Diabetul insipid

(prezentare Power Point)

DEFINIȚIE

Diabetul insipid reprezintă o afecțiune a organismului caracterizată prin sete excesivă și excreție în
cantită ți mari de urină cu densitate scă zută (volumul urinar depaseste 3 litri de urina pe 24 de ore),
ceea ce duce la deshidratare și pierderea substanțelor minerale necesare.

**

În cazul diabetului insipid, organismul prezintă probleme legate de secreția hormonului

vasopresina, care acționează la nivelul rinichiului, producâ nd reabsorbția apei și scă derea cantită ții
de urină , si hormonului antidiuretic (ADH).

**

Există mai multe tipuri de diabet insipid.

 Cel mai adesea este vorba de diabetul insipid central, cauzat de un deficit de ADH (hormon
anti-diuretic).
 Al doilea tip de diabet insipid este diabetul insipid nefrogen, care este cauzat de
insensibilitatea rinichilor la ADH, afectâ nd astfel reabsorbția apei. Pacienții secretă cantită ți
normale de ADH, iar vasopresina administrată nu scade volumul urinei excretate.
 Diabetul insipid dipsogen (DID) –reprezintă o poliurie secundară unui aport excesiv de apă .
În acest caz este afectat mecanismul setei.
 Diabetul insipid gestațional – apare în timpul sarcinei.

PROFILAXIE/TRATAMENT

Tratamentul variază în funcție de tip și graviditate.

Diabetul insipid central

In cazul unei forme severe, tratamentul constă în administrarea unui analog sintetic de vasopresină
numit desmopresină . Dacă pacientul are diabet insipid de tip central, se recomandă să inlocuiască
lichidele pe care le pierde, dar în mod regulat, fiindcă medicamentul previne excretia in exces a apei,
astfel rinichii produc mai putină urina și sunt mai puțin responsivi la modificarile cantită ții de lichide
corporale. în cazurile ușoare de diabet insipid de cauză centrală , creșterea aportului de apă poate fi
singurul remediu necesar.

Diabetul insipid nefrogen

Recomandă rile medicale în acest caz pot fi:

- asigurarea unui aport suficient de lichide pentru a evita deshidratarea;
- dieta să racă în sare pentru a reduce cantitatea de urina pe care o produc rinichii;

-administrare medicamentelor recomadate de că tre medic;

Diabetul insipid dipsogen

Nu este recomandat tratamentul cu desmopresină în aceste cazuri, deoarece poate să apară scă derea
nivelului de sodiu în sâ nge cu efecte dramatice (edem cerebral, convulsii, comă ). Singura
recomandare în aceste cazuri este reducerea cantită ții de lichide pe care o consumă pacientul.

Diabetul insipid gestațional 

La formele de diabet insipid gestațional, care apar prin distrugerea vasopresinei de că tre placentă , se
poate administra desmopresina. Aceasta nu traversează placenta și nu afectează fă tul. Dacă
mecanismul de aparitie al diabetului insipid este dereglarea mecanismului setei, atunci desmopresina
este contraindicată , putâ nd avea efecte nocive.

DATE STATISTICE (SUA)

 În 1 din 4 cazuri, diabetul insipid central este cauzat de presența unei tumori la nivelul
hipofizei;
 16% din cazurile de diabet insipid au apă rut în urma unor trauma ale capului, de exemplu
comoții de gradul 3;
 1 din 5 oameni la care urmeaza să se realizeze o intervenție chirurgicală la nivelul creierului,
vor dezvolta diabet insipid în timpul perioadei de recuperare;
 Pâ na la 30% din cazurile de diabet insipid diagnosticate nu au o cauză medical descoperită ;
 Aproximativ o treime din toate cazurile nu au o cauza medical cunoscută ;
 Doar la câ teva persoane din 100 000 de femei gravide se poate diagnostica diabetul insipid,
care de obicei apare in al treilea trimestru;
 Din 100 000 de oameni care se adresează la spitale cu simptome ale diabetului insipid, doar 15
sunt diagnosticate;
 La moment, în SUA, tră iesc circa 40 800 personae care suferă de această boală .