1

http://giviti.marionegri.it/covid-19/

COVID-19 – GiViTi 2 (Grupul Italian pentru Evaluarea Intervențiilor în Terapie Intensivă) –

concluzii ale primei videoconferințe, de la începutul lunii martie 2020, pentru a favoriza schimbul
de informații dintre medicii din secțiile de terapie intensivă din Italia și pentru a aduce la cunoștință
experiența celor care au fost implicați încă din primele zile în lupta contra CoVid – 19.

 Date colectate de GiViTi

o 50% dintre pacienți intră în terapie intensivă cu septicemie
o Se pare că, creșterea contaminărilor nu mai este una exponențială
o Nu mai este o problemă clinică, e mai mult o problemă de organizare
 În spitalul dinCremona = Kaletra epuizat, au folosit Darunavir-Ritonavir, dar Johnson a
comunicat că Darunavir nu funcționează

 Sarcini suplimentare față de o perioadă normală din puntul de vedere a modului de

organizare
o Consumul de oxigen crește de 8 ori = consum disproporționat față de perioadele
normale
o Este necesar un contact telefonic de cel puțin o dată pe zi cu rudele pacienților pentru
a explica evoluția acestora  este o necesară o gestionare psihologică a personalului
medical și a rudelor aparținătorilor
o Hemoculturi și antibiotice = A NU SE ÎNCEPE, în mod sistematic, deoarece este un
consum disproporționat de antibiotice (doar după o atentă evaluare clinică)

 Izolarea
o Picăturile (droplets) cad la o distanță de 1.5 – 3 metri  Nu este necesară izolarea
pacientului într-o cameră cu presiune negativă
o În timpul consultației și al examinării pacientului, un medic echipat corespunzător
consultă și examinează, iar celălalt se va ocupa de completarea fișei medicale și
partea birocratică (pentru a economisi echipamente de protecție)

 DPI (dispozitive de protecție individuală)

o Mască

 În zone cu risc scăzut: chirurgicală

=> Dacă o poartă toți, este o protecție pentru toți. În acest mod
nimeni nu infectează pe nimeni.
=> Masca chirurgicală poate fi folosită o perioadă lungă de timp (se
poate steriliza)
=> Când ieși de pe secție, o înlocuiești cu una nouă.

 Zone cu risc înalt (pacienți intubați, CPAP- Continuous Positive Airway

Pressure – Ventilație mecanică cu presiune pozitivă continuă, aerosoli):
FFP2 (filtering face piece – dispozitiv de filtrare pentru față)
=> FFP2: durează 3-4 ore
=> Nu este posibilă decontaminarea lor. Nu avem date exacte despre
re-sterilizarea lor. Se studiază procedura cu raze gama.
 2

o A se folosi halat gen chirurgical, de unică folosință sau ce poate fi sterilizat peste
uniforma
o Vizierele și ochelarii: pot fi dezinfectate cu soluții
o Contaminarea are loc prin picături – droplets

o SPĂLAREA MÂINILOR – IGIENA MÂINILOR ESTE LUCRUL CEL MAI

IMPORTANT

o INSTITUIREA ȘI GESTIONAREA CULOARELOR (TRASEELOR) DEDICATE

PACIENȚILOR COVID, (diapozitivele prezentate sunt ale Ginei Portella)

o Diferența față de Ebola:

EBOLA devine contagios atunci când apare FEBRA, permițând un triaj clinic
eficient, evitând infectarea altor pacienți.
COVID este înșelător, mulți dintre cei infectați nu prezintă simptome, dar sunt
extrem de contagioși; de aceea, conform Ginei Portella NU se poate spune că o
singură secție de COVID ar fi suficientă.
o Întregul spital va fi transformat în spital COVID, deoarece există potențial contaminat
și potențial contaminant. Triajul se va face, deci, în funcție de gravitate.

o ORICE PERSOANĂ ESTE POTENȚIAL CONTAGIOASĂ, datorită absenței unor

simptome specifice, în fază inițială la pacienții contaminați.

SUNTEM TOȚI CU POTENȚIAL CONTAMINANT

 Absența unor semne sau simptome specifice COVID

 ESTE NECESARĂ PROTEJAREA CELORLALȚI
 În orice mediu
 Spital
 Acasă
 Stradă
 Transporturi în comun

 SOLUȚIA: izolarea individuală

 Persoane – Obiecte – Zone – Timpi – Proceduri

o Suntem toți CONTAMINANȚI = izolare!

o Schimbăm echipamentul de fiecare dată când ieșim din zona contaminată
 3

o La intrarea în spital, întregul personal trebuie să își schimbe

 Uniforma
 Încălțămintea
 Masca
 Boneta

COD VESTIMENTAR Personal medical

Fără contact cu pacienții Uniforma de spital

Uniforma de BAZĂ Încălțăminte pentru spital
Mască (chiar și de stofă)
Spălarea mâinilor Bonetă (chiar și de stofă)
Prima pereche de mănuși
Contactul cu pacienții
Pereche de mănuși extra
Uniforma de BAZĂ + Halat (chiar și din stofă – cât mai lung posibil)
Șorț de plastic
DPI (Dispozitive de protecție individuală) Ochelari de siguranță
Mască cel puțin chirurgicală
Vizieră

o Spălați-vă pe mâini imediat ce intrați în secția de SPITAL și la ieșire

o Spălați-vă pe mâini imediat ce intrați și ieșiți din zona de izolare a pacienților
infectați
o Prima pereche de mănuși devin A DOUA PIELE și vor fi în permanență dezinfectate,
cu aceeași grijă cu care dezinfectați mâinile goale  este obligatorie folosirea primei
perechi de mănuși în permanență, iar a doua pereche se schimbă când este necesar.
o Orice pacient care intră în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe – Camera de Gardă)
trebuie izolat deoarece nu știm dacă la triaj erau pacienți cu COVID (pacienți
pozitivi fără simptome)
 4

CAMERA DE GARDĂ  3 FLUXURI DE LUCRU (DAR TOATE CONTAMINANTE)

 Personalul sanitar (TOȚI): mască FFP2, FFP3, PPE (echipament personal de protecție):
Bază + DPI
 Pacienții trebuie să folosească întotdeauna mască simplă chirurgicală, dar sunt încă
contaminanți

Traumele ușoare, moderate, patologiile tip boli interne, gen gripă ușoară – se externează, cu
obligația de carantină de 14 zile la domiciliu

o Se recomandă gestionarea pacienților în celelalte secții în același mod și cu aceleași

dispozitive de protecție
o Virusul poate fi răspândit în tot spitalul, evitați răspândirea acestuia prin:
 Izolarea persoanelor
 Izolarea spațiilor
 Izolarea sau protejarea obiectelor sau a instrumentelor care se deplasează de
la o secție la alta

IZOLAREA SIMPLIFICATĂ
PENTRU CONTROLUL TRANSMITERII VIRUSULUI

TREBUIE SĂ PRESUPUNEM CĂ VIRUSUL ESTE PESTE TOT, DE ACEEA LIMITĂM

DEPLASAREA ÎN INTERIORUL SPITALULUI PENTRU A AVEA O IZOLARE EFICIENTĂ

IZOLAREA TEMPORARĂ

 Controlați intrarea și ieșirea virusului în și din spital, pentru ca virusul să nu se

deplaseze. Aplicați aceleași metode pe toate secțiile, indiferent de specialitate
 Trebuie evitată deplasarea excesivă a personalului în spital
 În acest mod, în caz de contaminare accidentală - se pot izola și identifica persoanele
potențial contaminate

ÎNTREBĂRI DIVERSE
o Transportarea probelor biologice se va face în dispozitive cu triplu strat de protecție

o Izolarea
 Teoretic, pacienții pozitivi devin contagioși cu o zi înainte de apariția simptomelor.
În Italia se consideră DOUĂ ZILE înainte de apariția simptomelor. Atenție la
pacienții asimptomatici!
 Pentru a suspenda carantina: un control la 14 zile  tampon  dacă este negativ: al
doilea control. Dacă unul dintre cele două este pozitiv, un control ulterior la 7 zile.
 Personalul medical rezultat pozitiv la testare Covid-19 poate fi utilizat pentru
îngrijirea pacienților confirmați cu COVID? În viitor ar putea să existe această
nevoie. Se discută despre asta în unele grupuri de studiu.
În acest sens, recomandăm citirea Studiului de caz din loc. Vo Euganeo, Padova,
Italia – una dintre primele intrate în carantină – textul de mai jos.
 5

STUDIU DE CAZ

Acționăm în toată Italia ca în Vo '(și în Coreea de Sud)?

Articol de Sergio Romagnani

Fost profesor de imunologie clinică și medicină internă și profesor emerit al Universității din
Florența. Este autorul a peste 400 de publicații în extenso. IF-ul său global („Factor de impact”)
este mai mare de 1.700, iar numărul total de referințe obținute până acum este mai mare de 17.000
pe baza datelor ISI („Institutul de Informații Științifice”). A susținut peste 300 de rapoarte și
seminarii prin invitație la Congresele Naționale și Internaționale. În 1995 a fost identificat printre
primii 25 de autori (singurul european) în domeniul Imunologiei și primul la nivel mondial în
domeniul Imunologiei umane între 1990 și 1994 (Science Watch 6: 1-2 mai, 1995; Cuprins actual
38: 3-6, 1995). În 2000, a fost inclus de ISI printre cei mai citați 107 cercetători din întreaga lume
în domeniul Imunologiei și printre cei 29 de italieni cei mai citați din toate domeniile științifice din
ultimii douăzeci de ani. Din 2000 până în 2003 a fost președinte al EFIS („Federația Europeană a
Societăților Imunologice”), care include 28 de societăți naționale și peste 18.000 de membri. Din
2002 până în 2005 a ocupat funcția de președinte al SIICA (Societatea Italiană de Imunologie,
Imunologie Clinică și Alergologie). În iulie 2004 a fost ales membru al „Consiliului” IUIS
(„Unitatea Internațională a Societăților Imunologice”), care reprezintă toate societățile de
imunologie din întreaga lume.

Un studiu epidemiologic efectuat în localitatea Vò Euganeo a a arătat că majoritatea

persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 sunt asimptomatice, dar reprezintă o sursă formidabilă de
contaminare: izolarea tuturor subiecților infectați, inclusiv a celor asimptomatici, a permis atât
protejarea altor persoane de la contaminare, dar și a prevenit eventuale agravări ale afecțiunii la
pacienții deja infectați. Pe baza acestui rezultat, scrie imunologul Sergio Romagnani, în lupta
împotriva virusului devine crucială încercarea de a descoperi persoanele asimptomatice, dar oricum
deja infectate, care au o probabilitate majoră de a contamina, având în vedere că nimeni nu se teme
de acestea sau nimeni nu le izolează.
Îmi permit să supun atenției generale un punct care cred că merită luat în considerare. Mă
refer la rezultatele studiului epidemiologic efectuat în localitatea Vò Euganeo (Veneto), la sugestia
și sub conducerea D-lui Andrea Crisanti, directorul Catedrei Unității de Diagnostic de
Microbiologie și Virologie a Universității din Padova [1].
M-a informat personal, că în cadrul acestui studiu au fost prelevate probe (teste) pentru
cercetarea Covid-19 de la toți locuitorii din Vò Euganeo și s-a demonstrat că marea majoritate a
persoanelor infectate, între 50 și 75 %, este complet asimptomatică, dar reprezintă totuși o sursă
formidabilă de contaminare. În Vò, de fapt, odată cu izolarea subiecților infectați, numărul total de
pacienți a scăzut de la 88 la 7 (de cel puțin10 ori) în decurs de 7 - 10 zile. Ce este și mai interesant
și parțial surprinzător a fost și demonstrația că izolarea persoanelor contaminate (simptomatice sau
asimptomatice) nu doar că a permis protejarea de la contaminare a altor persoane, dar pare de
asemenea ca a prevenit și agravarea evoluției afecțiunii la subiecții deja infectați, deoarece rata de
vindecare la pacienții infectați, dacă au fost izolați, a fost numai de 8 zile în 60% din cazuri.

Aceste date oferă două informații foarte importante:

1. procentul celor infectați în rândul populației este foarte mare, chiar dacă unii sunt
asimptomatici, mai ales (dar nu numai) printre cei tineri;
2. izolarea asimptomaticilor este esențială pentru a putea controla răspândirea virusului și
gravitatea maladiei. Având în vedere aceste date extraordinare, este clar că politicile actuale pentru a
opri propagarea virusului trebuie revizuite. De fapt, este absolut esențială pentru a bloca
 6

răspândirea virusului, identificarea unui număr cât mai mare de subiecți asimptomatici (sursă
importantă de contaminare), identificându-i cât mai devreme posibil.

Pe baza datelor obținute în Vo ', a fost demarată deja în toată regiunea Veneto o
„supraveghere activă masivă”, adică s-a decis la nivel regional testarea tuturor lucrătorilor cu risc
major de expunere la contaminare (medici, asistenți medicali, forțe de poliție, muncitorii obligați
prin natura activităților desfășurate să aibă multe contacte interpersonale), chiar dacă sunt
asimptomatici - cercetare finanțată de un om de afaceri din Veneto al cărui nume nu a fost făcut
public - cu scopul de a identifica toate persoanele infectate (asimptomatice) și, prin urmare, de a
efectua izolarea acestora în aceeași manieră în care s-a procedat în cercetarea pilot din localitatea
Vò.

Prima concluzie care rezultă din această experiență este că actualul mod de abordare a
contaminării cu Covid-19 (prin prelevarea de teste doar de la persoanele care prezintă simptome ale
îmbolnăvirii), atât la nivel național și implicit în regiunea Toscana este contrar măsurilor care ar
trebui aplicate. De altfel, acum, când virusul circulă pe scară largă, nu mai este atât de important să
testăm subiecții care prezintă simptomele.
Toți cei cu febră, tuse și simptome respiratorii ar trebui oricum izolați sau transportați la
spital și tratați corespunzător simptomele lor, iar toți cei care au intrat în contact cu acești subiecți ar
trebui oricum să stea în carantină.
Cu toate acestea, ceea ce este acum crucial în lupta împotriva virusului este încercarea
identificării persoanelor asimptomatice, dar deja infectate, care au o probabilitate sporită de a
infecta, deoarece nimeni nu le teme sau nu le izolează. Acest lucru este valabil mai ales pentru
categorii precum medicii și asistenții medicali care sunt expuși la virus, dezvoltă frecvent o infecție
asimptomatică, continuând să răspândească infecția atât între ei cât și în rândul pacienților lor. De
altfel în multe regiuni, atât italiene cât și internaționale, s-a decis testarea medicilor și a asistenților
medicali doar în cazurile în care aceștia prezintă simptomele îmbolnăvirii. Dar, ținând cont de
rezultatele cercetării din Vò, această decizie poate fi extrem de periculoasă; spitalele riscând să
devină zone cu un grad ridicat de persoane infectate, în care nici unul dintre cei infectați este izolat.
Pericolul de contaminare pentru pacienți și între colegi devine extrem de mare și există, de
asemenea, riscul creării de comunități cu o densitate virală ridicată, care - potrivit cercetării din Vò
- favorizează, de asemenea, agravarea evoluției afecțiunii.
Prin urmare, este absolut esențială extinderea testării la marea majoritate a populației, în
special a categoriilor cu risc ridicat (adică expuse la contacte multiple) și, prin urmare, izolarea
subiecților testați pozitiv la virus cât și a celor cu care au intrat în contact, chiar dacă sunt
asimptomatici, cât mai devreme. În special, este absolut necesară testarea tuturor celor cu o
probabilitate ridicată de transmitere a virusului, mai ales dacă trăiesc în comunități închise cu
contacte multiple și apropiate. În cele din urmă, este foarte important ca toți cei cu risc major de
contaminare să poarte măști, nu atât pentru a se proteja ei înșiși de infecții, ci mai degrabă pentru a-i
proteja pe ceilalți, chiar și atunci când nu prezintă simptome.
S-ar putea obiecta faptul că costurile unui număr mare de teste, precum și dificultățile de ordin
tehnic care ar deriva din efectuarea lor au constituit motivele de a nu recomanda până acum această
strategie la nivel de politică sanitară națională (și implicit în regiunea mea, Toscana), alegând
strategia efectuării unor teste doar persoanelor care prezintă în mod evident simptomele
contaminării. Dar costurile, evaluate în termini de vieți salvate, de numărul mult mai mic de
 7

persoane care necesită costurile și riscurile unei unități de terapie intensivă, chiar și în termini
economici, ar fi în cele din urmă mult mai mici decât cele legate de efectuarea unui număr mult mai
mare de teste, față de cele efectuate în prezent. Mai mult decât atât, rezultate similare vin în ultimele
zile din utilizarea unei strategii asemănătoare și în Coreea de Sud.
Notă
1. Doctorul Crisanti, imediat după ce a absolvit facultatea de Medicina, a frecventat laboratorul meu de
Imunologie pentru o perioadă de șase luni în 1981, și ulterior s-a transferat în Regatul Unit al Marii Britanii,
devenind un virolog de renume internațional și care recent s-a întors în Italia, invitat datorită renumelui, în
calitate de profesor la catedra de Microbiologie a Universității din Padova.

Aricolul original:
https://www.scienzainrete.it/articolo/facciamo-tutta-italia-come-vo%E2%80%99-e-corea-del-sud/
sergio-romagnani/2020-03-16