Manda Iulia

Publicitate anul II

Statutul femeilor în țările musulmane

Încep această lucrare din pură pasiune pentru cultura și religia musulmană. Ce știu eu despre
statutul femeilor în țările islamice? Nu foarte multe, am aceleași idei preconcepute ca toți
occidentalii, dar în același timp am dorința de a știi mai multe și a-mi face o părere clară
despre această problemă. Cultura musulmană, atât de fascinantă la suprafață și atât de crudă
când pătrunzi în adâncurile ei.

Țările musulmane sunt considerate, la nivel mondial, ca acelea care reprimă drepturile
femeilor, forțându-le să fie supuse soților,taților sau fraților, care au chiar puterea și dreptul de
a le mutila fizic. De asemenea, bărbații, în custodia cărora se află femeile, le interzic acestora
dreptul la educație, la câștigarea existenței și chiar dreptul de a-și alege singure soțul. Femeia
nu are voie să aibă o profesie și nici nu are dreptul să-și dea cu părerea în legătură cu destinul
ei. Rolul ei este acela de a procrea, a avea grijă de familie și de a fii sclava soțului sau a
bărbaților care îi sunt rude.1

S-a descoperit că statul femeilor în țările musulmane s-a alterat de-a lungul istoriei, la
introducerea religiei islamice, în secolul VII, acesta fiind net superior,iar mai apoi încetul cu
încetul a început să decadă, fiind introduse diferite restricții, de la ignorarea părerii femeii în
ceea ce privește căsătoria, obligarea femeii să-și acopere capul în public la refuzarea dreptului
la educație. 2

Pentru a înțelege aceasta problema trebuie să intrăm mai în amănunt în religia și cultura
islamică deoarece de acolo pornește totul. Musulmanii se ghidează în viața de zi cu zi după
legile Coranului si dupa Shari’ah), legea islamica.
Legea islamică, shari’ah, ce stă la baza societății musulmane și a discriminării femeilor, este
derivată din trei surse: Coranul, pe care musulmanii îl văd ca pe Revelația Divină directă;
hadith, care conține pildele Profetului și sunna, ce cuprinde tradițiile și practicile Profetului. 3

1
Wijdan Ali. Muslim Women: Between Cliché and Reality,în Diogenes,vol. 50 no. 3, 2003,pp. 77-87, disponibil la
adresa http://dio.sagepub.com/content/50/3/77, accesat în 7.02. 2012
2
Ibidem
3
Ibidem
Fiecare persoană în parte interpretează cum crede de cuviință versetele Coranului, ajungându-
se astfel la contradicții. Spre exemplu, Coranul „consideră că ambele sexe provin din aceeași
ființă, astfel bucurându-se de același statut”4 , însă „unii tradiționaliști au interpretat anumite
pasaje ca încurajând violența asupra femeilor, pedepsirea acestora și chiar supunerea totală
față de bărbat”5 .
„Lumea islamică are o vastă extindere, regăsindu-se pe majoritatea continentelor, dar în
principal în Africa și Asia. Astfel ne este aproape imposibil să facem o generalizare în ceea ce
privește statutul femeii musulmane.” 6Drepturile și libertățile femeilor musulmane diferă de la
o țară la alta, deși Coranul este același pentru toată lumea. Unele sunt mai opresive ca altele,
astfel există diferențe semnificative între Tunisia,Iran,Arabia Saudită, Egipt și alte țări
musulmane. „În unele țări este ilegal ca o femeie să conducă sau să se miște liberă prin oraș,
în timp ce în altele, femeile ocupă poziții de conducere în stat,de exemplu în 1988, Benazir
Bhutto a devenit prima femeie prim-ministru al Pakistanului și prima femeie care a condus o
țară musulmană”.7De asemenea, „în Tunisia, femeile au obținut egalitatea totală cu bărbații în
toate aspectele vieții încă din anii ’50, în timp ce în Arabia Saudită, femeilor nu le este permis
să meargă, neînsoțite de o rudă de sex masculin,cu taxiul8.”

Turcia, în timpul secolului 19 și începutul secolului 20, a detașat gradual „problema femeii”
de Islamism. Astfel emanciparea femeilor a crescut fiind inclusă într-o formă de naționalism
cultural numit Kemalism. Noul cod civil din Turcia, instaurat în 1926, nu are nimic în comun
cu legea islamică, Shari’ah. De exemplu, în noul cod civil, în comparație cu Shari’ah, poziția
socială a femeii este semnificativ mai favorabilă. În această lege sunt permise doar căsătoriile
monogame, iar în cazul divorțului, atât femeia cât și bărbatul au aceleași drepturi. Totuși,
câteva elemente din codul civil au rămas în acord cu tradițiile islamice. Bărbații sunt capul
familiei și sunt responsabili pentru bunăstarea ei economică. 9
4
Nora Alarifi Pharaon. Saudi Women and the muslim state in the twenty-first century, în Sex Roles, Vol 51,
Nr.5/6, 2004, disponibil la adresa http://www.springerlink.com/content/k7842rk7251u3561/abstract/, accesat
în 7.02.2012
5
ibidem
6
Wijdan Ali. Muslim Women: Between Cliché and Reality,în Diogenes,vol. 50 no. 3, 2003,pp. 77-87, disponibil la
adresa http://dio.sagepub.com/content/50/3/77, accesat în 7.02. 2012

7
Anna King. Islam, women and violence, în Feminist Theology, vol.17, nr.3, pp.292-328, disponibil la adresa
http://fth.sagepub.com/content/17/3/292, accesat în 7.02.2012
8
Wijdan Ali. Muslim Women: Between Cliché and Reality,în Diogenes,vol. 50 no. 3, 2003,pp. 77-87, disponibil la
adresa http://dio.sagepub.com/content/50/3/77, accesat în 7.02. 2012

9
Christiane Timmerman. Muslim women and Nationalism: The Power of image in Current Sociology, vol. 48 n.
4, 2000,p. 15-27, disponibil la adresa http://csi.sagepub.com/content/48/4/15, accesat în 7.02. 2012 apud.
G.Okman-Fisek. Turkey în International Handbook on Gender Roles,Westport ,Ed.CT: Greenwood Press, 1993,
Societatea musulmană este condusă în totalitate de bărbați. Moscheile sunt conduse de către
bărbați, consiliul Shari’ah este condus de bărbați, „vocea” comunității musulmane este
întotdeauna un bărbat și datorită acestui lucru, legile și sentințele care se dau femeilor au
tendințe misogine. 10

O să prezint în continuare câteva cazuri deosebite datorate tocmai acestor tendințe misogine.
„În 1981, un bărbat și o femeie au fost condamnați la 100 de lovituri de bici și omorâți cu
pietre pentru adulter.”11
În martie 2007, Banaz Mahmod, 20, a fost omorâtă de unchiul și tatăl ei, musulmani kurzi
originali din Iraq, deoarece adusese rușinea în familie îndrăgostindu-se de Rhamat Suleiman,
un iranian kurd. Trupul fetei a fost găsit într-un geamantan aruncat la mai mult de 240 de km
depărtare de casei ei din Londra. 12
Femeile care raportează abuzurile sexuale sau violurile întâmpină dificultăți foarte mari și
exista chiar posibilitatea de a fi urmărite penal pentru adulter dacă nu reușesc să demonstreze
că au fost violate. 13

Cultura și religia islamică este una dificil de înțeles și interpretat, pentru occidentali fiind total
diferită. Însă, până și în cele mai nepermisive state musulmane, au început să intre elemente
moderne. Au apărut astfel și mișcări feministe care luptă pentru drepturile și libertățile
femeilor și în unele țări chiar au reușit să obțină câteva drepturi, de exemplu, „femeile din Iran
au obținut dreptul la educație și la un loc de muncă14” (muslim women and feminism -
illustration from iranian experience).

Având în vedere cele prezentate mai sus, consider legile islamice misogine și antice,dar mă
gândesc și la faptul că femeile sunt crescute astfel acolo, încă de mici știu că nu au prea multe
drepturi și că nu sunt egale cu bărbații. De asemenea, credința este un factor foarte important
în viața lor și marea majoritate urmează cu sfințenie învățăturile profetului, chiar dacă poate

pp.438-51
10
Anna King. Islam, women and violence, în Feminist Theology, vol.17, nr.3,2009, pp.292-328, disponibil la
adresa http://fth.sagepub.com/content/17/3/292, accesat în 7.02.2012
11
Ibidem
12
Anna King. Islam, women and violence, în Feminist Theology, vol.17, nr.3, 2009,pp.292-328, disponibil la
adresa http://fth.sagepub.com/content/17/3/292, accesat în 7.02.2012
13
Ibidem
14
Haleh Afshar. Muslim women and feminisms: Illustrations from the iranian experience, în Social Compass,
vol.54, nr.3,2007, pp.419-434, disponibil la adresa http://scp.sagepub.com/content/54/3/419, accesat în
7.02.2012
unii nu sunt de acord cu acestea. Societatea musulmană este una tradiționalistă și cred că din
acest punct de vedere este bine deoarece își păstrează bine obiceiurile și tradițiile, însă e greu
să fii de acord cu supunerea femeilor până la gradul de sclavie.

Nu sunt de acord cu multe dintre legile islamice, dar cred că schimbarea acestora este aproape
imposibilă fiind adânc înrădăcinate în viața lor, în spiritul lor. Totuși, cum am găsit în diferite
studii, schimbarea a fost posibilă în anumite țări, nu în totalitate, dar s-au schimbat anumite
lucruri, cum ar fii accesul la educație și la un loc de muncă. Cred că atunci când o să-și dea
seama că femeile îi pot ajuta la construirea unei mai bune societăți și economii, o să se
producă schimbări majore. Un astfel de caz a fost Arabia Saudită, „la sfârșitul secolului XX, a
început să se discute despre nevoia de integrare a femeilor în dezvoltarea țării, există încă
destul de multe limitări în ceea ce privește locurile de muncă pe care acestea le pot avea” 15,
dar totuși s-a produs o schimbare.

Problema statutului femeilor musulmane este o problemă amplă ce merită studiată în

profunzime,dar despre care este greu să-ți formezi o poziție. Poți fii împotriva practicilor lor,
desigur se întâmplă lucruri pline de cruzime, nu prea ai cum să fii de acord cu ele,dar însă nu
îi poți judeca, fiind profund religioși și urmând legile Coranului cu sfințenie. Fac acele lucruri
de cele mai multe ori deoarece cred că așa le dictează Dumnezeu, în cazul lor Allah, să facă și
că sunt lucruri cărora nu li se pot împotrivi.

Bibliografie

1. Afshar, Haleh. Muslim women and feminisms: Illustrations from the iranian experience, în
Social Compass, vol.54, nr.3,2007, disponibil la adresa
http://scp.sagepub.com/content/54/3/419, accesat în 7.02.2012
15
Nora Alarifi Pharaon. Saudi Women and the muslim state in the twenty-first century, în Sex Roles, Vol 51,
Nr.5/6, 2004, disponibil la adresa http://www.springerlink.com/content/k7842rk7251u3561/abstract/, accesat
în 7.02.2012
2. Ali, Wijdan. Muslim Women: Between Cliché and Reality, în Diogenes,vol. 50 no. 3, 2003,
disponibil la adresa http://dio.sagepub.com/content/50/3/77, accesat în 7.02. 2012

3. King, Anna. Islam, women and violence, în Feminist Theology, vol.17, nr.3,2009, pp.292-
328, disponibil la adresa http://fth.sagepub.com/content/17/3/292, accesat în 7.02.2012

4. Pharaon, Nora Alarifi. Saudi Women and the muslim state in the twenty-first century, în Sex
Roles, Vol 51, Nr.5/6, 2004, disponibil la adresa
http://www.springerlink.com/content/k7842rk7251u3561/abstract/, accesat în 7.02.2012

5. Timmerman, Christiane. Muslim women and Nationalism: The Power of image in Current
Sociology, vol. 48 n. 4, 2000, disponibil la adresa http://csi.sagepub.com/content/48/4/15,
accesat în 7.02. 2012