EFECTELE REFERENDUMULUI SCOȚIEI ASUPRA UNIUNII

EUROPENE
Politici publice

Darabană Andreea Dana

Administrație Publică, an II, grupa 1

Pe 18 septembrie 2014 scoțienii au votat în proporție de 55% pentru rămânerea în Regatul

Unit. Prim-ministrul scoțian Nicola Sturgeon consideră că Brexitul a schimbat datele problemei, după
ce Scoția a votat masiv (62%) în 2016 împotriva ieșirii din Uniunea Europeană, decisă totuși la scară
națională și devenită efectivă la sfârșitul lui ianuarie 2020.
Însă decizia da a organiza un nou referendum pentru independența Scoției îi revine prim-
ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuși, o victorie detașată a Partidului
National Scoțian (SNP, pro-independență, condus de Nicola Sturgeon) la alegerile locale din mai 2021
ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.
Potrivit ultimului sondaj realizat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul The Scotsman la
jumătatea lunii decembrie 2020, 58% dintre scoțieni susțin acum o ruptură fără precedent cu Regatul
Unit.
După cum informează CNN, o Scoție independentă ar avea o datorie de 130 de miliarde de lire
față de Marea Britanie. Chiar dacă agenții economici susțin că deîndată ce vor fi autonomi în acțiunile
interne vor reuși să-și onoreze datoriile, agenția Standards & Poors avertizează că economia Scoției
ar ajunge la nivelul Portugaliei, o țară care întâmpină o serie de dificultăți pe plan economic și
administrativ.
Regatul Unit este cel mai mare producător al produselor pe bază de petrol din UE, iar 90%
din zăcăminte se află pe teritoriul potențialului stat scoțian. Este plauzibil ca acest fapt să fie
reglementat prin tratate și măsuri bilaterale, dar concret, petrolul are șansele de a deveni vârful de
lance al economiei scoțiene.
De asemenea, o altă discuție este purtată în jurul apartenenței unui viitor posibil stat desprins
de Regatul Unit, în raport cu Uniunea Europeană. Odată cu ieșirea Scoției din commonwealth, ar fi
nevoie de câțiva ani pentru ca aceasta să fie reintrodusă în spațiul european. De altfel, și moneda
națională este un subiect sensibil. În momentul de față, scoțienii folosesc lira sterlină, dar este greu de
crezut că vor primi în continuare acordul pentru a folosi moneda regatului.
Referendumul scoțian a pus însă accentul pe o altă chestiune de actualitate în numeroase țări
europene: reforma regiunilor.
Pentru a intra în spațiul comunitar, Scoția ar avea nevoie de câțiva ani pentru a adopta
politicile necesare, dar și de acordul celor 28 de state membre. Aici intervine o altă problemă,
deoarece multe state ar fi reticente în privința acceptării Scoției ca membru, din cauza mișcărilor
separatiste de pe teritoriul acestora, care ar primi un stimulent puternic în sprijinul cauzelor pe care le
susțin în diverse regiuni precum Catalonia, Țara Bascilor sau Valonia.

Surse:
 „Efectele posibilei independențe a Scoției și consecințele acestora în restul Uniunii
Europene”, PoliticALL, 2014. https://politicall.ro/independenta-scotiei-avea-impact-asupra-
intregii-uniuni-europene/
 „Referendumul scoțian episod din dezintegrarea europeană sau moment populist?”, Bretea
Laura, 2014. https://m.hotnews.ro/stire/18140051
 „Boris Johnson se opune unui referendum pentru ieșirea Scoției din Regatul Unit”, Costea A.,
2021. https://m.digi24.ro/stiri/externe/ue/boris-johnson-se-opune-unui-referendum-pentru-
iesirea-scotiei-din-regatul-unit-1427749