UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ

Departament DMMC
Program Căi Ferate, Drumuri, Poduri
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ
Departament Drumuri Materiale și Mașini pentru Construcții
Program Căi Ferate, Drumuri, Poduri

PODURI III
Indrumar pentru proiectul de an

Chișinău

U.T.M.

2017
 Ministerul Educației Culturii și Cercetării
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Urbanism şi Arhitectură
Departament Drumuri, Materiale, Mașini pentru Construcție

Proiect de an
La disciplina: „Poduri si constructii feroviare metalice”
Tema: Proiectarea pilei podului de cale ferata

A elaborat: st.gr.CFDP-151
Guja Vitalie
A verificat:
l.u. Buraga Andrei

Chişinău 2018
 1. Analiza condiţiilor natural – climaterice a raionului de proiectare a
podului.
Ialoveni -unitate administrativă teritorială a Republicii Moldova, situată-n
partea centru a ţării. Face parte din a IV-a zonă climaterică o zonă de stepă.
Înălţimea neînsemnată şi relieful de podiş au favorizat formarea pe acest
teritoriu a unei clime specifice. Raionul se află în zona cu clima temperat -
continentală, care se caracterizează prin ierni cu varietăţi mari şi frecvente ale
temperaturii aerului, cu puţină zăpadă, veri lungi, călduroase şi cu cantităţi nu prea
mari de precipitaţii, ce cad în general sub formă de averse. Radiaţia solară totală
variază între 112 - 114 kcal/cm patrat pe an. Temperatura medie a aerului în cadrul
regiunii este de +9,6 grade Celsius. Temperatura medie a celei mai reci luni
(ianuarie) este de - 3,6 grade Celsius, iar a celei mai calde luni (iulie) este de + 22
grade. Temperatura maximă absolută este de 33,7 grade Celsius, iar temperatură
minimă absolută este de (-20,9). Primele îngheţuri de obicei se remarcă, de la
jumătatea lunii octombrie, iar ultimele îngheţuri la jumătatea lunii aprilie. Durata
perioadei fără îngheţuri constituie 180 - 190 zile. Solul începe să îngheţe la
sfârşitul lunii noiembrie şi se dezgheaţă la mijlocul lunii martie. Adâncimea
îngheţurilor atinge 43 - 65 cm. Învelişul de zăpadă apare la începutul lunii
noiembrie şi dispare în luna martie. Numărul zilelor cu înveliş de zăpadă variază
de la 20 la 90 zile. Destul de frecvente sunt iernile fără zăpadă. Asupra repartiţiei
stratului de zăpadă influenţează şi condiţiile locale, în special relieful.

Tabelul 2.1.1Temperatura anului înconjurător.

Durata perioadei cu temperatura

Media pe an,ºC
Maximum absolut ,ºC

Media perioadei reci, ºC

Minimum absolut,ºC

Media perioadei calde,ºC

Media pe luni, ºC
 negativă, zile
I
II II I V VI VI VI IX X X X
I V I II I II
- - - - -
4. 3. 2. 9. 15 18 20 20 15 9. 3. 1. 8. 39 35 27.4 8 95
4 3 0 0 .4 .8 .8 .0 .1 4 2 6 7

medii
Tabelul 2.1.2Amplituda temperaturii ma x ime
pe luni, ºC
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
6.4 6.4 8.3 11.3 12.0 11.7 12.2 12.5 12.3 10.4 6.7 5.9
21.2 17.4 22.9 22.3 22.9 21.4 21.9 21.7 23.1 22.5 20.5 17.3

Tabelul 2.1.3 Umiditatea relativă a aerului

Umiditate
Umiditatea relativă a aerului pe luni, ºC a relativă Cantitatea
medie la precipitaţiilor
ora 13ºº
Ce Cea Lichi
I II II I V VI VII VII IX X X XI a mai Pe de şi Maximu
I V I I I ma cald an mixte m pe zi
 i ă
rec lună
e
lun
ă

4. 4. 5. 7. 10. 14. 15. 15. 11. 8. 7. 5. 77 45 50 - -

0 4 3 4 7 2 4 0 7 5 0 2 9

Umiditatea aerului are o importanţă mare pentru agricultura. Umiditatea relativă se

caracterizează prin valori medii anuale de 71-76%. Pe parcursul anului, valorile
umidităţii relative variază cu valori mai înalte în luna decembrie (84 - 90%) şi mai
mici în luna mai (60 - 65%). Se remarcă o frecvenţă înaltă a ceţurilor, mai ales în
perioada rece a anului, din luna octombrie până în luna martie (20 - 45) zile. În
perioada caldă a anului, din luna aprilie până în luna septembrie, ceţurile se
observă mai rar, de la 2 - 10 zile. Regiunea respectivă se include în zona cu
umiditate insuficientă. Cantitatea medie anuală de precipitaţii nu depăşeşte 618
mm.

Direcţia şi viteza vîntului

Viteza maximă a vînturilor în luna ianuarie constitue 3.5m/s, iar cea minimă în
iulie  0m/s.
Pentru raionul proiectării drumului auto sunt caracteristice vînturi cu o cantitate
sporită de umeditate-n perioada toamnei tîrzii şi a primăverii, la fel şi vănturi
semiuscate-n perioada uscată a anului.
Cantitatea medie de căldură primită de la radiaţia solară sumară (directă şi uniform
2
distribuită) pe o suprafaţă orizontală pe an constituie 128kkal / m .h.

Tabelul 2.1.4 Direcţia şi viteza vînturilor

 Reprezentarea direcţiei vîntului şi a liniştii totale(%, numărător). Viteza medie a vîntului pentru
liniile de direcţie(ianuarie, iulie)

Viteza medie pe rumb

Ianuarie

Linişte totală
N NE E SE S SW W NW
11 8 11 20 8 7 11 24
4.0 4.3 3.4 3.5 2.3 1.8 1.9 3.5 31 3.5

Viteza medie pe rumb

Iulie

Linişte totală
N NE E SE S SW W NW
15 7 6 9 10 6 14 33
2.7 2.7 1.9 2.9 2.6 2.5 2.5 3.4 33 0

Conform tabelului ilustrat construim roza vînturilor (de iarnă şi de vară), ce ne dau
posibilitatea de-a determina direcţia cu posibilitatea mai mare de înzăpezire,
răspîndire a aruncărilor deşeurilor de la motoarele mijloacelor de transport.
În centru regiunea unde se va construi drumul, adică pentru regiunea raionului
Ialoveni, sunt caracteristice vînturile ce vin din direcţia de Nord-Est, în perioada
de iarnă, pe cînd perioada de vara predomină vînturile din partea de Nord-West.

1.1.Relieful şi vegetaţia
 Relieful se caracterizează printr-o intercalare a cumpenelor de ape înguste cu
văi largi și adânci. Altitudinea absolută a teritoriului balansează între 125 m. Pe
pantele mai abrupte se manifestă procesele de eroziune şi de alunecări de teren.
Dezmembrarea orizontală a reliefului constitue în medie 1,0 -1,5 km/patrat.
Dezmembrarea verticală a teritoriului alcatuieste in medie 120- 130m.

Pe alocuri, se întâlnesc unele văi înguste, nu prea adînci, vălcele, a căror adîncime
nu depăşeşte 20 - 30 m. Procesele erozionale se manifestă slab. Ravenele au o
răspândire limitată, însă pe pante se dezvoltă procesele eroziunii plane. În locuri
unde rocile calcaroase apar la suprafaţă se dezvoltă procesele carstice.

Solul. Teritoriul raionului Ialoveni are un înveliş de soluri destul de variat şi se

include în provincia pedologică silvică a Moldovei Centrale cu soluri brune şi
cenuşii de pădure, iar partea de est a raionului Ialoveni este cuprinsă în cadrul
provinciei Predunărene de stepă cu cernoziomuri tipice slab humifere şi
carbonatice. Solul se caracterizează printr-o stratificare bine pronunţată, are o
grosime de 80 - 100 cm, culoare cenuşie-închisă, compoziţia mecanică eterogenă,
carbonaţii se acumulează la suprafaţă. Aceste soluri conţin o cantitate redusă de
humus. Pentru valorificarea lor este necesară ameliorarea: eliminarea sărurilor,
drenarea şi reducerea apelor freatice. Solurile aluviale sunt bune pentru cultivatul
legumelor, plantelor furagiere, iar cele nesalinizate - pentru plantaţiile pomicole.
.
Condiţiile geologice şi hidrologice
Ialoveni este situat în a IV-a zonă climaterică rutieră cu umiditatea sporită în
anumiţi ani. Bogăţiile solului: Raionul dispune de zăcăminte minerale utile: calcar,
nisip, prundiş şi argilă.
Apele subterane sunt situate la adîncime, în anumiţi ani coeficientul umidităţii
zonei constituie 1-0.6%.
Majoritatea pămînturilor sunt arabile, preţioase ce se folosesc în agricultură.
În urma forajării am observat că straturile de bază sunt alcătuite din:
-nisip prafos (0-2,2m)
-argilă bruna (>4.0m).
2.Analiza condițiilor inginero-geologice a platformei șantierului de construcție
2.1 Caracteristicile solului de fundare
Conform sarcinii de proiect avem tipul solului de fundație pe șantierul de
construcție e nisipul-argilos cu următoarele caracteristici fizico-mecanice:
- grosimea stratului ∞ m,
-masa specifică 18,6 KN/m3
-coeficientul de porozitate 0,5 I
-indicele de curgere 0,1 IL
Conform SniP 2.05.03-84 anexa 24 știind coeficientul de porozitate și limita de
curgere putem determina condițiile de rezistență a solului care e Ro=294 kPa

2.2 Alegerea tipului de fundație

Luînd în considerație indicii de rezistență a nisipului argilos sarcina de proiect și
rezultatele fizico-mecanice a masei specifice ajungem la concluzia că alegem
fundația de mică adîncime(directă).

2.3 Determinarea seismicității zonei de construcție

Raionul Ialoveni, conform hărții seismice si datelor din sarcina de proiect avem ca
platforma se află în zona de seismicitate de 8 grade ,dar fiindcă solul e tasabil
reazemul trebuie calculat la seismicitatea de 9 grade.
3. Determinarea dimensiunilor geometrice a elementului de rezistență a
podului.
3.1 Determinarea dimensiunilor geometrice a suprastructurii podului.
Pila intermediară o adoptăm în formă de perete cu fundație directă conform
sarcinilor de proiectare care au secțiunea dreptunghiulară în plan se reazemă două
grinzi din beton armat cu lungimea: L1= L2=16,5 m
Deschiderea de calcul l1=l2=15,8 m. Una din grinzi 1-2 are pe pila intermediară un
reazem mobil, iar cealaltă 2-3 are un reazem fix pe altă pilă.Alegem grinda profil
П pentru calea ferată cu deschiderea de calcul lP=11,8 m. Deschiderea de
construcție constă din grindă, prismă de balast și 2 antretoaze de rezistență. Placa
preia sarcina de la balast și lucrează la încovoiere în direcția transversal fiind
marginită în cosolă de trotuare de serviciucu lățimea de 0,50 m.
3.2. Determinarea dimensiunilor geometrice a infrastructurii podului
Pila intermediară o adoptăm în formă de zidărie de beton cu fundație directă
conform sarcinii de proiect, dimensionată și poziționată prin cote conform:
4.Alcătuirea sarcinilor pe pilă la nivelul tălpii fundației și la nivelul secționării
fundației
Fig.4.1 Suprastructura cu toate elementele constructive de aici rezultă că
intensitatea sarcinii permanente la :
Grindă
560
1) qG-16,5= 16.5 =41,48kN/m
(4.1.1.1)
2) balast,traverse,șine și parapete:
416
qst= 16.5 =34.07 kN/m
(4.1.1.2)
Sarcina normativa de la greutatea suprafeței va fi:
N qG −16.5+q 34.07+41.48
PG−16.5 = *L=
st

2
∗16.5=623.28 (4.1.1.3)
2
Sarcina de calcul de la greutatea suprastucturii cu considerarea coeficientului de
rezervă(siguranță).
qG −16.5∗Ɣ 41.48∗1,1+ 37.07∗1,3
Pcalc
∗Ɣ f 2
G−16.5 = ∗L= *16.5=741.84 kN (4.1.1.4)
f 1+ qst

2 2

q G−11,5-sarcina permanentă de la grinzi

q st -sarcina permanentă de la balast,traverse, șine parapete
Ɣ f 1-coeficientul de siguranță la încărcare de la grindă 1,1(0,9)

Ɣ f 2 -coeficientul de siguranță de la încărcare de la balast șină-cadru 1,3(0,9)

(conform SniP 2.05.03-84 tab 8 pag 17).
4.1.2 Masa proprie a pilei intermediare
Greutatea proprie a pilei intermediare: partea superioară
P P .S =Ɣ o*a*b*h
(4.1.2.1)
Ɣ o-masa specifică a betonului din corpul riglei 25 kN/m3
a,b,h-lungime,lățime,înălțimea riglei. a=4.10 m b=1.90 m h=0,5 m
P P .S =25*4.10*1.90*0,5=97,37 kN/m3
(4.1.2.2)
Corpul pilei intermediare
P P .L =P P .S *V pl (4.1.2.3)
P P .L =22*34.68=762.96
Ɣ p-greutatea specifică din corpul pilei 22 kN/m3
Vp=34.68
-Masa totală normativă a pilei intermediare este:
N
Ptot = P P .S + P L + PF = 97.37+762.96+674=1534.33
(4.1.2.4)
−¿Masa totală de calcul a pilei intermediare cu considerarea coeficientului de
siguranță la încărcări va fi :
PCtot = Ptot +Ɣ f =1534.33*1,1=1687.76kN
N

(4.1.2.5)
Ɣ f -coeficientul de siguranță conform tab 8 pag 17 SniP 2.05.03-84
4.1.3 Calculul sarcinilor temporare
Sarcina verticală normativă temporară de la materialul rulant de cale ferată
sunt cercetate în forma de sarcini echivalente maximale, uniform distribuite  ,
kN/m obţinute de la grupuri, luate aparte, concentrate asupra greutăţilor cu masa
24,5kN şi de la sarcina uniform distribuită cu intensitatea 9,81 K, (kN/m).
unde:
K – clasa sarcinii , pentru poduri capitale de cale ferată K = 14.
Intensitatea sarcinii normative o determinăm din anexa 5 din SNiP 2.03 – 84 cu
a

lungimea de încărcare a liniilor de influenţă   10.8 şi :

unde:
 - poziţia reletivă a înălţimii liniei de influenţă.
a – proiecţia distanţei minime de la vîrful liniei de influenţă, pînă la capătul ei, m.
Cînd   11 .5 m,  = 0 şi K = 14, intensitatea sarcinii echivalente va fi v =
240,66 (kN/m).
Cînd   10,8 m,  = 0,5 şi K = 14, intensitatea sarcinii echivalente va fi v =
210,60 (kN/m).

Forţa de rezistenţă de la sarcina temporală pe deschidere va fi:

a) normativă

b) de calcul
vl
N vcalc    tv  S1  (1   )
2
 unde:

(1 +  ) – coeficient dinamic. Pentru cale ferată se determină după formula:

10 10
(1   )  1  1  1.32
20   20  10,8 >1,15.
 fv
- coeficientul de siguranţă la sarcinile temporare. Se determină din tabela 13

pag. 25. Folosind interpolarea obţinem fv = 1.26
S1 – coeficient ce consideră mai multe linii de cale peste pod. În cazul dat avem
S1=1.

Sarcina normativă verticală de la mulţimea de pe trotuare pe podul de cale ferată:

P  400  2    400  2 10,8  378,4  3,71KN
Forţa de rezistenţă a pilei de la mulţimea de pe trotuare:

4.2 Calculul tensiunilor pe secțiunea superioară a fundației sau nivelul tălpii

fundației (tăirea fundației).
Dimensiunile principale sunt prezentate în desenul fig.2 din sarcină.
Secțiunea de la tăierea fundației va avea suprafața:
Atf=a*b=4.10*1.90=7.79 m2 (4.2.1)
h-lățimea secțiunii pilei la tăierea fundației; b-lung. secțiunii la tăierea pilei
fundației;
Momentul de inerție al secțiunii e:
h∗b3
I= =10.91 m2
12

(4.2.2)
4.2.1 Prima schemă de calcul a sarcinii

Fig.4.2 Prima schemă de calcul cu sarcinile de încărcare a pilei.

Greutatea proprie a pilei intermdiare cu evidența coeficienților de siguranță la

încărcări
tot =1687.76 kN; ν = 2432.57 kN;
Pcalc N calc PG−16.5=741.84 kN;

Suma forțelor verticale

N= Pcalc calc calc
tot + N ν +2* P15 ,8 ;N=946.28+2432.57+2*741.84=4862.52 (kN) (4.2.1.1)
Momentul în raport cu centrul de greutate al secțiunii de la sarcinile temporare :

(4.2.1.3)
În cazul dat excentricitatea e mai mică și de aceea tensiunile se determină după
formula:
 (4.2.1.4)
2
N-suma forțelor verticale la nivelul tăierii fundației (m )
e1-excentricitatea aplicată forței longitudinale
ƺ-coeficientul încovoierii la flambaj (coeficientul de micșorare a capacității
portante la comprimare datorită flambajului).
Coeficientul ƺ se determină rezultînd din următoarele relații:
Lo=2*l1=2*4.31=7,6m;h=4.31m
(4.2.1.5)

T 2,53
Ɣ =
√ √
A
=
11.23
=0,47
Ɣ -cea mai mică rază de inerție a secțiunii transversale la nivelul tăierii
fundației.
l 8.62 l 8.62
β= o ; β= 1,9 =4 λ= o ; λ= 0,47 =18.34 deci coeficientul ƺ=0,91
h h

Pentru buton-beton de marca M150, rezistenţa de calcul la compresiune R com = 5,5

MPa, la comprimare cu încovoiere Rcî = 6,5 MPa.
4.2.2 A doua schemă de calcul a sarcinii

Fig.4.3 A doua schemă de calcul cu sarcinile de încărcare a pilei

Pe pila intermediară sub prima deschidere sunt instalate aparate de reazem mobile,
iar sub a doua fixe. Determinăm forța de frînare ce se transmite la reazemele fixe.
Sarcina normativă orizontală de la frînare sau de la accelerare a garniturii de tren
se acceptă în Pa la calculul reazemelor podurilor de cale ferată în % de la sarcina
normativă verticală de la mișcarea convoaielor de cale ferată sarcina CK-
10%.Forța orizontală de la frînare sau accelerare se calculează ca fiind aplicată e
capul șinei (α=0 ν=222.95 kN/m)

Normativă:

(4.2.2.1)

0,1-10% din masa sarcinii verticale normative tmporare de la mișcarea garniturii

de tren ;
L-lungimea deschiderii;
ν-masa sarcinii ce se atribuie unui metru de cale;
Forța orizontală de calcul de la frînarea sau accelerare
 T calc Ɣ
FA =0,1*ν*λ* fλ =0,1*15.8*220.03*1,4368=499.50(kN)

(4.2.2.2)

Ɣ fλ -coeficient de siguranță după SniP 2.05.03-84 Ɣ fλ =1.22 (tab 13 pag25)

Indiferent de transmiterea forței de frînare pe reazemele rigide, acțiunea forței de

frînare se transmite în 50% din forța longitudinală totală,dar forța sumară nu
trebuie să fie mai mare decît forța transmisibilă prin reazemele fixe a deschiderii
mai mare sau a uneia din deschiderile egale. Punctul de aplicarea forței de frînare îl
transmitem în centrul reazemului.Brațul forței de frînare e egal:

LT=l1+0.07=5.82+0,07=5.89(m) (4.2.2.3)

Momentul apărut de la forțele de frînare-accelerare în secțiunea din tăierea

fundației

MT=T calc
FA *LT;MT=499.50*5.89=2942.055kN*m (4.2.2.4)

Rezistența opusă de pilă pe ambele deschideri de la sarcina temporară normativă:

α∗L1∗ν 2∗16.5∗220.03
Pad
2 desch=ƞ¿ ∗Ɣ t λ =1,0¿ ∗1,4368=5216.29 kN (4.2.2.5)
2 2
Ƞ-coeficientul combinărilor ƞ=1,0
Pentru combinări adăugătoare: ƞ=0,8
2∗λ ( l 1 )∗ν 2∗15.8∗192.45
Pbaz
2 desch=ƞ¿ Ɣ t λ=0,8 *1,4368=4368.89(kN)
2 2
(4.2.2.6)
Suma forțelor verticale la combinarea sarcinilor de bază:
N0= Pcalc calc bază
tot +2* PG−16 .5+ P2 desc =1687.76+2*741.84+4368.89=7540.33 (kN) (4.2.2.7)
Suma momentelor în raport cu momentul de greutate a secțiunii pilei la nivelul
tăierii fundației e egal cu 0(deoarece deschiderile sunt simetrice). Excentricitatea e
egală cu 0. În acest caz verificarea secțiunii se face după formula:
N0 2∗P0
(1+ )≤ R com=5,5Mpa; (4.2.2.8)
ξ∗A h
În acest caz verificarea secțiunii se face după formula:
No= Pcalc ad
tot + P2 desc =1687.76+5216.29=6904.05(kN) (4.2.2.9)
Excentricitatea va fi:
M T 2942.055
e= N = 6904.05 =0.42 m
0

(4.2.2.10)
e<0,225*h h=1,9 0,42<0.225*1.9
Verificarea o efectuăm după formula:
N ad 2∗e 6904.05 2∗0.42
(1+ )≤ R com=5,5 Mpa= (1+ )=1404.50(kN/m3)
ξ∗A h 0,91∗7.79 1.9
(4.2.2.11)
1.404<5.5
4.2.3 A treia schemă de calcul a sarcinilor
Determinăm cota capului șinei:
NC=NTF+h0+hcp+hr+hreaz+hsupras+hșinei; NC=121+2+3.34+0.5+0.07+2+0.18=129.09
(m) (4.2.3.1)
Intensitatea normativă statică a sarcinii orizontale de la acțiunea vîntului va fi:
Wm=W0*Kn*CW; Wm=0.38*0.75*2*1=0.60kPa
(4.2.3.2)
Wm-debitul rapid al vîntului la înălțimea de 10 cm de la nivelul pămîntului.
Conform SniP 2.01.07.85 Wm=0,38 kPa
Kn-coeficientul ce ține cont de locul deschis de la reazem la anumite înălțimi;
Kn=0.75
Cw-coeficientul aerodinamic de la acțiunea frontală a vîntului la rezistența
podului și garniturii de tren. Cw=2,1.
Sarcina de la acțiunea vîntului pe suprafața pilei.
Pv=Wm*A;
(4.2.3.3)
 W

Tabela 1. Forțe și momente ce acționează în raport cu sarcina vîntului.

Intensitatea
Nr.e normativă a
Momentul
lem Suprafața elementelor Forța Brațul sarcinii
forței
ente supuse acțiunii vîntului Pv=Wm*A;(kN) forței (m) vîntului
(kN*m)
lor Wm=W0*Kn*
CW;
1 2 3 4 5 6
1 Reazemul (corpul) 6.74 1.67 11.26 0.60
h(B+b)
A= =
2
5.32(4.31+2.4)
=
2
11.21
2 Rigla 0.76 3.59 2.72 0.60
A=1.26
3 Suprastructura 26.50 5.95 157.67 0.60
h ∗L∗2
A= s =44.16
2
4 Garnitura de tren 24.17 8.45 204.24 0.51
 L
A=hTI* *2=48.44
2
Total Σ=58.70 345

4.3 Calculul capacității portante a pămîntului de fundare.Determinarea

rezistenței de calcul a pămîntului.
Determinarea rezistenţei de calcul a pămîntului
R=1 . 7 { R0 [ 1+ K 1 ( b+2 ) ] + K 2⋅γ ( d−3 ) }
R0 – rezistenţaconvenţională a pămîntului se ia în raport cu indicele de curgere I L =
0,1;
Porozitatea e = 0,5; 10 < IP < 15 o determinăm din anexa 24, tab I, R0 = 894 kPa.
B = 3,13 m
D = 2 m (adîncimea fundaţiei)
Γ = 19,62 kN/m3 – greutatea relativă a pămîntului determinată ca medie dintre
straturile ce se află sub talpa fundaţiei;
K1 şi K2 – coeficienţi ce se determină din anexa 2, tab 4,
K1 = 0,04 (m-1)
K2 = 2 (m-2)
R=1 . 7 {894 [ 1+0 . 06 ( 3. 13+2 ) ] +2⋅19 . 62 ( 2−3 ) }=1920. 89 ( kPa )

5.Calculul fundației de suprafață

5.1 Calculul fundației la capacitatea portantă a solului de fundare

Capacitatea portantă a pămîntului de sub talpa fundației de suprafață se determină
din condițiile:
R γ c∗R
P≤ γ ; P≤ γ respectiv presiunea mijlocie și maximă a tălpii fundației asupra
n n

pămîntului unde:
R-rezistența de calcul a pămîntului de sub talpa fundației (kPa)
γ n-coeficientul de siguranță la încărcarea construcției; γ c -coeficientul condiției de
lucru γ c=1,0 pentru soluri nepetroase.Presiunea maximă și minimă sub fundație la
acțiunea momentului forțelor în raport cu axele principale se determină după
formula:
 N M
R≥Pmax,min= A ± W
(5.1.1)
N-forța axială în planul tălpii fundației; M-momentul suprafeței în talpa fundației;
A-suprafața tălpii fundației;
W-momentul de rezistență; R-rezistența de calcul a pămîntului de sub talpa
fundației, la comprimare axială (kPa)
Secțiunea tălpii fundației :
Suprafața tălpii fundației:
A=21.38 (5.1.2)
Momentul de rezistență a pămîntului:
b∗a2 1.34∗3.322
1. de-alungulfundației:W1= = = 14.01
6 6
(5.1.3)
b∗a2 3,32∗1.34 2
2. de-acurmezișulfundației:W2= = =19.38
6 6
(5. 1.4)

Greutatea proprie a fundației:

Q NF =ɣo*VF = 22 * 38.41 = 845.02 kN
(5.1.5)
VF=38.41
Q F =Q NF *ɣF=\845.02 * 1,1 = 929.52 kN
calc

(5.1.6)
ɣF=1,1 coeficient de siguranță pentru fundație

5.1.1 Prima schemă de încărcare

Calculul capacității portante după sol.Determinarea forței axiale în planul tălpii
funadției:
NTF= Pcalc calc calc calc
P
tot +2 PG−16 ,5 + N ν +Q F - hidr (5.1.1.1)
Phidr-presiunea hidraulică
Phidr=VF * ɣW = 38.41 * 10 = 384.10 kN
NTF=2432.57+2*741.84+1687.76+929.52-384.10=6149.43kN.
 Cuprins

1.Analiza natural climaterică a raionului de proiectare

2.Analiza condițiilor inginero-geologice a platformei șantierului de construcție
2.1 Caracteristicile solului de fundare
2.2 Alegerea tipului de fundație
2.3 Determinarea seismicității zonei de construcție
3. Determinarea dimensiunilor geometrice a elementului de rezistență a podului
3.1 Determinarea dimensiunilor geometrice a suprastructurii podului
3.2 Determinarea dimensiunilor geometrice a infrastructurii podului
4.Alcătuirea sarcinilor pe pilă la nivelul tălpii fundației și la nivelul secționării fundației
4.1 Sarcinile permanente
4.1.1 Calculul sarcinilor ce vin de la suprastructură
4.1.2 Masa proprie a pilei intermediare
4.1.3 Calculul sarcinilor temporare
4.2 Calculul tensiunilor pe secționarea superioară a fundației
4.2.1 Prima schemă de calcul a sarcinii
4.2.2 A doua schemă de calcul a sarcinii
4.2.3 A treia schemă de calcul a sarcinii
4.3 Calculul capacității portante a pămîntului de fundare.Determinarea rezistenței de calcul a
pămîntului
5.Calculul fundației de suprafață
5.1 Calculul fundației la capacitatea portantă a solului de fundare
5.1.1 Prima schemă de încărcare
6. Bibliografie

Bibliografie

SniP 2.01.07-85 ,, Нагрузки и воздействия”

SNiP 2.05.03-84 “Мосты и трубы”
“Poduri metalice” autor Constantin Vlad
“Poduri din beton armat” autor Radu
“Мосты и сооружения. Часть 2”автор Е.Гипшман