Sunteți pe pagina 1din 2

Testul 19

Subiectul I
A. 1. Sensul secvenței ,,lipsită de sprijin material’’ este fără ajutor financiar, neînstărită.
2. Sursa din care află autoarea despre situația dificilă a străbunicii sale este jurnalul său.
3. Proveniența bunicilor paterni este de pe malul Dunării: ,, Când am încercat să regăsim
urma bunicilor noștri de pe malul Dunării, n-am putut urca mai sus de trei generații.’’
4. Un motiv pentru care mama autoarei alege să fie institutoare este că a rămas orfană și
trebuia să pună bani deoparte.
5. Opțiunile educaționale ale tinerelor din generația mamei autoarei, aşa cum reiese din textul
dat sunt că aveau prilejul la o educație burgheză, puteau să-și lărgească formația socială,
cultura și să pună și un ban deoparte.
B. Alegerea profesiei reprezintă una dintre deciziile importante pe care tinerii le fac în viața
lor și cu care ar putea să rămână mereu, dacă țin cont de pasiune.
În opinia mea alegerile profesionale sunt influențate de evenimentele din viața personală,
deoarece fiecare dintre noi se bazează pe influența familiei și pe experiențele trăite în
copilărie și în adolescență.
Pe de o parte, familia este unul dintre factorii decisivi în ceea ce privește alegerile
profesionale ale copiilor pentru a le acorda sprijinul necesar și informațiile de care au nevoie
pentru a lua o decizie corectă. Influența pozitivă este marcată de modul în care părinții se
raportează la dorințele tânărului și la abilitățile sale. De exemplu, când acesta își dorește să
realizeze o profesie de inginer, dar nu s-a pregătit în domeniul tehnic până la acel moment,
părinții au datoria de a discuta cu el, de a-l sprijini în cazul în care dorește să se formeze
pentru a ajunge un inginer, deci nu să îi critice decizia sau să îl facă să se simtă inferior.
Pe de altă parte, experiențele trăite în familie îl determină pe tânăr să aleagă profesional în
funcție de situația întâmpinată, însă să-i aducă împlinire. De pildă, Annie Bentoiu
mărturisește faptul că a fost influențată de destinul și de experiențele mamei sale, care a rămas
orfană și care a trebuit să învețe enorm pentru a fi institutoare și pentru a putea pune bani
deoparte: ,,Mama a rămas acolo doi ani. Experiențele de acest fel erau văzute în mediul ei ca
un prilej de a-ți lărgi formația socială, cultura și, oricum, de a pune și un ban deoparte.’’,
ajutând-o să aleagă cu pasiune profesia sa.
În concluzie, familia și experiențele vieții ajută enorm în alegerea viitoarei profesii, fără de
care nu am ști cu adevărat ceea ce ni s-ar potrivi.
Subiectul al II-lea
Textul fragmentar selectat din opera ,,Isabel și apele diavolului’’ de Mircea Eliade aparţine
genului epic, iar o trăsătură esenţială o reprezintă perspectiva narativă, care este subiectivă
( persoana I), iar întâmplarea este relatată de un narator subiectiv, omniscient, omniprezent,
semnificativi fiind indicii morfologici utilizaţi: verbe la persoana I ,,întreb’’, ,,însemn’’,
,,amintesc’’ şi pronumele la persoana I ,,mă’’, ,,mi’’. Naratorul este omniscient și
intradiegetic. Naratorul-personaj nu poate nota în caiet ceea ce a vorbit Isabel. El înțelege
ceea ce îi spune, dar nu poate să-i reproducă modul expresiv pe care aceasta îl folosește în
povestirile sale. Femeia îi relatează despre copilăria ei, despre școala pe care a urmat-o și
despre prietena ei bolnavă.
Testul 20
Subiectul I
A. 1. Secvența ,,mă atingea dureros” sugerează mâhnirea autorului când Eminescu judeca
oamenii cu asprime.
2. Două localități prin care Eminescu trecuse în călătoriile sale prin țară sunt ,,Sibiu” și
,,Blaj”.
3. Două cursuri pe care Eminescu le frecventa erau: economia și dreptul cele de ,,economie
națională al lui Lorenz Stein” și cel de ,,drept roman al lui Ihering”.
4. Motivul pentru care lui Ioan Slavici îi era greu să vorbească despre Mihai Eminescu era
acela că nu putea să o facă fără ca el să vorbească despre sine însuși.
5. Rolul lui Mihai Eminescu pentru formarea ca scriitor a lui Ioan Slavici, era acela
motivațional, dar și acela critic. Mihai Eminescu îi citea operele lui Ioan Slavici ,,nu am
publicat nimic mai înainte de a-i fi citit și lui ceea ce am scris, căci mulțumirea mea era să-l
văd pe el citind cu mulțumire cele scrise de mine”. Eminescu îi oferea lui Ioan Slavici
inspirație și motivație, deoarece ,,rar se întâmpla însă ca să-mi citească și el ceea ce scria”.

B. Părerile oamenilor din jur reprezintă percepțiile lor asupra unei persoane, însă ele nu
definesc trăsăturile persoanei, ci doar interpretări asupra ei. Aceste perspective pot influența
atât pe cei din jur, cât și impresia de sine, alternând astfel comportamentul și faptele.
În opinia mea părerea celor din jur ne influențează alegerile, deoarece acestea pot motiva și
contura caracterul propriu, dar pot influența și opiniile despre persoana proprie, dând un alt
contur comportamentului și acțiunilor proprii.
În primul rând, opinia pozitivă a unei persoane poate aduce anumite beneficii, care motivează
o persoană să-și mențină această perspectivă, dar și pentru a atrage alți semeni cu această
viziune pozitivă, prin efortul propriu. De exemplu, în textul citat, Ioan Slavici este motivat să
scrie cât mai bine pentru a atinge standardele ridicate ale lui Mihai Eminescu ,,mă atingea
dureros asprimea cu care îi judeca pe oameni”, nefiind mulțumit până nu primea aprobarea
acestuia: ,,Ani de zile de-a rândul nu am publicat nimic mai înainte de a-i fi citit şi lui ceea ce
am scris”.
În al doilea rând, în societatea contemporană, opinia publică reprezintă factorul determinant
în statutul social, influențând și opinia despre persoana proprie, iar un individ care este văzut
cu o serie de inconveniente este predispus la a transmite sentimente negative, iar unul care
este perceput într-un mod avantajos, va reuși să emane emoții pozitive. De pildă, cei mai
mulți dintre noi ne ghidăm conform teoriei imitației și preluăm gesturile și gândurile celor cu
care interacționăm pentru a ieși în lumină și pentru a ne menține imaginea, dar și relațiile cu
aceștia, ajungând să ne pierdem autenticitatea.
În concluzie, părerea celor din jur ne influențează alegerile, întrucât aceste impresii reprezintă
factorul determinant în gradul de motivație, fie pentru menținerea și îmbunătățirea acestei
viziuni, fie pentru că ajuta la construirea caracterului propriu.
Subiectul al II-lea
Indicațiile scenice reprezintă intervențiile autorului, prin intermediul cărora sunt evidențiate
stări sufletești ale personajelor, gesturi ale acestora, dar și decorul în care are loc acțiunea. De
asemenea, ele reprezintă îndemnuri ale autorului pentru o reprezentare scenică optimă, prin
intermediul căreia se transmite mesajul operei.
Astfel, în textul ,,Domnișoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu sunt utilizate astfel de indicații
scenice pentru conturarea mimicii și a gesturilor personajelor, dar și a stărilor sufletești. De
pildă, în secvențe precum (,,s-a oprit în prag și îngână”, ,,a pus lampa pe masă”) sunt ilustrate
mimica și gesturile personajelor, iar prin intermediul secvențelor ,,a tresărit”, ,,admirativ”, ,,în
silă” sunt ilustrate stări sufletești ale personajelor, care definesc limitele jocului actorilor prin
intermediul cărora sunt ilustrate și elemente paraverbale, care includ tonalitatea.
În concluzie, G. M. Zamfirescu reușește să ilustreze în mod optim modalitățile de utilizare ale
didascaliilor, ilustrând mimica și gestica, stările și tonalitatea personajelor, care pot influența
interpretarea scenică a operei.

S-ar putea să vă placă și