" 310

13.LL Metode de analiza

coMUNICAREA EfJCJENT 'A

. . d prioritizare •
"'"''

TEHNOLOGIA COMlJNicA,n Eouc,.TIONALE. C0MUN1c,,"' i,

,. -~",:.,,.,1e
•1 sunt aatm """"" """'"Im do "'""'ti. m~""' ,, ,ie; "" grup "' "
•""''· p ., rite
-ti,
~i fi~re ~noadreau 1" .ram;,~• o,1,i
'"'
cardu nd<see.1 uid la ""'""" pe <ore I, detio, pemru , " ' "
,,,,1.

oau, .
=duri (i><otn, om,; ,..,, i<lou;r," " ,; ''" '" " ,. l'O>·i<-"i .' '
,au"'"'"'"""'"".,. "'-).Cite"'"""'" "'" """'"
°"' 1, dim« "''"
i'"bl" ,; ""'"" , fomra. grup"i

i, I
13 1 1 1 TehntCI e . . suficientli pentru a ne mtegra eficace
· · · · • . mouva11e . od .
. li . in invli1area insli~t o nt utile difentele met e SI tehnici d 4
de .,.,dun. mont, ,e "' " " o """ • Prob!""'; " '°'"
•kme,.,1,. d, 1, ,e1,
:S~;e~~; proces. ~n aces~ m~:~:et~cesteia. Un exercitiu pe. care ii p~opune~ In :; (oore au fost vota• io ple,11, "'hgrup, n, 1, " h-"bgrup" i o,. ".•rtow
""'~ uu
ti foarte
automotivare ~i de con~tienu~~-a imp •••re in raport cu momentul cand trebu1e sli fie
. arcinu de inva,.. in Jucru. .,: pentru " ''' " o,lm m,i bu., modali<O!i de O,ol""', p<oblettre1 ofl,te
· fundam"D
presupune caracten~rea s litoarele atribute :
finalizatli prin unul dmtre urm Analiza SWOT
·-.,
r li neaplirat acum) ; 1 1
- urgen!A (trebuie ~li fie ~ea izat nu este urgent) ;
inevitabilli (1rebu1e re~hzatA, dar a nu rlimane in urmli, dar poate astepta dacli este
necesarli (trebuie reahzatli pentrU
nevoie); . ')
puncteI1e2.
Po de la evt OppM<mWe,) _ 'l'Ortuoiop ,, T (Threen) - •mern,1 n . ...
3· · · slabe, O ( · ea a patru dimensiuni : S (Strengths) - punctele tan,· w (Weak11ess) -
"'°'"
- nepresan!A (in raport cu alte sarc1m . E ;:5
. . h
2003
) ne propune O tehnicli asemlinlitoare. Astfel, trebuie sli
S (punctc tari)
e =
:::::i
. Bn~n Clegg_(Clegg: B_irc_ ' tru (prin impliturire). in coltul din stanga-sus vom nota
1mplirt1m o foa1e .de hart1e
rta t"m. pa
col"'' din dreapta-sus - ,,urgent ~1. important
. ,, ; coltul din
,,urgent, nu este 1mpo n , ,w ,, . . . .
stanga-jos - .nu este urgent, nu este important ; ~1eel di~ ~reapta-~os - ,,important, dar
nu este urgent". Autorul ne recomandli sli repartizlim s~r~iml_e (de mvlitare - n.n.! i~tre
aceste patru segmente. Yorn avea in vedere faptul ell sarc1mle dm dreapta-sus sum ~nontliti 0 1~,~,1
maxime. Este evident ell ele trebuie sli se afle pe agenda dumneavoaSlrli de lucru ~1 trebuie
realizate in timpul prestabilit. Sarcinile din stanga-sus au_ un _te~en de realizare strict, dar
sunt mai putin importante ; ia!A de ce trebuie sli le reahzat1 rapid , pentru a nu pierde un
timp pretios, care ar putea fi mai bine directional. Sarcinile din dreapta-jos sunt ,,migra-
~~II :'=::' .
toare" ; mai precis, pe mlisurli ce intrati in crizli de timp, ele se mutli in clisuta din
S1ra1egii WT
dreapta-sus (ideal este sli le indepliniti inainte ca fenomenul de crizli sli se declan~eze). Ca (min-min)
o recomandare de final , pentru sarcinile din stanga-jos trebuie sli cheltuiti cat mai putin din ,c tan sum Punctelc slabe sum
vcderca ocolirii minimiza1c pcnuu a sc
timpul de invlitare. ricolelor (amenintarilo evila, astfcl. amcnin\arilc
0 tehnicli asemlinlitoare este harta micropolitica propusli de Aspinwall (apud Garrett, in
Davies, Ellison, 1999) ; ea reprezin!A o analizli a persoanelor implicate intr-un stagiu de
training utilizand indicatori ca : puterea/influenta ~i interesul/suportul. Se obtin patru
\'I
categorii_: (1~ puternic, dar nesuportiv; (2) puternic ~i entuziast; (3) farli putere ~i Figura 39. Matricea SWOT
nesuport1v ; ~1 (4) flirli putere ~i entuziast.
. .D~sigur -~li folo_s!rea ~~ei astfel de matrice in invlitare poate fi foarte utilli, categoriile Cel care invata este pus astfel intr-o prima ipostazli : aceea de a diagnostica aceste patru
!1 md1cat~m- folos1t1 vamnd _(spre. exemplu, putem utiliza ca indicatori motivatia pentru axe urmand apoi, intr-o a doua etapli, sa efectueze o combinatoric[· a lor in vederea
mvlita~e ~1 dific~ltatea _matenalulu1, reglisind patru situatii : motivant ~i dificil, dificil ~i evidentierii strategiilor de ac\iune . Etapa finala consta in structurarea acestor strategii
nemouvant, mouvant ~1 u~or. nemotivant ~i dificil etc.). intr-un demers coerent specificat de decizia programului de instruire, determinata de
Tot la o harta a problemei se ajunge $i daca se folosesc urmatorii pa$i : coordonatele unui plan de ac\iune practict
l. in primul pas, faptele relevante f1 · fi Belle Witkin ~i James Altschuld (1995) ne ofera un instrumentar metodologic imeresant
cardun· de ha· n · ( . _m ormatn.. 1e pe care persoanele le pot da sum notate ~i complex din care prezentlim la randul nostru cateva metode, adaprandu-le specificului
pe
~i stranse laolaltli.1e sau post-11-un) · Cat mai· mu 1te astfel de carduri trebuie evidentiate
analizei de nevoi focalizate pe invli\are.
2. Toate cardurile stranse sum citite cu at . .
grupate. Pentru fiecare astfel de d entie cele ce par sli meargli impreunli sum
deasupra grupului de carduri· p grup le ca rd un se glise~te cate un nume care este scris
• rocesu se repetli · • - .
(denumire pentru un grup de card ') • . pana cand numlirul de capete de lime
un este m Jur de 4-6.
-----',, ....
.,.
!
TEHNOLOGIA COMUN}N ,.. ..
COMUl'IICAREA EftCIEl'ITA '"""'l! EDUCAllo
NALE_ COMIJN
onstraints . Sli. le investiglim pc rind . ICAREA IN GR.UP...
3 12 C ·1 'b" . ~I sli obsenri- 313
le oferli cursan\1 or pos1 thtatea de a in · • "'" lllodu\ in ca
• C - reprezintli. luarea in considc \c1cgc tnai binc fcllOme o astn:1 de pcrspec1iva
,urarea va/oricil care grupul le are, fiind recoman-
13 . 1.1. 3. Restruc "d re a a\ternative\oredpe m) pentru a restructura eva\ua,_ Produsele.
furnii.ate de cli.tre rcspecti~vu\ cclor care PrilllCsc rc:1:.tucul c~ ~u de-a face .
. x . s1stcrn n·1 d . ... ac\1un11 desfl<>,mt
. d redeSChl e =old .co ...... c1ar cine di!]ttgd sau p1crdc ceva da~x . · n dirurca Problcme· b . ~- c.
Reprezin~ o tehruc! e . . (vezi ~i www.m,- . exemplu, vom ana l'ii.a ~oala (sli Prcsupunc ...., 1UCnin\e SC \'Or des~ura in ace\I trc Ule dtt1 sl\ fie
,_,. D
· . ra de spec1ahtate •toarele etape · i
da~ de hteratu
. swar. Concret, se =•---•·zeazli urm".
are donm Sa
I
"o rezo\vli.m (spre exemp u, cum Sli. imbu.
• neajunsun·1 e o b serva te pa,
· d &. •
x acum) c
• - ... m.Cli nc do·nm sa. ""'imi~"-
l"Cprclln~ an ·
'"""·. .ac.. , sprc
.. 0 ...,. ........ ~1 sli rcducem II
t
d e up . .. • •
rizate. Ace!jtta au e c~t1gat m t0ndi\ia funcu~ __ gaiat?ni ultcriori ai popu!a\ici ~ la-
. . roblemaUCII pe C -") • •
• Ev1d~n\1ere~? in organizatia noasuo. · li.sirea unor idei creative pommd de la dar pie~d dacll aceastli. preg~tire estc defectuoasli efic1cn~ a sistcmului de inv~\lmant.
nlitli\im _~cuvira;~ se vor centra acum pe gfi . stagnarelinovaJie, dezvoltareldeclin
• Membm grupu ~• ti bipolar cum ar 1 · •
insufic1ent formate. Un pnm 3Spect po..:t·•
.. d b. .
• '. 0 COliSCcin\l1, Ii se fumizew pe.....,.ftnc
"'' v a1 cupnnde .. . . ' """'
I
a fenomenulu1 . e o 1ce1, reforrne\e ~co\"- ni ma1 larg, a sferci de dczvoltarc
concepte srrategice de P • . .. ·1 · - . ~" sunt centrate "'" .
'
comperifidcolaborare . \uri de forte bipolare, eel cons1derat semruficativ formarea vuton or spec1a1I!jtl prin $Coall1 •· .. r- o COIICcp\1e de interior, intre
· • ... •1 1umea muncu -...;,.,_nd
• Se va selecta unul dintre aceste cup mplu competitie/colaborare). \egli.turli. 0 asttie I d e v1zmne spnJtnli. adoptarea d'fc . ·-~~ prca multe pun\i de '\
· li (spre exe • . · ·· • I
pentrU fiecare dmtre s1tua\11 - m cazu\ pre- de O parte !ii poate avea drept consccin\ll res rn~l?r Slratcgii de ameliorurc ~ Iara pe
da~ fiind situa\ia respecuv "d ·ficat exemp1e . •· reformele !jcolare. ponsabllrzarea scgmentului angajatorilor in
• Cursantii vor avea de • e?11 • . • borare putem observa ell. . ,,oamenu se ceartll.
1 compeut1e 1co1a .. ) .
zentat anterior, al cupIum. • A - actorii - sum cei care indeplinesc in mod cone . . .
li este prea competitivli." (compet1\1e !jl ,.trebuie sli
\
des deoarece aunosfera dm firm . d. .. (colaborare); exemplele vor fl notate pc
facem anumite acpuni de team-bu, 1__mg
tabIWjlip-chan in cele_douli ~tedgo~\ fiecare exemplu oferit prin incercarea de a-I

in cazul aratat de cli.tre noi reprezin~ toate persoa

la optiunea centralli., de la nucleul rcprezentat de
nitatea localli. etc.
t :a 1
. rct act1vitA11le respective. Actorii
imp~icate in actul cduc~\i~na\ : de
ia pro esor-<:ursant la plirm\1. comu- \
·
• Apo• grupu
1 va rrebm sli regan ea"""
.
•
ul .x ) dar plistrind sensul real (exemplele sli rllmanli. corecte • T - procesul de transformare - este eviden•iat in s· ta . f: •
I
rasrurna (de a ofen revers ,,...u , . . • . . , m gma . ce ace s1s1cmu\ pentru
rransforrnarea mtrarilor m s1stem (input-urile) in rezultate (output - ) • - " \
in raport cu siruatia da~) :
.. eartli. des deoarece atmosfera dm • fi
1rma" este prea compeUtivli"·· se t . -un 1e . 1n s1tun\1a 1uata
_ astfel, ,,oameru1 sec . .b · ·d ca exemplu, ~ceS aspect poartll._~enu~irea _de proces de inv!\\limant ~i este analizat sub
••
poate rede fi ru m ,.o
ameru·1· no~tri doresc sli fie ce1 mai um !JI e aceea au o structura toate perspe~t~vele sale -~cea ~a1 mtalmtli. fond rela\ia predare-invli\are-evaluare).
• W - v1~1unea lu~m-- s1stemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii societi\\ii in
\
inalt competitivli" ; . . ,, •
_ ,,trebuie sli facem aqiuni de team-bu1ldmg 1>?'1~e fl transformatli. m ,,nu avem ansarnblu, ad1cli. a unu1 s1stem supraordonat ce\ui analizat (~i fu\!\ de care acesta din urmi!.
suficient limp pentru a face acpunile de team-building ~ecesare - care ar presupune reprezintll un subsistem) . Acest mod de lucru are avantajul ell vom putea pune astfcl in
sa scoatem oamenii din productie pe perioada respecuvli.". · evidentll consecintele pe care sistemul analizat le produce asupra societli\ii. Astfel vom
• Din moment ce ambele evaluliri pe care le-am flicut pentru flecare dintre polaritli.p sum rli.spunde la intrebllri privind utilitatea sistemului in plan social (spre exemplu , ce s-ar
adevlirate, grupul va fi pus acum in situatia de a se focalii.a !ii pe acestea, reflectand la intampla dacli. sistemul de invli\lirnant ar e~ua).
ce implicapi ar avea dacl evaluarea alternativli va fi \uatli. serios in consideratie. • O - proprietarii - vizeazli acei factori care au suficientl\ pule rc pentru a opri ac\iunea
sistemului dacli. s-ar dori acest lucru (in cazul nostru putem vorbi despre fac torii de politici\
Se observli cli metoda este asemli.nlitoare artalizei swar in sensul ell. polaritlitile initiale
a educatiei) .
sunt Punctele Tari ~i Punctele Slabe iar evaluli.rile pe care le facem sunt Oportunitlitile !ji
Amenintlirile. Diferenta constli. in aceea cl, dad in swar Punctele Tari erau cele care
• E - constrangerile legate de mediu - vizeaza limitele de orice natura (~ticll. financiara,
umanll etc.). in cazul sistemului de invll\limant limitarile produse la mvelu~ res~~lor
evidentiau Oportunitlitile, iar Punctele Slabe trimiteau spre polul Amenintllfilor, in restruc-
investite (aspect asupra cllruia studiile din literatura de specialitale atrag aten\1a) tnrn1t la
turarea valoricd avem o perspectivli incruci~atli., in sensul ell. Punctele tari sunt generatoare
deficiente evidente in func\ionarea sistemului ca atare. Spre e:xemplu. 0 _ref~rrnli ba~ta pe
:t1e Amenintliril_or, iar in Punctele slabe regli.sim potentialitatea Oportunitliti!or. in momentul
necesttli\Ile dezvoltli.ru
• • resurse1• preg..
A me •m ~coa ' in acord. cu tehmca mforma\1onah\
1~ care am epuizac, r~sursele primei bipolaritli.ti, ne putem intoarce in pasul trei al metodei • • • • \a , . •
~1 sa lulim spre anahza o altli. bipolaritate. modeml1 (TIC in educape) poate ti nerealizabilll \a nivel pracuc deoarece nu cx1stil resursa
flzicl1 (computere) in toate ~colilr din sistem.
13. l. l.4. Tehnica CATWOE
13 .1.1. 5. Tehnica fishboning
De multe ori, in analiza fenomenelor . .. . . •
considerare O seamli de aspect pe care le au de studtat, cursantn tmd sli. nu ta rn Descrisl1 de clitre Ishikawa in 1983 , aceastll metodll se define~te drept o modalitate de a
I
potrivite cu situatia . Astfel, te~~ae~~ esentiale insli. pentru a oferi solutiile cele mai exa~ina e~ecul la nivelul obtinerii calitli\ii dorite. Autorul metodei a propus initial. in vede-
Systems Methodology in Action l 99()) OE (promovatli. de Checkland and Scholes Soft rea mvestiglirii cauzelor produqiei de proast~ calitate. utilizarea unei diag,rame sub fomIB
facli. pe multiple planuri, evide~tii d . resupune ell. analiza unui fenomen trebuie sl s~ scheletului unui pe!jte ; pentru aceasta, procesul porne~te de la notarea problemei intr-un
Transformarion process . w _ "' n/ · . - Cu st0 mers of the system ·
A - Actors, T - chenar - .. capul .. pe~telui . Exemplul \ui lshilawa a eviden\int patru posibile cauze ah:
• "MdM~ · o •
•
- The Owner(s) ; !ii E - Environmental e~ecului la nivelul calitli\ii dorite : materialele , ma~inile, muncitorii ~i metodele. Pomind
....L_____
 coMUNJCAREA EFJCJENTA TEHNOU>G~ COMUN1CA01 EOUQno,'U. COM"'1c,.,,, io GRu, ..
d< la "'iii"'""'°' pa<m dim,mi"''- """'.°' ,.,
314 0
d_i,g>><>-'" poi h<l 13 1.1. 6 . Analiw cauzetor fi consecintelo, 315
""."'' ' ' ;,
"'"d"'' ""'"" ""'·'·~· _d, ""· """ 1 hb . .
"''' ""'" id<i; '"'"''· ,,, '"'"'' ,, "
""'"'" ,, simpli•'" .,,lire i ''"'"'"' d<P"'"'"'' P'"" ."~ ""'' · Mbo,/ ,,., ""' . od•li"" d, fl• °'"K •"" "'°Ple,a, •• •-rnao de """"' "°"'" ,;
1
0 · •" " " ' . ,. ,, " " ' " ' " ' " ' " ,.,, " ' " ' """' ' " ' " " "fo'""'' " 10·12do":""'""-
famili•ri"" '" probl<•"''" P"' ;, di""'' ; ." P". fo "'.' ~" mot" grup,ni
0 ,,. ITT I
consecinfe ~~-
· tate aici
in'""~·"" ""'""'"" ""'' •"""" _,"" -· -'""
)' ootlod ;, <olo,ru,tru
• d°"'
ti~-'"'" ""'bilo,
· ) · ""~
· ·"' , _ , """· o, """'
1
" "''""'' di'"'" d< ,imp "" '" ""''' P''""d! '" ''" "'"'"· p<mru fl, (, i I" . , i m,lre ""~ po, . ,_,, ""°" ;""" O,, m "'°"" , "'"·
p,o ru
(p" '"'"';;mm "'"'°'" "" """'' de """""• (di, ""'· .,, fi maJ ""'" ""'""" '
"''"'
""""·• "" •""""" lo ""'" gmP mod'"'""' " folosi '"fl/p-eho" " care""' .""''
"'" diagom<i (""''•' """'" i). ,s,fcl '""' ""'" " "' "'"""" 11do " ,••••
mod m, , ""' 011
(,<"" "'" " 1ip d,"""l. ""'" "
""'"''· o"'"" ""'••~rut
"°'''"''"
io "'""' , ""' O
lo""'"""'""'"'•""'"·
d(fie,,-
""'"'"'" ; fi~•" P''"'"' " """· ;, iml ;,id,.,, eil ,..;
problemci/"""ii dio p<OP'oi,> prop>i<. o,p>" ;, as<imp de""" miom, "'."~ ,1, CO ran> "·' "'
5 starea CrttlC<1
' "'""'
P' "'""ii
nte,"'·pn.·oritatea
•'
.
d,e,nevo1.
acestor
de 1, 1 "
" ,.. """""'" ,, ""'' "" " '"'"'" · '" " "'"~'
'" I"" '"""' rom> d< """' al< prob•m•i '" "'" o,g,oi,,Ji, " eoofruml ~••••'Iii argume
'"'~'"'"' ,.,. "'"""'""''' P'
ad1110nate
' I prin liniu1e de di•····ft•""'''' ; "'""" '""" ." ,, ,,., ''"
legliturli
, cu cauzele deja stabilite de diagram• d'
a,M"po
1
cauzele pot fit Tabelul 15. Exemptu de ana/izd a rauufor si
~1 a te cauze la cele deja scrise. In momentul in care mate cauzele identi' fi . adliuga '
vor re li · 1 · · • icate md' · Nevoie/
•. " "" "' '". ,,..ram• •'"'"" · '""'"' g,op d, p,rtidP'oli '"' . '""'" ioi Cauze Dificulca1ea de a
ProblemA Consecin1e corccca problema :
*ra " ' '' '"'"''" '' de '""" ""'" fo,m<i diagram<i. d"'''""'" ""' S1an:a criuca
11 sc;lzuca. medi~. t 23 4 5
r I. /ipsa 1.1. dezimeres 1.1 . l. deprofesionalizare ridicaca
o ,rsan\i: Ja nivelul Ridicaca
de l .1.2. lipsa unor criccrii eficicme 4
Cursuri: NemO!ivare organiza\iei
training de avansare profesionalA
Nea1rac1ive Oboscal3
Nesis1ema1ice Seres I. 1.3. neimplicarca angaj:qilor
Neclare Inadapcarc in • viaia • organiza1iei
I.I .4. tlucruatia de personal
1.2.
1.3.
Organizatic : Trainer: 2.
Lipsa unci Sia~ prcg31irc 3.
lcg3curi imrc Lipsa a cunoaiccrii
craining ii avansarc organizaiici
profcsional3 Dczinccrcs 13 .1.1. 7. Metoda copacului cu erori
Metoda . copacul cu erori " (Fault Tree Analysis) utilizeazli, la randul sau. o abordare
Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivd organizafionald sistemicll, produsul analizei fiind o diagram! logicli ce constll in evenimentelc nereu~ite
plasate in chenare care sum interrelationate prin .po11i" logice. Diagrama arata ca un
Moderatorul va inregistra schimblirile panli in clipa in care va aplirea consensul asupra copac (de unde ~i denumirea), cu un evenimem nedorit in varf ~i ramuri care se desprind
cauzelor la nivelul intregului grup. in a treia etapll, moderatorul va prezenta fiecare cauzli de la acest nivel, intinzandu-se spre orizontalli, din ce in ce mai larg. FrA a fost dezvoltat
in parte ~i va cere grupului sli decidli prin vot (ridicarea mainilor) o selectie a cauzelor initial pentru a identifica e~ecurile poten\iale intr-un sistem complex sau pentru a prezice
celor mai importante (in clipa aceasta, informatiile care nu primesc voturi sunt ~terse de pe cele mai probabile realitliti care pot produce un eveniment catastroful pentru o organizatie.
Tehnica a fost adaptatll intai la sistemele educa1ionale ~i sociale de cAtre Witkin ~i Stephens.
diagramli) . Fiecare membru desemneazli, folosind o scalll cu cinci trepte (de la I - eel mai
FTA reprezintll ~i ea tot un tip de analizli cauzala - ~i este un lucru cunoscut ci! analiza
important - la 5 - eel mai pu\in important), gradul propriu de acord cu afirmatia confonn
cauzalll poate ti folositll pentru a arunca o privire fie in trecut: fie in :ii1or._ intr-o prim_~
clireia evenimentul/situa\ia respectivli este o cauzli a nevoii . Pentru a lllrgi perceptia acestei
etapli, un grup de expeqi stabilesc fundatia in anal iza eronlor, e_v1dent11nd urmlitorn
etape, se sugereazli ca moderatorul sli utilizeze markere colorate pentru a sublinia atat
factori : o prezentare a misiunii ~i unset de scopuri ale programului procectat. o hana _a
cauzele importante, cat ~i pe cele mai pu\in importante. in final, este incurajatll o discutie
succesului, criterii pentru starea dezirabil!. Acest pas se intiruleaza anahza surresului : m
general a asupra diagramei, urmand ca aceasta sli fie expusll timp de cateva zile pe un · · •1mpreunA cu ec h'1pa sa, cons trui·e,te
contmuare, analtstul, '. diagrame .log1ce care. relateaza
perete, pentru a ti vizibile ~i pentru a ti fllcute cunoscute concluziile intalnirii. posibilele combin!iri ale sistemelor sau subsistemelor dm problemA. constru~tia _acesltor
.
d1agrame . modul de fu nciionar
intentioneazll s!i prezmte · e a problemelor respecuve m c 1pa
in care ele produc evenimentul nedorit.
....
 TEHNOLOGIA COMlJNJCARn EDUCATIONALE. COM UNJCAREA IN GRUP.. .
coMUNtCAREA EfiCJENTA 317
3. Cursantii
. • d contvordedese_na
11nan _un ijcute.
optmntle .copac" ·diagram~ care ara~ toate combinatiile compatibile
316
EVENIM~ :
Lipsa de perfonnan!ft a anga~a11Jor
in ac1iviift!ilc prcsupuse de p0s1unle ocupate J3 . l. 1..
9 Cardurile cu sarcini (task cards)
11
tehnicli este utill'i in invlitarea asociativ~. Ce! care invaia folose~te mici drept-
Acea~t . de carton, un foarfece $i markere. Fiecare canon este ~iat in doua (folosindu- se
Modalitatea de Lipsa unui
sistem de ,.,,,u~li dif«i" de , Oi,); o '"""'" "" ~•io pe o pane, can,,..,,,; "''" o;~,.
feedback oferitft rnodah cealaltli care formem intregul cu prima fiind scris r~spunsul. In momenrul m
Lipsa de cAtre motivare a
angaja1ilor pe parte>" de mdu,i "" preg!,;,, «i "" ;,,.. po,, ,1,gu,i o,i ;, microgrupe: •
E~cu1 . 11 1rai11ing-ului managerii direc1i care .ft• . re~cand
_un s buclitile care se potrivesc,
·denutice ped • astfel canona~ele ini\iale (se poate face ~ un
procesulut dupft sclec1ie 1
concurs •in genul ,,cine termr.,.. ma1 re e ). 1
de selec11e
uo
. por/ilor /ogice silsau in FTA
0
Figura 41 . E:remplu de f1111c11011are
. rin poriile /ogice, care pot ti de tip sau ori $i : poarta
FfA se deosebe~te de_fishbontn_g dintre cele implicate vor conduce la evenimentut
1111
S!JU aratft cft ori u~ evemment, a d ambele evenimente de la nivelul inferior su t Figura 42. Model de task card simplu
nedorit; ~arta s1 conduce 1~e~~;i~; se pot folosi, in practicli, si alte porti logict
responsab1le de ev~mmentul in sistemele complexe pot ti cateva sute de evenimente in completarea acestei experiente tactile, eel care inva1a trebuie sli verbalizeze explicand
condi1ionale, de pnontate ete. tiecare tegliturli intre intrebliri ~i rlispunsuri pe cano~ele in cauzA. O variama mai
rela1ionate prin porti logice. c~mplexli a metodei o reprezintli ~uzz/e-ul din canona$e cu sarcini. _in principiu, topica
ste descrisli in centru, tar subtop1cul este aranjat in jurul acesteia. In momentul in care
l3. l. l .S. Analizele segmentelor de decizie interactiva (AIDA) e un informatiile laolaltli, cei care inva1a rezerv~ totodata un timp pentru a retlecta la
Metoda este folositoare in cazul in care avem mai multe probleme interconectate si cand fnformatiile pe care le manipuleau.
alegerea soluiiei pentru una dintre acestea af~~t~ i~ mod direct solutiile celorlalte.
Pornind de la problemele in cau:ra ~i de la solu111le 1denuticate pentru tiecare, se vor urma 13 .1.1. 10. Analiza campurilor de for/a
trei pa~i: 0
Uneori, asupra fenomenelor studiate aciioneazli forie contradictorii, rorie care se atlft in
I. Se vor identifica toate problemele care nu se atlli in _interactiune ; se va construi conflict ; este vorba despre cazurile in care cursantul se confruntli cu sirua1ii problematice,
matrice a problemelor pe fiecare axft (spre exemplu, trei probleme necesitli o matrice iar o perspectivli corectli si completli asupra acestora este vitalli pentru invli\are. Analiza
3X3). Se va bifa diagonala interseciiei problemelor cu ele insele si se va marca cu un campurilor de fortli reprezintli o meto& utila in astfel de situa\ii : ea presupune trei pa$i :
,, X" oricare solulii produse de cuplurile de probleme care nu pot coexista. Se vor ~terge
din matrice toate problemele care prezintft numai spa1ii goale, deoarece ele nu dovedesc 1. Membrii grupului analizeazli un fenomen din perspectiva fortelor care ac1ioneazll asupra
acestuia, identiticand atat fot1ele ce ac\ioneaza ca dinamiz.atori, cat ~i pe cele ce au rol
interaciiuni cu altele, ~i deci pot fi rezolvate in mod independent.
de incetinire ori chiar de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai
Tabclul 16. Matrice de analiza in AIDA multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.).
2. Liderul grupului traseaza o linie in mijlocul foliei de flip-chart, dis1ribuind fortele
l
ll i
1~ [
identiticate deasupra acesteia (dacll este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt
1~ I:
(privind for\ele frenatoare) . Se vor lua in considerare, de asemenea, puterea diferitl\ a
acestor forte, impactul pe care ii pot avea asupra situa\iei.
[ Fo11e dinamiu1oart J
2. Se vor identifica perechile incompatibile de solutii; scrieti tiecare problemli rlimasli
impreunft cu solu1iile ei pe un post-it mare (pentru tiecare problemli se va aloca un 1 _j
post-it separat). Ele vor fi lipite pe o suprafatA mare de lucru (flip-chart) ; cursantii vor
controla fiecare solu1ie de pe fiecare post-it, veriticand-o in raport cu celelalte pentru J
For\e frena1oare J
a le observa pe cele incompatibile (ele vor fi legate prin trasarea unor leglituri cu [
markerul). Toate solutiile diferitelor probleme care nu au fost astfel unite sunt libere a
fi combinate ulterior. Figura 43 . Diagmma a11ali1ei cdmpurilor de for/d
.....,.____,
, 318 coMUJ'IICAREA BPICIEl'ITA TEHNOLOGIA COMlJNtCARJt EDUC>.nONAL.E. COM IJNlCAREA IN GRUP...
319
3. o;,.,.,m, ~•fol '°"'"";" "' fi folosh• P'""" •
obl;no ,A, m,; mulle ,0 . 1 ldce~rala
pooibile. m"'°" 1;,;, d< """" io dl'"'';;ie dod«; lo '"'" mod ,e v omb,"'lli
po,;,1,area r,a,10, dh•m'"'°'" ,; dlm;ooore• «10, fre•"'""· ' u,,.,, ~ ii
DOgram• ''°'"''
13.1.l . 11 . Diagrama Venn
de Joho VeoO ,op,a;od uo ,nogism y;,u,1; auwnd a00
ma, mol« "'c"'; "" so ;o«"'°""' peo<CU • oomP'" sau evidenP•
u<ir
,,.., dou, •au
Figura 46. lfarta d~ tip . p6nw de pdian/ tn .
. re
aoomne sown de ;ofocm•1h ntrastele dint
1e,po,hl~)
O modal!tate creativli de dezvoltare a acestei tehnici es1c realizarea unci h!lrti a minili
0
...................... / ........-................,., (mind .. mapptng_). 1n fap~ tehmca de brainstorming individual. bazatA pc ideea unci
dezvoltliri spa11ale, nonlmearc a ideilor Pornind de la tcm.\ ccntral!l .
(:
O
Metode de Metode Desigur cli ne putem referi la dezvoltarea fenomenului primr .. o inl~n{uire lincara a
, ~ •eB<liO" evenimentelor care 11 compun ori prin folosirea unor scale del im.itate de cxtrerncle .valoare
sclizutli" ~i "valoare ridicatl!". Aceste modalitliti sum utile deoarece ofer:i posibilit.atea de
" ••- .....--......... .................-·····...· a intelege complexitatea fenomenului Studiat . in acel~i timp. uncori, intera.ciiunca eveni ..
mentelor inliuntrul unui fenomen poate cliplita o fonrul circularil , pentru a dcmonstra
Figura 44. Adaptare dupd diagrama Venn modul in care efectele devin cauze ale unui nou proces (cum ar fi circui.tul apei in naturll) .
Uneori, dezvoltarea ciclicli nu inseamnl! neaplirat revenirea, mai mull sau mai pu\in , I~
asemenea perspectivl! sprijinl! invl!tarea prin focalizarea pe atributele rezultate din forma initialli si declansarea unui nou proces (cum ar fi expli.carea prncc:selor .soc~le ori
0
compararea elementelor de similaritate ~i a diferentelor. hiar studiul invlitlirii) Si putem folosi in acest sens reprezentarea graficli a unet spualc: ce
;resupune simultan revenire si evolutie.
13.1.1.12. Harta kinestezica
Este 101 o metodl! care urml!re~te invl!tarea asociativlL Spre exemplu, pe coli mari
~e hartie se vor nota anumite informatii care vor fi aranjate dupli o anumitli logicli.
In momentul in care acestea vor fi a§ezate pe podea , eel care invata. va trebui sli pli~ascli
pe ele in ordinea indicatl! de sl!geti §i sl! explice inforrnatiile pe care calcli.
Figura 47. Abordarea ciclictl a fenome11elor studiatt
13. 1. 1. 13. Recensamiintul problemelor
Figura 45 . Harta kinestezicd Reprezintli o tehnicli utilizatl! pentru a observa elementele definitorii ale problemelor
(atunci cand se dore§te o accentuare in direciia metodelor centrate pe producerca de idei si
0 astfel de verbalizare sprijinli invlitarea de naturli kinestezicli. rezolvarea de probleme. aceastll tehnicl! poate fi continuatl! in perspectiva tehnicii grupului
Desigur cl! existl! §i alte modalitl!ti de vizualizare a relatiilor intre continuturile de nominal). Utilitatea acestci tehnici din punctul de vedere al optimizlirii interac1iunilor in
invl!tare. cadrul grupului este evidentli : se pot identifica elemente componente ale problemelor cu
Harta de tip "panzl! de pliianjen" (spider map) porne§te de la ideea situlirii in centru care se confruntli grupul - cum ar fi problemele de comunicare . Pasii 1n aceastl! m.:todl
a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmand sli fie dezvoltate sunt (Brilhart, Galanes, 1995) :
in jur.
- grupul est.e asezat intr .. un semicerc, cu fa~ spre tabll! sau flip-chart ;
este explicat scopul acestei tehnici, care se cemreazl!. pc aducerea in aten\ie a ruturor
problemelor, preocuplirilor, intrebllrilor si dificultAt1lor pe care fiecarc membru al
grupului dore§te sli le discute ;
,'\
r coMU NIC
AREA EFICIENTA
TEHNOLOGJA COMIJNtCAR
320 de masli" pentru a prezenta problem n EnucAn ,
. t intr-un ,, tur I e1e ONALE. COMUNJ .
liderul intreabli tiecare partic_1pan rivind activitatea de grup'. spre exemp u; 6. Toate fi~le vor fi Stranse d I . CAREA IN GRUP... 32 1
!'fl ·p-chart ; el trebute sli accepte toate Prob) bl./'fl · h e a Pan1eip · .
. b" . pe care le res1mte P pe ta " 1p-c art ~i este i li . an11 ; 1erarhia e .. _ .
sau mtre an 1e li e tablli I A d I ·fi " · e- dintre itemi vor avea d' ?1P !'\Ill la num~rul Iota! d ste _aditionata la hecare item de
.
hderul noteaza• tiecare problem P .
. ici una d' tre ele doar ceran can tcan atunci c•
m • . and
ezentate, flirli a respmge n •tor . de asemenea, hderu 1 poate cuprinde t r~i de pe tablli/'fl1' a t\tonat~ o fraqie); item" e pan1c1pan11 (astfel, cei mai 111ulti
me Ie pr ti 'tli corespunza , o 7. See va angaJa . P-chan.
. o dtscutie cu scop evat .
11
care nu vor avea nici un vot vor fi
problema nu este de _101 frazli mai concisli ; . . . . 'd' . d'1 . uat1v referit I .. .
Problemll mai. extinsli limtr-o_
stab1leascli o O
rdine a prioritlit1lor (o terarhte) pentru intreaga
• • • • I
mat. . n d''
icate
11
, scu11a este acum l'be . oare Ia ca11.va ltemi can: au scorurile cele
i ra ~1 c
grupul trebme acum s in continuare, retmute m atentte ' grupu nu voteazll deca1 entice, erentelor de opinie ~i analizei . omp ell. m sensul incurajarii gandirii
listli ; toate problemele sun~iirea unei ierarhii ;
importania )or, pentru stab1 • b"r·1 sau probleme care pot fi rezolvate pe loc or· 13. 1.1.15. Metoda imunizarii
. cateva mtre " • 1
grupul poate glis1 acum . tli . aceste probleme pot fi mdeplirtate de pe listll ; Uneori nu lulim in calcul toate elementele .
sunt cuprinse in altele de pe Its ' oate ti acum examina!A, pentru a se glisi solutii de tarziu, aceste aspeete pot pune sub semn c~ pot m~uenia situa1ia pe care o analizam; mai
tiecare dintre proble~ele r!mase: comitet special ales. 1
clitre intregul grup on de c tre u • . explorarea tuturor altemativelor ne po u mtreb~ru
, . . · o solu1·ie ce P~rea
• potnvna.
· · lata de ce
a1e o,en o 1mun· I · •
tive. Metoda imunizlirii pune in evid .111 . izare a 1mpactul pencolelor respec-
. .. st unul dublu : pe de o parte, se pot pune m dtscutie toate
Rolul acest~ 1 t~hmci e e brii unui grup, lucru care conduce la o mai bun11 vulnerabilll. Se pome~te de la u · eln • special_aspectele in care situa1ia analiza1il ~s1~
n c1c u de mtreban de upul :
problemele res1mpte de clitre mem . ,x .
. d litre toli cei prezentt ; pe de a1a.a parte, se creeazli 1deea ell 1. Ce este posibil sll meargli gre~it in aceasll situatie?
intelegere a fenomenu Iui e c • • · bl I fi
. grupului _ astfel meat ~t pro eme 2. Care sunt dificultatile care pot aparea?
problemele se afl li •m aten11a . e care. nu pot 1 rezolvate
momentan vor tiI percepu te mai putin in calitatea lor de d1ficul!At1 de clitre membrii 3. Care este eel mai catrastofal lucru care este posibil sa aparli?
grupului.
in esentll, metoda imuniurii reprezintli un tip de brai11srorming nega1iv (a~a cum I-au
exprimat Treffinger Si Isaksen, 1985); analiza era initiatli in urma unei deschideri de tipul
13.1.1.14. Tehnica grupului nominal ,, Ce s-ar intampla dacll ... ? ", un mod adaptat pemru a forma o perspectiva a schimbllrilor
Tehnica grupului nominal initiata de Delbecq ~i ~an de Ve_n (~p_ud Br~lhart, Galanes, 1995) potentiale ce pot fi aplicate situatiilor studiate. Printre avamajele unui asemenea demers se
inceareli sli altemeze interaciiunea verbalizata ~1 lucrul mdtvtdual m prezenta altora (se numllrll ~i acela al identificlirii elementelor ce sum poten\iale declan~atoare ale unor pro-
observase deja in cadrul brainstorming-ului, mai precis intr-o varian!A a acestuia - brain- bleme viitoare, elemente care nu au fast identificate pana in ace! moment . Mai mult. aceste
writing -, ca activitatea individualli efectua!A in co-prezentA poate aduce un plus de elemente vor putea ti ierarhizate in functie de impactul pe care ii pot avea asupra situa\ici .
implicare); trebuie observat ell aceasta metodll functioneazll mai bine pentru rezolvarea De~i metoda are avantaje incontestabile, dupa un timp, ea poate produce o stare de
descurajare ~i o atmosferli negativa in grupul de discu1ie sau asupra persoanei in cazul in
unor probleme majore ale grupului decat in intalnirile de zi cu zi, sprijinind totodata in
care este aplicata in mod individual ; pentru a trece peste aceste momeme, se recomanda
directia reducerii tensiunii ~i prevenind escaladarea conflictelor. in esentA, membrii grupu- o inversare a abordlirii :
lui nominal (~ase panli la nouli membri) urmeazli pa~ii de mai jos :
I. Ce va merge bine?
I. Liderul grupului prezinta problema sau reteaua de probleme care constituie tema de 2. Ce elemente favorizante pot aplirea?
diseuiie pentru respectiva intalnire. in unele cazuri este util ca participantii in~i~i sli 3. Care este eel mai bun lucru ce se poate intampla ?
genereze o Iista a dimensiunilor emotionale, personale ~i organizationale ale problemei
(se va insista pe detinirea clarli a problematicii, pentru toti cei prezenti). 13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice
2. Colectivul de cursanti a fost distribuit pe microechipe. in interiorul acestora, toti cei
prezenti petrec individual 5-15 minute pentru a scrie toate ideile despre care considerli Sub aceastll denumire putem grupa ~i alte tehnici asernanatoare. in principiu. este vorba
ell ar putea rezolva problema (liderul alclituie~te, de asemenea, propria listll). despre o tehnicll care urmlire~te sa identifice toate elementele care ar putea avea importania
pentru solutionarea problemei atlate in discutie. Grupul reunit de cursanti va trebui sa
3. U_n "tur de masli" care include liderul va evidentia ~i lista toate ideile pe tablli/
flip-chart, a5t fel incat tiecare sli le poatll observa · ideile care se aseamllnli vor ti incerce sli rlispundli la intrebliri de genul :
punctate in acest sens, dar nu se vor insemna de do~li ori • Ce elemente sunt noi si ce elemente sunt vechi (cunoscute de catre cursanti)?
4 • Dacli problema se intamplli sau s-ar putea intampla (in primul caz este necesara o
· ?~pul va urmliri intreaga lista item cu item, incercand ·sli clarifice ~i sli elaboreze
tdetle, dar flirli sli le evalueze · 0 · · • solutie imediatli, in al doilea caz avem tirnp pentru experirnentare) ?
.
clanfica . .
1de1 de pe .
hstli . , ncme poate pune mtrebliri altei persoane pentru a
•Problema este una eonstantli (permanentli) ori apare in anurnite sirua\ii ?
5. Fiecare persoanll prime~te un numll d . •Existll O singurli cauzli a problemei sau sunt rnai ~ulte (cursantii. de cele _mai multe ori
•. x .
11 pre,era mat mult · persoa 1
r ega• I e colt
. de hartie pe care va nota itemii pe care tind sll se centreze pe O singurli cauza, or, este evident ca de multe on ex1sta ma1 multe
exemp Iu. ' ne e vor 1erarh1za fi~ele intr-un top • de la 5 la I ' spre
astfel de cauze)?
 ..,.........-
TEHNOLOGIA COM UN tCARII EDUCATIONAL£. COMUN ICAREA iN GRUP.. . 323
,,, co•""'"'""'""''"' 1
Ce?
• S<>Mi• .,,i,. so pw• ,pli" doM t, " ' " " p,obl• m• o,i Po'" fi ,><iosontre. ac • Ce se va schimba atunci cand problema va fi rezolvatl! ?
(ori " o '"""''" " ~ do pmbl•m•l? . . . '' • ""'' • Ce se poate schi mba ?
'""' i""'li= '''"""" _ , , . mi ... ~,b• , , " ' " " " ' ' ' " " " ,ompl&O di • C e nu se poate schimba ?
Ac<" 1m,obl<i (<i ,,.,,, w~•mire '" "''"' mod) ,reboio pri<iW " " ,· '""" ' • Ce cuno$ti in legl!turl\ cu as1a ?
'""'"" ,.idooli,
l ,., ,i dio"' , mao,Ho""""'i, m•i po1io ~id•o!i, '"',re ope~po,li,
factonlor care sprijinl! rezolvarea eficientl! a problemei, cat $i a celor c
d-m" perspecti a
Im p1edicl[
. ,. • C e nu cuno$ti in legl!turl\ cu as1a ?
• Ai avut de-a face ~i in trecut cu probleme asemanatoare?
• Ce te indeamnl! sl\ o rezolvi ?
• Ce te impiedica sl! o rezolvi?
--
Factori de sprij in Fac1ori de bl--:-
factori ascun~i • Ce pare sl! fie eel mai important lucru in legllturl! cu aceastl\ problema ?
I Fac<ori evidenli • Ce pare sl! fie eel mai pu\in important lucru in legl!rurl! cu aceste probleml! ?
• Existll subprobleme?
--
Cine? • Problema cu care te confrunti este reall!? Etc.
De ce?
-
Ce ? 13.1.1.17. Tehnica .,SUS Jijosn
-
Uode?
Caod? Clegg $i Birch (200?) ne ofera o perspectivi! interesantli asupra modulu i in care putem
I
Cum ? aborda o proble ml!. In momentul in care formull!m o problem,!, suntem 1enta1i , de fiecare
data, sl! o formullim din unghiul propriu de vedere. Aceasta tehnicl! ne cere . dimpotriva . sa
in acest mod , intrebl!rile descrise pot deveni o sursl! pentru multe altele, pentru unghiuri ne sirul\m mai sus o ri mai j os de aceasta pozi\ie.
de vedere diferite. Sl! lullm cateva dintre acestea pentru o exemplificare : Sl\ ne inchipuim ca lucra\i intr-o firml!. Mai intiii privi1i in sus - cum ar vedea
directorul general problema, ce ar considera el importa nt ? in al doilea rand . priv i\i in j o s :
Cine? cum ar vedea problerna eel mai umil angajat al firme i ? in al treilea rand. form ula \i
• Cine este afectat de problema ? problema din punctul propriu de vedere. Apoi adunati cele trei viziuni intr-un cadru
Persoana respectivl! o vede ca fiind o problemll in ceea ce-1 prive$te ?
problematic ce poate oferi un mod multiplu de strucrurare $i rezolvare a problemei.
• Dore~le o solu1ie ? Sau nu dore$te ? O perspectivl\ asemllnlltoare poate fi intiilnita in literarura de specialitate sub denu mirea
Cand? de rehnica scarii. in esen\l\, este vorba despre o deplasare in sus (in sens ul genera lizl\ rii
• Cand se intampll! problema? unei probleme) urmatl\ de o coborare (o particularizare a generalizl\rii pe care tocmai a m
• Cand a apl!rut ? Cand a displ!rut ? rea lizat-o, alta decat ideea de la care s-a pornit) urmata de o nouli genernlizare $i procesul
: C~nd vl!d ceilalli oameni problema respectivl! ca fiind o problema? continul\ panll cand o solutie consistentli este descoperitli.
Cand este nevme de o soluJie ?
• Cand ar putea apllrea iar? 13 . 1.1.18 . Tehnicile de exagerare
• Cand situaJia se va inrl!utl!Ji ?
• Cand situa1ia se va imbunatl!Ji ? Asemanl\tor cu tehnica ,,sus ~i jos". tehnicile de exagerare presupun ell atunci cand cineva
observl\ ca nu poate rezolva o problema la nivelul la care aceasta se desfa~oarll. poate fo losi
Unde ?
doul\ directii , deopotrivll productive : mllrirea problemei - ce s-ar intiimpla dacl\ ea a r fide
• Unde este problema mai evidentl!? n ori mai mare, ori, dimpotrivl! , miqorarea ei . Un exemplu util, regl\sit in literatura de
• U ode este problema eel mai pu1in. evidentl! ? specialitate se refera la modalitll\ile de prevenire a vandal ismului produs de cl\tre tine ri . 0
• Unde este eel mai bine sa cau1i soluJia? .
idee care poate nu este cea ma i potrivitli ar fi aceea de a fi 1inu1i dupa ce $i-au terminal
De ce? o re le o anumitll pe rioadl! la $COalli . Si! vedem , putem gl\si o idee mai buni! dacl\ m llrim
• DDe ce este aceastl! situa1ie o problema ? rezolvarea ? Sl\-i 1inem permanent la ~coalll , sa nu le mai di\m drumul deloc. a$a nu vor mai
e ce dore$11 sl! o rezolvi? . putea sll se implice in acte de vandalism . Desigur ca ideea in sine este absurd!\. dar ea
••
De
D · ?
ce nu dore$ti sll o rezolvi aduce in a1en1ie ideea de rol permanent $i, spre exemplu , sugestia monitorizllrii lo r perma-
e ce ar vrea a11e· . . nente far!\ a -i obliga sli stea intr-un anume lac . La polul opus, miqorarea funqioneazl\ $i
•
De ce nu meva sa o rezolve ?
ar vrea altcine a . ea : sll le oferim alternativa de a ramiine dupi\ ore daca doresc (oferirea unor ac1iv i1ll1i
•
De ce este U$Or sl! fi va s o rezolve ?
•
De ce te rezolvatli? interesante pe ntru ei _ cum ar fi constiruirea unui club - care sl\ le utilizeze/consume
este greu sa fie rezolvatl! ?
timpul in plus, timpul mart ~i si\-i educe totodatl\) .
r 324
coMUNICA
.

REA EFICIENTA
ificarea soJutiilor I~ o problema Prin ra
ware unnlfre~te ident atil in studiu den vii. Aceastll me10d Portarea
0 tehnicil asem~nil re din care cea afl te de Ia ideea cii dacii nu putem g" a fos1
la O problemax ma1 ma no
iltre De8o •
, . autoru1 porne~ ractice am pucea •mcerca sli ne •e1s1 s0111 ,..
··
TEHNOf.OGfA C
ab1htatea de a asoc·
OMlJNic,i.RII E
invlltare ; (5) idem'fila O activitate
DUCJ.TIONAL
11carea ·c1c·· cu alta ·
E. COMUNICAREA IN GRUP
··
5unt nep ' . .. . Into 11 325
promovatil de c 1 lf prob/ema sau • d' ectia maxim1zlim acesteia (o anaJii4 arceni menta
I I pe care ma·I mult I II centrale se $1de . a ut·1tza
1·
ac
care intr-adevilr _r~o vi slf [acem un pas 1~ ~diu ne poate conduce la glisirea u lll~i de e ernente ajutll Sli ob~ Plirti din continreter:i la abilitate~ ~ asoci~1ii in procesul de
promovlim idei ~i SOluf' tlnem o imagi Utul_de inv~\al ii . e .a gAs1elementul funda-
asupra ~roble;ei ~::ui pe care ~I ~vem ~n t~ritil faptului cii priveam probJema"~r 80l111ii
profunz1me a eno ti gandit im{lal - a oar di Ap cum observll n ~reative. ne ma1 clara asu ra au m comun. Toate nceste
la care nici nu ne-am J n obiectului ori a situa~•~erce ~i Carre (2002 P fonomenului studiut ~i s:l
unghiul respectiv) . acestora; activitlltile . rmlinndu-se n . ), metoda concasll ..
~rire, transpuner pnn care SC P0ate JI strategii de aplicar m presu?une modificarta
roducerea idei/or
13.1.2. Metode centrate pep
• • areoorisire
ca inainte de apli~~tc. Autorii ob.serv;~ cre§tere, ascundere ";;~
1
; m:
intunecare, compli e, transformare, inve~sf¾ura un asemeneae : u no1 contig~ra\ii ale
m1qornre.
13 1 2 1 JnvaJarea prm c o . unnll pre~pune oV:rar~eu~::iza~ o a_ltli tehn: : i ~~ncasllrii_~resu~u;:~:· 0:~~~:;
· · · · d' tre noi opereazli cu diverse ,.scheme"; categ .. pentru a-1 detecta princi al decupaJ formal al ob· at~ ana/1za valoriccl. Aceasta d'
in procesul de invlfµre, tieca~. : indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv peonsirea caracteris_tic!le definitorii ~lee~~-functii_, definite ca su1;:ult sau ~- procedeului studi~~
esre vilzUtil astfel drept .,ten mracteristicilor pe care le au in comun" (l"'•osrsoa_ne) ~utea ?~t1m1za situatia prezen~1ectulu1 _s,tudiat ; modificare: val~rn (astfel. vom refine
. d' . r pe baza ca . ,vi cov1c·1
mdephmte de fiecare dint I ). De ptldli. pentru un b' or prm metoda conca~ rii va
in grupun isunc e, fi lf n exemplu plastic §I amuzant pentru a observa imp ,
0
1998, p. 151). Aurorul nde • er xr~re . daclf de pe o planetii indepiirtatii, izolatii de ~rtania Ca o variantll a metodre_e ementele care intra in co iecc trebuie identificau: funqiile
pee planeta

• · ·· • ocesul e mva.i- ·
caregor1S1rn m P~
d · ti
m orma11
•e (unde mecamsm
noastra") . un excraterestru el va trebm sli facii fa{ii une1 cantitliti imens de1
, vme ' .

0 nee
. ele de perceptie ~i inferen{ii au evoluat complet ditieri't d e
. .
e

fi I
eca
prezintll autochestiona
blirilor dezvoltate pe
..
i~: e1 concaSlirii. M. de Mot omponen1a acesruia.
(s~!·questioning). care vize<::.rt1 Tabachiu_, Moraru . 1997) ne
rva a now categorii . recerea prmtr-un fillru a imre-
. . . d s" interpreteze. Pentru oamem, un asemenea proces este sim - de uuhzat pentru alte sco u . . .
mfonna{1e, nereu§m a 0 .. I"d · · • P1u
datontil. . . .. . astfiel vom intalni categom1e: ca m, copac1, ora§e. • oamen·1 §I.
categorJSJrn , , . . . . . - de adaptat ; p n·
arum . al e etc. Se observlf elf O asemenea aputudme. este " •absolut
...x
md1spensab!lii
• timtei umane ,. - de modificat •
pentru a face fatli lumii inconjurlftoare, ~a tr<:bme sa_ 1mpa, 14 1umea ~n sect?ar: distincte §i - de mlirit; '
semniticative (categorii), simplificand §I facan_d ma1 ~§or contr?lab1J medml mconjurlitor - de mic~orat ;
(fie elf este vorba despre mediul fizic ori medml social) . _To~§!, procesul de categor/sire - de inlocuit ;
este mecanismul de bazli care conduce la formarea stereot1punlor. 0 astfel de perspectivli - de reclasat ;
poate fi automanipulativlf in sensul ell, atunci cand inva{ii, cursantii pot ti predispu§i la - de inversat ; §i
tendinµ de a categorisi pripit, ceea ce duce la reactii neconforme cu realitatea, iar in ceea - de combinat.
ce prive§te invlftarea socia/li, la confJicte §i denaturiiri ale suportului pozitiv de activitate\ in literatura de specialitate mai este . .
Care slf fie solutia? Pendry, Macrae §i Hewstone (in Moscovici, 1998) au observat ell in Eberle in 1971 (apud Treffinger' lsakse n,cu~~~~u)tl ~• tehmc~
, care unnlitori propusll.
SCAMPER.
cupnndea i pa~i : de Bob
cazu/ stereotipurilor pot coexista douii procese :
S - sll substitui (Substitute ?)
- activare automata (spre care toti subiectii sunt inclinafi, or'icare le-ar ti prejudeclitile) ; C - sli combin (Combine ?)
- inhibare controlata (un proces utilizat de subiectii cu un nivel sciizut de prejudecliti), A - sli adaptez (Adapt ?)
~§~dar invatarea trebuie sa continli obligatoriu dezvoltarea celui de-al doilea nivel, de M - sli modific, mllresc, mic~orez (Modify ? Magnify ? Minify ?)
1nh1bare controlata, pentru ca persoana in cauzii sl! inregistreze performantii §i stabilitate P - sli le dau o altli intrebuiniare (Put to other uses ?)
in procesul de instruire. E - sli elimin (Eliminate ?)
R - sli inversez, sli rearanjez (Reverse ? Rearrange ?)
13.1 .2.2. Metoda concasarii Tehnica SCAMPER mai este intalnitli in literatura de specialitate sub denumirea de
SCAMMPERR (apud Mikalko, online), tiind descrisll. astfel : (I) sll. substitui - compo-
Katherine Greenberg a propus un sistem intitulat COGNET (The Cognrtlve d' ted
• · Enrichment nente, materiale, oameni; (2) sli combin; (3) sli adaptez - alterand, schimband func\i i,
Program) pornind de la metoda dezvoltatl! de Reuven Feuerstein (intitulatli MLE - ~e '. 0 (1) utilizand plirti ale altor elemente ; (4) sli mlireSC - fl1candu-l enonn, mai lung, mai inalt etc.:
learning Experience). Dintre cele zece elemente propuse de Greenberg vom sesiza · de (5) sli-1 modific prin cre~terea sau reducerea scalei, schimbarea fonnei, a atributelor (cum
~andirea_!~ mod int~g_rat - ce se refe_ra la punerea laolaltl! ~i utili~_rea mai multor sur;~ile ar fi , spre exemplu, culoarea); (6) oferirea unei alte intrebuintll.ri; (7) eliminarea -
mformatu 1? a~ela§1 t1~p; . (2} atentia_selectivl! - se referl! la ab1!Jtatea de a alegeJ,,ema scoaterea unor elemente, simplificarea, reducerea la elementele fundamentale/generale :
relevante dm mformat1e s1mdar cu 1gnorarea elementelor irelevante pentru ~r . ar ii (8) rearanjarea _ schimbarea ordinii, schimbarea componentelor intre ele, schimbarea
discutatl!; (3) compararea - se referli la abilitatea de a determina ceea ce eSle simJI la vitezei ori a altui pattern; ~i (9) inversarea - intoarcerea "pe dos" sau "cu susul in jos".
ceea ce este diferit la situatiile analizate; (4) conectarea evenimentelor - se refer4
 l
coMUNICAREA EFICIENT'A
326
TEHNOLOGIA COMUNICARJt EDUCATIONALE. COMUNICAR£A iN GRUP...
327
13.1.2.3. Cubul
Aceastl! tehnicl! este, conform Jui oumitru (2_000),_ capabill! sl! -~~lorizeze activi . 13.1.2.6. Metoda nmanunchiut .
op<ra1iHe de gindire impli"'" in'"''~".'"""' co,1m~t: C;otsanlll mcep prin • ci,:~•lc Ii (bunches of bannanas) u, de banane •
••i a realiza o investigatie a une1 anum1te problemat1c1.
" I · d ti In d'a doua etapa ' cursan1"n lext
construi un cub din hartie pe care vor nota, 10 osm 1ecare mtre cele ~ase II vor Reprezinta o metoda construitll
acestuia: Descrie f, Campora! , Asociaza ! , Analizeaza ! , Aplica ! ~i Ar;gu;uprafete ale G ·ru1·
a irea
I
ateralli a fost promovatll
pentru a pune · ·
d m evidenta. fenomenul de gandire lateralll.
sau contra ! Autorul citat considerl! ell este necesarli unnllrirea acestor ·proc em_eazd Pro sli o facli subliniind contrastu) dintr e DeBono (2003) ; eel mai ~r. autorul a putut
·i· e ganchrea lateraJl! . . .
tatea de invl!tare'pe care echipa de cursanti o desfli~oarli. Vom completa ace ~se in activj. pe ca_re_ o ut1 _1~m eel mai adesea). Astfel . _ ~1gand1rea venicall! (analitid, cea
0 creat1v1tate ~1 d1spozitie Este tot · "galldirea lateral!i este strans legatli de inruitie
perspectivl! pe care o considerl!m mai motivantli pentru implicarea tuturo s aspect cu . .. .. unmodd i I · . .. . ·
echipelor Ii se va cere ca fiecare participant sli "arunce" cu zarul ~i sa vize r cursantilor : de alt up .. . Gandirea laterala este strans le ae O os1re ~mtu_. ca ~, gandirea logic! - insi
respectivl! din aria de actiune oferitli de acest "mic hazard". ze probJernatica se rezumli de foarte multe ori la desc . g Ill d~ creat1vnate. Ins.a in vreme ce creativitatea
unm• proces. Un rezultat nu poate fi dnerea . unu,. rezultat
. • gan · d'1rea IateraU!. este descnerea
•
a ti apoi folosit... Gandirea latera)x ecat admirat, msl! un proces poatc fi invllt:at pentru
13.1.2.4. Tehnica bisocierii se ocupli de asemenea cu sparg " bari se ocupa cu generarea de .d I e,. n01....
. G.and1rea
. lateraH!.
erea erelor conr...,,,,~1 al hil •d .
EJ,bo~tli de Arthot -dct (op"' Bouille<ee, Carre, 2002), tehnica bi . .. . la o schimbare de atitudine i de abo . ·- r -. e_ c vec or I e,. Aceasta duce
aprop1~rea a douli s1~ati1 pentru a provoca iluminarea (in literatura de s s0~1~rn constA in . . • • S . rdare , ne face sl! pnvun cu torul altfel lucruri pe care
o_ expnmare metafoncl! revelatoare : bisocierea este similara cu I . pec1ahtate reg~im le-am pnvn_mtotdeauna m fel .. . Gandir~ lateralli este diferitli de gandirea venicalli -
sdex una de alta pentru a produce scanteia). ov1rea a doua bucliti de care ~eprezmtli modu~ traditional ~e a gandi. .. In gandirea laterala sc poate intampla sll fie
?evo_ie ~e O gre~lli mtr:> anum1tli etapli pentru a se ajunge in final la o solutie corectll :
m gandirea vert1calli (10~1cl! s_au matematicli) acest lucru ar fide-a dreprul imposibil·.
13. 1.2.5. lngineria valorii Acum, dupli ce am ev1dentiat perspectiva pe care o propune fenomenul gandirii laterale.
sli vedem cum poate el ti dezvoltat prin metoda de fatll (www.mycoted.com).
lngineria valorii este O tehnicli ce spriji~ cursantii _i_n aqiunea lor de a lega functionalitatea Astfel, atunci cand , in procesul de generare a ideilor, grupurile par "blocate" ori inene
fenomenelor pe care le studiazli de efic1enta solutulor generate. Astfel : (participantii se simt ca ~i cand ar fi intr-o fun~rura , nu mai glisesc nici o idee nou:l) o
• la un lucru pe care ii studiazli, va trebui ca ei sa identifice la inceput JuncJia fundamen- asemenea metodli poate insemna un salt radical spre un alt mod de generare a solu\iilor.
tala , de bazli a fenomenului pe care ii studiazli; spre exemplu, un pahar este construit Sli ne inchipuim aceas!A stare a grupului : oarnenii nu mai identificli nici o idee noua.
pentru a tine fluide - dacli nu poate sa o faca atunci el este inutil ; iar ideile deja emise sunt departe de a fi satisfacl!toare. Arum:i cineva vine cu o apreciere,
• in pasul al doilea se vor identifica functiile secundare, cum ar ti, in cazul exemplului pe care am putea-o caracteriza drept "ciudatli" (daca aceastli apreciere este facutli in fata
anterior, intensitatea culorii la paharul respectiv - ea nu este o functie de bazl! deoarece unui grup mai putin experimental cu acest tip de met~. este bine sl! spuneti, mai intai.
nu este esentiala pentru a tine fluidele (~i un pahar albastru, $i unul f0$U, daca nu sunt ceva de tipul : ,,Se pare cl! ne-arn cam blocat aici. Ceea ce o sl! va spun o sl! sune cam
sparte, retin la fel fluidele care sunt turnate inauntrul lor) ; ciudat, dar ... uneori in acest mod re~im sA dezvoltlim solutiile la care ne gandirn eel
mai putin ! "). .
• se vor identifica.func/iile de suport, cum ar ti culoarea, designul paharului, cele care nu
Astfel, cereti-i unui membru al grupului sA gliseasca o fonnulare t~llli : un e~mplu,
sum esentiale, dar ii fac sa arate mai pllicut pentru utilizator ;
in acest sens : atunci cand intr-o companie, echipa de vanzari parea ca aJunsese la epu1zan,>a
• in final , membrii fieclirui grup de cursanti vor calcula elementele de cost-eficientA oriclirei idei logice pentru a-$i cre$te volumul vanzarilor, cineva a f?nnu!al a~lf~I irnpasul
pentru a vedea cat de mult costli implementarea fiecarei funqii $i daca respectivul in care ajunseserli: ,,A$ vrea sa glisesc solutii astfel ~at sA _pot sA vand ~1u~e1 01 produsu~
proces se justificli in acest raport;
nostru" Atunci un alt membru al grupului a preluat 1deea $1a generat O op\June care sll ~1
• procesul determinat de pa~ii de mai sus este tintit in direqia optimizarii fiecarei functii functio~eze: "Deci, sli ne gandim la consumatori ca la o rumlll, sll c~utlim ace!~ eDul e1:nte
pentru a_ dezvolta eficienta ideilor pe care le producem in legaturli cu problemele pe •. . d llim valorile generale pe care ace~ua le au .. . . r- ce
care donm sli le rezolvlim. care 11 unesc pe tot1, sli •pe _a • pe h·-x t'vul depanarnent de vanzari s-a
x d' · d ac\iune a fost desc 1..., respec 1
aceas!A noua irec\1e e . . • 'd nu'ficarea acestor valori comune ale
Utilizarea acestei metode poat ... . .. • . . . odli d tip bmmsrormmg m ' e
&e 1mphcat prmtr-o met_ e . au trecut aceste valori - cu un real succes -
nomen ~1• •m dezvoltarea unei ·e •spnJiru ..cursantn in intelegerea in profunzime a unui
rod
• populatiei pe care o v1zau pentru P usu11or $I
11
ori tindem sli confundam as ct~nvm ~nahtice la _adresa accstuia. De exemplu, de multe
reprezintll mai degrabx fu ~- le ce tm de funq1a fundamentala a unui lucru cu cele ce in sloganul publicitar. 1
de la aceea~i platfomlll ca ~i alte tehnici de
" nqu 1e secundare · • · a De altfel, se observli cli ~etoda !'°.~e$ efamiliare de idei (cum ar fi brai11s10rming-ul).
unor probleme O astfel de fu . • m generarea unor strategii de solut10nar~ • • x .. ·vmd asoc1a1111e ne . • ·"
stimulare a crea11v1tat11, pn . faptul cl! in tirnp ce acesta mten110neru ""
unor solutii ineficiente in ; : te poate conduce la obtinerea unor pseudosolutii on a b ·nstormmg este
Ceea ce o deosebe~te de ra, oblemei metoda de fatll creeaza o baz! de por-
energie in alegerea culorii unu/ : a:a pr~blemli (!n cazul discutat, sa se in~esteascA . .. d' ·n rezolvarea pr • . • · A.
implice partic1patn 1rec1 1 . •• rezolve probleme de up bromsromung . , m
ajuta cu nimic procesul in sine/ ar cut dm rnatenalul unei site - solutia gl1s1tli nu va nire de la care parucipan\u. . .. pot ma1 u~or ""
 .,......-
o.R£A EFICIEN'fA TEHNOLOGIA COMUNlCARJJ
coMUNI . . EDUCAnONALE. COMUNICAREA iN GRUP.. . 329
e de t1
·p brainstorming
.
prmtr-o astfel d
e
328 . unei rnetod .. de idei creauve. - momentele de tlicere (inevitabile) .
a pregaurea . roducern idee emisli anterior ceriind pan· . vor fi depli~ite de moderator prin refocalizarea pe o
. - se 'va avea 'in 1c1pantilor
)area aceste1a . . Ia exerc11m · · exunderea,
• .
mod1ficarea/remode-
risca chiar sa afirrnl!m/crestere a eficientei p .. obOsesc si par blocati, nu mai gl!sesc nici aten11e 1nh'b• ·
me1oda va conduce la . 10r atunc1· cand oamen~1 I se (reprezentative pentru subiec1 de . cand, dupli un moment prelun it d . . 1 111a care pot o aibll persoanele atunci
. · bine a e .•d x • §1
•. Ca un nou dinam1za '. numite imag1n1 • . rnult cele ma1 m epartate de subiec1 _ se solicitli idei membrilor : .: h~i~te, au ":"presia ell "sparg tllcerea;
Noru . t folos1 a atat rna1 .. • • • . - structurll de rol ~i de putere cuJi ai grupului, ceea ce-i inve.ste$1e pe acestia cu
o idee creativt se Po ·ce imagine - cu ') ttel incat cursantn, msp1ra11 de imaginile
• ·dera ell on .. d ide1 as
unii au1on cons1 tori ai asocia111lor e d dreaJie a ideilor. - se pot folosi pauze cu rolul de a remot·1va d'ISCU\Ja .
pot constitui declan~a ·nrr-o nouli etapa e . ca la intoarcerea in sala d d' .. . . (astfieI, 1·1se poate cere part1c1pan11
. . ·1or
respective, sli se Ianseze I inainte de reinceperea di;u :~:~1: sA-si sch1IT1be locurile ~i sli-si cunoascll noii vecini
1
- calitatea este
.. mai puJin. importantli decat• canlltatea
· - dar aceasta nu trebuie sll-i opreasdl
13 _1.2.7. Brainstonning-u/ odli este una dintre cele mai utile in practica
OsbOm aceastli rnet pe •mem.bm grupu. 1u1 ,., ga·nctea....,
.. de a incerca .x MX
creauv
•
$1 mtehgent
• • •
;
Jnitiata de Alex. ~- li ' pecte principale: - •Ia mche1erea
. . d1scuJ11lor,
• . moderatorul va expli'ca pan·1c1pant1
· ·1or .....
~x , dacli ma1· gllsesc
• I·de1·
pedagogicli, inrrumnd dou as oct• d stimulare a creativitatii participantilor •i m ac~ea$I 21 sau m alt interval de limp stabilit de comun acord, pot sli i le comunice
·taomet a e I I •. ••
·n sens originar, reprezin I ... ovatoare pentru prob eme e puse m d1scutie . ~mamerli de lucru care_, pe de o parte, valorizeau contributia fiecliruia, cu rol motivator,
1 • norsoutnin • 1ar pe de al~ part~, tme cont de o tendinta fireascl! de prelungire in timp a excita1iei
totodata, de descopenre au dru propice pentru instruirea §colarli.
• I d01·1 a sens defineste un ca nervoase obtmute m urma metodei).
- ID a e ' . . b d' mul Zen (desemnand concentrarea spiritului in
. . t rul e1 din u ,s .
Preluat de catr~ ,ruia O anarea evalulirii ideilor em1se pentru o etapli ulte- Aceste reguli stabilesc cadrul de referin{a pentru grupul de brainstorming , pentru ca,
calm), brainstormmg:ul pres_up:t s3;mai numeste si ,,metoda ~valulirii amiinate"), nici 0 mlicar intr-o primli etapli (pw ce participanlii se obi$nuiesc cu necesitl!tile acestui tip de
rioara (de aceea, bram stormi~gd s critic in prima etaplL In acest fel se dezvoltl! 0 activitate), sli fie evitate atiit tendintele de inchidere (ale membrilor care, fiind mai putin
afirmatie nefiind su~usa fiunut e~dee: primind maximum de atentie, deoarece de la 0 implicativi, se vor adapta relativ mai greu la o activitate atiit de nedirijatl!). cat si tendin1ele
sfera construct1vli, 1ecare 1 . .. . . de superficialitate (ale membrilor care se vor integra rapid, dar la suprafa{a) . Pentru
a1m~ . . ent gre•ita prin contagmne, se pot propune solutn ongmale.
exphcape a fenomenu 1ut apar • • • • • d • • imbunlitlitirea activitliJii se pot utiliza : tehnica legliturilor fortate (combinarea a douli
Edward de Bono (1990) considerli chiar ca oamenii nu pot ga~d1 cre~t1v . ecat. m grupuri;
notiuni diferite sau alegerea a douli numere la intiimplare, evidentierea ideilor, emise panli
• ,x pecti·va parerile celorlalti pot juca un rol st1mulat1v §I mot1vant pentru
ID aceas"' pers , d .. I 'd · la ace! moment, care au numerele respective $i combinarea acelor idei etc.); tehnica
propm.. ,e 1'de·1, pe care le pot include astfel intr-un
.
fel de. lant
• • •
e reactn
• · bl
a e ·I e1lor.
listlirii atributelor (notarea tuturor atributelor ce caracterizem fenomenul supus dezbaterii :
in Jipsa unei critici, se diminueazli o sene de f~cton mh1b1ton §_1 oc~Je _ale sponta-
culoare, texturli, formli, dinarnicli etc. si schirnbarea unuia dintre ele ; spre exemplu, dacl!
neitatii in gandire care produc rutina intelectualli. Pnma etapli, de ordm can11tat1v, reuneste
un grup de 5-12 persoane, de preferinta eterogen (intr-un grup omogen existl! un consi- ceva este rO$U, ce s-ar intiimpla dacli ar fi albastru sau galben?) etc.
derabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care in aproximativ o orl! dezvoltli cat
in practicli, distingem mai multe tipuri de brainstorming. Astfel, dupli gradul de noutate
a mijloacelor tehnice implicate, putem deosebi intre brainstorming-ul traditional $i brain-
mai multe idei. Putem intiilni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre
stoming-ul electronic ; dupli modalitatea de aparitie a ideilor, vom deosebi trei tipuri de
exemplu, ~i reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). in practicl!, in
brainstorming, fiecare corespunzlitor unei cl!i/modalitlili de aparitie : ( I) ca lea progresiv-
cadrul criteriului modului de realizare (vazut in termeni largi) vom putea deosebi mai
-liniard presupune evoluJia unei idei prin completarea ei panl! la emiterea ideii-solutie de
multe subcriterii: gradul de noutate a mijloacelor tehnice implicate, modalitatea de aparitie
rezolvare a problemei ; (2) calea cataliticd - ideile sunt produse prin analogie sau prin
a ideilor, modul de expunere a acestora si numl!rul de participanti folositi. Specificiind ell aparitia unei idei noi, opusli celei care a generat-o; $i (3) calea mixtd, cand o idee poate
!n
acest~ cr_i_terii s_um fapt intercorelate, vom analiza mai jos ciiteva dintre caracteristicile
dezvolta simultan solutii complementare $i soluJii opuse ei.
defi_ruton_, ~le t1punlor de brainstorming propose de fiecare dintre acestea. Dupl! criteriul modului de expunere a ideilor, vom avea in practicli patru tipuri de
I_n actJV1tatea cu metoda asaltului de idei trebuie sli ne ghidlim dupli un set de reguli care
stab1lesc cl! : brainstorming :
- toate ideile, exceptiind glum I •d metoda expunerii libere presupune a llisa membrilor l_ibe~tea de a-$i ~xpune ideile i~
atare de cxtre b .. e e_ev, ente, au caracter de cuno§tinte §i vor ti privite ca mod spontan . secretarul de discuJii va nota aceste 1de1, plistriind atat forma, cat ~1
a mem ru grupulm .
- exprimarea ideilor mai neobisnui~e d li .. . . • 'e acestea au fost expuse ; aceasta tehnicli, desemnand in fond modalitl!tile
discutiilor, se va construi u d .; c Ire partic1pan11 va ti incurajata de moderatorul ·or·dmea
· I dm car
b · t mi·ng prezinta avantaJ·u1 sponrn . .. gra d · d J'be
u1u1 e I rtate a e1evu 1u1·1
1m11a e e rams or
• • rt cu ,
grupul, dar trimite $i spre .
unimportant dezavantaJ,. acela de
ideea emisli); n gra n ,cat de umor colectiv (se riide cu ... , §i nu de ... in
stu
· dentu Iu1
ll mfl rapoI · producerii de idei dacl! do1. sau. ma1. mu1\I• part1c1pant1
·· · vor Sax se
- nu se v_~ critica nici O sugestie ; mcoerent a uxu u1
- membru grupului trebuie sli ti • . . exprime simultan; d d' · I'deru 1 1e va cere
. . 'd te mcura.ia11 sli c . . . _. .. And presupune ell secre1aru 1 e 1scu11e sau I
met o I ee nu apartine nimanu· • . onstru1ascli pe ideea altuia; la sfar§JI, metoda. exprtmuru pe
regu1·11 . . ..
e ac11v1tlitn de brainstorm•
i, se mcura•e•~• c b' ..
" ....., om matnle de idei · · llruemitll ideile intr-o ordonare mcularll
. . de poz111e,
a lullnlor ..
x 1011. part1cipan1ii
. ingvorfiafiI§ate •mtr-un loc de unde 'sli poatli ti vlizute membnl~r g!'1pubui 1 ds pre tema aleasA pentru discutie ; membrii au libertatea de a nu
de Caire ; fiecare fimd mtre at es
 EfJCIENTA
coMUNJCAREA
· circularitate pentru a alege f: TEHNOLOGIA COM
811 lJNJC.i.RJJ ED
330 . ptand urmlitoarea. cheia atunci cand toti Particip ac_a UCATJONALE •
r '!An a~te . se va m . an11i pe grupuri mari presupu . COMUN(CAREA IN GRUP.. . 331
rlispunde acestei s~ ic~a d'e brainsto~,n,ngbrainstorming presupune a~ntaJul lllajor aJ ofien•.x • ne crea
... ~1 de relativa lipsll rea mai multor ecb· .
acest lucru, iar s~s1un ndli; acest up d_e 'le de dezbatere, dar poate _mgreuna activ· in mod aleatoriu cate i d~ Stabilitate a echipcl tpc, 5umularea implicarii fiind
opteazli sli nu ma1 _rlispu embrilor la ses1uni te te pentru a putea sli-~1 spunli Plirer 1- A3 ... , Bl' B2, 83etc o oa1e pc care sum notate :r (astfel, ~ ell-panicipantii primesc.
participlirii echitabde ~-m,tudentii 1rebuie sli a~ ppri"i sau spre ideile celorlalti) •
I li eJevn s 1 1'dei 'dpro']or nu prin dezbatere hberli, . '
ea, cu
Jitera A, toti cei I' ., Putem forma mai intai
x llera B etc. - , iar dunll
ect
nurn1r ~1 h~erll in genul Al , A2,
ipc dupli cntenul !item - toti cei cu
tatea (in sensu c • chi~i" spre ate ci .
timp in care ei sunt .1:upune exprimarea .' ~11iderul va strange !aceste idei la ti!~in B2 .. · etc ·, numarul de
. . combinaf • . "" o pa~ • dunlf · · cifra · A I B1 A2
.,.. cntenul
dezv~l~re~ l~r ::t
metoda bilefelelor :;:ie sau pe foi ~e Mrne ;a grupului; acest tip de brainstorm · UI
le va 0 rganiz~ ~1 pr~~=rli (in timpul clireia, spre exemplu, cin:g
e~e~:t~~lnhm'b~1~Ji/rezul1atli din exprimadrea erbalizare sporite ii poate demotiva pe lllerna

prm~1pal al bra!nstorming-ului pet m foi:inar~ echipclor fiind multiplu)': a~tajui

elevdor/student1lor
1 · • prin a1~xru· gTUpun· man. presupune reimprosna,~-
"" 1rea unor
n act1v1tatea cu vechea echipll.
,,..........~ imp
. 1·1cam
x ..
no1 ech1pe cand subiectul pare cl! a fost epuizat
ehm111a 1 1 · utere e v · d h' • In continuarea sesiunii
care posed"x o creativitate . .~1• o·pgrupu IUJ') , dar• concomitent, •
se pier •e c •iar feno111enu1 . . . de brainstorm,ng
. .
u .
evaluarea §1 select1a ideilor sau sol "I rmeazll o . penoadl! de incubare" de retlectie
brn.. ma1· lenti sau. mai. um1z1
• rupa1 fenomen care este unul dmtre avant3Je e importante ale
1 utuor
de contagiune a idedor m g ' , . .' EI
va uarea se poate face acordand . . .pro?use reahzandu-se
·• intr-o a ' doua etaplL·
•m · ·
acuv1tatea de grup; tehnicll ut'scorun 1dellor m fu nct1e
ix
· de cateva criterii identificate tot
0
metodei ; . ,x care sli se bazeze pe cele tre1 de mai sus, insu. •meat
• cea ma1. ,,proastll" idee de t. aestesllceremgrup
r1 11 I 'd b .
. u ui e rainstorming sll facAastfel
de aceea, propunem O metodli mix , e participanttlor d e b rainstorming
·
14
•
la sesmnea
•
.~
• I • astfel putem cer . x • . OCI aproape o cincime din timp se vor: . ~ . fun~tio_neze (in orice fel) : surprinzAtor. in
mandu-le avantaJe e, ' . ra de O participare ma1 numeroasa ~1 ech1tabilli din 1 1
. --<~ct pentru a ne as1gu .. b . x t 'd ·1 de bunli dispozitie si umor care va si ~b ~ne, iar 10 restul activitllpi se va obtine o stare
se exprime pe .'"'' • Jui dar seeretarul de discutu tre uie Sa no eze I e1 e emise pe Grupul care evalueazli ideile poate ticontrt .u1 la. dezvolta ··
· rea po21t1vll a moralulu.i echipei.
partea membrtlor grupu ; • • cei care au idei, simultan cu eel care emite in acel dimpotrivll ; la folosirea brainstormi;
0
_:fu~
5
• di~ acelea~r per~oanc care au emis ideile sau
• h t 5au pe tablli ast,e1mca1
fl1p-c . . 'd •
ar: : . d Jocul lor ~i sli-~i noteze smgun I eea ; m acest mod a emis ideile sli fie acela~i care le ~i e!aiu m mteres.edu~t10.~al este util ca grupul care
1 sli se poatli rid1ca e Ia . . • . . . ,
m~me~ ' . . . tea sli vizualizeze aceastA contnbut1e m ace1a§t t1mp cu 1deea pe deoarece investirea unor elevi/studen i c fa finalul ses_1u~1_1 ; _acest l~cru este necesar
ce1lalt1 au pos1b1htal be•te iar tluxul de idei ~i creativitatea vor fi optime. poate induce o atmosferli inh'b't . t . u llt~I de e~luaton a1 tde1lor em1se de colegii lor
care O aud de la ce care vor • • t I one ~1 contl1ctuall! m cadrul grupului.
• ceea ce pnve~
In • 1e &.,olosirea numlirului de participanti • drept· criteriu
· d' 'dde clasificare
· a
• -1or de brams,v · "'rming , intalnim in practicli .un brainstorming 13.1.2.8. Tehnica galaxiilor
11pun • •m d' 1v1
· ua1 §1 unul pe
grupuri (acesta din urmli poate ti privit la randu-1 in douli subupun tstmcte : pe grupuri Confonn Jui Peretti Legrand •1· Bo ·r: (200 · galaxnlor
.. este dirccfionatl in
. .. .' . .. , mace · l), tehruca
mici sau pe grupuri mari) : sensul spormt creat1v1tllt11
. . • unor solu1"11. in ,apt, membnlor· unu1· grup h· se cere sll exprime
a) maniera de brainstorming individual este generatli ~i dintr-un dezavantaj principal al spontan u?ele tdet, mtre care se vor stabili unele elemente de legliturll. O galaxie este
grupurilor: astfel, intr-un grup, fiecare participant trebuie sli-~i asculte colegii, acest fo~atll di?tr-o g~pare de cuvinte-cheie, care au fost exprimate in dependentll de un
lucru constituindu-se cateodatli dintr-un avantaj (acela al contagiunii mentale) intr-o cuva~t-che1e cons1derat central, a~-numitul nucleu al galaxiei. Similarll acestei 1ehnici
limitli Ia fel de importantli (pierderea de timp, anumite fenomene de inhibitie); unii reglis1m tehnica hlirtii mintii (mind-mapping).
autori considerli cli directiile noi de gandire asupra unor probleme pot sli aparli mai bine
intr-un brainstorming individual, acesta fiind unnat in mod firesc de eel pe grupuri 13.1.2.9. Tehnica nucleului
(grupul poate dezvolta mai bine ideea, avand un aport de substantli la realizarea 0 tehnicli (adaptatli dupli Card Story Boards) incepe, ca ~i altele, prin fu.ptul ell grupurile
criteriului de utilizabilitate ~i de grad superior de elaborare a acesteia) ; astfel, Saundra de cursanti primesc spre rezolvare o problemli. in cazul prezentat acum, este foarte
Hybels ~i Richard Weaver remarcli importania unui brainstorming individual, dezvoltat important ca liderul fieclirui grup sli cunoascl! deja implica1iile acesteia ~i sli o poatli
ca metodli ~i in lipsa unui grup, de clitre fiecare persoanli in parte: .Stand relaxat in descrie, sll poatll rllspunde Ia intreblirile colegilor din grup. in cazul grupului de cursan1i,
O
s~au~: cu ha~ie ~i un instrument de scris [... ] gandindu-te la ceva de care e~ti interesat acest rol poate fi luat de clitre profesor/formator, dar ~i de ciitre un membru al grupului care
!1scnm~ t~tul 1m~iat ce iii vine in minte. Nu incerca sli dezvolti, sli construie§ti ideile - a avut sarcina sli se documenteze anterior, in amllnuntime, referitor Ia problema in cauzll.
m fapt ruci nu te gandi asupra lor. Lucreazli repede §i fli o listli cat mai lungli" (Hybels, Nucleul problemei este astfel enuntal pe o buciiticli de hartie (un post-it spre exemplu)
Weaver, 1986, p. 257);
~i aceasta va fi situatli in centrul tablei (sau mesei de discu1ii). Prima sarcinl! a rnernbrilor
b) brainstorming-ul pe grupu · · • . • grupului, dupli ce ace~tia se vor ti Ilimurit referitor la tema discutiei, este de a face clit rnai
mod accentuat d . • n mici este eel mat frecvent utilizat (fiind §i eel descris, m
• e n01 Ill aceste randu ') · . . &. multe asociatii cu nucleul problemei, sugeriind diferite clii ~e rezolvru:e a ei. Toate aceste
rapid : discufia ia amploare foarte n ' un grup ~oane m1c poat~ fi ase~uit cu un 10C
c) finand de un mod apane de • ll ~epede, dar _sub1ectul este epuizat rapid; sugestii vor fi notate, de asernenea, fiecare pe elite o buc~t1cli de ~A.rt1e .. , . . .
La final, din multimea de solutii identificate, va trcbu1 ca_part1c1pant11 - ~rm d1scu11e
grupuri mari poate ti cons·tp 1 rtire a colectivului de cursanti, brainstorming-ul pe
i°
tlexibilitatea proceduralli a r::t m~todli de tip Phillips 66 (de unde observllm
liberli _ sit ajungll la un compromis privind .mod~I de ~ranJare a acestora m raport c~
nucleul problemei, realizAndu-se legllturi log1ce, d1mens1onAndu-se in coloane de solutn
g te or dintre aceste metode). Astfel, brainstorming-ul
 "' co•uNICAREA EfJCiENTA
TEHNOLOGIA COMUNTCnRII
' EOtJ
"" '"" in _,,1
"regori•- Astfel, o s! avom la dispozi1ie un invem 0
echilibrol '"" """' ,, se "" purea race ,null ,nai u,or combiniri lntrear al '<>lur
1
~i O va primi pe aceea a colegu]ui .
CATIONALE COM
• . . UNtCAREA IN GRUP.. . 333
fi completate (obtinandu-se un IOtal dmdeSlanga sa. Procesui connnua
108 idci . paw • cc toatc fi~Jc vor
""defmese ,ceea,i arie ,marid- . . Pl>Unile ; ~.
Dad grup,J ,u 11i< ce solUlie s! adoP• (dm ,nal ,nulie posibilitlji) se .. Jocul de tip brairrwriting e t . cc pot Ii evaluau:).
tab<I ""'pe orO"""" ,a,.., so1u1iile glsilO, iar pe vertical! anumite cf"°'.'." <ealJ era1e d
.
asupra mam1c11 · .. • ..
mvlitaru. s e gandn in d' ·
Acest lu ireqra unci activitli!i cu . ..
oenuu """" respecriv! :
te Uen, COn,Jd,. u, imbunli!Atire a•creacivitlitii evi•x cru CStc ·imeresant
"' competif . deoarecc de b~~cl competmv
· o 1ce1 . metodclc de
m
pr UC~ uneon O atmosferli nepotrivitll ~a Vlrtutea faprului cl tinde s.l inhibe ~i sa
od
Criteriul 3 determmli o atmosferli mai degrai.• d: oru~i . se men1ioneazll cl acest caractcr de 1-~
Criteriul 2 • 1acut1
rx • • • "" 1strac11vl1 d • "'"
Criteriul I trebme ca11va p~i : ecat strict competi!ionala. in esenia.
- problema este rncutli cunosculli ..
A~ •
c~ugat de clitre eel care va prodPartlClpan\ilor. $I. r1se aduce la cu~ 1i~ cl 1·ocul va fi
· uce cea ma1 n ..
med1atorul va "vinde" fiecarui gru epotnv1tli solu1ie:
P un numar conv .t d card .
fi1ecare,.. un
•
numlr de puncte (elev ,
or ,onna prem1ul) ·
. em e un numerotue care au.
• bunli!Att. anum1.1e scoruri la unele criterii
. atunci. cand vom de,,;olta
.,,, - membrn mcearcli sa se gandeasca la 1 .. 1 :
Desigur ca putem 1m .mi·na perceptiile de ttpul : solut1a I rezolva criter· fiecare card · acescea sunt apo' so utn e cele mai neplauzibile. scri.ind cau: uaa pe
. . x . dar astfel vom e1t b' tu1
anumite opumm,n, . . Y. C am putea face dacli nu pucem com ma cele doua solut" .. ' I puse pe O tablli ·
x; soluJia 2 rezolvli cntenul , ? II - membm au acum la dispozi~e O scurlli ri · . . .. . . ..
. . a gem una dmtre ele .
I ~i a a~a la ele (pe ni~te foi ate) pe de limp pe~tru a c1u m hm$te solu111le
~i vom fi obhga(1 s a e., 1d anierli de lucru? Nu este greu sli observam ca elevii tind •• (fficandu-le mai plauzibile • ~I ~hllilt de solu11onare practic.1 a problemci
De ce este utJlli o astie em • . "" ••• ast e ' reducandu-le µnsele de a ~tiga);
. . .. tul •n care crebuie sli facli o a1egere mtre ma1 multe solutii
a1bli d1ficul!AJ1 m momen 1 . • · · · • fiecare
fu · membru d . ceea ce considera ""
va vota ~x este •'deea eel ma1. 1IDprobab1l
. . de a
. tre acestea tiind utilli prm pnsma unu1 anum1t cntenu, de fiecare_
la o problemli, fi1ecare dm nct1olna e P: c~rdunle numerotate, ideea ce va atrage cele mai multe voturi c~tigand
datli altul. puncte e puse m JOC ;
- se vor forma douli subgrupuri ~i Ii se vor distribui acestora un numlir egal de carduri ·
13.1.2.10. Brainwriting-u/ fieca~~ grup va avea la dispozitie un sfert de orli pentru a dezvolta solutii viabilc dintr~
solutnle aflate pe cardurile lor ;
fn esenJli, brainwriting-ul presupune o consemnare indivi~ualli a ideilor la nivel indivi- - fiecare subgrup incearcli sll-~i "vandli" ideile celuilalt subgrup ;
dual ; aceste idei sunt transmise apoi urmlitoarei persoane dm grup, care le folose~te drept - se reunesc grupurile ~i se va incerca identificarea ideilor celor mai bune.
declan~ator pentru propriile idei. in literatura de specialitate sunt descrise mai multe
variante ale acestei metode. Brainsketching este o tehnicll de tip brainwriting ce presupune un grup de palru panll la
0 variantli simplli presupune ca fiecare persoanli din echipa (folosind mici carduri de opt persoane dispuse in jurul unei mese (ori in cerc de scaune). Cursantii trebuie sli sea fie
hartie) noteazli ideile ~i le plaseazli in centrul mesei de discutie, fiind incurajate combi- suficient de departe unii de ceilalti pentru a avea o anumitli intimitate. Problema este
natiile, revenirile, constructiile pe ideile deja emise etc. stabilitli ~i discutatli panli cand este inteleasli. Fiecare participant (in mod privat/separat)
Brainwriting 6-3-5 presupune ca ~ase persoane scriu trei idei in cinci minute. Fiecare
construie~te una sau mai multe schite (pe foi separate), dupll cum vede el rezolvarea
problemei, "pasand" schita persoanei din dreapta sa in momentul in care a definitivat-o.
dintre acestea prime~te o fi~li de cipul celei prezentate in tabelul urmlitor :
Mediatorul trebuie sll stabileascli o Iimitli de cinci minute pentru efecruarea acestor schi\e.
Participantii primesc schitele de la colegi ~i le folosesc in vederea ob(inerii unor noi idei
Tabelul 17. Fi1a de tip Brainwriting 6-3-5 pentru propriile schite ori le pot adnota sau dezvolta. Dupli aceastli operatiune, se va trece
Problema: la o noull rotire a schitelor initiale. in momentul in care mediatorul observli ell a trecut un
ldeea I timp suficient (uneori panli la o rotatie completli, dar. de obicei, se a~te~ptll aibll loc o
ldeea 2 Ideea 3 astfel de rotatie) ~i ell energia investitll in proces tinde sli scadll, adunll sch11ele ~1 le afi~eazll
Cursant I
Cursant 2 pe un panou!jlip-chart penrru o discu\ie generalizatli.
Cursant 3
Cursant 4 13.1.2.11 . Listarea atributelor
Cursant 5 Aceastll tehnicli eviden1iatli incli din anii '30 ai secolului trecut presupune patru pa~i
Cursant 6
- importanti :
- lulim un sistem ori un produs ;
ru al grupulm va noca problema in spatiul de sus, 1ar ii dividem in partile sale co~po~~nte; eal'za
1 fiecare pane ;
. •m mterva
. 1u1de cinci
ca
- identificlim mai multe modaltlllll e a r
minute va oferi trei idei ; dupa scurgerea timpului, va transmite fi~a colegului din dreap
 ....--
TEHNOLOGIA COMUNICAR.11 EDUCATJONALE . COM UNICAREA IN GRUP... 335
coMUNICAREA EFICIENTA
problemli pe care• tot grupul este chemat sli O
334 . le modalitlili sub care au fost astfel realizate ~i vom ob . se declara" mu 1tumll de Solutia proprie . . rezo 1ve. ,
In momenrul in care fiecare
le recombinlim sub muluple . . modului in care crel!m un ,,om artificial" fine proprn"I 'd ·
e t et ca ·
p1ese a unui puu./e • ei pnmesc un tim P scurt ·m care trebuie sll asambleze
un nou pro us on· s•·stem (este s1m1 1ar · modului in care pe computer , PU"" '"'"d • .
finalul acestet asambll!n se va privi re
mare. celelalte ·
.
fi ' .
~•ese 11nd cele ale coleg1lor lor. La
d
Iaolaltli mainile, picioarele, irupul ... , on • .. . ..1• o persoana 1
. ta pl!rul mai 1ung, de altli culoare, och11 d1fent nasul sll cuprindl! ~i sl! depll$eascll ceea ce zu tatu 1 ~1se va mcerca identificarea unei solutii ca re
poate vedea cum 1-ar s cu • etc.). s-a expnmat piinll in acest moment.
0 astfel de tehnicli, foarte simplli de altfel,_poate fi dezv?ltatl! atat l_a nivel individual
cat $i la nivelul grupului de cursanti. Refenndu-ne la uluma modahtate, vom im : 13.1.2.13. Examinarea graniJelor
I
participantii pe echipe de dezbatere, oferindu-le
• I . problemli infi vederea rez o Vliru
aceea~i Pli:~• Adaptand aceastll tehnicll foarte simplli d •
Apoi le vom cere sli dividli problema
· m elemente
I eI e1
· componente b · ; " 1ecare dintre1 aceste
, · rupul de cursanti in microgrupur· escns~ de clltre DeBono ( 1982) vom implir\i
gPrima operatiune este aceea de dI care fi .
vor pnm1 spre r I
.
I
ezo vare O prob emli controversaHI .
elemente va fi distribuit cate unu1 membru a grupu u1 care va tre u1 Sa gl!seascl! m5 .
modalitliti de realizare a acestuia. Mai mult, grupurile se pot divide .astfel incat : multe "s1·1e pe cea mai bunli pe a a e m1 prob(ema $1de a alege din multirudinea de definitii
ga . b .. , ceea
. .care descne eel ma1· b'me respecuvul · fenomen . Oupli ce
meze - pentru scurtli vreme - echipe din cei care au primit aceea~i componentl! i se f?r-
. 1ecare
fi . . d m 1re mem m grupulm . $1-a notat de fim111a
· · asupra clire1a• s-a oprit, ei vor sublinia,
(aceste grupe pot sli utilizeze o tehnidi de tip brainstorming). La intoarcerea • n anahza md1v1dual, ceea ce vor. cons1dera ell reprezmt · ..x cuvm1ele-che1e
. • dm respectiva definitie ·
fiecare membru face o selectie a multimii de idei dezvoltate .,~1· p rezmtl!
• .
.
originare c·
_m grupele
. 1 s1steme ateva apo1 grupul. va convem
.. asupra ceea ce 101·1 sum de acord ell reprezmtli · ·
cuvm1ele-che1e· -'
in
mtre cele mai promitJitoare. Grupul sliu va construi astfel noi produse or· • respecuva defimt1e. .Aceste cuvinte-cheie vor fi exarn 1·na1e •10 ceea ce pnve$te
dvor _compara cu cele dm celelalte grupuri. . · sub"mte 1esun·1e
care se care 1e_ pot avea ~1 cum pot mfluenta aceste subintelesuri definitia $i, prin aceasta , analiza
. In eval~area ideilor se poate folosi o grill! de tipul 2X2, urml!rindu-se im mtregulm fenomen . Pentru ca acest demers sli fie $i mai consistent este ut.il sll se incerce
$I gradul m care aceasta este plauzibilli: pactul rezolvlirii
inloc~i_re~ cuvintelor-cheie c_u sinonimele lor $i sll se observe dacll $i in ce mod se schimbli
defim11a m cauzl! . Aceste n01 directii vor putea constirui puncte de plecare pentru a redefini
Plauzibilitate sclizutli Plauzibilitate inaltli
problema intr-un mod mai bun.
De corectat plauzibilitatea SOLUTIE DE ALES
Potential impact inalt
SOLUTIE DE RESPINS De corectat impactul 13.1.2.14. Tehnica votarii anonime
Potential impact scl!zut
0 astfel de metodll porne$1e de la ideea ell participantii la un grup . de discu\ie pot sl1 se
Dupli cum vedem, un asemenea mecanism este util deoarece ne ajutl! sl! ajungem rapid simtl!, uneori, sub o presiune venitli din interactiunea cu ceilalti ; ca atare, apare necesitatea
Ia solutiile cele mai favorabile pentru situatia pe care o avem, sl! ~tim ce se cuvine corectat unei astfel de perspective pentru ca membrii grupului sli se simtli suficient de _in sigurantll -
in fiecare situatie $i sli nu ne mai pierdem timpul cu solutiile care nu vor avea nici impact
pentru a-$i asuma riscurile unor solutii de sorginte creativl1 .
$i nici nu sunt plauzibile. Criteriile utilizate sunt importante pentru obtinerea unor perfor-
in principiu, existli douli ari i de evolutie a metodei:
mante ale produselor noastre, dar $i alte criterii pot fi folosite in functie de caracteristicile
pe care le dorim la produsul activitlitii. - producerea mai multor idei ;
- evaluarea ideilor emise anterior sau a unora dimr-o listli datl1.
13.1.2.12. Metoda divizarii in al doilea caz, participantilor Ii se prezintll o listli detaliatll cu idei (in numlir de 30
Reprezintli o tehnicli de tip brainstorming, insli ma1. putm
• Ira
· d I't·o
I n all! , in sensul cl! sunt piinli la 100); ace$tia trebuie s11 selecteze o listli de 5-9 itemi (de obicei 10-15 % d in
urmlirite: numllrul de idei din lista extinsli) $i sli-i ierarhizeze. Aceste ierarhii sunt notate pe o fo aie
de hiirtie ; filele de la toli membrii sunt striinse de clltre Jider, care le insumeatil $i le
- enuntarea problemei in douli cuvinte ;
expune intregului grup pe tabllilflip-chart . in acest mod. vorul dat de fiecare persoanll
- spargerea/divizarea problemei in douli atribute separate ;
rl!miine anonim. in literatura de specialitate se apreciazll ell, pentru a nu exista confuzii,
impllrtirea fieclirui atribut astfel obtinut in altele douli ; ,
ierarhiile trebuie fllcute cu litere, $i nu cu cifre (deoarece este posibil ca unii dintre cursanti
continuarea acestei actiuni de divizare in cate douli aqiuni, piinl! in momentul m care sl! numeroteze fllrll a considera acest act o ierarhizare). in srudiile de gen nu se evidentiazll
s-au produs destule ;
dacl! inaintea votllrii are Joe sau nu o discutie referitoare la problemele propuse spre
- reflectarea cu atentie asupra acestor atribute, cursantul giindindu-se cum poate sli le dezbatere. Personal, optlim pentru o astfel de discutie, care oferll un mod superior de a
imbunlitliteascli ; $i
- reasamblarea acestor atribute. intelege fenomenul.
Vli propunem o metodli deosebit de utilli in sporirea creativitl!lii , motivatiei pentru
invlitare, dar $i a !nvlitl!rii inse$i. _Am denumit-o ,,puzzle-ul problemei" ~i presupu~e ca
fiecare persoanli dmtr-un grup sli mcerce, separat de ceilalti sli ofere solutie - mtr-o
frazli ori in cateva cuvinte (numlirul acestora poate fi oferi; de clitre Omediator) - la o
 -
coMUNICAREA EFICIENTA TEHNOLOGIA COM UNlCARJ1 EDUCATfONALE. COMUNICAREA iN GRUP
337
336 I Coopcrare Nonc00perare
Limitezli Cr~ee productia Narura dilcmc-i
Metode centrate pe rezo/varea problemelor \ duc1ie
produc1ia cat mai mu1t Cr~crea productiei po:ue conduce la profituri
13.1.3. posibil personale, dar, in momcnru.J in care fittare
~r
Probfematizarea . Sprinthall ~i Oja, 1994) consider/ ca I produce cat mai mult posibil . preturilc: sc
13 1 3 1 th 11 infruntli pr3bu~ c in detrime.ntul IUtUror produc.1Iorilor •
· · · · • · · (K ,an
" Lehn apud Spnn a • bui·e in mod obligatoriu, sli fim p
• . pte tre • ' u•·
v
• Evitll pericolul
Unii eeoreuciem ·. . •,nvlitam no1 conce · ce cunoa~tem panli la acea da•x •· sol tului pericolul blitliliei Fiecllrui soldru poatc sll.-i fie personal mai bine
• · d d scopenm ~• intre ceea . :a , 1 blitliliei dacli evita blitlilia clar dad nici un soldat dm
a1Un:• c_an_ e . as, iner-o confruntare putem rezolva prm modaiitatile
O
ma, mea,_ mtro•uu; •:Pproblemli dificilli, pel caa!ned:t sliu cli la baza invlitrunantului db tip I- . I ;l'i
armatl'i nu alegc lupte , blill!lia va fi cu sigu- .
mformapa n • ) bservli a r ' b. ·.x rantli pierdut;i ~i to\i solda\ii ar putea fi omofi\1.
. . ale loan Cerghit (I 997
erad1110n ,
°. b'l " . astfel
d •, a/ie-pro emu , 'O
problem!! o 1~nu1 .... nu constituie
.
I
Desigur ell asernenea d ileme pot constitui O b ~.,. d - t
atizae slli notiunea e 51 u • modul de rezolvare este cunoscut dmainte •i tfi m
pro blem . bl li" pentru ca . • . • . L •• . a,... e p
mattzar11 ; as e 1• ele pot defim cele douli fa\ete a unei· probl
1ecare
•
nu doa.r cazul probte-
- ,. ·
in mod real o .sirua11e-pro _ 'rentru identificarea rlispun~ului,_ maces~ dm urmli caz, , . . eme m comroversa creauv.. on
aplicat intr-un demers prev,zib• · " . re a unor scheme msu~1te anterior, de aplitare de Ia ele se poate const1tu1 un studiu de caz Ia•" de ce cons·d _. ~'" ct· d ed
• efort de reacru31 iza . . fl . . . · "' 1 e, .. m -... m punct e v ere
nu este necesar decat un d eazli O siruatie contrad1ctone, con 1ctualli, care didac tic ,_ 0 asemenea perspecuva este deosebit de generoasli pentru practica metodelor de
. d ·rua11e problemli esemn . . . I) . invlitamant.
a lor, pe _can . 0 si. · ouli realitliti (de ordin cognitiv ~1 mouvat1ona mcompatibile
rezulea dm erihrea simultana ad . ter·ioarli iar pe de alt!i parte, elementul de noutate 0 ~ehnica apar~e de ~roblematizare es1e cea de inrerprerare a imo r imagini . Conform tui
• d O parte expenenia an , . Perett1, __Legr~nd ~1 Boniface (2001), acest exerci\iu conceput de Andre Levy presupune ca
mere e1e - _pe e ' care este confruntat subiectul, ceea ce desch1de calea spre
~• de surpnza. necunoscutu1 cu .. •• • membm u~m grup sli redac~eze - la inceput individual, pemru ca apoi s4 continue in
cliutare ~•. descopenre, • spre 1·nruirea unor noi solu111, a unor re 1at11 aparent abseme mtre.
cadrul unu1 s~bgrup - o sene de Iegende/istorioare corespunzlitoare uno r imagini unice
vechi ~i nou" (Cerghit er al., 2001, p. 71). . . (fotografie on desen complex prezentatli tor). Avem aici in desfll~urare patru faze :
invlitarea prin rezolvarea de probleme (problem~s~lving) __est~ o vananta _a euristicii, 0
aleli modalitate, mai complexli, de aplicare a teonee mvlitam prm descopenre. - in prima fazli (cu o duralli intre 10 ~i 20 de minute) fiecare participant redac~ in mod
Un exemplu iluserativ este, in fizicli, studiul mi~clirii, care poate avea ca punct de individual istorioara proprie ;
plecare urrnlitoarea problema: .,Pe un rau inoatli o ratli in susul apei, rlimanand mereu pe intervalul a 20-30 de minute. participantii se impart in grupuri de patru panll la µse
liingli un vas cu grliunte care se afla pe un mal ; rata este in mi~care sau nu?" (Okon, apud persoane, fiecare subgrup avand drept sarcinli redactarea unei istorioare comunc ca
Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivli a ipotezelor ~i infirmarea unora dintre ele, explicatie Ia imaginea originarli (aici sunt puse in valoare abilitatile de negociere ~i de
elevii ajung lreptat la explicatia corectli a fenomenelor pe care le studiazli. consens al perceptiilor initiate);
in problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se nume~te "dilema socialli". in - a treia fazli, desfli~uratli tot pe intervalut a 20-30 de minute. presupune ca aceste
direc1ia rezolvlirii acestora, se poate folosi atat o strategic de tip cooperare, cat ~i una de subgrupuri sli se consulte ~i sli negocieze o singura imagine, generalll pentru imregul
ti~ n~ncoo~rnre . Baron ~i Kerr (2003) ne oferli cateva astfel de dileme sociale, exemple colectiv, asupra problemei ini\iale; ~i
uule m ob1~nu1rea cursanrulm cu metoda problematizlirii . - ultimei faze ii este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute. timp in care
participantii sum invitati de clitre forrnator sli analizeze ~i sli descrie sentimentele.
Tabelul 18. Exemple de dileme sociale problemele ~i dificulllitile resimtite pe parcu.rsul desfii~urllii exerci1iului . A ceastli
(adaptare dupli Baron §i Kerr, 2003) tehnicli de invlitare poate fi utilizatli direct de c.ltre forrnator atunci cand dorC$tC s4
Cooperare Noncooperare dezvolte prin problematizare un anumit continut ce va fi delimitat in viitoarea secven\;\
Dilema Natura dilemei de instruire. in aceastll conditie, tehnica presupune ca. dupll ce formabi lii vor fi dez-
Conservli Consumli resursele Consideri necesar sli consumi resursele
comunli resursele voltat imaginea de ansamblu prin negocie re. in cadrul prezentllrii noului coniinut, for-
(plistriind, spre exemplu, o temperaturli ridicatli matorul le va .,spulbera" analiza prin inforrna tiile pe care le aduce in campul invll\liri i .
in casa ~i in Iipsa ta), dar dacli toatli lumea are
acela~i comportamem, resursele planetei pot ft
Controlul Ai ca1iva epuizatc.
popula1iei copii Ai mai multi copii
Familiile cu multi membri pot ft un lucru bun la
13.1.3.2. Metoda rewlvarii creative de probleme (creative problem solving)
nivel personal, dar cre§terea populatiei poate Societatea actualli se caracterizeazll primr-o dinamicll Iara precedent a cuceriril or ~•iin\ifice.
Comert Permite acces Reseriqioneazll conduce la un stadiu critic general.
liber Ce! putin douli dimensiuni sum decelabile in momentul de la\ll :
complet la Propria industrie nationalli poate proftta dac li
accesul la pietele
pietele tale tale altora, na1iuni competitoare, le este interzis acce- - o tendintll de extindere perpetuli a ariei de cuprindere ~ti in1ificll a fenomenetor. te odinllt
suJ la anumite piete de desfacere, dar toate na1iu- care impinge cunoa~terea spre realitatea unor cazuri particulare, a fenomenelor gu,,er-
nile suferli in rlizboiul mondial al comer{Ului. nate de posibilitl'.l!i multiple, ceea ce de~e~te viziunea deterministi asupra realit1tii. in
general, si a realitlltii socioeducationale, in special :
 EFICIENTA
coMUNICAREA
338 nv ersie a fenomenelor intr-o man· Jera: TEHNOLOGIA COMUNJC.J.RJ1 EDUCATIONALE. COMlJNICAREA IN GRUP...
A
· de reco .
. cterizeazll nevoia .. e i dezvoltare a unor interrelation . 339
cea de-a doua tendmlll ca; re de gllsire, st~bil_irt ~or fenomenele in cauzll. ll:ri -.;..-PA-- DivERGOO;.-:
,I -Eu, ACIJnrATEA PROau,.,E, :I-=iii-Ai. CONV Si(SENTA!'
interdisciplinarll de abor \ • sll dezvolle dm m e . """1 -----
~m"' ~" "-- ~. ,' -~, • '
·--·
eficiente ~i flexibile, capab1 e . criu mllsura in care exp?~s1unea rapidll a infor-
. nt opozabile, des ii are la dispoz1t1e omul modern dev· 'D<>•.
:, atitudim
.
I 'tudmca hl · ••
_dcsc sc
<k:,,, -
· 1·
ncecsi1li1i1de
, Focnlizarca pe problemele
pcmoM
,, nosuu personal den le
,
:, 1
Aceste tendmle, _apare_n ce mai redus pe ~are blem solving (CPS). i in : mu
-,,blond«=- I' ,' unp ,care ,' priv i $i dczvolta ',
-~
ti .
ma1iilor ~i timpul d~:d::ie in favoarea creat1v:{;'~eloc una nouli; vechii greci ~i rbma . Ip,, I '----~ I I
elemente pe_ntrus:p~a acestui tip de me_todll nu enente in teoria rezolvlirii creative dd prn1 ' : :
Perspecuva a . tll pllrtl compo . •
:°"°""'""''"""" : ~--- .= ::, '"'""""'
,,Pl'CNQdlnle
"'-'"""" ::
· • . O-
... _,
• a ce astllzi reprezm A~d·m" folosirea unm mve 1 1magmat1v <>ptin. , : sum ncccpr:uc ,
cu Juvau cee • cum gau 1 • - "I · · '", : ap<rim1•; aplora,.. , - -0 ,...ru .
bleme: provocllrile asupra 1u1 ;omenelor. Pe de altli parte, mta mm ~1 alte V~riante
viziunea anticipativll asupra fe od (vezi spre exemplu, Procedural Model of Prob/e..,
. I tei met e ' • "'
' ""'""""'"~ '
I
I
:._ :
productive ~i extmse ! e a:es
Explorarea situatiei din •
Galanes, 1995). . . . mai multe puncte de : : posibile :
Solving _ P-MOPS, m Bnlhart, au bazat pe cercetlinle Im J.P. Guilford ~i ale fu· vcdere ; sunt colcctatc : I I
• I r modeme s- - .. , 1 : Cele mni imporumte date :
fnceputurile perspe~uv~ ·ver ente ~i a creativitlilii ca atare. In an11 60, Treffinger a info!"1113lii, impresii, : Dcscopenrca : sunt identific111e $i :
E.P. Torrance asupra gandm_1, di g omoveazli creativitatea ~i rezolvarea de probJeme scntunente etc. , datelor : annliza1e :
. t 60 de studll care pr . I x . . • I
sumanzat pes d h ici <i programe ce sumu eaza creat1v1tatea. S. Parne I I I
. - d . unmarenumllr ete n - I s Gencrarea tmor posibile : I I
llstan .~a• ap~i . bl' tll a programelor instructionale m rezo varea creativll de probleme sau :
I I
a detimuvat pnma vers1une pu ica 1 Se nlcge nfirmaren unci. :'
subprobleme : Dcscoperirca
p problemc de luc ru :
proibleme. ti . fu damentele importantei imaginatiei ~i creativitlitii in rezolvarea I problemelor
nsll eel care a de m1t n . . . .. • . .. Mai multe alternative ~i
I
I R
de probleme a tiost Al ex. F. Osborn. Initial, el a glis1t douli prmc1p11,. prmc1p11
. care ulterior
posibilitlili pcntru a
I
I 0
'II
" "
au capatat o ~•. ma1• mare putere de definire a fenomenelor prm extmderea ariei de rlispunde problemelor I
I
V ldeilc cclc cruu• . ,I
I
cuprindere ; aceste doull principii sunt : cnuntate sunt dczvoltate I
I
0
Dcscoperirca promit!ltoore snu ccle mm ,
$i notate I C ideilor in1crcsnnrc sum sclcctatc
amanarea evalullrii (care pune accentul pe nevoia de a separa procesul de generare a A
R
ideilor de eel de evaluare a acestora) ; ,1 I C5tcvn critcrii imponante
_ principiul .,cantitatea hrllne~te calitatea". Conform acestuia, cu cat sum adunate mai Nwneroase criterii sunt sclecta1c pcntru n
posibile sunt formulate cvalua idcilc. Criteriilc
multe idei, cu atat cre~te probabilitatea de a fi glisite idei mai bune. Dcscopcrirca
sunt 111ilizate pcntru n
pcntru revizuirea $i solutiilor
evaluarca ideilor cvalua. intAri $i rafinn
De bunli seamll ell cele doull principii reprezentau o cotiturli majorli in ceea ce prive~te ideile
perspectiva asupra fenomenelor sociale panll la acea datli.
De altfel, trebuie subliniat ell, incepand cu Osborn, fenomenul CPS a cliplitat conniruri I , Cele mai promi{ll1011re
: Glisirea unor posibili Dcscopcrierca : sohqii sum focalizate 1i
distincte, cercetlirile ulterioare extinzand extrem de mult aria de metode ~i tehnici in : pa$i de aplicare a acccpcmi : prcperate pcntru nt1iunc ;
interiorul acestei orientliri. Astfel, Ruth B. Noller ~i Angelo M. Biondi au identificat ~ase : solutiilor identificatc .l • se fonnuleazJI un plnn
faze importante in procesul de rezolvare creativli a problemelor, etape asupra clirora ne vom : specific pcntru a
I I
: implcmcnta soluµile
opri in cele ce urmeazli ; de asemenea, am considerat util sli introducem o a ~aptea
asemenea fazll, ~i anume pe cea de descoperire a necesitlitii de implicare:
~----------------~
I I
L-----------------•
Figura 48. Procesul metodei rewlvdrii creative de probltme
- descoperirea .. dezordinii"; (adaptare dupli Seo/I G. Isaksen si Donald J. Treffinger, 1985, p . 16)
descoperirea problemei ;
- descoperirea ideilor ; . -~ tfel, gradul ridicat de confon tinde sli genereze o anumitll pasivitate din panea
- descoperirea de solutii ; md1v1dului in a se implica in gllsirea problemelor in realitatea, de orice tip, care-I inconjoarll
descoperirea acceptllrii. (vezi si Pani~oarli, 1996). in acela~i timp, eel de-al doilea element pc care I-am amintit
aici, si anume stresul, poate cauza dimensiuni de alienare a pcrsoanei, cu rczultante ca
Motivul pentru care am considerat im . .
descoperire a necesitlltii de . r portant sll mtroducem aceastli pnmli fazli de tendinta spre insingurare, spre neimplicare, spre refugiu in fata realitlllii, spre oboscaHl ~i
accelerat ii rllpe~te individut:::~e~;~: es~e ~aptu_l cli societatea actualli bazatli pe un progres spre regres ac1ional.
dezvoltllrii gradului de confon . ocie •mpl~care. Este vorba despre un efect pervers al
Necesitatea gllsirii resorturilor llluntrice pentru a implica individul in activitli1i care s!-1
dezvolte permanent si care sll-i ofere posibilitatea achizi1ionllrii si. mai cu scamll, interiori-
informationalli ~i stresul provoc~~: us de societatea modernli in consonantli cu avalarija
zllrii unor strategii in aces! sens oi se pare a ti una d.intre provoclrile educationalc ale
fieclkei persoane. e cre~terea demograficli, limitarea spatiului personal al
viitorului.
pill EA EFJCIENTA TEH NOLOGJA COMUNJc.i.R_u
coMUNJCAR . .
·n istonc, Duncker, cnat de cl!r EDUCATIONAL E. COM UNICAREA IN GRUP..
i de ord 1 . re sitoare in condusnl unei m~•m·1 .
341
340 ra paradigme dintre ca re douA m se par d eoseti·
......., ' importania une· •
um asup • norme, d bl . it ·· ·· I I ·
I fel • revenind oarec 6) ropune catev_a Jvllrii creative e pro eme, St anunie : utthzArn or a umpul potriv it. •a sau a alteia derivand d in sti inta
De at 968 p. 62 • P etode• rezo Folosirea tuturor segmemelor realitll · • . .
Charles Osgood ( 1 • I de vedere al m
adevAr-fals etc. , este, intr-adevl!.r dlu. •n h psa unor catalogari absolute de tip bi ne-rllu ,
de interesante din puncru . ercare oarbll, bl n1ei norme care oferA un cadru - mat. multe idei in • eosebn de utilll
ste o me a pro e · . . 2) Cautarea a cat · ·m pract1·ca educa\10nal6 . .
l!sirea solutiilor nu e la reformula1: . . . la CPS , dar care mtroduc St anumite ideilor, orice nouli idee fiind u.ti(x acea h. Sill etapli. nu trebuie avutli in vcdere ca litatea
g e serve~te ruc1pant 11 " d b" " • c 1ar dacll la O · x , _ .,
fiecare propuner . . t'vant pentru pa • tli participare, 1apt eose ll de u1i) in . .
deosebit de fl: x1b1l ~• ~esponsabilitate m aceas sau banalA. 0 op11une de tipul nasta nu va • pnm.. •= ere -~ le pllrea ev1dentll
elemente de ngoare . g iindirea s11 se dezvolte in direcii·1 me~ge nu este utilll a1c1. deoarece opre~te
nonconform1ste
. edueationall!. 3) Acceptarea tuturor ideilor, deoarece chi •d . :
pracuca rile pe car e metoda de rezolvar e creal!vA de 1
. ll ell printre scopu Ebert si Mitchell (apud Steers, 1988 se pot dovedi un fundamem pe .d . ar ~11e ci~date sa~ fantezistc la prima vcdere
1
Astfel, ~ons•~;ru:e pu~em u~or integra c~::i~\le unei complexitliti cognitive SCl\zut; acceptantei imbracli forme i .1ntru ei ~nginale $I putem1ce pentru altii. Perspectiva
probleme m I_efi p ~ub denumirea de caraeten . model care sA urmAreascA trecerea de la umai o acceptare extemA ( lln eresame • . m. rezolvarea
. erea t"ivli d e pro bl eme . N u este
132) 1den11 1cau
. ridicate • propunand
d oltarea unu1 . . ? "deile tale) de$i c h ·a . s a~c~p11 ide1le celu1lalt . mai mul1. sli valorifici ideile lui
1
P:
~• respecuv, . ( ezv .
le dmtre ac este concluzii par sA. fie s1m1lare • cu ceJe ~n I . • r $I numai m aceastll perspectivli efectul educational e insemnat ,
•• 1 11·p la eel de-al do1Iea une . . acii·onal _ de cAtre paradtgma soc1ocognitivl!.) · 1ar perspecuva p rodusll men tll speculatll mai profund 1· · • ..,. ba • .x
pnmu · tim1tat1v . . . n op1 ma noast, " · es1e vor m,...
Prevllzute _ este adevllrat, mu 1I mai . ognitivll scAzutA are urmAtoarele efecte : s1 de o acceptare. . . mternll . de o. . acceptare a propr 1·1·1or 1·ct e1• ·mtr -o gam,,x ,oa rte Iarg.." d e
.. .tali O complex1tate c 1. . .
Astfel, dupl! autom ci • . . • .. . trucrurile cognitive depind de reguli fi xe §i forme $ po 5 ib_thtllt 1 de apan!Je $1 manifestare. Binein\eles ell cele doua 1ipu ri de
_ tendinta eategonzl!m • .. S•· 51ereo11p1zar11 , s acceptare sunt mtercorelate. presupuniindu-se unul pe cellllal1. dar clarificarea nces1o r
douli fatete ale acceptllrii de idei poa1e aduce un plus in ponderea lor eclucaiiona lli prin
simple ; . J"ficate. doar putine alternative relationate sum identificarea unor tehnici $i procedee de poteniare a acestora.
- conflictele interne care apar sunt s1mp • .d;.
. . h"d I a probleme1 este rap• ", 4) Perspectiva .intinsa " asupra giindirii. Aceastll perspec1ivli presupune ca, dacli ai gllsit
generate, iar me ere in conditiile exteme ; contributia persoanei este
componarnentul este aparent ancoraI un numAr de idei, sll nu presupui niciodatll ell este tot ce po1i fuce. Optiunea aceasta este
cu atiit mai eficientli cu cat cele mai multe $i mai inte resante idei apar tocmai ciind
~inimllreguh
cateva ; . acopera• o ar1e
. extinsll de fenomene ; existli slabe distinctii intre situatii participantii i$i ating limita fizica si ps ihicll.
separate. Aici sunt, desigur, de gasit si direqionat eficient unele 1ehnici de motivarc a partic i-
La randul lor, nivelurile ridicate ale complexitlitii cognitive sunt vAzute de cAtre cei doi pantilor in a atinge aceastli limilll $i a o depll$ i permanent. Este cazul Jocus-group-ului,
autori ca avand urmlltoarele linii directive : care introduce o etapll de reactivare a grupului in clipa in care acesta a ajuns la un
consens prematur sau aparent. De altfel , fapt pe care I-am mai subliniat, intllrirea
sistemul cognitiv este mai putin determinist ; numeroase alternative relationate sunt coeziunii grupului prin tehnici de spargere a ghetii, spre exemplu. poate ft u n bun
generate ~i luate in considerare ; . . . factor stimulativ pentru indeplinirea aces1ei a pa1ra reguli.
- mediul contine numeroase clli de dezvoltare ; el este mat putm comparumentat ;
5) Lasarea ideilor sa ,.fiarbd la foe mic ~ ldeea rrebuie sll gerroineze, sll aibl! pos ib ilitatea
- indivizii folosesc multe procese interne.
sA fie exploratA in toate laturile sale semnificative $i sll-$i dezvolte perspective relationale
Rezolvarea creativll de probleme introduce, de asemenea , cateva reguli de bazA grupate cat mai variate. Aceastll perioadli de .incubaren conduce la o maturizare $i la o
in cele doull categorii amintite mai sus: divergentli si convergentli . Ambele tipuri de exploatare majora a posibilitll\ilor respec1ivelor idei.
reguli , atat cele divergente, cat ~i cele convergente, au rolul )or intr-o problemA; astfel , 6) Cautarea unor combina/ii variate $i ingenioase. Piese separate pot sll fie combinate in
asa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie fficutli o distinctie intre douA tipuri variate formule si , de aceea (ca in cazul autochestionllrii), participanti i la rezol~-area
de probleme : cele convergente, care se referA la probleme distincte, cuantificabile, creativll de probleme trebuie sll-$i dezvolte $i sll-$i interiorizeze ~n mod propnu de
amendab1le logic, si cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile si nu spargere si de reasamblare perperud a fenomenelor pe care le s1ud1azll .
nd
co uc spre O singurll solutie. Atunci ciind rezolvAm o problemA convergentA literalmente
o eliminllm. Nu este nim1·c r• u • p bl · • · • · • Reguli convergence in CPS
. . .. . " m aceasta. ro emele d1vergente, m once caz , nu permit
o ehmmare defimt1vll s1 beneficiazll de gandirea latera!A. 1) Deliberarea . Orice actiune presupune o plani ficare cu posibi li tll\i de alegere $i dimen-
• Reguli divergente in CPS siuni d eciziona le . . . . . .
I) Amanarea evaludrii presupune d . ..
. ·
2) E xp I rcrtarea . Aceas1"x regul "" este continuarea
. . .norme1 a c mcea dm • cazul x
regultlor
d ·
st ·
d1vergente. Pentru a putea expn. ·ma celorl
• al. t1 1de1le tale. acestea trebu1e Sa pose e ma1
acestei reguli estei·mpon rarea mm111 deschise la toate posibilitii/ile. Conform
• ant Sa ev1tllm tend ' ,~ d . tll •i clantate m mmtea ta.
·unge la O decizie. fii sigur ca ai luat
• A ·
ar putea penurba fluxul ideil ( m,... e a evalua prematur mesaJul, fapl _ce mta1 concretete, coeren . .• 9 .
t re f11ch1den . mamte e a aJ
d
ceva asemllnlltor) . Analogia ~\ a~ vAzut cA S• metoda ascultArii interactive p rec1za 3) E . .
vuarea 11ne1 prema u . • . . . i aeordll-li un timp suplimenta r pentru a te juca
exprima plastic aceastll reali1a/ '.
23
f<de c~tre Alex . F. Osborn este foarte utilA in a in calcul numllrul max un de po5 ibihtill ·
e · aSl el, St acceleratia, si frana sunt deopotrivA folo· cu ideile neobisnuite .
....
 ,......--
r 342

cor.11.JN•CA
·nuegul sp

R£A EflCIENTA
ectru a I
metodelor moderne. Nu trebuie .
. • " •
ct·mensiune mtenoara ~1 una exter· 1c11
.dee de jOC insote~t~ ~eja, existli o , a tat un joc exterior (mai precis a ioar11 a
~ce~!~na. Jucru subl;ni:, observlim cli e~!ede idei), cat, mai ales, unul inte;io~~re Un

u11a
TEHNOLOGIA COMUN[c.
.
I ARI! EDUCA
alocarea de tlmp pentru ca panic·
folosirea gr"~"iilor ·int

..
TIONALE. CO:-.-t UNJCA
nu intreaga creativitate interv· fP:1111 11 ~l!. poac;i gancti id
me •rnect,at ~i in rnod
r-un rnoct ..

.
REA IN GRVP.. .
.. . .
ervolta propmle 1de1 creauve:
spoman ·
.
3-n
mtot ului in cazul de atJaxantli la producsll ccesul creative problem solving der,· aeeit ---r-
Proces · . · are re . ·te) u d. . . Vl! i erorile, ~i indicarea Standard pozJtiv, pentru a-I a· ·
men de part1~1p .d ile neob1~nu1 ·. area acestor douli imensmni (exterio • n elor de acceptab·i·
.en:u sine insu~1. cu I ;ai din interrelation ·ncermediare care a par. arli ~i Cao contrapondere la acestea . 11ta1e intrJUta pe fiecare sa-~i realizeze
· -o atmosfer.1 suponivli .
Jpe~spectiva noastrli, l?'a multiplelor n~ante I Sunt multe idei pe care nu le obse · · bl · I . ' apar ~10 seamli de blocaJe • care pot fi ·ct - -
recum ~1 . eevidente. .. d rvl!rn Pahere . ocaJe a e persoane1 •i bJoca·
• . . · • Je ale gru . . · 1 en1111ca1e pe tre1
•
interioarli), P /or dificile $1 n .. are a activitlitn noastre, ar care Par , b)ocaJe ale contextulu1/snuatiei . Sl!. lncercli pu 1u, , blocaJe ale rezolvlirii de probleme.
4) Ciiutarea prob/eme tru desfll~urarea vnt~ sau sunt camuflate de alte idei. ' 1a o • Blocaje ale persoanei
rn sli le anahzlirn
succm1.
•
. . rtante pen li ·mportanl" lli •
ide1 1mpo tangentiale, fllr 1 . afirmative. Aceastli regu mcearcli sa diminu
primli vedere~11ui sens al jude~iif~/or osibilitliti ; mai mult, acestea contin, in rn eie _ Lipsa de incredere in sine. incurajara . d .
teama de succes, cat ~i teama de e ' e tend,n{a s?re conformism. De eJ1emplu . aui c
1
5) Dezvo/tardea rminare a unor id~1 sau_ ~li elemente pozitive, elemente utile Proee ut~
tendmta e e 1 • proportie vana • SUlu1 · U · d" ·
b I ocaJ. ~ecd pot genera
n m 1v1d cliruia ii este tearnli . . feno
. mene care sli incurajeze aces c
se mente ale lor, mtr:' . . •
inalte, la un moment dat incompaci·b·l e t/jec 1S1 va impune standarde din ce in ce mai
n:Stru de generare a ide1lor. tli pentru practica educat1onalli I~ gene:al ; intr-actevllr 1e cu structura d
u~or poate aplirea lipsa de incredere in s . . . . ~au . ezvo 1tarea sa. De aici foarte
Re gu la este foarte ,mportan
• ·n
te pozitive pe care, o datli mclus mtregul feno •
1 ele elemen nele tind sli le .ignore, operan • d • rnen indemna sli i~i cenzureze total ideile me. m pasibihtl!.111~ sale: teama de a gre~i ii va
mu lte fenomene contm .. auvli persoa . .b . mtr-un moct globa blocaj. ' creauvuacea sa fitnd mult diminuatli de aces1
ca atare in categona neg ' •i a unor realitlit1 contn me nu doar la larg· 1·
, nomene precum , .. . 1·d irea Invers, un individ care are o teamli de sue
Pozitivarea unor ,e ' • mai ales, la apantia ~1 conso 1 area unui cli instaureazli deoarece in cazul • ces (acea~tl!. teamli . aparem paradoxaHi. se
., tare a acestora, c1, . . . li . . d . rnat
ariei de mam,es · a unei. mottva . 11 .. terne prop1ce act1v1t 111 e ucat10nale in genera . • unu1 succes cre~te • 1 hp d • . . .
1
m
·
1 a sinelui la un eventual e~ec) . .• • sa e to 1eran1.. a celor dm JUT s1
pozitiv de lucru. ~1 . • .
. •
1 rezolvlirii de probleme, nu trebme mtate obiectivet . .
a nu se s1tua •m a,ara
" grupului.este mcuraJat spre o cendm{ll conformisUi · tocmai pemru
6) Adecvarea la obiect~~e. Ibn ~imtputu•i· diriJ·atli •i concentratli in funqie de acestea pentrue'
• •· · dim tre me o , ' . a - Entuziasmu/ excesiv sau saturaJia (am operac asupra acesto d • I d
flex1b1htatea gan . d olvare a problemei. Dimens1onarea centralli a obiectivelo . r oua e emente propuse e
ta n mod efic1ent e rez
se Iec u d
.
. procesul educational, una dmtre 1atunle maJore ale unu·
. . r cli!re S: Isaksen ~t 1?·
Tref_finger nu doar in ceea ce priveste lipsa unui timp de incubare
este, de altfel, nu oar m_ . .. 1 - m pr_crnul ~az -. ~1 exces1va explorare a cendintelor in eel de-al doilea, ci si urmlirind
management eficient al acttv1tlit11 umane. sli _reah:ram 1dent1ficarea acelor resorturi ale nevoij de implicare pe care O aminteam ca
pnmli etapli).
Aceste ~ase regu I1. pri·v,· nd dimensiunea divergentli .~i cele ~ase legate de dimensiunea
enereazli cadrul in care rezolvarea creauvli de probleme propune, in con- • Blocaje ale rezolvarii de probleme
convergentli g . · · Sli d
Iinuare, cele 6 plus 1 etape de dezvoltare a procesulm propnu-z1s. ve em caracteristicile
fundamentale ale fieclireia. Centrarea pe solu/ii ,i judeca/ile premature. imr-adevlir, intr-o accivitate de grup mai
ales, suntem atat de legati de acest obiectiv (de rezolvare a problemei . de oferire a
• Descoperirea ,,dezordinii". Aceastli etapli este foarte interesantli din punct de vedere solutiei), incat pule'!' omite varietatea. practic extrem de extinsli, de rezolvliri pa("\iale
metodologic deoarece se bazeazli pe urmlitoarele douli tendinie: sau complete. Tendinta de a ne opri la prima solutie aparent posibilll si inchiderea astfel
- in primul rand, se identified $i se accepta provocarea . Ceea ce omite, intr-adevffr, a problemei sunt factori gravi de inhibare a creativitlitii . Desigur ell acesc aspect 1rebuie
invlitlimitntul traditional este tocmai folosirea acestei nevoi fire~ti, care mentine un sli aibli o ponderare eficace in activitatea propriu-zisli deoarece la fel de negativli e
cealaltli extremli : cea de a sca.rui in cliucarea solutiilor mai mult decat recomanda.
nivel optimal atentiei ~i al efortului in interiorul activitlitii, cu o funqie motivationalA
extinsli. Asupra acestui aspect, de altfel, vom reveni; problema in sine - este vorba despre o cliutare care. departe de a imbogliti persoana. o
impinge intr-un exercitiu steril.
- se evitii tendin/a naturala de a .,sari la solu/ii ". Aceastli tendintli este unul dintre Transferul de situaJie ,i folosirea unui limbaj neadecvat. De obicei. se caracterizeaza.
principalii factori inhibitori in ceea ce prive~te creativitatea participantilor la o activi- printr-o sintagmli de tipul .. am incercat deja caJea acesta". omitandu-se noile elemente
tate . _Centrarea prematurli pe solutii lipse~te persoana de viziunea intregului de perioada oferite de timpul trecut panli la aceastli etapli, elemente ce ar putea sli comribuie la
de me b ,. " 1·ct ·1 ' ·
" u. a,ie. a _ e, ~r de care vorbeam anterior; rezultatul este o colectie de ide1 potentarea fenomenului intr-o direciie pe care evol~ti~ sa nu o pr_ev~dea_ in etapa
sliracli atat cahtauv, cat ~i cantitativ.
anterioarli. De asemenea, folosirea unui limbaj nepotnvlt poace fi o p1ed1cli m metoda
in acest sens, Isaksen alclitu · 1 O
r tli . . . .. rezolvlirii creative de probleme.
dintre care mentionlim : ie~ e is de facton ce favorizeazli cre~terea creauv11At11,
• Blocaje ale situaJiei
- respectarea nevoilor individuale d • • . ..
clitre sine; ea 1ucra impreunli ; mcurajarea proiectelor 1mt1ate de ·
R ez1sten/a Ia I·d e1·1e no,,,
· · 1·zola~a
,
0 Aceastli tendin(li caracterizeau aparitia unor sabloane
• .. • • •
·
d e Upul .,nu o sli mearg li m·c1·octatli" sau " costli prea
. mull . In acela~1 ump. depanamen-
• •
- tolerarea complexitlitii ~i dezordi . . .
·
tahzarea ·
exces1vli , li o perspectivli secven11alli care poate aduce o mfranare a
o,er
respectarea nevoilor persoanei d nuj eel putm o perioadli de timp;
ea ucra singurl!., incurajarea proiectelor autopropuse; creativitlitii.
 .,.......
ICAREA EFICIENT A
coM UN
344 erare sau, dimpotrivll, de cornper;I·
. . , ·1e de coop • . .. le
TEHNOLOGOA C°'<UN<CAa, EDuc,T<o-,Lc COMU'Lc,"'-< iN c,u, ..
. a e posib1/ltu/1 t. t cooperarea, cat $1 compet111a in c · 0 o,
Centrarea e.xcesiv. 1•gnorli faptul ell ata sruia dar $i aspecte negative o·1"' actru1
pe rspecuva esare ace • . · ,.,ens·
astfel d 1 mente benefice, nee
grupulu1 posedli e e . . •1·1·1 de grup doar pe un
a dintre aceste latun rlipe$te posibl 1_0.
I '~Ille
Too<o ares« c,;,e,;; P<>< fi fofo,;, o1m, • '"""'""'' io '"°'"" ,;
m,; '" ~••
oomfi,1,;; '"'· Acrn '"'ru "" °"•h;, do impo""' , , ;, m<><i~re, " '" ' "''~'
· • a acuv1ta
'. ":c1i,iu«, ,, mm' re ''""''• "'""•. ~, ""' •• io0"'"''"~ ,, """"""""
narea exhausuva .
de expresie ale celetlalte. . . te atat in unghiul de referin\li diverge m I pl,lo, ""'" pe '"' "" """'"" 1, '°'" '"""•
Ca
~i in eel convergent. t e '

ti eviden11a
As I m cazu pe
d
·teva direc1ii importante_pot i I rspectivei divergente asupra escoperirii .. dez t
nt, ca
,
or. mu
P· g""cl
prezen tlim ind,contmuare
•••' "''"""
: lo ·"'" " "'"°'"'" ••••'" ""'"".Trem""'· ""
65), , i " ''" .• -s« ., ... ,., "" "''" ,, "'""" io .,,,. ,, ,; mp. ,, a, """ "
dinii" , intalnim : 't rea unei premature ,,definiri a probleme·,,
resupune ev1 a ' sau Tabelul 19. Fi$il Uli/iuua in erapa de descoperire a dare/
a) intinderea. Ace s1 a~P~;~ P . . • (adaprare duoa /sah." ·' •-
de cautare a solu11e1 , mlirului de cuvmte foloslle, m sensul des I -,,. ;, l reninger)
"
b) rezumarea.
Presupune concentrarea nu
.
ririi cuvintelor-cheie ; . • ului sens a ceea se dore$te in aceastli etapa int
cope.
Cine
I
I
Ce cunOSc
I I
. \ Nr. \ Ce lrebuie/aprea sil cunosc Nr.
t gandirea mtreg . . r-un ce I
c) Jolosirea. De time~ e .~ .. abordlirii de tip afirmauv, o mamerli pozitiva d I
I
· · (" ensul poteniaru
mod poz1uv m 5 . . • d trimentul uneia, centratli pe puncte critice).
ea Unde l I I
privi fenomenele imphcate m e . ~Cand I I I
•• pune focalizarea elementelor de propnetate cu cele d De ce I I I
Abordarea convergen14 presu . . e I J
II Cum I I
perspectivli. •In pnmu. 1 caz, avem ca atnbute . I
I I
I R
. .. El genereazli centrarea $i motivarea pe rezolvarea creativa d I Jl
a) mfluen/a $1 mteresu 1. e . . . 'b'l' e Descoperirea problemei In mod O · • . .
- nt cu stabilirea punctelor de mteres maJor $1 post 1 ltatea concre••
probleme, concom1 1e "' conform unor cnteru . .. , .mves11gand-o
. ·. incprofunzime
ncret, am descopent
u ,s1rua1
, ia ~1 am ierarhizat-o
de implicare ~i aqiune; . . . • . . • . rmeaz. s. punem toate aceste
. . . ,r; x dac• este O perspecuvli desch1sli spre noutate, spre atnbuirea elemente m anumite Slrucrun, m structurile unei probleme. Cei doi autori men1iona1i mai
b) 1magma/za spec11 1cu, a .
sus propun o form~lli abrev1ata de tipul IWWM Un Whal Ways Mig lu _ in ce mod s-ar
concretli ~i provocatoare de intelesun •
putea) , care ar re~~t sa dezvolte o astfel de s1rucrurt Spre exemplu, daca am observa1in
in eel de-al doilea vom deosebi alte douli perspective : etapa de descopenre a datelor ca utilizarea metodelor de interaqiune educa1ionala conduce
la aparitia unor conflicte intre elevi. se poate formula o astfel de imeroga\ie : Jn ce mod
a) familiaritatea. inainte de aceastli etapli, ~ste important sli_ se_ .~unoascli_ intreaga arie de
s-ar putea diminua aceste conflicte? ", Jn ce mod s-ar putea folosi in scopuri educa\io-
informaiii despre un fenomen . De altfel, m etapa .,dezordmn , sum uuhzate anahze de nale?" etc. 0 perspectivli utila este aceea de a observa daca altcineva (in sensul unui joc
nevoi bazate pe cercetliri de tip SWOT, PEST, copacul cu erori etc., analize care sli ne de rol) ar vedea problema altfel : spre exemplu, cum ar putea folosi tehnica IWWM un
ofere imaginea a unor puncte tari ~i puncte slabe, a unor avantaje $i dezavantaje. Este pllrinte din clasa respectiva ? Dar un inspector ?
vorba despre o primli ordonare ~i categorisire a fenomenelor implicate in CPS; De altfel, considerlim cli aceastli etapli de descoperire a problemei este cea mai dificirn
b) natura critictl, u,gen/a $i direefia . Aceastli perspectivli ne oferli elemente de valorizare in cadrul metodei de rezolvare creativa de probleme. Conjugarea rururor elememelor
~i de atribuire a unei valori situa\iei. in acest scop se definesc inten\iile ini\iale de componente intr-o structura problematica poate fi operata, in opinia noastra. ~i imr-un
stabilire a prioritli\ilor. mod de tip problematizare (prin gasirea elememelor comradictorii. opozabile. ~i s_i1uarea
!or intr-un sistem care sli ofere at.it suportul motivam, cat ~i modul global, care mclude
• Descoperirea datelor. Aceastli etapli in rezolvarea creativli de probleme presupune ambele perspective). . . . . ..
acumularea informationala ini\iala prin intermediul a cinci mari criterii : in acest sens, se poate utiliza o varietate pracuc nelim1ta1a de 1ehmc1 ~1proced_ee (a~a
cum este, spre exemplu, tehmca . ,, Cu m sau de ce alt'el?"
'.' • , care poate produce ~1o aha
I) informa/iile pot presupune cuno~tinte noi , fapte concrete, elemente din experien\a
personalli a participantilor etc. ; perspectiva asupra modului de structurare a problemet). . ..
2) imp_resiile se compun din ipoteze intuitive, imagini , blinuieli, credin\e, expecta\ii ii Descoperirea ideii. Pemru descopenrea. 'd -
I e11or, putem apela Ia mai mulle crnem
noti~n~ vagi . De altfel, trebuie spus cli nici una dintre componente nu apaqine exclusiv dintre care : .. .
unei 5!ngure categorii, ci toate sum plasate pe un continuum cu granite destul de • logica. Pentru a folosi resursele oferite de aces! criteriu. trebuie sa uuhzAm ma1 mulle
d~nami_ce ca~e _depind ~i de natura fenomenului supus rezolvlirii creative de probleme ; instrumente :
3) s1m1unle. A1c1 putem cup · d .. . .
. rm e emotnle, sent1mentele dorin•ele elementele afecuve, - un j)ip-chartlo tabrn ; tru a puiea concomiten1. sa optimizam
empaua ; ' ' ' . . - a de po1coava pen • • ·d
4) observa/iile contin elemente c • .. - a•ezarea
' grupulm m 1orm • · 11. •' 1. pentru ca acesiia
, sa aiba un comac1 u~or ~1 rapi
5) i,urebtlrile presupu h a nouie1e, percep\nle, comentariile etc. ; interaqiunea intre pamcipan
n anc ete1e' indoie1·11e, d'fi . .
1 1cultatea, cunoz1tatea $1. nes1guran\a.
• cu textul scris pe flip- chart;
L
l
 ,...
TEHNOLOGIA COM UNICARII EDUCATIONALE, COMUNICAREA i:-1 GRUP...
coM!JNICAREA er1c11:NTA 34i
. u•or de tocalizat $i pentru a le fol . Tabelul 20. Matrice /olosira in etapa descopuirii solu/iei
. . . ntrll a fi rna1 • os, a . (adaprare dupa lsaks•" .: -
- · ,. " 'JJcnger)
346
""""'"'"
P' ro.. '"''fi"''"'
t<P'• ''"
lo"'"'."~. •uJwtl"'~'
•.,.... :"'"'' s!_ " · pOSI- \~ ,olt,i, r, Po,
atunci cand se trece ta o e ap, ·zate contagiunea 1de1tor ~, contmuitate . ~ele
TIMP
!deea : . Id • ldeea: fEZABILIT ATE
• . truafi1avon .. . d. a, 0 1
"''" ,... "'""' P'" · ,sup• ,det lot _.,., U\I" """'"'' unui - co sta ma1 mu t? ecat - poate fi aplicat~rapid ?
Ideea :
, """"
,,.., : """"'~;Jot, """'
. . "' de sctis ,; s! f.tcl core<ttrril,
•""""'"' \11' anu ;
- r
bugetul alocat .
educe costurile in viitor ?
. I
- ia mult sA fie explicatll ?
- impli~ resurse pe lung~
- este opera\ionalll ?
- necesitll mai rrulle facilitllµ
°"' 1, ·mplira mat mu t
1 sau resu~ decat avem ?
- I ? duratll ?
• ,acioe dio ,suP P"'" " "\, , """""'''· personal . - merge in practica de zi cu
dore$te p~n_tru a nu_s~ pie:u~~~nt pentru productia de idei ; roduce destul i:,enefici~ zi?
• timpul_- sia~111rea unui urnP ecesar un tirnP care sa pregliteasca rezolvarea er . - ~ntru 3 acopen costunle ? - imi indeplin~te necesi-
1
• '"""'"'. ,,u,<d-"" "'"" 'A[CEYfARE lJTILITATE
tatile?
ALTE CATEGORJI
.., ...,,,_ , '71., P"'P"' •""" se,.MPER, "" ptesupune intr•un mod abre,,i
probteme. Ideea : . . ldeea :
este sirnplli, dtrectli §I ldeea :
1 1 - indeplin~te nevoi reale ? I.
- nesofisticatli?
"" ' -""'" ' ""''" : " - 11·ne seama de ceilal\i?
- este profitabila?
- imbumtll1~te metodele de
2.
1
(Sa intocuiesc?) eeazli circumstan\e care operare, condi\iile sau
- putea fi dificil de 4.
(Sa cornbin?) sigurania?
Substitute ? acceptat?
(Sa adaptez?) . - imbumt~l~te caliiatea
Combine? (Sa rnodific ? Sa rnaresc ? Sa mic~orez?) J i~irilor ?
Adapt?
Modify ? Magnify ? Minify ? (Sa dau altor utilizatori?) -
Put to other users ? (Sa elimin ?) Utilizarea. unei astfel de fi~e (criteri··,ie .mscnse
. drept ca t d 1- .
(Sa inversez? Sa rearanjez?) multe, defirute de nevoile §i situatia concreta) . pee e 1stli pot fi mult ma1
Eliminate? aparitia unor conflicte legate de argume ta spol re§t~ .rai,onahtatea alegerii §i diminuea:ra
Reverse ? Rearrange ? n rea a egeru unet solutii anume.
. Mot sugerand, in procedeul intitulat auto- Descoperirea acceptArii. Aceasta ultimli etapa include :
unea §t M. de ' · en ·
Un acela§i inventar pro p .. de atribuire asupra unu1 ienom . - punerea planului rezultat in aqiune ;
chestionarea, urmatoarele categoru indeplinirea solutiilor ;
de utilizat in alte scopuri ; - punerea tuturor elementelor
. . • intr-un tot pentru a pu Iea fu nq1ona
. ca atare :
_ de adaptat ; - detectarea poten\1alulm de 1mbunatlitire etc.
de modificat ; . Pen~ru ;ealizare~ c_ompletli a procesului de rezolvare creativa de probleme. se pot
de mlirit;
ev1denpa cateva vanab1le de aplicare a planului :
- de mic§orat ;
- de inlocuit ; - avantajele relative;
de reclasat ; - compatibilitatea ;
- de inversat ; - complexitatea ;
- de combinat etc. - probarea;
· I , · 1·n ceea ce pr,·ve•te procesul de descoperire a solu\iilor, acesta
Descoper1rea so u1tet. • - observabilitatea ;
presupune mai multe etape : - altele.
- compararea mai multor alternative ; Exista factori de rezisten\a privind acceprarea, dar ~i factori de converge re, de favo rizare
- compararea dorin\elor (ce vreau) cu cererile (ce am nevoie) ; a acceptarii, care trebuie lua\i in seamli in erapa descoperirii acceptlirii.
- urmlirirea optiunilor pentru conducerea grupului ; Rezolvarea creativli de probleme nu e numai o tehnicli: este totoda1li un mod de gandire
- determinarea punctelor tari ~i a punctelor slabe ale ideilor; bazat pe dimensiunea general umanli a dezvoltlirii de moduri specifice de interaqiune cu
- selectarea §i deciderea pe cele mai promi\litoare posibilitliti etc. realitatea cotidiana. Ea nu se opre~te aici ~i. desigur, poate fi transforrnatli ~i imbunl\tli\itli :
De asemenea, vom identifica mai multe criterii , cuprinse §i ele intr-o matrice (fi~a) care ceea ce rlimane caracteristic crearive problem solving ~i. la nivel de generalitate, tuturor
sli favorizeze apropierea de solu\ii : metodelor interactive moderne este apropierea de o concep\ie pozitivli ~i utirn asupra
realitli\ii.
L
 coMUN(CAREA EFICIENTA
348
13.1 J.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) TEHNOI.OGIA C01.flJN1c·
J\J\Ji Eouc,..T
Fazele Rezolvllrii Integrate de Probleme (engl. PIPS - Phase of lnte IONALEco
1
reprezintli o variantli a Rezolvllrii Creative de Probleme (Morris ~rated Prob/ 111 01 Sare !-.IUNJ IN C2lJI,
mycoted.com); ea se centreazli pe actiunile de factura interp erson I" , 1e97 S ~,.
~ Sashkin ~ Pr0b1 •
r
area
.
).:q
6. Evaluarea
fiecare pas in parte : a e1 neeesare8, wng) produlului Cat de Cficiente
Pen,~ I .. au foscin
SO U\IJlor Obiecti I . . . &enerarea Sartiiti1c~t
(rezultatului) si
a procesului 0 aqiune de id ve; in111aJc , C i t ~-
. enliucare
Sarcinile ce privesc _rezolvarea . nollor
E . prot,Jeine create a IUturor
IOtJJ1taiea sa • 111
Sarcinile interperso pnn care s-a v1den1ierea aqiuniJ · .. S.a ajuns l¾r la e x ~ ?mpoc i
probleme1 nale ajuns la aceSta llCCesara ? or v1110are esre
rtlctJibnlor ~hu ~; la oftrirc:i de
Cautarea mo. i rmatiilor in Iegliturli cu Modul in care procesu) d e ~ !ipOJIJl l'Ceiprec 1
problema. . infonn~!iilor ii implicll pe ~ ~tare a Cc a invaiat din acti"1tut
membm grupului. 1 11
in1elegerea, de pr~funz1me, a Vedem ca etapa de COnstruire a cons
~ . j?
Crearea climatului de imp~rta .
1. Definirea situa\iei probleme1. (firesc, deoarece grupul se afla in fata a censuJu1se .repe1.1 , aparc ara1 .m ITIOmentuJ initial
problemei Agrearea obiectivelor de grup. punere in comun) a infonnar§Ire (de
despre probl em~ •mtre mernb Ulor cat ~i in faza a treia, deoarece etapa de aevale nou l_1 trebuie &a hota.rasca ce cs1c de flcu1J.
.. . produc~toare de COnfligere a 1de1lor ,j, de ""'vo
solutie este potential A-. tart a propunen1 d:
grupu 1u1.. ru
Cle. 1
Construirea consensului. 13 .1.3 .4. Tehnica : Oferta de JOO de fire
Gllsirea ideilor prin metode creative incurajarea tuturor se i r n ~
. • ice
2. Generarea
(brainsronning) . . . .
Elaborarea ~i imbunlita\Ir~ 1de1~or_-
~reauv m generarea solutiei.
lncurajarea _t~turor in a aciiona far
Anmd olnd 1 '.';,a
m,; m,1, sol,p; po,;,; 1, 0 , ''"''°"'" Q"" '""'""""· "
aflam adesea ~ ipost:1~ de a nu reu~i sa alegem, individual sau in echipA. cu mull succcs
Dezvoltarea unei propunen de hsta a teama de cnt1ca celorlalti (care solu\ia cea ma1 potnvita. Aceasta tehnica re:zolva, in opinia Jui Cieg2 li Birth 12003).
solu1iei
solutiilor. pentru moment, suspendatli). este ' dilema noastrli. Astfel, vom imparii tururor panicipantilor hanii simboiizand 100 de lire.
Incurajarea unei atitudini de coo Apoi le vom cere sli parieze pe solutiile emise, despre care consider-ad vor avea µnseJe
atunci cand se asculta ideile. perare cele mai mari de a ti alese. Fiecare participant face op1iunea in funqie de propriile cri1erii.
Evaluarea punccelor tari ~i ale Evitarea criticismului nonproducf -- oferind pentru solutii toii banii primiti. fie mitind pc una singura, fie imphJiod ban~ imrc
punccelor slabe ale tiecarei idei. Re~ I~area confl'_ictului pe idei Prin solu\ii. La final, fonnatorul insumeaza banii pari.qi pc fiecare solutie li o dcclara ~ug1.
3. ldeea in Jncercarea de a combina ideile bune. ac\mru care mod1fica ideile toare pe cea care a strans eel mai mult.
actiune Selectarea unei propuneri de solutie. generatoare de conflict ori le
combina.
Construirea consensului . 13.2. Metode centrate pe reflectie, observare §i actiune
Listarea p~ilor necesari pentru Toata lumea participa in listarea
irnplementarea solutiei. Credincio~i perspectivei procesuale in care gandim campul de certetare al metodologiei
p~ilor necesari pentru implementarea didactice, am inclus aici aria me1odelor baza1e pc refleqia asupra fenomenului. observarea
Jdentificarea resurselor necesare. solu\iilor.
4. Planiticarea Atribuirea de responsabilita\i acestuia ~i ac\iunea (reala si simulata) in vederea gasirii cailor celor mai bune de rezoh'afe
aqiunii Grupul evalueaza, in mod adecva1, a posibilelor probleme. Es1e eviden1 ca, in eel putin unele dintre cazuri, aceste metode pot
membrilor grupului pentru tiecare resursele pe care le are la dispozi1ie.
pas in pane. sli contina, in demersul lor de aplicare, wate aceste elememe. To~i. li in aces1 caz se
Dezvol1area unei implicari reale (spre poate eviden\ia o sursa principala, o focalizare pc unul dintre obiective: Avem din nou de
exemplu , evitarea unor fenomene cum a face cu un continuum pe care plasam acest areal de me1ode $1tehmc1.
ar ti eel de lene sociala).
Mllsurarea succesului ob1inu1 la Toata lumea contribuie in procesul de
tiecare pas in pane. l3.2. l. Metode centrate pe reflexie
mlisurare a succesului obtinut.
Unnarirea orarului de aqiune.
5. Planiticarea Toata lumea este mul\mnitli de 13.2.1.1. RejlecJia persona/a
Planiticarea chiar ~i a intarnplarilor
procesului de desfa~urarea orarului activitli\ilor.
neprevazute in cazul in care p~ii C~nform lui Joan Cerghil, reflectia personalA desemneazA .capaci1a1ea si modul de aqiune
evaluare 0 imp Iicare real a in gestionarea
chiar trebuie moditica1i (pentru a mmtalli, strans legata de inteligenia si pu1erea de amicipa1ie, de posibilill1ile de abstrac-
situa\iilor neprevlizuie .
putea concepe imponan13 unei astfel tizare ~i de crea1ie, de esenta umanului. Privi1A ca tehnica a ac1ivililii mintale. refleciia
de planiticari, vezi ~i 1eoria haosului inseamnli o concentrare a intelectului li o iluminare ce se produce asupra unor cu~1in1e,
in aceasta cane).
idei, sentimente, aciiuni e1c. Juate in analizA. in examinare" (Cerghi1, 1997. p. 141). Jean
Piaget o considera una dintre cele mai active si mai frucruoase me1ode, de mare valoare
I 350
coMUNICA IU'
. . ll De altfel se remarcll fa p
eunsuc . •

nCA
.. u poate •

EFICIENTA
tul ell in a a
f. ra retlectiei, cunoa§terea este greu d
. &.
imaginat, deoarece actul cunoa§teru; hit include retlectia perso_na m r_ n ul metodefo~
Din asemenea considerente, loan Ce g I . remarcll acesta, ex1stli sufic1ente notiuni o .
. • ll•~mantu u1,
de invll•"mant : in intenoru 1 mv I"
""'"
probleme complexe a cllror rezo .
fl • (

1·
' ti descris doar ca m,orma ie pnv1ta izo1a1
Ill • ;1 d
. .
'dll "ntr-un efort de re ect1e persona 1ll ori cofe
Jvare rez1 1 "t societatea actua Ill • suprasaturatll de inti c-

e
rt

TEHNOLOGIA COMlJNIC.
Conform Jui Premack
•

AR!J EDucAn
, putem dezvoJta an .
ONALE. COMUN!CARJ:A iN
dadi le motivam prin!~·un astfeJ de compon:~~ comportamen1e (cum ar fi eel al ci1irului)
urmlireasca atent cop111 pe o perioad• d
tamentele care ap~r. m mod natural mai· f
" e petrec

1 GRUP...
t. Cadrele dtdactice ,j p•-·ni"
.
b . ,
• .ul II tre Ute Sa
ere a ttmpului liber ~i sli reliefeze compor-

351
. tat ma• mult cu ca . Ill d I . . or. . · d · I · ' recvemlaa ·
tivll in echipll). S• asta cu a • .~ d o insu•ire superfic1a a ate or, dtminuandu . ma• putm onte. n mod similar da~x ce~tia, pentru a motiva comportameme
• . • '-" este vorba d .
' •• J care mval" e ·• persoanli poate mcepe prm precizarea . . espre autoeduca11e ~i autodezvol!are
matie, poate cond1t1ona pe ce . .. d profunzime. intregul proces pune cursantul • mtr-o hslli a ,
· · exammlirn e • · •n sliptlimiina, sli spunem), apai sll selecteze • . comportamentelor favorite (din ultima0
timpul necesar re t1 ~ct1e 1, • . d incercari, de a constru1 1poteze, de a dezvof
situatia de a intreprm~~ un mtreg -~:r
n
t tul desfli§uriindu-se simulant in mintea acesiu· ta
.
reluatli ~•.
• •
mouvaton a, unor companamente mai
• eventual, retmprosplltatli
•
cateva d1ntre acest
.
PUJm preferate
dupa .
ea pe care sa le foloseascl! drept
· su~er..,u
•- ca o asemenea hslli . sl! fie
rationamen!e• de a ~ucipa_ co cluzd•;.~iitll de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfi,aJ. 0
Tipologia actulm retlex1v este e 1 . fl . fi e, demonstra principiul Jui Premack prin apJ' bP_C:1°ada de t1?1P· Frederic H . Jones (1987)
• . bl . asupra clireia se focahzeazll, re ec11a poate 1 : filosofic" 1
m functre de natura pro emet . . • - • - • . "• folosea o metafora, intituliindu-si demersu)•ca I itatea acesru •a •m acuv1tllt1le · · · ~colare ; Jones
.. . . ll . - ll etc . dupll numlirul md1v1z1 1or imp 11cat1, vorb1m despr cum in regula bumcu . .. ma,. intai •trebuie sli i i"regula . " (G ran dma •s Ru le) . Astfel, asa
. .bunicii
~tnnt1ficli hterar , arus11c ·, . . . d' . e
retlectie i~dividualll sau de echipll; dupll momentul apant1e1, istmgem reflectia OCazio- clasli mai intai elevul trebuie sll f:anx I termiru mancarea ~i apoi prime§ti desertul , in
• , . . . '-" ceea ce trebu1e sli faeli •
nalll, spontanll ori sistematicll etc. . . . . consecmta d1rectll a pnme1 sale aqiuni - sli facli ceea d penfatru ca apo1 - ca o
Spre exemplu, Gagnon §i Collay (2001) se referli la urmatoarele tlpun de reflect1e dtdacticil : .
Acest prmc1pm . .
a c,ost dezvoltat •m aria managementulce · ore~re ·d
sli ell.
..
fnchiderea cercului: Ja finele activitlitii profesorul poate cere, intr-o scurta trecere • s-au •mcadrat •m modelul neo-skinnerian Cateva di'ntreu1 c1ase1 tod e cl!tre cercetlltorn
d care
·
revistli, elevilor din clasll sll ofere un rllspuns la uncle •mtre b"e1n. Iegate de ce au invlltat, de tn
(apud Charles, 1992) presupuneau uuhzarea . . · diferitelor
. Ie promovate e ace~ua
mede eintlln
tipuri ' ·•c· tlir' · ·a1 _
ceva despre care mai consider.I ell au dubii, de un lucru pe care ii vor face diferit ca urmare .. b I .. . • n m 1n soc1 e
comen~rn ver ~• expre~u fac~e ~i gesturi ; intliriri grafice - steluJe, elemente care sli
a lectiei. carac~enz~e ~ct1v1_~tea, s~bolun Speciale ; intliriri ale activitlitii - timp liber ~i colaborare
Indexul fiielor: fiecare elev va nota pe o fi§ll sau ii va relata unui alt membru al clasei cu pnetenn; mtlirm tang1b1le - premii ~i diplome etc.). Astfel aveam:
ceea ce i~i propune sll facli pentru urmlitorul proiect. Aceste fi§e vor ti completate cu noi
1. .Sll te prind ciind e§ti bun": cadrul didactic pozitiveazli comportamenrul corect;
elemente atunci cand proiectul se dezvoltli. Aceastli maniera de lucru invitli elevii la 0
metoda functioneazli eficient in special in clasele primare (dacl! a cerut sll fie deschis
retlectie asupra propriei implicliri §i asupra evolutiei efortului de invatare pe care I-au
des~urat. manualul la o anumitli paginli ~i un grup de elevi au facut acest lucru, dar alfii au
continuat sll vorbeascll, va spune celor care au executat corect sarcina : .Ce bine a1i
Scrier~a unei scrisori _~atre sine despre un subiect din cele studiate: aceasta tehnicll deschis manualul - §i repede. Excelent ! ").
?e _reflect•~ provoacll elevn sll facli unele consideratii pe marginea elementelor de continut 2. Regulli-Ignorare-Premiu (RIP) : presupune ell profesorul stabile~te impreuna cu elevii
m mtegrahtatea lor.
un set de reguli (5-6 reguli de tipul "sli te poqi frumos cu ceila!Ji colegi"), iar aceia
dintre elevi care respectli regula sum premiati, ceilalfi - ignorati.
13.2.1.2. fnva/area folosind principiu/ lui Premack 3. Regula-Recompensli-Pedeapsll (RRP) este o tehnicli de genul celei anterioare, diferenta
constand in aceea ca profesorul nu ignora comportamemele indezirabile, ci le pedep~te.
Citiind cercetlirile Jui Brown, J. Bruner (in Ydewalle, Lens, 1981) observa deficientele
4. Managementul contingenJei se aplica elevilor din clasele mai mici ; ace~tia primesc d!n
modului in care adultii vorbesc cu copiii. Astfel, "copiii deja vorbesc in modul in care
partea profesorului mici carduri de hartie atunci cand res_peclli o anum1tli re~ulll . In
vorbesc copiii, a~a ell de ce ar face-o pllrintii la fel ? ". Este evident ca perspectiva
momentul in care elevul strange mai multe astfel de cardun, el le poate presch1mba pe
progresului in invlltare presupune ca pllrintii (care incearcll sa vorbeasca imitand modul de
o recompensa doritli (o notli, un anume fel de activitate, timp liber etc.). . •
a vorbi al copiilor, consideriind ell ace~tia vor intelege astfel mai repede ceea ce Ii se
5. Contractul este O formli de management al contingentei ~are_s: poate aphca 1~ varste
transmite) sll foloseascll un limbaj propriu aduJ1ilor, obligiind astfel copiii sa dezvolte mai mari ale cursantilor. intre cadrul didactic ~i elev se 1nsuru1e un .contract •
strategii adaptative ~i transforma1ionale.
D. Premack a observat, in 1965, ell tipurile de comportamente care au in mod natural
13.2. 1.3. Matricea ob/inerii de date
o ratli de frecv.entll crescutll la o anumitll persoana pot ti folosite pentru a motiva compor-
~e~te care, m mod natura_l, a_u o ratll sclizutll de aparitie . Spre exemplu, multi copii §i 0 astfel de matrice este foarte utilll atunci cand se intenfioneazli obtinerea unor date inainte
tmen ~tree ? mare pane dm ttmpul lor in fata televizorului. Davidoff ( 1987) preluii de a se incepe invllJarea. O matrice simplll (apud Treffinger, Isaksen, 1985) conp.ne trei
cercetlinle Ju, Comstock ~i ale col bo ·1 · '· nd·
Gamma .. . a raton campuri de invlitare :
ge, a observat ell cop111 americ · or acestu1a,
. precum §i pe cele ale IUt Mage
• §Ill
in fa•~ televtzo·rului· s . am petrec ma, mult de treizeci de ore pe sliptliman
... . -a esttmat de asem nX . . ·n
aceastli perioda tinde sll fie mar; 0 e~ea: '-" numaruJ de scene violente v1z10n~te 1
tind sli fie aproape eel • . ( co~cluz,e mteresanta a evidentiat ca desenele animate
e ma, v10Jeme dmtre programele urmllrite).
I
L
 coMUNICAREA i,fiCIENTA TEHNOLOOIA COMUNTCARfi EDUCA
TIONALE. COM UNlCAREA iN GRUP.. . 353
. ·neri'i ae date (adapu1re dupli Treffinger ~i Isak vor face fat11 unei astfel de probleme .
--:-:-=-~------ Sen
pol fi apoi raponate la situatia preze :si_e 30 de am_e1c_- ; _solutiile~ as cfel identificate
_,.n uv,I
352 ~ I .d • " '
·ocesu u1 e 1nv .. 1are
Date pe care cursantul dare$
,_:.-.....;----~:::.:~~T:_tei!sli lecu noasca crescutli decat in cazul in care s-ar;. uSI se ~or glisi_cli1 de rezolvare cu o eficientll ma i
rmlirn doar 1posraza prezemli .
13.2.1.6. Tehnica ,,Hana obsracolelor"
Pentru a putea releva eficient modul ·,n care percepem p • • • .. •
ropunem unnlitoarea tehnicl! ad .x rocesu 1 propne, mva1 .. n . v ..
P perete trei mari coli de han· apta.., dupli Clegg •i s· h (ZOO • . .
. . tantli cu cat, de multe ori, in P . un p . • ire 3). lncepe11 pnn a fi x.a pe
• rna1 ,rnpor ractica ·1 ave•i in acest moment p te. e coala dm stanga fixa1i obiec1ivul de inv:11are pe care
. see cu atal cesar a fi cunoscute de cursant •·1 1 . , . .
ma1nce e .. d te (cele ne • ceJe " • entru . aceasta • ve1 1· descne· ·m fraze concise · ceea ce don11 · · s:1
O asemenea . I ca1egor11 de a fi ' d identice, ceea ce duce - nu de PUtine o . . vor arata 1•ucrunle atunc·t can
rea I1zat1 SI .cum · d ve11· reu~t· ceea ce vli propuneti . Pe coala din
. I" uJume e 'derate ca nn ri -
centru sch 1tat1 momentul m care vli atla1·t acum . c·at d.m problema de mstruire ·
educa11ona "• t cons• se afl li sub
·1e de clitre acesta) s_un tiunii de invatare. controlul dumneavoastrli? inainte de a trece la cola dt'n d reap1a, sea"d e11· rezu Ilate Ie propuse
don . • pnvmta ac • . •
la o demouvare m m coala dm_ ~ta~ga _cu momentul actual descris pe coala din centru. Ce blocaje, ce
d blii intrare obstacole vett mtampi~a ":ntru a putea suprapune cele douli tipuri de rezultate ? Oescrieti
13.2.1.4. Jurnatul cu u .. .. aceste momente de cnzli m spatiul oferit de clitre coala din dreap1a . Cei doi autori ne
une urmatorll pa~1 .
Aceastli tehnicil presup sli citeascli cu atentie un anumit text • indeamnli sli trecem cu cumplitare si seriozitate peste fiecare etapll. rezis1:ind. spre exemplu ,
. . . d catre forrnator . • tentatiei de a sliri direct la lista cu obstacolele posibile.
rsantii sunt sohc1tat1 e . t un pasaj care a exerc1tat asupra sa o influenl'
cu •. lege dm tex . • . • 0 tehnicli bazatli pe acele~i principii. dar care presupune douli tipuri de obiective (de
fiecare cursant 1~1 va a . . nta personalli on contraz1ce ceea ce ~tta el despre
. t ecou m expene ordin personal - in genul celor exprimate mai sus - , dar ~i de ordin social - in sensul
semnificauvli (a avu . •~) .
. pan
acel sub1ect • li in chpa. de . ,aiu
d li •. 111 - stiinga cursantul va d escne · pasaJul
· ales pentru constructiei de echipli) este intalnitli in psiho1erapie si poartli denumirea _Trei sc.aune ".
• · este •tm plirtttli m OU
fila de harue •
"le/impresiile ' •
persona le refentoare '
la textul respectiv . Participantilor la acest exercitiu Ii se cere sli treadi, pe rand, prin ipostaza de a se a~ za pe
cam . dreapta 5li no1eze.
comentarn
d b't de utile acum : Ce a mouvat . alegerea pasajului res-• trei scaune, primul fiind "scaunul viitorului", in care vor exprima liber cele ma i mari ~i
. de intreblin sunl eoseIt pasai? 1 • •mtre pasaJul
. respectiv mai optimiste planuri de vialli si profesionale; al doilea - _scaunul realistului". in care
o sene Ce conexiuni s-au reahzat
ecci v ? De ce nu s-a aIes un a , . I ? B persoana, cand se asazli, este invitatll sli descrie rezultatul eel mai probabil al vietii ~i
P. ·. . ? C edumeriri existli in legliturli cu ace text . etc. erthoff observa
carierei proprii; in etapa celui de-al treilea scaun (_al criticului"), persoana descrie ce o
§t expenenia
. propne
d bl". ·ntrare
e n este metodli prin care cursantn . . stabtlesc
. o legliturli stril~
ca .Jurna1U1CU U " I
O
•
impiedicli sli-si indeplineascli traseul profesional si general uman in perspectiva oferitli de
intre text §i propria Jor experienta. ~i cunoa~tere" (apud Dumnru, 2000). primul scaun si o impinge sli-si indeplineascli doar aria _realistll".
Exercitiul poate fi continuat si dezvoltat prin diferite modalitlili de combinare.
13.2.1.5. Tehnici de prospectiva 0 perspectivli interesantli este furnizatll de 1ehnica maximalizllrii. Astfel. dupli ce ati
Sunt deosebit de utile pentru a motiva invlitarea la nivel individual sau de grup. ldeea unei formulat problema, incercati sli o "aruncati" intr-o extrema greu de conceput. Spre
astfel de tehnici rezida in imaginarea rezultatului activitlitii de invlitare (care pare acum exemplu, trebuie sli invlitali despre istoria Rusiei intr-un timp destul de scurt. Acum
grea, obositoare ~i adesea chiar inutilli) ori a rezultatului maximal al tuturor activitlitilorde incercati sli maximalizati problema. Gilnditi-vli cli trebuie sll inva1a1i despre istoria intregii
Europe in acelasi interval de timp. Ce veti face in aceastli nouli situatie ? C:iteodatli
invaiare dintr-o anumitli perioadli. Astfel, un student care inva~ la o materie dificilli i§i
folosirea unui exercitiu de tip "maximalizare" poate sa ne ofere rezolvli ri consistence la
poate imagina satisfactia pe care ova avea cilnd va spune celorlalti cli a luat o notli foarte
~unli_ la acel examen greu. Pentru cineva care invatli pentru a se dezvolta profesional, problemele cu care ne confruntlim in mod curent. . .
Aparent surprinzlitor, si varianta inversll ne oferli o seamll. de _a_va~taJe . A~tfel. alege11
tma~m~a prospec1iva poate reprezenta modul in care se va simti la un nou post superior
celm dm..prezent ••i cu o rem unerat1e
· supenoarli.
· • • se pot aphca
· ~t· •m PIanuI una dintre cele mai profitabile tehnici de invaiare pe care _I~ folos111. lncer_ca11 _acum sa. va
Astfel de tehmc1 ganditi ell un adversar periculos vli indeamnli sli folos111 aceas tli tehmca m procesul
rezolvlirn unor probleme n d
. • u oar 1a .
mvelul motivlirii personale ~i/sau de grup. In• aceSI
dm urmli caz se va porni de I O dumneavoastrli de instruire; trebuie sli ii glisi1i punctele slabe. sli de~ons1ra11 ell aceast:!
exemplu :. a pro blemaucli . actualli ~i se va avansa in viitor - spre · · tr' 't" pentru dumneavoascrli. Oupli ce ve11 face un ascfe l d e
te mcli este cea mat nepo 1v1 a
h . . . • .
. • • " · · de succes tehnici pe care o folos111 , o sli vede11 ell. pana ~• la
.,rec h 1zttonu
. . a 1. .ce 1e1 mat • pecte pe care le pu1e11. opnm1za.
. .
a) modul de a cre§te/educa unii co .. . . . . .
retlecteze Ia cum a pu dificih : se poate cere participantilor-plinntt sA aceasta ve11 tdenttfica mu 1up1e as
.
d1ficili; r rezo Iva prob! ema dacli respectivii copii ar fi de zece on. rnai·
b) problematica
• impactuiu·1 negauv
. al ele · 1
d'a
§I transpuse in viata prop • d . mentelor nonvalorice preluate de 1ineri dm me
ne e z1 cu zi ·• putem cere participantilor sli ne descne
· curn
 coMUNICAREA EflCJENTA
TEHNOLOGIA COMlJNlc 1 -
354 IU(II EDUCAnONA
LE. COMUNICAREA IN GRUP.. . 355
diferite etc. Utilitatea analogiilor •
_,. " " • m procesut de g . .
13.2.1.7• Fr11a persona/a d ·mplli care incurajeazl! dezvoltarea per problema ma ,ace sll mll gandesc la
·
enerare a 1dellor este evidentll • dacll 0
•~~~X (d. CCtuand · astfel o analogie), atunci . poate
odll excrem e s1 ' . . . sonaJl! cli putem mcerca sll aplicllm rezot
Vli propunem o altli met • ll ndll la inceputul fieclire1 sesmm de invl!•~ : in
. • .~ . se cere sll r spu ' . . • I t<>re I problemei respective. varea care exi stll deja la nivelul lui X §i in cazul
fapt celu1 care mval" 1 . ll 'dentifice modahtlit1 de mte egere profund"4 ' a un
'
numlir de . bll · · ulterior s 1
mtre n, S1 . • vll re Asemenea intrebl!n• ar putea fi fonnulatea ac estor
•
Analogiile pot fi calea cea mai bu li • _
interdisciplinar, imprumutand continu~ _pentru _a gand1_domeniile de studiu intr-un mod
elemente ce tin de propna m ia . in feJuJ
Pentru a merge in aceas•" d' • n,. dar ~1 tehmci de actiune intre domenii.
"' irectie vom putea po · d · . .
urmlitor : · Imai bine? naturii functionllrii problemei cu c rru e 1a identtficarea nucleulu1. esenta
I Ce fel de invlliare mi se potnveste ce . are ne confruntllm (se pot . .. . d
tipul : .,Cum sll fac asta", "Cum sll c~~1ru1 exp_resu de act1une e
2: Ce mli motiveazli eel rnai bine in invlltare? .
. "
previn , "Cum sli opum1zez"). In al doilea rand.
pentru ti ecare expres1e astfel construitli va treb · sli • • ·
3. Ce mli plictiseste eel mai tare? • . ? . . .. u1 se genereze cate un item (de upul
4. Cum sli fac ca propria invlltare sli creascll m efic1enta'. . oamem, s1tua111 , procese etc.). Dintre aceste constructe cele
. , ma1· -,,.
prom1""toare vor trebu1·
legate
. de. un proces dmtr-un. alt domeniu (spre exemplu , domem·u1 b'10 Iog1c · §1· domemu · I
5. Cum sli invlil din propriile greseli? . . .
. Ce fel de feedback !mi este util ? De la cme trebuie sli pnmesc acest feedback? ps1hologic) . S~ _va urmlln ca analogia produsli sli fie descrisll incluzandu-se aspecte active
6 (cu'.11 pot fl ~t1hzate, ~e efecte se vor obtine, ee schimbllri se vor produce), dar ~i aspecte
7. fnvliJ eel mai bine cand ... pas1ve (mllnme, loca11e etc.). Aceastli descriere obtinutli se va constitui intr-o rampll de
La inceput, 0 astfel de autoanalizli poate fi destul de greu de dus Ia capl!t. Pe li lansare la problema cu care vli confruntati.
cursantul se va obisnui cu procesul , se poate trece la un nivel superior, prin O m_ s~rl! ce Van Nostrand Reinhold ne sugereazll ell analogiile pot fi : (I) apropiateldirecte (repre-
aeestor intrebllri ori constructia unora noi chiar de clitre cursant. in 1~apt ' ptimizarea
, concluz"J
II zintli o paralelll functionalll imediatll in genul : a vinde cllrti este ca ~i cum ai vinde came -
desprinse de fiecare datli pot sli nu fie la fel de importante in comparati e dacll spre exemplu problema ta este gllsirea unor tehnici mai eficiente. de a vinde cArti) :
in sine. e cu procesul
(2) fanteziste (presupune folosirea primei imagini care iti vine in minte dand dovadli de
maximum de fantezie sau incercarea de a rezolva problema intr-o lume de basm ori in
13.2.1.8. fnvaJarea pe baza inteligen/ei emofionale. Dezvoltarea lumea desenelor animate (in care orice rezolvare poate fi posibilll); (3) jocanre (lucruri
de sentimente in mediul de invafare surprinzlltoare, asociatii care nu rezolvli problema, dar reprezintll un cadru pentru viitoare
cliutliri ale solutiilor) ; (4) personale (atunci cand omul se imagineazll pe sine ca fiind chiar
Daniel Goleman observa ell inteligenta emotionalli ne face capabili sli recunoa~tem propriile elementul care trebuie rezolvat - "dacli fi un automobil ce caracteristici ar trebui sli
sentimente, sli lulim decizii pozitive, prin managementul stlirilor negative ~i dezvoltarea am?" va ti genul de intrebare la care ar trebui sll rllspundeti) . Utilizarea didaeticll cea mai
unui sens optimist la nivelul intregii vieti. Astfel, trebuie identificat mecanismul prin care des folositll a analogiilor este in eadrul unei alte metode - sinectica.
continutul pe care ii invll~m. mediul de invlitare ~i propria persoanl! pot contribui la o
motivare mai profundll si pot aduce o stare de bine ~i un impact pozitiv in invlitare. Un 13 .2.1.10. Tehnica imaginarii
demers in acest sens ii constituie identificarea sentimentelor ~i emotiilor pozitive care ne
Reprezintli o tehnicll ce pome~te de la ideea ell grupul trebuie, intr-o pri~ll eta_!)li, sll
conduc spre o invlitare eficientli. Pentru a putea intelege mai bine starea in care ne aflllm
gllseascll ideea centralll a unor dorinte in legliturll cu o problemll pe ~are _o co~iderll mace!
inainte de a invlita, starea "de stan", putem incerca - a~a cum ne sugereazil Campbell, moment ca fiind nerezolvabilll. Pentru aceasta, toJi membrii sunt d1r~11onat1 form~le2:_e
Campbell si Dickinson (2004) - sll cerem cursantului sl!-~i caracterizeze starea folosind astfel de dorinte" in termeni de: "Cum ar ti . .. ", "Cum a~ putea sau .,Mi-~ don .. · ·
me~a alfabe~lui (va spune cate un sentiment pentru fiecare literil, incercand, printr-o Grupul s; concentreazli in acest mod mai degrabli in directia imaginativli decal in cea a
ses1une de bramstormino ind·1 1'd I ll . . . .
. o v ua , s gliseascli eel putm zece cuvmte smomme pentru gandirii analitice. . • li .
fiecare categone). in acest mods · d · • • .. · · tli · • d ul continuli sll aetioneze de o mamerll care sll nu-I constrang ,
.
emo11onale, ceea ce- . poate ofe · e extm ana
1 . ~1
• pos1b1htatea de nuantare a propne1 s n In faza a oua, grup · . " · I bl ·
incerca indi'vi'd 1 • n cursantului O mtelegere mai profundil. Ulterior se poate • · I nivelul rezultatelor produse de anunute rezo1van a e pro eme1
, ua sau m grup sli 5 I·d 'fi . . • Aceste do~mte exp~'.mate - . dar sunt baza. ele deschid perspectivele necesare pentru
pentru invlitare. ' e enti ice solut1i la emotiile care pot bloca mouvatia nu reprezmtll solutu prop~iu zisei . . astfel de manierll de lucru nu trebuie sll
generarea ideilor de soluponare. n aeela~i ump~~ in genul . Ar fi excelent sll realizllm
13.2.1.9. Analogii/e impiedice gandirea criticli (fonnularea este ac "' , ") . "
. . • • ell in ce fel o vom ,ace . • .. . .
ob1ect1vul X, dar nu sum m t observa ell de obicei cursantu tmd sll a1bll o
Analogiile sum un factor deosebit • . . . . tll problemll, se poa e ' ' .
acest fenomen vom cons1'd m st1mularea creativitlitii . pentru a intelege ma1 bme Refentor 1a aceas . '" d" li sll nu intentioneze sli obtinll prea mult, sll nu-s1
• . ' era excelent u ' · . ll sll fie rezonab1h ' a ic . . . .
ac11une opus , " • tul •in care le cer cursantilor me1 sll-s1 unagmeze
mtre un av1on Si un albatros As fi I n exemplu (vezi ~i www.mycoted .com), analog1a Astfel m momen . .
doreascll prea mu It · . ' . d' via•>i care sll fie tOtu$i realizab1I dacll toate Jucrunle
s~ fie nevoie sll se opreascli.etc t ,_amandoull zboarli, au aripi , pot merge mult timp pan~ ..
vutorul pos1'b'1I (ce I ma1 rrumos vis 1m . r "'sll •1- ilustreze in cateva euvmte, . ..
vutoru I s1gur
.
d1feren1e : posibilitliti de prop~ls1·v1dd~~t, _la aceastli listli de aspecte similare se adaugli SI decurg 0.K. pentru et') pe ntrU ca u teno -~ •
e hente ' con 5iruci1a • lor este realizatli dm
. e Iemente
 .........
EflCIENTA
C
o~ivr- 1CAREA • putin producttv. al propri .
1rnat .. e,,,.. .
adica curs~ entru viitorul postbtl, c1l.1 ~i Pe ieh), lli TEHNOLOGIA COMUNJCARIJ EDUCATIONALE. COMUNICAREA iN GRUP... 357
1nU
obJin!,. ,stiecte atat pderi prea mari in fortele Prop
al'" r· •· cre . .
~'.tu
r, (l Os.
Vii1UJi
.,na1e 5 .,a 3ceIe --~ une1 10 . dimpotriva, hpset de exercii• 1 n se ·,1 La finalul citirii tex111Jui se revine la lista de elemente identificace initial ~i va avea loc
• <I,
JI"
nu se r: 181w d 1oreil'-" . r) c1 . . 1u in n. un interviu reciproc intre colegi, evidentiind ceca ce s-a confirmat ~i ce nu din proieqia
,,cea ce ·aii11' re nu se a (tind s,gu ' I i posibil) . Or, tehmca imagi .. a-ii ?I
dio1re ace;",r,11 acesta ar!rea c~ 1oeul viitofU u de mobilizare in direciia ufla.r1, ne oiOti realiza~ initial asupra temei supuse atentiei. Avantajul metodei SINELG consti! in faptul di
•gUr. Jar u 'bil Je-af oeur! 11 apacitatea nor Ob· eri eficienta ~i implicarea cursantilor in procesul de invatare cresc simtitor in compar.itie cu 0
s1, ...•t11l p0s1 I sigur dezvolta c lec1i1 metodll traditionalll de invlltare.
(vii1of1l de a ne • rce (folosind toate modalit11til c
• iea 1·sa .mce · ede
bih13 . vor 1rebU . le soJutionan pentru obiectivei e~Pre .
unle . pas1b1 1e e evid sit 13.2.2. Metode centrate pe observafie
xi111aJe. I pas, gruP idenufice 'd i obtinute, fiecare grup le va alege enlia~
n1il io uf!1111oru vreO ideC) I ·wdine3 de ' : • drept criteriu de evaluare
p,oge . rnu u I and msa .
i:e Cele
Illa, d Pc intotdeauna motiva\ia pe care se fundamenteazli nevoia de a ~ti (curiozitatea) a fos t una
·ara areS . ,e. D!O sante, u . (formularile folostte vor fi de egtab•
l1 1 301en03 • intere d tip Jog1c . fi • genut . dintre cele mai importante pentru procesul de invl!tare ~i a s1a1 la baza actiunii didactice.
in raie e osidera ma! tivl decat e X") Aceste alegen vor t tmp1\rt11~ite • . •l.iie Astfel ell este simplu de inteles de ce oferim un spatiu apane metodelor care pun accentul
¢1 le co 03111ra a,ec reaf ideea . in cad
eoie de ropune • 1111 pe observare (a fenomenelor fizice, a fenomenelor din lumea sociall! etc.). Ganditi-va doar
argui11 mai mull P bui parafrazate (m sensul c11 memb .. la urmlltorul exemplu: da~ aduceti in fata cursantilor dumneavoas1rl! o curie si o lllsa1i pe
.11 i place vor 1re d. . . r11 &ru
,· ·deile aJese • ieJes din fiecare mtre tdetle seieci· PUlui masa, cat timp va trece panA va vor intreba ce se afH! inlluntrul cutiei ? Mai mult deciit aliit.
rupu1u.
11
11oare, I au m tonat
g i eiapa urrn "le cuvinte ce a chiar de eel care parafrazeaz1\) ; ei v e - in dacli le veti cere sll dea ei in~i~i exemple privitoare la continurul cutiei. vor avea atal aciiuni
r :prima c~ propu~ nu a fost propuls care au propus initial ideea. in aces1or fi colJl. de reflectie ~i analizli, cat ~i de producere a unor idei care de care mai variate, de la cc:le
1u ·deea 1nca rsoane e . . . . llloct . ,,cuminti", la idei creative ~i/sau amuzante. la1ll de ce, la fel de bine astfel de metode le
aul cl 1 . •de c!tre pe . . dar favorabtle ace 1UI3$t subtect, vom . , din
c . con1raz111 ed re dlfente, . a.Jun puteam include in randul metodelor de reflectie , de analizll, de producere a ideilor ere.
pJeiati on puncie de v e. .. r/rezolvarilor semnalate (ch1ar ar fi recom &e sa
· rea unor Je s1ruati 110 · • andat Datoritll importantei acestei motivatii de cunoa~tere in viata omului modern ~i relevan1ei
comb1oa lliple 35pecte _a ·ct ·ior celor mai atracuve sa tmpunem O con • ca
tviden11em mdualegere indiv1duala a I e,• .-, aleaga propriile idei, ci trebuie sa setstr~ngere acesteia in activitatea de instruire, am considerat ell pu1em vorbi despre necesicatea unei
. ·oada e .. au vme Sa·, eq1one categorii aparte de metode ~i tehnici .
1n pen , eia participanl11 n_u e de alp· membri ai grupului). ze
nform c,r . 'd de propus . .
co mai mul1e dintre 1e • final prin fonnulan de ttpul : ,, Ceea ce vom face v fi 13.2.2.1. Observarea sistematica $i independentii
una sau fi · ·vate Ill 1 , • . .. , a .. •
Solutiile pol fide ,mu ' . . ste acela ca paructpantn vor putea observa, prin · ·
. tfel de tehmc1 e . . 1· b'l • expe. Marion Brady (apud Campbell, Campbell ~i Dickinson, 2004, p. 226) delimiteazl\ cerce-
Av.iniajul une1 as . . ori dorinte mat pu\m rea 1za t e, m mod cu rent .
. cl i pentrll ob1ecuve . . • . , ex1s1a tarea prin observatie prin obtinerea de informatii in cinci arii :
nentl propne, I . . este putin pos1btl sa se fi gandtt) .
soIu111.. (la care• inalt! s1rua11e, - timpul;
NELG (Sistemul /nteractiv de Notare - mediul ;
1321.11. Me/0daS! .. . • d' ") - participantii ;
pe~t~ Eficientizarea Leetum ~1 a Gan t m . .
- actiunea;
Conform Iu1. Du m1•iru (ZIXXJ) , aceasta metoda este centra~
• . pe mentmerea
• 1mplicarii active - motivele.
a gindirii cursantilor in citirea unui te_x1. As1_fel , mamte de a mcepe lec~ra texrului,
Mai precis, sl! se rl!spundl\ la un ~ir de intrebl!ri de tipul : Cine a facut ce, ciind ,
cufl3n\ii sum puii in sirua1ia de a nota m totah~1e ceea ce cunosc sau constdera ca !liu
unde ~i de ce? Pornind de aici, putem identifica multe tehnici de imbunlltlitire a obser-
despre ceea ce urmeaza sA fie prezenta1 in text In ace st mod, deoarece nu se pune accem
vatiei. Una dintre cele mai interesante este intitulatll ,,cutia misterioasl!". Aduceti in fata
pe corectirudinea sau falsitatea celor notate, cursantilor le sunt stimulare creativitatea ii
cursanJilor o cutie in care se afll\ un anumit lucru. Un voluntar va trebui sll priveasci! in
gindirea libera asupra subiecrului/temei de discutie. Aceste idei sunt inventariate si notale cutie farl! a relata ~i colegilor ceea ce a vl\zut. Ace~tia din urml! vor trebui sl\ ii punll
decatre forma1or pe tablMjlip-chart, formatorul fiind ~i in situa\ia de a directiona abil intrebllri la care el este obligat sl\ rl!spundll doar prin ,,da" sau ,, nu ". Un monitor va nota
gindirea panicipan1ilor. in unna acestei activi~li, cursantilor le este impllrtit textul toate intrebl!rile pe tabla/flip-chart. La final , dupil ce obiectul respectiv a fost ghicit, se va
propriu-zisii Ii se cere sA adauge pe marginea Iui patru tipuri de semne, ~i anume : purta o discu\ie cu intregul colectiv, urmlirindu-se : (I) Ce intrebare a fost de eel mai mare
iur Ma con1inurul similar cu ceea ce credeau ei ca ~tiu inainte de a citi ; ajutor in descoperirea rl!spunsului ? (2) Ce intrebare a fost de eel mai putin folos in
un minus este ad.augat acolo nd . , . . . descoperirea obiectului? (3) Ce caracteristici ale obiectului au dus la ghicirea acestuia?
. . u e m,orma11a contraz1ce sau este diferi~ de ceea ce iuau
pW mace! moment • (4) Ce noi informatii au aflat, descoperind aceste caracteristici fatll de ceea ce ~tiau
un plus :-.i man:a inf~rma1ia nouA pentru ei . inainte? Ulterior, exercitiul poate fi reluat introducandu-se un alt obiect in ,.cutia
semnul irurebarii va ti alarurat . . ' . misterioasli" ~i cu un alt voluntar. Autorul subliniazll ell o asemenea metodll de opti-
cursan1ii simt nevo· d ideilor ce par confuze/neclare on in legatura cu care mizare a abilitlltilor de observare ,.include recunoa~terea pa1temurilor. identificarea
ta e a cunoaste mai mult.
11111111 iii
 ......
EflCIENTA
,,tJf'/ICAREA • "
co,.., . ea de 1poteze
. construir (apud Calttpb TEHNOLOGIA COMUNIC.i.RII
·11feren1e SI
I e11, · EDUCATJONALE. COMUNlCAREA iN GRUP... 359
358 . dezvoltarea deP· 227), litoarele fonn e .· participativli" - , util atunci cand cursa .. d •
. ·cJlor, 2004, biJII urm • teleagli/aibli acces la trliiril . . ntu oresc sli _observe aspecte ale vietii sociale ~1 sli
caracierisu. o·ckillsoll, 997) deose
carnpt,ell s1 ~ergbit (J , iza~ ; t~t'm
1
tip de observare poat ~1 sent1mentele celor implica!i in situa\iile respective. Acest
u • . e 1 conceput drept un procedeu in cadrul altor metode (studiul
oup4 Joall i-•• si neorga11r1·p1ivli ; . s1·srematicll, bazatll pe autodirijare de caz, sunu1area, expenmentul etc.).
5pO nau" 1· desc • tli s1 · · · sau
a) ovi.servarea enurnerarivl Srcetare orga111za . rtanta observaJ1e1 •rez1dl[
· . unpo . Pc
•. . in nee esita
b) observarea ca forrnl de~ rul persoa11e1' noa~terea pe calea acJmn'.1 d1recte a tu lea 13.2.2.2. Metoda anchetei
c) observai:e3 usa din exterio sprijine pe c~ recizeazll ell ,,observat1a prezintll Ill lliror Ancheta reprezintli o• metodli instruct·10 na1xa care ofe~ cursantulu1• pos1b1htatea
• •• · ..
dirijare unlpde rnvliare sld_se_ roan Cerghl!I; obJinutll prin canale muitisenzorj I ar~le • • • • obtmem
rocesu . stu iu' 1·moda "• .. . ae I unut ba~aJ '.nformattonal t~ponant asupra propriilor interese de invlitare. A~ cum se
ca P Jor aflate
fi nomene ._•••,n 0 perceptie Poi -·' . spre exemplu, elevu pot aJunge la inteleger... ' ar observli m hteratura de spec1alitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea
e . c4 faVOt=- t'ei persomue ' ea felului cum se dezvo]tl[ anumite I ."" cursantulu~ se des_~$o3i:li in baza propriilor motivatii ~i curiozitlitii epistemice ; sunt
a~~Jsunt supuse refle~indu-se de ~bse~reastrll" (Cerghit, 2001' p. 75). p ante dezvoltate mtreblin/nemt care s1 le llimureascli pe acestea din urmli, intrcbliri de structurli
date · .. de re•tere• se
«e • ) intr-o
cu tie la i e
problematizatli (derivate de la o controvers! ori de la O dilcmli in fata clircia se aflli
no11unJJ rumb, grau etc. .. e relativ simplll, ea are unele aspecte deos .
(fasole, p:
c4 meroda observant ud Moore, 1992), in observaJie, Vllzutll aic:b11
Totusi, ch1artfidal conform lui f{ansen_~ p diferentll intre datele pe care le obtine •i cal
cursantul) ; cursantul i$i va analiza propriile judecliti ~i ceea ce deja cuno3$te despre
fenomen ; se vor construi ipoteze $i, ulterior, se vor genera solu\ii,posibilc. Este evident cli
l eAse, ·5lifa1.,410 .. ( -.cee metoda anchetei se bazeazll pe modul de a structura ~i utiliza intreblirilc; astfcl, cursantul
decomp~x. ·c4 cursantul rrebUJe . d spre date descrtpt1ve care au o mare dozl{ d se aflll in ipostaza de a construi intrebliri relevante, in unna clirora sli identifice modalitliti
metodl didacll ' .•• celorlalti; vorbimval e e) •i date interpretative, dezvoltate de J)Os'li'-..e de a glisi rlispunsuri ~i de a oferi explicatii ale fenomenului in cauzli. Un alt aspect
le comum"" . •••11• de oar • . . 1•
pebiect1v1ra1e,
car_e . ne implicand 1ud(;\,O 1
atorulUJ. - ori ale al tor. facton . 0care mtrll sau. au intrat iin important al modului sub care trebuie privite intreblirile in cadrul anchetei este acela cli nu
!JIJP·1e de apreciere ale observ . care contm . prezentare sub1ect1vll. asemenea
o . • • . d1ferentiere ne existli rl\spunsuri "bune" sau ,,rele". Ancheta poate fi dezvoltatli individual, desfl\~u-
n••ct cu aceste date - ~I ' ·11·va asupra metode,, cu .premtampmarea aspectelor randu-se mai degrabl\ prin alclituirea de clitre cursant a unui ghid al diferitelor elemente
co- pee~~ .
controversate ori confuze pentru propria intelegere (ceea ce in cadrul anchetei se va
aJu. tJ s! dezvoltJm o pers d urge dm . aceasta (spre. exemplu, . d01 cursant1. care au •observat
negacive ce ar putea ~izand date interpretauve, nu aJung l_a acel~~1 rezul~t m comu. transforma intr-un ghid de invl\Jare), dar $i colectiv (in dublu sens : ori mai multi cursanti
acel~i fenomen, dar uni . 1 a ce poate genera anum1te stlln de tensmne ~i ctliar lucreazli impreunll, ca in cazul apliclirii individuale, numai cl\ aici avem de-a face cu o
O fac colegilor or, cee d d . . echipl\, ori fiecare dintre cursanti i~i alclituie$le propria listli, insli, in loc de a ~ncerca ~li
nicarea . pe. care ·) Desigur o observare obiectivll ' bazatll pe ate escnpttve, poate Pllrea
conf11c1e gl\seascll solutii in cadrul ~tiintific prin demers personal, chestioneazll alti coleg1 care deJa
. I mire imlvedere-
eJ ' 'nutrebu,·e ·1nsX4 sa uitllm ca , pe langll faptul ca este relativ dificil -
au identificat rl\spunsuri la problemele respective).
de do~t a~ pr
51 ne llllllgmlm o o serva11e
b ' . obiectiva sutll la sutll (mai .ales. dacll . sunt supuse observarii
procese soc1·a1·) e , aceas ta ar ti rigida • in mare masurll ne1mphcat1vll. pentru . eel care invafA
13.2.2.3. Tehnica Delphi
.
~1-numuumu • 1· I ran·d - am pi'erde accesul la . un mare numllr de trllm personale, la modul
de a percepe, gandi ~i de a ti al cursantulm nostru. . .. . Reprezintll o tehnicl\ de chestionare progresivl\ avand ca finalitate procesul de luare a
o solufie la aceas~ dilema o constituie necesitatea folos1rn unu1 protocol de observare deciziei in anumite situatii. Pentru aceasta, in varianta propusl\ de Rand Corporation (apud
(o !is~ a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate Johns, 1998), se alcl\tuie~te un grup de expefli care nu intra niciodatli in contact unii cu
observarii; la aceasta trebuie adauga~ remarca faptului ell este imposibil sll cuprindem in altii. Lor le este administrat la inceput un chestionar ,,de deschidere", cu o dezvoltare
acest protocol toate aspectele care ar putea fi inregistrate de catre cursantul nostru ~i. de generall\ asupra lucrurilor, care permite rl\spunsuri libere la problemele pe care le oferli.
Aceste raspunsuri vor constitui baza pentru constructia unui al doilea chestionar. Un al
aceea, acesta din unna trebuie sa aiba libertatea de a inregistra ~i alte fenomene, dacli
treilea chestionar (care se bazeazll la randul sliu pe eel de-al doilea) va putea contine, spre
socote~te necesar. Pe de aM parte, in unele situatii (in special cele de naturll socialli) ne
exemplu, necesitatea ierarhizll.rii punctelor tari ~i punctelor slabe obtinute in pa~ii anteriori.
confruntrun cu efectul de observator (fenomenul nu decurge in conditii reale deoarece
Literatura de specialitate observli ca principalul dezvantaj al tehnicii Delphi ar consta
prezenta observatorului induce schimbliri in comportamentele subiectilor - spre exemplu,
atmosfera de la o ora •colara 1 · · • · I in timpul lung presupus de aplicarea chestionarelor ~i in dificultatea administrlirii intregului
pot ti rezolvate prin folosi • ea a care as1stll s1 un •inspector). Acest efect ' precum ~1 alte .e proces. De aceea, pentru planul ~colar propunem ca pa~ii sl\ fie dezvoltati intr-un grup de
care poate ti1 . . . r unor procedee de mregistrare audiovizuala a fenomenulu1, cursanti, alocandu-se 10-20 de minute pentru fiecare fazll. Avantajul principal constl\ in
apoi VIZ!onat de catre cu ·( • ..
de mai multe O · •• . rsan11 avantaJul principal este posibilitatea derullim anonimatul participarii, iar constructia individualli poate ti urmata de o dezbatere in plen.
n a casete1 mreg1strate · • • · I
ori unice intr-o anume de fl!. ' pe cand m viata real a evenimentele sunt de mu te
s,~urare deza · • · ..
de observarea viefii reaJe) . d" ' van~Ju1- m planul invatarii - este acela al rupem
tipuri de observare fn plan' m_aceste cons1derente, recomandam combinarea celor douli
· social se re x .
' gaseste s1 un al treilea tip - intitulat "observare