 3 · L= 0.27 · 100=83.33 m
x3 L H 0.324
 Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Urbanism si Arhitectura
Departamentul Drumuri Materiale si
Masini pentru Construcţii

Lucrare de an
La disciplina: “Drumuri I.”
Tema: Bazele proiectarii drumurilor auto.

A verificat: Arnaut P.

A efectuat: st. gr. CFDP-151

Cuţar Pavel

Chisinau 2017