Casuta din oala

In mijlocul campului sedea o oala rasturnata; si era oala aceea mare-mare, cat un butoi.

Iaca trece pe acolo un soarece si vede oala aceea goala.

"Buna casa e asta", isi zise el. "A cui o fi?".

- Casa-casuta, cine sta aici?

Dar nimeni nu raspunde. Se uita soarecele in toate partile, insa nu vede pe nimeni. Numai doua
muste, care venisera si ele dupa mancare acolo, se ridicara in doua picioruse; dar soarecele nici
nu le-a luat in seama.
"Ia sa ma mut eu aici si sa stau singur!". Si s-a asezat soarecele in oala.

Trece pe acolo o broscuta.

- Casa-casuta, cine locuieste aici?
- Eu, soarecele! Dar tu cine esti?, raspunde soarecele din fundul oalei.
- Eu sunt broasca!
- Daca vrei vino inauntru si-om trai impreuna.
- Bun de tot! Iaca ca vin si eu.
Si a sarit broasca in oala si a stat cu soarecele la un loc.

Trece pe camp un iepure. Si vazand namila ceea de oala rasturnata, s-a oprit si a intrebat:
- Casuta-casuta, cine locuieste aici?
- Suntem noi: broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti?
- Eu sunt fugarul de peste campuri si vai, iepurele. Nu ma lasati si pe mine sa stau cu voi
inauntru?
- Iaca aici nu ploua si nici soarele, nici vantul nu intra.
- Bucuros, frate! Vino inauntru si-om trai impreuna ca e loc.
Si s-a mutat si iepurele cu culcusul in oala.

Trece intr-o zi pe langa oala-casuta jupaneasa vulpe si intreaba si ea:

- Casa-casuta, cine sta aici?
- Noi traim: iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti?
- Eu sunt surioara voastra mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? Ca vai de capul meu, am
ramas fara casa!
- Da, este: intra si-i vedea, ca pentru oameni buni e loc.
- Multumim! Asta am asteptat si eu. Si s-a asezat vulpea in oala si au trait impreuna multe zile.

Vine lupul nu stiu de unde.

Vede oala mare: si-a inchipuit c-o fi cineva inauntru.
- Casuta-casuta, cine locuieste aici?
- Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta si soarecele-soricelul. Dar tu cine
esti?
- Eu sunt un biet lup fara adapost. Oare n-o fi chip sa stau si eu cu voi? Ca buna casa mai aveti!
- Se poate, cum sa nu! Ne-om mai inghesui cu totii si ti-om face loc si dumitale.
Si-a intrat lupul in casuta, si-au trait impreuna.
Nu stiu de unde a venit si ursul. Si era manios Mos Martin si ostenit, ca umblase toata ziua dupa
mancare.
Si cum a vazut oala aceea, nu si-a inchipuit ca e o casuta cu oaspeti inauntru; si s-a asezat pe ea,
ca sa se odihneasca putin.
Dar cum s-a asezat, oala: parr! Trosc! S-a sfarmat in bucati si ursul... ce-a facut ursul? S-a ales cu
o sperietura buna, iar ceilalti au fugit care incotro au vazut cu ochii.

Turtita

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba
nu avea faina.
Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu
smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.
Dupa putin timp, baba scoase o turtita rotunjoara, rumena si frumoasa, si o puse pe fereastra sa se
mai raceasca.
Turtita statu ce statu pe fereastra, apoi se rostogoli pe lavita, de acolo pe dusumea si de pe
dusumea spre usa.
Cand ajunse la usa, turtita sari peste prag in tinda, apoi in curte. O porni spre poarta, de acolo pe
drum, dupa care se rostogoli tot mai departe si mai departe.
Cum se rostogolea ea pe drum, numai ce-i iesi in cale un iepure, care vru s-o manance. Dar
turtita, fara teama, ii zise:
Eu sunt turtita umflata
De prin lada adunata
Din camara maturata
In cuptor sunt rumenita
Pe ferestra sunt racita.
Iar apoi vrand sa para tare iscusita, mai zise:
Pe bunic l-am pacalit
De bunica am fugit
De tine-am sa fug in data
Iepuras fara de pata.
Si se rostogoli mai departe, chiar de sub nasul iepurelui.
Continuandu-si drumul, numai ce-i iesi in cale un lup, cu o gura cat o sura, care vru sa o inghita.
Turtita ii canta si lui cantecul ei, pe care il sfarsi zicand:
Geaba lupul casca gura
Fug de el ma dau de-a dura.
Cum se rostogolea ea prin padure, numai ce-i iesi in cale un urs, si acesta flamand nevoie mare!
Dar turtita nici ca se sinchisi de dansul. Ii canta si ursului acelasi cantecel, pe care il incheie
astfel:
Nu ma tem cat de putin
Caci fug si de Mos Martin.
Rostogolindu-se turtita mai departe, in cale ii aparu cumatra vulpe. Vicleana ii dadu binete si
incepu s-o laude, spunandu-i ca e tare frumoasa si rumena.
Turtita se bucura ca a gasit pe cineva care sa o laude, asa ca se opri si-i canta si vulpii cantecelul
ei, sfarsindu-l asa:
Si de nimeni nu imi pasa
Fug eu si de vulpe, lasa!
Vulpea ii lauda cantecul, dar o ruga sa nu plece, ci sa il mai cante o data, caci e batrana si nu a
auzit bine. Ca sa fie mai aproape, vicleana o pofti sa se aseze pe botul ei.
Turtita, nebanuind nimic, facu intocmai.
Cantecul paru sa-i placa mult vulpitei, asa incat vru sa-l mai asculte si a treia oara, asa pentru
ultima data. O ruga deci pe turtita sa i se aseze pe limba si sa cante acolo. Insa cum sari turtita pe
limba vulpii, aceasta ...hap! o inghiti.

Cantecele

Veverita

Veverita, veverita s-a suit in pom

Si de-acolo, si de-acolo ea a cazut jos

Vai sarmana de ea ce-a patit

Piciorusul rau si l-a lovit

Vine doctorul degraba, piciorul sa-i dreaga

Vine doctoral degraba, piciorul sa-i dreaga

Domnule doctor te rog nu o lasa

C-o doare piciorul, si e vai de ea !

Taranul e pe camp !

Taranul e pe camp 
Taranul e pe camp 
Ura, draguta mea 
Taranul e pe camp 

El are o nevasta 
El are o nevasta 
Ura, draguta mea 
El are o nevasta 

Nevasta un copil 
Nevasta un copil 
Ura, draguta mea 
Nevasta un copil 

Copilul o dadaca 
Copilul o dadaca 
Ura, draguta mea 
Copilul o dadaca 

Dadaca un pisoi 
Dadaca un pisoi 
Ura, draguta mea 
Dadaca un pisoi 

Pisoiul prinde soareci 

Pisoiul prinde soareci 
Ura, draguta mea 
Pisoiul prinde soareci 

Si soarecii la branza 
Si soarecii la branza 
Ura, draguta mea 
Si soarecii la branza 

Si branza la butoi 
Si branza la butoi 
Ura, draguta mea 
Si branza la butoi 

Butoiul la gunoi 
Butoiul la gunoi 
Ura draguta mea 
Butoiul la gunoi 

Taranul sa-si aleaga 

Taranul sa-si aleaga 
Ura, draguta mea 
Taranul sa-si aleaga

Iepuras

Iepuras coconas
A fugit peste imas

Si s-a dus, colo sus

Intr-o tufa s-a ascuns,

Dar Codau, caine rau,

L-a gonit din cuibul sau

Si-a plecat speriat

Colo-n codru-ntunecat!

Iarna

Este iarna? Las sa fie

Suntem plini de bucurie

Chiar daca va viscoli

Imbracati bine vom fi

Cu caciula si palton

Cu manusi si cu sosoni

Copilul

Eu sunt mic, dar sunt destept

Am destui ani sa astept

Sa invat sa fiu cuminte

Sa nu plang de-mi cade un dinte.

Va anuntam ca incepand cu luna ianuarie au inceput cursurile de dans. Costul optionalului este de 20 de
lei pe luna.