Ministerul Educației, Culturii, și Cercetării

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

RAPORT
Lucrarea de laborator Nr.1
la Programarea Calculatoarelor

Tema: Cartea de vizită a studentului—informatician

Varianta 13

Studentul: Lefter Vadim Grupa: TI-201

Profesorul: Prijilevschi Dumitru Localitatea: Chișinău

 Chișinău – 2020

Scopul lucrării

Evidenţierea nivelului de cunoştinţe a fiecărui student la informatică, în mod

deosebit algoritmizarea, pentru elaborarea unui plan individual de studiu pe viitor
la lucrările practice şi lucrările de laborator pe parcursul semestrului.

Obiectivele temei
Aprecierea personală a nivelului de cunoaştere a următoarelor compartimente:
 a echipamentelor periferice şi unităţilor-componente ale calculatorului
electronic personal (PC);
 a acţiunilor elementare referitoare la sistemele de operare (SO) MsDOS,
Windows etc.;a manipulărilor de bază referitor la principalele activităţi în
prelucrarea fişierelor de sistem cu ajutorul membranelor
FarManager/DOSNavigator/ NortonCommander, Start, MyComputer, bare şi
ferestrele Windows-ului instalat, Office 200x;
 a mediului dezvoltat integrat Turbo Pascal (TP) şi TC, a algoritmizării şi a
procedeelor de scriere/citire a datelor şi utilizarea construcţiilor elementare a
limbajului TP predestinate calculelor valorilor conform formulelor din
matematică şi fizică, elaborând algoritmi cu structuri liniare, ramificative,
ciclice;
 a tehnicilor de programare şi principilor de elaborare a modelelor de calcul.
 Însuşirii principiului algoritmizării şi programării cu rezolvarea propriilor
variante.

1. Extras Teoretic

Etapele elaborării programului. În rezolvarea problemelor cu calculatorul se

recomanda respectarea următoarelor etape:
1. Specificarea - precizarea completa a problemei de rezolvat prin stabilirea unui
enunţ clar si definirea exacta a datelor de intrare si a celor de ieşire.
2. Proiectarea - căutarea algoritmului de rezolvare si descrierea logicii fiecărei
reguli de calcul si a relaţiilor dintre reguli.
3. Implementarea soluţiilor -- elaborarea algoritmilor şi codificarea acestora într-un
limbaj de programare modern.
4. Analiza soluţiilor -- eficienţa soluţiilor raportată la resursele utilizate:
memorie, timp, utilizarea dispozitivelor I/O, etc.
5. Testarea şi depanarea -- verificarea execuţiei programului cu diverse seturi
de date de intrare pentru a putea răspunde rezolvării oricărei probleme pentru care
aplicaţia a fost elaborată.
6. Actualizarea şi întreţinerea -- adaptarea soluţiilor implementate pentru
eliminarea erorilor în rezolvarea unei anumite probleme şi compatibilitatea cu
sistemul de calcul şi sistemul de operare folosite.
7. Documentarea - scrierea documentaţiei de utilizare a programului sau
completarea programului cu comentariile de rigoare.

Pentru problemele simple prin algoritm vom înţelege un ansamblu de reguli de

calcul, care indica operaţiile necesare rezolvării unei probleme si ordinea lor de
efectuare. În acest caz se mai poate spune că un algoritm reprezintă o metoda de
rezolvare specifică a problemelor de un anumit tip. Deci a rezolva o problema
înseamnă a obţine, pentru anumite date de intrare, rezultatul problemei (date de
ieşire ). Astfel algoritmul este constituit dintr-o succesiune de operaţii care descriu,
pas cu pas, modul de obţinere a datelor de ieşire într-un număr de paşi finit,
plecând de la datele de intrare. De obicei, regulile de calcul constituie paşii
elementari al algoritmului cu o succesiune anumită şi clară.
Exemple de algoritmi sunt:
- algoritmul lui Euclid pentru calculul celui mai mare divizor comun a doua
numere naturale
- regula lui Cramer pentru rezolvarea sistemelor liniare
- ciurul lui Eratostene pentru determinarea numerelor prime, etc.

2. Rezolvare

1. Enumăraţi principalele caracteristici ale lui Windows 9x-200x şi principiul

gestiunii ferestrelor.

Notiunea de Windows 9x se refera la sistemele de operare Microsoft Windows,

care au fost lansate in perioada anilor 1995-2000. Principalele caracteristici ale
acestora sunt:
a) Sunt SO vechi, care necesita drivere suplimentare pentru a fi instalate pe
calculatoarele contemporane;
b) Nu au nevoie de hardware puternic pentru functionalitate deplina;
c) Nu sunr eficiente astazi, deoarece nu pot lucra cu programe soft puternice, nou
aparute.

2. Descrieţi lansarea programului Word for Windows, Crearea, Editarea şi

Salvarea unui document nou.

a) Lansarea programului Word for Windows: “Click” pe butonul meniului “Start”

– se deruleaza lista de programe instalate pe PC – se excecuta “Click” pe aplicatia
“Word” pentru a o lansa;

b) Crearea documentului nou: dupa lansarea programului “Word”, apare o lista de

documente care pot fi create. Pentru a crea un document nou executam “click”
stanga pe “document nou” – se afiseaza o foaie alba care urmeaza sa se transforme
in document necesar noua. Daca deja avem in fata noastra un oarecare document si
dorim sa cream unul nou, executam “click” stanga pe butonul “file” – new –
alegem sablonul documentului si facem “click” pe el pentru al deschide.
c) Editarea unui document Word se efectueaza cu ajutorul barei de meniuri care se
afla deasupra sa. Astfel, documentului ii pot fi aplicate diferite caracteristici, pot fi
schimbate stilurile fontului, inserate tabele, imagini si diverse figuri, pot fi
modificate orientarea foii, alinierea textului, aranjarea textului in foaie etc.
d) Salvarea documentului “click” stanga pe butonul “file” – “save as” – apare o
fereastra de dialog – setati denumirea documentului – alegeti mapa in care se va
salva documentul si executati “click” pe butonul “save”.

3. Caracterizaţi Mediul de programare TURBO PASCAL: Sistemul de meniuri şi

meniul principal. Rîndul de jos şi Fereastra Edit:

File
Face cam ce face orice meniu File din zilele noastre. Deschide fișier nou, salvează,
etc.
Edit
Cu ajutorul acestui punct al meniului edităm conținutul programului.
Search
Meniul de căutare al aproape oricărui editor de text.
Run
Oferă modalități de rulare a programului (normal, pas cu pas), oprirea lui pentru
modificări si posibilitatea de a porni programul cu anumiți parametri.
Compile
Compilează programul (transforma codul sursa in cod mașina, pentru a putea fi
înțeles si
rulat de procesor) sifaciliteazăcreareaunuiproiect, prinsetareaunui "primary
file"
(programul care e rulat când utilizatorul da aceasta comanda este cel setat prin
primary
file, așa ca nu mai aveți problem când dați Ctrl+F9, daca sunteți intr-un unit.
Debug
Vizualizarea valorilor variabilelor unui program, in timpulrulării acestuia, afișarea
ultimului ecran al programului, puncte de întrerupere (breakpoint-uri), etc
Tools
Câteva programe care pot ajusta crearea programului, prin modificarea
parametrilor
pentru crearea lui, verificarea programului pentru a vedea unde "papa"
mult timp, etc.
Options
Puteți seta directoarele implicite pentru unituri, culorile folosite de editor, salvarea
preferințelor si (foarte) multe altele.
Window
Posibilități de aranjare a ferestrelor
Help -posibilitatea de a deschide o fereastră cu lista erorilor și anume ajutor cu
comenzile de bază din Pascal.

4. Definiţi structura algoritmului şi notaţia în schemele-bloc.

Schema logica este descrierea grafica a unui algoritm cu ajutorul unor simboluri
care indica paşii algoritmului si ordinea lor de execuţie. Fiecărei operaţii sau pas i
se ataşează un simbol geometric în interiorul căruia se înscrie operaţia de executat.
Succesiunea operaţiilor este simbolizata prin săgeţi. Schema logica reflecta de fapt
modul de execuţie al programului corespunzător algoritmului.
a) terminal - marchează începutul, sfârşitul sau un punct de revenire în schema
logica. Într-o schema logica exista un singur terminal de START si un singur
terminal de STOP.
b) bloc de intrare/ieşire (citire/scriere) - permite precizarea datelor de intrare în
problema prin initializarea cu valori corespunzătoare a variabilelor care codifica
aceste date sau permite afisarea unor rezultate (obtinute ca date de ieşire din
algoritm).
c) atribuire sau bloc de calcul - reprezintă o operaţie de calcul cu atribuirea
rezultatului variabilei din membrul stâng. Simbolul de atribuire poate fi: ß sau :@
Variabilele din membrul drept al blocului de calcul trebuie sa aiba valori bine
definite (rezultate în urma citirii sau calculului); vechea valoare a variabilei din
membrul stang se pierde, peste ea scriindu-se noua valoare rezultata în urma
operaţiei de calcul.
d) linia de flux - indica directia fluxului operaţiilor.
e) conectorul - indica punctul în care o linie de flux se conecteaza cu o alta linie de
flux sau o întrerupere a liniei de flux.
f) decizia logica - indica un test logic al carui rezultat poate fi adevarat (true) sau
fals (false), continuarea fluxului de prelucrare facandu-se pe ramura în care
condiţia este îndeplinita.
g) procedura - reprezintă un algoritm sau un subalgoritm descris în alt loc, pentru
care se cunosc datele de intrare; procedura returneaza rezultatele sau face doar
anumite prelucrări asupra datelor de intrare.

5. Definiţi structura programului TP şi sintaxa expresiilor în limbajul TP.

Un program Pascal consta dintr-un antet, o parte de declaratii si

instructiunile care formeaza programul principal. El are urmatoarea structura:
<program> ::= <antet_program> ; <bloc> .
unde
<antet_program> ::= Program <id> [ ( <lista_id> ) ]
iar
<bloc> ::= <lista_decl> ; <ins_compusa>
Constructiile <lista_decl> si <ins_compusa> vor fi complet întelese
putin mai târziu, dupa ce se vor prezenta declaratiile si instructiunile limbajului
Pascal. În general prin <lista_el> se întelege un simplu element <el>, sau o
succesiune de elemente
<lista_el> ::= <el> { , <el> }

6. Cum se definesc tipurile de date şi variabile în C?

In limbajul C o variabila se defineste specificandu-i numele dupa nume de tip de

data. De exemplu, o variabila de tip numar intreg, cu semn, pe 16 biti se poate
defini astfel:
int a;
iar o variabila numita b, de tip numar real pe 32 biti, se poate defini astfel:
float b;

De asemenea, poti grupa intr-o singura instructiune mai multe definitii:

 int a, b = 3, c = 9
Unde “int” este un tip de date.

Tipuri de date:
Tipurile fundamentale (predefinite sau de baza) sunt:
- Tipul caracter (char);
- Tipuri intregi (int, short, long);
- Tipuri reale (float, double, long double);
- Tipul vid (void);
- Tipurile enumerate (enum).

7. Ce reprezintă funcţiile predefinite în TP:

Functiile predefinite reprezinta formule speciale care respectand o anume

sintaxa, executa operatii si prelucrari specifice, fiind destinate rezolvarii unor
problem si aplicatii ce continelemente predefinite de calcul.

8. Ce tipuri de date predefinite cunoaşteţi în TP:

Integer (numere întregi)

Real (numere reale)
Char (caractere)
String (șiruri de caractere)
Boolean (valori logice)
Text (fișiere text)
File (fișiere binare)
Array (vectori)

9*. Cum trebuie scrisă în TP instrucţiunea de atribuire, fără a utiliza cicluri,

pentru calcularea valorii E prin următoarea formulă:
 x2 x3 x4
E=1+ x+ — + ── + ── ?
2! 3! 4!

#include<stdio.h>
#include<stdlib.h>
#include<math.h>

int main() {
int x;

float E;
scanf("%d",&x);

E=1+x+pow(x,2)/tgamma(3) +pow(x,3)/tgamma(4)+pow(x,4)/tgamma(5);
printf("%f",E);

return 0;
}

Run

13 gg=v e-r log2 rm /(mv-1); g=sinr(gg-m2r- v=1,3…7,0; cu pasul 0,1

r) m,r=0,87

#include<stdio.h>
#include<math.h>

int main()
{
float v = 1.3;
const float r = 0.87;
const float m = r;
float gg,g,e,x;
 for (v = 1.3; v <= 7.0; v += 0.1)
{
float gg = ((v * pow(e, -x) * log(2) * r * m) / (m * v - 1));
float g = (pow(sin(x), r) * (gg - pow(m, 2 * r) - r));

printf(" \n For v = `%.1f results are: \n gg = %f \n g = %f ", v, gg, g);

}

return 0;
}

Run
For v = `3.9 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.0 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.1 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.2 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.3 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.4 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.5 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.6 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.7 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.8 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `4.9 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.0 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.1 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.2 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.3 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.4 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.5 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.6 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.7 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.8 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `5.9 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.0 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.1 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.2 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.3 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.4 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.5 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.6 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.7 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.8 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `6.9 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
For v = `7.0 results are:
gg = 1.#INF00
g = 1.#INF00
Process returned 0 (0x0) execution time : 0.090 s
Press any key to continue.
Concluzie:
Realizand lucrarea de laborator nr.1, mi-am aplicat bazele programarii in limbajul
C . De asemenea am invatat cum se face schema logica a unui program. In schema
logica am folosit ciclul “for”.In aceasta lucrare de laborator am aplicat librariile
<stdio.h> si <math.h> ,am observant ca ele joaca un rol importatnt in efectuarea
unui program.