Semnificatia asezarii sf icoane in biserica

In biserica ortodoxa pictarea icoanelor se realizeaza dupa anumite reguli Numite erminii, astfel
icoanele nu se aseaza la intamplare, distribuirea lor fiind determinata de destinatia si semnificatia
fiecarei parti a bisericii cult. Pictura din biserici a fost inspirata de continutul sfintelor evanghelii, dar
si de scrierile sf parinti. Ext bisericilor pictate are icoana judecatii de apoi asa cum o gasim la
manastirile din N moldovei, avand scopul de a trezi in constiinta celor care vin sau pleaca de la
biserica, sentimente de pocainta si de luare aminte. In alte Biserici au fost pictati filosofi pagani ce au
avut o gandire apropiata celei crestine. La intrarea in lacasul de cultse aseaza icoana sarbatorii sau al
sf protector al bisericii.

Pronausul, prima incapere a bisericii, simbolizeaza lumea de dinaintea intruparii, lumnea

vechiului testament, de aceea se picteaza icoane cu facerea lumii, cu potopul dar si cu dreptii
vechiului testament, patriarhi, prooroci. In vechime, aceasta incapere era destinata catehumenilor, a
celor ce voiau sa devina crestini, dar inca nu erau botezati. Pentru ca icoanele din pronaus trebuiau
sa le trezeasca acestora, nazuinta de a tinde spre un model de viata desavarsita, s-a hotarat sa se
picteze chipuri de sfinti, dar si momente din viata lor. Cu timpul, pe peretii din stanga si dreapta la
iesirea din pronaos, s-au pictat chipurile ctitorilor, a episcopului regiunii si a patriarhului bisericii.

Naosul, a doua incapere a bisericii, era in vechime, locul destinat doar pentru cei botezati, de
aceea, aici au inceput sa se picteze scene din viata mantuitorului, precum nasterea, botezul, intrarea
in ierusalim, invierea, inaltarea la cer, si scene din istoria bisericii pentru a contribui la edificarea
crestinilor, dpdv religios moral si la instruirea lor in adevarurile invataturii de credinta. Toate icoanele
de aici, se indreapta spre ascendent, spre cupola bisericii si reprezinta biserica din ceruri, de aceea
cupola are in centru icoana tantocratorului, a lui Iisus Hristos, atotiitorul care este inconjurat de
cetele ingerilor si sfintilor din ceruri ce ii aduc slava, el este infatisat numai bust, noi nu cunoastem
decat in parte cele ale lui Dumnezeu. In cele 4 colturi ale cupolei sunt pictati cei 4 evanghelisti, ca unii
ce au vestit evanghelia in toate colturile lumii. Plasarea lor aici sugereaza ca asa cum cupola se
sprijina pe peretii naosului, tot astfel si biserica lui Hristos se sprijina pe Evanghelia fixata in scris de
cei 4 evanghelisti. Tot in naos, in Bisericile in care se pastreaza sf moaste, sunt pictate diferite scene
din viata despre numele sfantului ale carui moaste se gasesc acolo.

Iconostasul mai este cunoscut sub numele de catapeteasma, el desparte naosul de altar,
astfel, pe usile imparatesti prin care trece preotul in timpul slujbei este pictata icoana bunei-vestiri.
Pentru ca altarul reprezinta imparatia cerurilor, aceasta icoana arata ca intrarea in imparatia cerurilor
a fost posibila odata cu bunavestire. Tot pe usile imparatesti se gasesc icoanele celor 4 evanghelisti,
apoi pe usile diaconesti au pictate pe ele pe sf arhangeli mihail si gavril. Pe langa usile imparatesti la
dreapta si la stanga sunt icoanele imparatesti a maicii domnului si a mantuitorului. Langa icoana
mantuitorului se picteaza icoana hramului bisericii, iar langa icoana maicii domnului se picteaza
icoana al doilea hram sau a sf ioan botezatorul. Deasupra icoanelor imparatesti, primul registru sunt
pictate cele 12 praznice imparatesti, 6 pe fiecare parte, avand in mijloc icoana cina cea de taina.
Deasuopra sunt icoanele celor 12 apostoli, 6 pe fiecare parte, in mijlocul lor fiind icoana ce il
infatiseaza pe Iisus ca invatator imparat si arhiereu, ia langa el Maica Domnului si Sf Ioan Botezatorul.
Acestia din urma simbolizeaza rugaciunea intregii biserici ptu crestini. Si pe ultimul registru, sunt cele
12 icoane ale sf prooroci, avand in mijloc icoana Maicii Domnului cu pruncul in brate, iar
catapeteasma se sfarseste cu crucea pe care este pictat Iisus rastignit, avand la dreapta pe maica sa,
iar in stanga pe sf apostol si evanghelist Ioan.

Altarul, cea mai importanta incapere a bisericii-simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu, de

aceea pe cupola este reprezentata Maica Domnului ca imparateasa cerurilor, dupa traditii se spune
ca si maica Domnului a stat in templu la Ierusalim in Sf Sfintelor, dar altarul reprez si biserica
triumfatoare, aici fiind pictati diferiti sf ierarhi, cel mai des sunt intalniti cei 3 ierarhi care au compus
cele 3 liturghii folostie in Biserica noastra si anume Sf Vasile cel Mare, Sf Ioan Gura de Aur si Sf
Grigore Dialogul. Pe peretele de rasarit se picteaza fie cortul marturiei ptc el a preinchipuit in
vechiul testament altarul de jertfa a mantuitorului, fie liturghia cereasca savarsita de marele arhiereu
impr cu ingerii si sfintii, fie impartasirea sf apostoli. Tot in altar se regaseste locul proscomidiar, aici
se pregateste painea si vinul ptu impartasanie, aici se picteaza icoana cu coborarea de pe cruce a
mantuitorului, precum si punerea sa in mormant ptc proscomidiarul simbolizeaza mormantul
domnului.

Crestinismul. Marea schisma de la 1054

Pana in anul 1054 a existat o sg Biserica Crestina. Incepand cu acest an, din cauza mai multor
disensiuni de natura religioasa, sociala, politica si culturala, Biserica de la Roma s-a rupt de cea din
Constantinopol, acest eveniment tragic, numit Schisma cea Mare, durand pana astazi.

Vina schismei si-o arunca reciproc grecii(ortodocsii) si latinii(catolicii). Grecii o atribuie invataturilor si
practicilor gresite introduse de latini in credinta si cult, iar latinii invoca nesupunerea grecilor fata de
papa de la Roma. In realitate, cauzele care au dus la marea schisma din anul 1054 sunt complexe.

Cauzele schismei:

Primele cauze sunt cele politice, ambitiile si orgolii pentru putere atat ale Imparatului din Apus cat si
a Imparatului Bizantin, dorinta apusenilor de a avea propriul imparat si imperiu in Apus. Ceea ce s a si
intamplat datorita invaziilor barbare, deoarece sub influenta francilor, in anul 800, imparatul
acestora, carol, fiind proclamat ca imparat al Imperiului Roman de Apus. Ceea ce a nemultumit pe
Bizantini nerecunoscandu-l pe acesta ca Imparat. Conflictul s-a dus si pentru convertirea popoarelor
migratoare asezate intre cele doua imperii. Atat apusul cat si Bizantul au aratat miscari misionare
intre sclavi in Bulgaria disputandu si mult timp suprematia jurisdictionala.

Cauze economice: Comertul dintre Apus si Rasarit era dominat de marile orase Apusene
Venetia si Genova.

Cauzele culturale: Multitudinea traditiilor culturale ale popoarelor reunite in Imperiul Roman.
Traditii romano-germanice in Apus si traditii greco-orientale in rasarit. Acestea mentineau mari
deosebiri in ceea ce priveste conceptia de viata si aspiratiile popoarelor din cele 2 spatii geografice.

Cauzele religioase: care sunt si cele mai importante. Distantele dintre Roma si Bizant au dus
la multe deosebiri in cult si apoi in dogma.

4 inovatii si greseli de neacceptat care rup unitatea de credinta si de cult sunt:

 → primatul papal sau autoritatea absoluta a papei in Biserica Romei in Rasarit, spre
deosebire de ortodocsi unde patriarhul este supus autoritatii sinodului si nicio hotrare nu putea fi
conceputa fara a se recurge la acest sinod

→ adaosul filioque, cuvant adaugat de Biserica Catolica in crezul crestin. Ei spun ca Duhul Sf
purcede de la Tatal si de la fiul iar noi spunem ca purcede doar de la Tatal

→azima(paine nedospita) intrebuintata la Sf Impartasanie in Biserica Catolica, pe cand la noi

se foloseste painea dospita, prescura, pentru Impartasanie

→purgatoriul, loc intermediar intre Rai si Iad, unde sufletele sufera si se curata. Noi,
ortodocsii, avem invatatura ca exista doar Rai si Iad. Aceste schimbari s-au facut simtite in sec IX
accentuandu se in sec XI, culminand cu scindarea unitatii crestine in doua: Biserica Apuseana si
Biserica Rasariteana