Sunteți pe pagina 1din 60

UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET ”

FACULTATEA: MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA


MASTERAT: MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL AL
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

- LUCRARE DE DISERTAŢIE -

„BILANŢUL CONTABIL
– instrument de analiză şi control„

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
PROF.UNIV.DR. IATAN ELENA

MASTERAND,
CONSTANTA
- 2007 -

2
3
CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................4
CAPITOLUL I: LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A
EXERCIŢIULUI BUGETAR LA O INSTITUŢIE PUBLICĂ......6
1.1. Particularităţile organizării contabilităţii la instituţiile publice.........................6
1.2. Inventarierea patrimoniului la instituţiile publice.............................................11
1.3. Situaţiile financiare trimestriale şi anuale întocmite de instituţiile publice....19
1.4. Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public
– IPSAS 1 –Prezentarea situaţiilor financiare....................................................22
CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA
SITUAŢIILOR FINANCIARE LA PRIMĂRIA NĂVODARI......26
2.1 Prezentarea instituţiei publice (mod de înfiinţare, organizare,
grad de subordonare, finanţare)...........................................................................26
2.2 Efectuarea lucrarilor premergatoare intocmirii situatiilor
financiare anuale.....................................................................................................32
2.3 Întocmirea situaţiilor financiare anuale la
Primăria Năvodari..................................................................................................37

CAPITOLUL III : ADAPTAREA BILANŢULUI CONTABIL AL


PRIMĂRIEI NĂVODARI LA NOILE CERINŢE ALE
REFORMEI PUBLICE....................................................................48
CONCLUZII........................................................................................................58
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................59

4
INTRODUCERE

Lucrarea de faţă este rezultatul unei ample documentări şi a unei impresionante


bibliografii legislative din domeniul financiar contabil.
Tema aleasă mi-a oferit prilejul să învăţ metode, tehnici şi procedee noi de rezolvare
a problemelor din domeniul în care lucrez, precum şi experimentarea unor căi de cunoaştere sau
de acţiune în administraţia publică locală.
În perioada noastră contemporană contabilitatea este considerată o activitate cu
caracter practic desfăşurată de profesionişti, care are rolul de a furniza informatii utile pentru
luarea deciziilor optime.
Aritmetică a afacerilor, după cum este considerată de un grup de autori din centrul
universitar Iaşi, contabilitatea reprezintă un sistem logic şi raţional de informare specializată,
supus unor convenţii şi norme definite social. Este considerată limbajul formalizat de comunicare
pentru lumea afacerilor.
Contabilitatea trebuie să ofere informaţii cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de trezorerie.
De aceea mi-am propus să reliefez într-o manieră corespunzătoare structura sistemului
bugetar folosit pană la data de 31.12.2005, a principiilor ce stau la baza organizării contabilităţii
publice şi a structurii sistemului bugetar folosit începând cu data de 01.01.2006.
Lucrarea cuprinde o prezentare a paşilor făcuţi în domeniul fostului sistem contabil
bugetar, a etapelor ce trebuie parcurse pentru îmbunătăţirea organizării şi perfecţionării
contabilităţii şi actualului sistem bugetar care este îmbunătăţit şi este prezentat în Ordinul
ministrului finanţelor publice nr.1917/2005.
Aspectele teoretice prezentate sunt fundamentate şi explicate prin studiu de caz
efectuat în cadrul Primariei Năvodari.
În primul capitol al lucrării am prezentat aspectele teoretice referitoare la
particularităţile organizării contabilităţii la instituţiile publice, politicile contabile utilizate la
întocmirea situaţiilor financiare anuale care sunt în conformitate cu reglementările contabile
aplicabile conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.306/2002 sau Ordinul ministrului
finanţelor publice nr.94/2001.

5
Deasemeni primul capitol cuprinde aspecte referitoare la inventarierea patrimoniului
instituţiilor publice, situaţiile financiare trimestriale şi anuale precum şi prezentarea situaţiilor
financiare conform standardelor internaţionale de contabilitate.
Capitolul doi al lucrării cuprinde studiul de caz privind întocmirea situaţiilor
financiare la Primăria Năvodari . Toate elementele, informaţiile şi operaţiile prezentate în acest
capitol sunt culese din cadrul Direcţiei Economice, biroul buget-contabilitate al Primăriei
oraşului Năvodari, cu sprijinul şi bunăvoinţa colectivului din instituţie căruia îi mulţumesc.
În capitolul trei al lucrării am prezentat bilanţul contabil al Primăriei Năvodari adaptat
la noile cerinţe ale reformei publice, elemente semnificative din Standardele Internaţionale de
Contabilitate pentru Sectorul public şi din Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1917/2005
privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.
Trecerea de la contabilitatea de numerar la cea de angajamente, începând cu
01.01.2006, constituie o provocare pentru personalul specializat din toate instituţiile publice,
indiferent de subordonare şi modul de finanţare al cheltuielilor. Începând cu trimestrul I al anului
2006 instituţiile publice vor întocmi situaţii financiare în noua structură, potrivit ultimelor
reglementări legale, în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public.
Obiectivul de performanţă al contabilităţii îl constituie obţinerea imaginii fidele.
O dată cu prezentarea lucrării doresc să adresez mulţumiri tuturor celor care m-au
ajutat direct sau indirect la realizarea acestei lucrări.

6
CAPITOLUL I

LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A


EXERCIŢIULUI BUGETAR LA
INSTITUŢIILE PUBLICE

1.1. Particularităţile organizării contabilităţii la instituţiile publice

Instituţiile bugetare au unele particularităţi ce definesc modul diferit de organizare


şi conducere al contabilităţii faţă de agenţii economici. Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991 cu
completările şi modificările ulterioare, instituţiile publice au obligaţia de a-şi organiza şi conduce
contabilitatea potrivit normelor legale în vigoare.
Legea nr. 500/2002 stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind
formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile
instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.
Dispoziţiile legii nr. 500/2002 se aplică în domeniul elaborării, aprobării,
executării şi raportării:
a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor instituţiilor publice autonome;
f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale
căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigura din fonduri publice;
i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Instituţiile publice utilizează un plan de conturi specific şi o evidenţă contabilă
adaptată la particularităţile impuse de natura obiectului de activitate.

7
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire
la:
a) execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli;
b) patrimoniul aflat în administrare;
c) întocmirea contului de execuţie al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor
sociale de stat şi a fondurilor speciale.
Obiectul contabilitătii instituţiilor publice îl constituie patrimonial public şi cel
privat aflat în administrarea acestora, veniturile şi cheltuielile bugetare şi extrabugetare,
drepturile si obligaţiile rezultate din activitatea desfaşurată cu respectarea prevederilor legale.
Ministerul Finanţelor Publice, prin normele metodologice a stabilit obiectivele
contabilitătii bugetare care sunt următoarele:
a) reflectarea în expresie valorică a patrimoniului;
b) exercitarea controlului în mod permanent asupra existenţei şi mişcării elementelor
patrimoniale, asupra respectării proporţiilor stabilite prin legea anuală bugetară între
venituri şi cheltuieli;
c) asigurarea informaţiei necesare stabilirii eficienţei activitaţii în instituţiile publice;
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională, se conduce în partidă
dublă de către toate unităţile bugetare .
Conform Legii contabilitătii nr.82/2002, cu completările şi modificările ulterioare,
contabilitatea condusă în partidă dublă trebuie să asigure:
- înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor patrimoniale, în debitul
şi creditul unor conturi denumite conturi corespondente;
- stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare, cât şi a soldului final al fiecărui
cont;
- întocmirea lunară a balanţei de verificare;
- prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.
Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la valoarea de achizitie sau
la valoarea de producţie.
Documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea
statului şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi
anuală.
Trimestrial şi anual, instituţiile publice întocmesc situaţii financiare care se depun la
organele ierarhice superioare, iar consiliile locale le depun la direcţiile generale ale finanţtelor
8
publice si controlului financiar de stat. Situaţiile financiare se compun din : bilanţ, cont de
executie bugetară şi anexe.
Răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine ordonatorului de credite.
Organizarea şi conducerea contabilităţii în instituţiile publice se face în
compartimente distincte, conduse de către contabilul şef sau altă persoană împuternicită să
execute această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibe studii economice superioare şi răspund
impreună cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitătii in condiţiile
legii.
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale conduc
contabilitatea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate, a veniturilor extrabugetare şi a
fondurilor speciale, conform bugetului aprobat.
La instituţiile publice rezultatul execuţiei bugetare se stabileşte anual prin
închiderea conturilor de cheltuieli cu conturile de surse din care acestea au fost efectuate. Regula
de bază a contabilitătii constă în egalitatea dintre activul şi pasivul unui patrimoniu. În
patrimoniu se cuprind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au o estimare bănească.
În contabilitate instrumental cel mai folosit este contul. Gruparea conturilor a fost
standardizată şi a fost alcătuit “Planul de conturi general pentru instituţiile publice” în cadrul
căruia conturile sintetice si analitice au primit simboluri care înlesnesc informatizarea lucrărilor
contabile.
Conform ultimilor acte normative s-au introdus conturi noi privind activele corporale
şi necorporale, reevaluarea acestora, amortizarea, conturi referitoare la evidenţa fondurilor
externe nerambursabile.
Planul de conturi general pentru instituţiile publice utilizat pentru întocmirea
situaţiilor financiare la sfarşitul anului 2005 grupează conturile in 9 clase după cum urmează :
- Clasa 0 – Active fixe corporale
- Clasa 1 – Mijloace banesti
- Clasa 2 – Decontări
- Clasa 3 –Fonduri
- Clasa 4 –Cheltuieli
- Clasa 5 –Venituri
- Clasa 6 – Materiale
- Clasa 7 – Finanţări şi credite bancare
- Clasa 9 – Conturi în afara bilanţului
9
Orice operaţiune economică trebuie consemnată în momentul efectuării ei într-un
document justificativ, pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate.
Documentul justificativ cuprinde următoarele elemente:
- denumirea documentului;
- denumirea şi sediul unităţii care elaborează documentul;
- părţile care participă la efectuarea operaţiei consemnate în respectivul document;
- conţinutul operaţiilor economico-financiare şi temeiul legal al efectuării acestora;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiei economico-financiare efectuate;
- semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiei economico-financiare, a
persoanelor care exercită controlul financiar preventiv şi a persoanelor în drept să
aprobe operaţiile respective.
Prelucrarea documentelor justificative presupune sortarea pe operaţii, centralizarea
documentelor de acelaşi fel, verificarea de fond a acestora.
Contarea documentelor justificative presupune înregistrarea în contabilitate a
informaţiei în note de contabilitate.
Clasarea documentelor presupune sortarea după diverse criterii şi îndosarierea
acestora.
Arhivarea documentelor contabile presupune păstrarea acestora în locuri special
amenajate pe o perioadă de timp ce diferă de la un document la altul.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitatea instituţiilor publice sunt:
- registrul - jurnal;
- registrul – inventar;
- registrul numerelor de inventar pentru active fixe corporale;
- cartea mare ( pe baza căreia se întocmeşte balanţa de verificare ).
Registrul – jurnal este un document contabil în care se înregistrează prin articole
contabile, în mod cronologic, operaţiile contabile.
Registrul - inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform
posturilor din bilanţ, inventariate potrivit normelor legale.
Registrul carte mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar,
direct sau prin regrupare pe conturi corespondente înregistrările din registru – jurnal, stabilindu-
se situaţia fiecărui cont.
Balanţa de verificare specifică instituţiilor publice cuprinde următoarele elemente:
10
- simbolul şi denumirea conturilor în ordine din planul de conturi;
- soldurile iniţiale debitoare şi creditoare;
- rulajele debitoare si creditoare;
- totalul sumelor debitoare şi creditoare;
- soldurile finale debitoare şi creditoare.
Balanţa de verificare serveşte la întocmirea bilanţului contabil şi se întocmeşte atât
pentru conturile sintetice cât şi pentru cele analitice .
În vederea unei bune organizări a contabilităţii fiecare ordonator de credite trebuie să
asigure:
- încadrarea compartimentului financiar – contabil cu personal corespunzător, pe bază
de concurs;
- întocmirea şi circuitul documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale;
- organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii în mod cronologic şi sistematic;
- organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului;
- respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale şi
depunerea acestora la organele în drept;
- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi a procedeelor de efectuare utilizate;
- păstrarea şi arhivarea documentelor justificative a registrelor şi bilanţurilor contabile.
Contabilitatea publică trebuie să asigure identificarea la timp a fenomenelor negative,
a deficientelor în gestionarea bunurilor şi valorilor materiale, a eficienţei cu care sunt utilizate
creditele bugetare şi respectarea legalitatii plăţilor şi cheltuielilor conform bugetelor aprobate, a
luării tuturor măsurilor cu caracter preventiv pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a
activităţii financiar-bugetare.
Dintre principiile stabilite de H.G. nr.704/1993 privind normele metodologice de
aplicare a legii contabilităţii au aplicabilitate pentru contabilitatea instituţiilor publice
următoarele:
- principiul permanentei metodelor, care presupune asigurarea unei continuiţăţi în
aplicarea regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale;
- principiul independenţei exerciţiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor
şi cheltuielilor aferente activităţii unitaţii bugetare pe măsura angajării acestora;
- principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă
bilanţului de închidere al exerciţiului precedent;
11
- principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive respective veniturile şi
cheltuielile din contul de execuţie.

1.2. Inventarierea patrimoniului la instituţiile publice

Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv reprezintă ansamblul operaţiunilor prin


care se constată existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, la
data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de
activ şi de pasiv ale fiecărei unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu,
aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale
care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru
respectivul exerciţiu financiar.
Organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv din cadrul
societăţilor comerciale, societăţilor/companiilor naţionale, regiilor autonome, institutelor
naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţilor cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor şi
celorlalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi ale persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi producătoare de venituri, denumite în continuare unităţi, se efectuează
potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, ale reglementărilor contabile aplicabile, precum şi ale normelor în viguare.
În temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, unităţile au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi de
pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o data pe an pe parcursul funcţionării lor, în cazul
fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute de lege;
b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi
stabilite cert decât prin inventariere;
c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;

12
e) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de fortă majoră;
f) în alte cazuri prevăzute de lege.
În cazul în care, în situaţiile enumerate mai sus, sunt inventariate toate elementele de activ
dintr-o gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere anuală, cu aprobarea administratorului, a
ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligaţia gestionării elementelor de activ şi de
pasiv.
Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv se face, cu ocazia încheierii
exerciţiului financiar.
În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în registrul-inventar se va
cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu
intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii
exerciţiului financiar.
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor
Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile, revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionării elementelor de activ şi de pasiv.
Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv se efectuează de către comisii de
inventariere, formate din cel puţin două persoane, numite prin decizie scrisă, emisă de persoanele
autorizate . În decizia de numire se menţionează în mod obligatoriu componenţa comisiei, numele
responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusă inventarierii, data
de începere şi de terminare a operaţiunilor.
Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit
prevederilor legale.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere, în comisii vor fi
numite persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi tehnica, care să asigure efectuarea
corectă şi la timp a inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform
reglementărilor contabile aplicabile.
Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv se pot efectua atât cu salariaţii
proprii, cât şi pe bază de contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane juridice sau fizice
cu pregătire corespunzătoare.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii
şi nici contabilii care ţin evidenta gestiunii respective.

13
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi
numai prin decizie scrisă, emisă de către cei care i-au numit.
În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere, ordonatorii de credite sau alte
persoane care au obligaţia gestionării elementelor de activ şi de pasiv trebuie să ia măsuri pentru
crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
- organizarea depozitării bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora şi
întocmirea etichetelor de raft;
- ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiuni şi a celei contabile şi efectuarea
confruntării datelor din aceste evidenţe;
- participarea întregii comisii de inventariere la lucrările de inventariere;
- sigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariază,
respectiv pentru sortare, aşezare, cântarire, măsurare, numarare etc.;
- asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, preţ) a unor
specialişti din unitate sau din afară acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de
inventariere, care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru
măsurare, cântarire cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde), precum şi cu
formulare şi rechizite necesare;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor
inventariate;
- asigurarea protecţiei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de
protecţie a muncii;
- asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor de la magazine, depozite, gestiuni .
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt
următoarele:
a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere se ia de la gestionarul raspunzător de
gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă:
- gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
- în afară de bunurile unităţii respective, are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor,
primite cu sau fără documente;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţa;
- are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au întocmit
documentele aferente;
14
- a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în
gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care
nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data ultimului
document de intrare/ieşire a bunurilor din gestiune.
Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea
bunurilor şi de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa sa;
b) să identifice toate locurile în care există bunuri ce urmează a fi inventariate;
c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa gestionarului, ori
de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate,
în locuri special amenajate (fişete, casete, dulapuri), încuiate şi sigilate. Sigiliul se păstrează, pe
durata inventarierii, de către responsabilul comisiei de inventariere;
d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data la
care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de bunuri,
existente în gestiune, dar neinregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi
predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea.
e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă.
Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data şi ora fixate,
inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenta altei persoane, numită
prin decizie scrisă, care sa îl reprezinte pe gestionar.
Inventarierea imobilizarilor necorporale se efectuează prin constatarea existenţei şi
apartenenţei acestora la unităţile deţinătoare.
Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă proprietatea
acestora şi a schiţelor de amplasare.
Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi a
dosarului tehnic al acestora.
Construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică, termică,
gaze, apă, canal, telecomunicaţii, căile ferate şi altele similare se inventariază potrivit regulilor
stabilite de deţinătorii acestora.

15
În listele de inventariere a imobilizărilor necorporale şi corporale aflate în curs de
execuţie se menţionează pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului:
denumirea obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza valorii din
documentaţia existentă .
Bunurile din domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, date în
administrarea instituţiilor publice , se inventariază şi se evidenţiază în mod distinct în cadrul
acestor unităţi.
Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule,
unelte) se inventariază şi se trec în liste separate, specificându-se persoanele care răspund de
păstrarea lor.
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie să se
întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe categorii de bunuri.
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, precum şi pentru creanţele şi
obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc liste de inventariere separate sau situaţii analitice
separate .
Creanţele şi obligaţiile fată de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor
soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică
în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" .
Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie,
acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se inventariază în
conformitate cu prevederile legale.
Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se
inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din
contabilitatea unităţii.
În acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrătoare a
anului, puse la dispoziţie de unităţile bancare şi unităţile Trezoreriei Statului, vor purta ştampila
oficială a acestora.
Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria unităţii se inventariază în ultima zi
lucrătoare a exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăti
privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul şi cu
cele din contabilitate.
Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate
bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de
16
inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la
modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată sa analizeze
obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către membrii comisiei de
inventariere şi de către gestionar.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele
inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, grupate după natura lor, conform posturilor din
bilanţ.
Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de
inventariere, procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice, după caz, care justifică
conţinutul fiecărui post din bilanţ.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea
de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data
inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în
registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de activ şi
de pasiv.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise
în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din
contabilitate.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor
stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate , după care se procedează la
stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de
inventariere, cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie în parte.
Scăderea din evidentă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată
sunt prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice, potrivit
legii, pentru decontarea acestora.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în principal,
următoarele elemente: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data
începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi
17
propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele
vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legatură cu acestea; volumul stocurilor depreciate,
fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în
vederea reintegrării lor în circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de
inventar şi declasare sau casare a unor stocuri; constatări privind păstrarea, depozitarea,
conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de
activitatea gestiunii inventariate.
Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabileşte caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi
caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a
diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în
termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, administratorului unităţii.
Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al conducatorului
compartimentului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile de la primirea procesului-verbal,
asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel
mult 3 zile de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator sau
ordonatorul de credite.
Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie se
întocmeşte bilanţul care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui posturi, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie sa corespundă cu datele înregistrate
în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv stabilită pe baza
inventarului.
Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică, atribuţiile ei referindu-se atât la
patrimoniul administrat direct de aceasta, cât şi la patrimoniul instituţiilor subordonate, fără
personalitate juridică, care nu au compartimente proprii de contabilitate (circumscripţii
veterinare, şcoli generale). În aceste cazuri, din comisia de inventariere face parte, în mod
obligatoriu, şi câte un reprezentant al unităţii respective fără personalitate juridică.
Bunurile inventariate la instituţiile publice se evaluează şi se înscriu în listele de
inventariere la valoarea contabilă (valoarea de înregistrare).

18
Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea contabilă. Lipsurile imputabile se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea de
înlocuire.
Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile instituţiilor
publice se varsă la bugetul din care este finanţată instituţia publică, subcapitolul bugetar "încasări
din alte surse".
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului (lista de inventar) este
următorul:
- denumirea formularului;
- data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- denumirea unităţii;
- gestiunea; locul de depozitare;
- numărul curent;
- denumirea bunurilor inventariate;
- codul sau numărul de inventar;
- unitatea de măsură;
- cantităţi: stocuri faptice, stocuri scriptice, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- preţul unitar;
- valoarea contabilă: valoarea, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul;
- comisia de inventariere: numele şi prenumele, semnătura;
- contabilitate: numele şi prenumele, semnatura.

Extrasul de cont serveşte la comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse,


rămase neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere
prearbitrală.
Se întocmeşte în 3 exemplare de compartimentul financiar-contabil al unităţii beneficiare,
pe baza datelor din contabilitatea analitică.
Circulă:
- la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul unităţii emitente,
pentru semnare (toate exemplarele);

19
- la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2), care restituie unităţii emitente exemplarul 2
semnat pe verso de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar-contabil,
pentru confirmarea debitului.Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se
consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul
compartimentului financiar-contabil, care se anexează la exemplarul 2 al extrasului de cont.
- se arhivează la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (exemplarul 3,
precum şi exemplarul 2, după primirea confirmării);
- la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul 1).
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea unităţii creditoare;
- codul de identificare fiscală;
- nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerţului;
- sediul (localitatea, strada, numărul);
- judeţul;
- contul;
- banca;
- denumirea formularului;
- denumirea unităţii debitoare;
- felul, numărul şi data documentului;
- explicaţii;
- suma;
- semnături: conducătorul unităţii, inclusiv ştampila,
- conducătorul compartimentului financiar-contabil.

1.3. Situatiile financiare trimestriale si anuale

Instituţiile publice au obligaţia, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, să


întocmească situaţii financiare trimestriale şi anuale care se compun din bilanţ, cont de execuţie
bugetară şi anexe. Acestea sunt valabile numai pentru reflectarea situatiilor patrimoniale la
sfarsitul anului 2005.

20
Situaţiile financiare aferente anului 2005 reprezintă documente oficiale de prezentare
a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli la data de 31 decembrie 2005.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea
monedei naţionale, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2005, din data de 1 iulie 2005
instituţiile publice întocmesc situaţii financiare (bilanţ, cont de execuţie bugetară şi anexe) în
moneda nouă, la nivel de leu, fără subdiviziuni.
În baza art. 56 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, pe baza
situaţiilor financiare anuale prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor
speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au această sarcină, şi în urma verificării şi
analizării acestora, Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de execuţie a
bugetului de stat şi contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le prezintă
Guvernului şi care, după verificare de către Curtea de Conturi, se aprobă de Parlament.
Formularele situaţiilor financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice sunt:
- bilanţul contabil se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor
sintetice la 31 decembrie 2005, pusă de acord cu balanţele de verificare ale conturilor analitice,
după înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor consemnate în documente
justificative, întocmite potrivit legii.
Este necesara efectuarea următoarelor operatii:
- analiza soldurilor conturilor contabile astfel încât acestea să reflecte operaţiuni patrimoniale
ale instituţiei publice şi să corespundă funcţiunii stabilite în planurile de conturi în vigoare;
- clarificarea sumelor ce se menţin nejustificat în conturile 220 "Debitori", 225 "Clienţi", 231
"Creditori", 234 "Furnizori", urmărindu-se achitarea obligaţiilor şi încasarea creanţelor în lei şi în
valută, după caz;
- analiza sumelor încasate de la debitori sau clienţi din anii precedenţi, care, potrivit legii, se
virează la bugetul de stat sau bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
subcapitolul 30.01.03, respectiv 30.02.03, 30.03.03, 30.04.03, 30.05.03 "Restituiri de fonduri din
finanţarea bugetară a anilor precedenţi".
- contul de execuţie (anexa 10) se întocmeşte de către instituţiile publice indiferent
de subordonare şi modul de finanţare cu date referitoare la denumirea şi simbolul capitolelor şi

21
subcapitolelor din bugetul aprobat. Cu ajutorul contului de execuţie se masoară gradul de
îndeplinire a cifrelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli;
- execuţia conturilor externe nerabursabile(anexa 11) cuprind prevederi iniţiale,
prevederi definitive şi plăţi efectuate;
- detalierea cheltuielilor(anexa 14) cuprinde prevederi anuale, prevederi
trimestriale, plăţi efectuate, cheltuieli efective;
- disponibil din mijloace cu destinaţie specială (anexa 15) cuprinde denumirea
indicatorilor, disponibil la începutul anului, încasări si plăţi în timpul anului, disponibil la
sfârşitul perioadei. Reflectă contul 119 din balanţa de verificare.
- finanţarea bugetară (anexa 16) detaliază alocaţiile bugetare primite pentru
desfăsurarea activităţii instituţiilor publice.
- situaţia activelor fixe(anexa 17) se întocmeşte de către instituţiile care au în
administrare bunuri din domeniul public şi privat al statului şi al instituţiilor administrative-
teritoriale precum şi participaţii la capitalul social în condiţiile legii.
- situaţia creanţelor şi datoriilor(anexa 18) se întocmeşte pentru creanţele şi
datoriile existente în sold la finele perioadei.
- plăti restante(anexa 20) se completează la sfarşitul anului de către instituţiile
publice cu sume reprezentând plăţi restante către furnizori, bugetul de stat, bugete locale şi alte
creanţe.
- situaţia privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate(anexa 4) se întocmeşte
trimestrial şi anual conform Ordinului 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea, şi
plata cheltuielilor precum şi raportarea angajamentelor bugetare si legale.
- raportul de analiză pe bază de bilanţ (raport explicativ) se întocmeşte pe baza
datelor din toate anexele care compun situaţiile financiare.
Situaţiile financiare ale instituţiilor publice au un caracter unitar, din punct de vedere
al structurii şi conţinutului lor.
La baza întocmirii situaţiilor financiare ale unitaţilor bugetare stau urmatoarele
principii:
- principiul realităţii şi exactităţii datelor înscrise în documentele de sinteză, ceea ce
presupune ca datele evidenţei contabile sintetice şi analitice corespund realităţii;
- principiul respectării normelor legale în vigoare cu privire la completarea tuturor
formularelor ce compun situaţiile financiare;

22
- principiul bunei informări, deoarece situaţiile financiare constituie pentru ordonatorul
de credite suportul efectuării analizei modului de utilizare a fondurilor bugetare
aprobate.Bilanţul reprezintă suportul informaţional necesar întocmirii bugetului de
venituri si cheltuieli aferent anului următor.

1.4. Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru sectorul public


– IPSAS – Prezentarea situaţiilor financiare

Situaţiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziţiei financiare a performanţei


financiare a unei entităţi .Obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi informaţii despre poziţia
financiară, performanţa şi fluxurile de trezorerie ale unei entitaţi,utile pentru o gamă largă de
utilizatori în luarea deciziilor economice. Raportarea financiară în sectorul public se face prin:
-oferirea informaţiilior privind sursele, alocarea şi utilizarea resurselor financiare;
-oferirea informaţiilor privind modul în care entitatea şi-a finanţat activitaţile şi
şi-a acoperit necesarul de numerar;
-oferirea informaţiilor utile în evaluarea capacităţii entitaţii de a-şi finanţa
activitaţtile
-oferirea informaţiilor privind situaţia financiară a entităţii şi modificările ei.
Situaţiile financiare oferă informaţii despre:
-Activele;
-Datoriile;
-Capitalurile proprii;
-Veniturile si cheltuielile, inclusiv câstigurile şi pierderile;
-Alte schimbări în capitalurile proprii;
-Fluxurile de trezorerie ale entităţii.
Situaţiile financiare trebuie să prezinte fidel poziţia financiară, performanţa financiară
şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi.
Abaterile de la cerinţele Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public efectuate pentru a fi în conformitate cu cerinţele de raportare financiară statutare dintr-o
anumită jurisdicţie nu constituie abateri necesare pentru a realiza o prezentare fidelă.

23
O prezentare fidelă presupune selectarea şi aplicarea politicilor contabile, prezentarea
informaţiilor relevante, credibile comparabile şi accesibile, prezentarea suplimentară atunci când
cerinţele din Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public sunt insuficiente
pentru a oferi utilizatorilor posibilitatea de a înţelege impactul tranzacţiilor sau evenimentelor
specifice asupra poziţiei financiare şi performanţei financiare a entităţii.
Conducerea trebuie să eleboreze politici contabile care să asigure faptul că situaţiile
financiare oferă informaţii care sunt relevante pentru necesitaţile de decizie ale utilizatorilor şi
credibile în sensul că reprezintă fidel performanţa financiară şi poziţia financiară a entităţii,
reflectă fondul economic al evenimentelor şi tranzacţiilor nu numai în forma legală, sunt neutre,
prudente şi complete sub toate aspectele semnificative.
Situaţiile financiare pot fi identificate şi separate în mod clar de alte informaţii din
acelaşi document publicat .
Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public se aplică numai
situaţiilor financiare , şi nu altor informaţii prezentate în raportul anual sau în alt document. Este
important ca utilizatorii să poată distinge informaţiile elaborate prin utilizaea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public de alte informaţii care le pot fi folositoare,
dar nu fac obiectul acestor Standarde.
Fiecare componentă a situaţiilor financiare va fi în mod clar identificată. Următoarele
informaţiil vor fi în mod special evidenţiate şi repetate atunci când sunt necesare intelegerii
corespunzatoare a informaţiilor prezentate:
-denumirea entităţii raportoare sau alte elemente de identificare;
-dacă situaţiile financiare se referă la entitatea individuală sau la entitatea
economică ;
-data raportării sau perioada acoperită de situaţiile financiare
-moneda de prezentare;
-nivelul de precizie utilizat în prezentarea sumelor din situaţiile financiare.
Situaţiile financiare vor fi prezentate cel puţtin anual. Indiferent de metoda de
prezentare, o entitate trebuie să furnizeze informaţii pentru fiecare element de activ şi datorie care
combină sume ce se asteaptă a fi recuperate.
Un activ va fi clasificat ca un activ curent atunci când satisface oricare din
următoarele condiţii:
-se asteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat
în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;
24
-este deţinut în scopul tranzacţionării sau pe termen scurt şi se asteaptă a fi
realizat în termen de douăsprezece luni de la data de raportare;
-reprezintă numerar sau echivalente de numerar.
Toate celelalte active vor fi clasificate ca active imobilizate(active corporale,
necorporale, de exploatare si financiare pe temen lung).
Datoriile sunt clasificate ca datorii curente atunci când :
-se asteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;
-este exigibilă în termen de doisprezece luni după data raportării.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate ca datorii pe termen lung.
Situaţiile poziţiei financiare va cuprinde cel puţin elementele care prezintă
următoarele valori:
-imobilizări corporale;
-imobilizări necorporale;
-active financiare;
-investiţii contablizate prin metoda activului net;
-stocuri;
-sume de recuperat din tranzacţii;
-datorii din tranzacţii de schimb;
-provizioane;
-datorii pe termen lung;
-interes minoritar;
-active nete/capitaluri proprii.
Notele la situaţiile financiare prezintă informaţii despre bazele de întocmire a
situaţiilor financiare şi despre politicile contabile specifice selectate şi aplicate pentru tranzacţii
semnificative şi alte evenimente. Vor furniza informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de
Contabilitate pentru Sectorul Public care nu sunt prezentate în altă parte în situaţiile financiare şi
pot oferi informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în situaţiile financiare, dar care sunt
necesare pentru o prezentare fidelă.
Notele vor fi prezentate sistemetic, fiecare element din situaţia performanţei
financiare, situaţia poziţiei financiare şi situaţia fluxurilor de trezorerie va face trimitere la toate
informaţiile aferente din note.
Politicile contabile din notele situaţiilor financiare trebuie să descrie următoarele:
-baza de evaluare utilizata la întocmirea situaţiilor financiare;
25
-măsura în care entitatea a aplicat orice prevederi tranzitorii din orice Standard
Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public;
-fiecare politică contabilă care este relevantă pentru întelegerea corespunzătoare a
situaţiilor financiare.
Politicile contabile pe care le poate prezenta o entitate include, dar nu se limitează la
următoarele:
-recunoaşterea veniturilor;
-principii de consolidare;
-investiţii;
-recunoaşterea şi amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale;
-capitalizarea costurilor îndatorării şi a altor cheltuieli(stocuri deţinute pentru
vânzare, alte active calificabile);
-contracte de construcţii;
-investiţii imobiliare;
-instrumente şi investiţii financiare;
-contracte de leasing;
-costuri de cercetare şi dezvoltare;
-stocuri deţinute pentru revânzare, pentru consum;
-provizioane;
-costuri cu beneficiile angajaţilor;
-conversie valutară şi acoperirea împotriva riscului;
-definirea segmentelor şi baza pentru alocarea costurilor între segmente;
-contabilizarea inflaţiei;
-subvenţii guvernamentale.
Acest Standard Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public prezentat mai sus
intră in vigoare pentru situaţiile financiare anuale cu începere de la 1 ianuarie 2001. aplicarea
anticipată este încurajată.
Situaţiile financiare sunt conforme cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
pentru Sectorul Public în ceea ce priveşte contabilitatea de angajamente. Baza de evaluare
aplicată este costul istoric ajustat pentru reevaluarea activelor.
Informaţiile cuprinse în situaţiile financiare sunt credibile dacă nu sunt afectate de
erori semnificative şi de influenţe, sunt comparabile atunci când utilizatorii pot identifica
asemenările şi deosebirile dintre acele informaţii şi informaţiile din alte rapoarte.
26
CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR


FINANCIARE LA PRIMĂRIA NĂVODARI

2.1. Prezentarea instituţiei publice, mod de infiinţare, organizare, grad de


subordonare, finanţare

Scurt istoric
Primăria Năvodari este situată în localitatea Năvodari, strada Dobrogei, nr.1, localitate
despre care se cunosc date din jurul anului 1412, când se numea Caracaium(Oaia Neagră), nume
care mai târziu a devenit Carachioi(Satu Negru).
În sat locuiau 317 familii care se ocupau de agricultură, pescuit, creşterea animalelor
şi-n mai mică masură cu negustoria şi unele meserii.
După razboiul de independenţă din anul 1877 în satul Carachioi au venit romăni din
judeţele Argeş şi Olt.
În anul 1927 satul Carachioi ia denumirea de Năvodari, iar după 5 ani la 15 august
1932 localitatea este recunoscută comună.
În anul 1954 începe construcţia uzinei de superfosfat şi acid sulfuric(USAS) care a
intrat în funcţiune cu prima linie în anul 1957, aceasta deschîzând drumul industrializării zonei şi
creşterii numărului populaţiei, iar în anul 1968 la 1 iunie comuna Năvodari este declarată oraş, cu
o populaţie de peste 6520 locuitori.
Construcţia Combinatului Petrochimic Midia – Năvodari şi a canalului navigabil
Poarta Albă Midia-Năvodari a dus la explozia demografică în zonă ajungând îin anul 1983 un
număr de peste 26.000 locuitori.
La finele anului 1999 oraşul Năvodari avea o populaţie de peste 32.182 locuitori.

Modul de organizare al Primăriei Năvodari

27
Aparatul propriu al Consiliului local Năvodari este organizat pe compartimente,
potrivit structurii organizatorice stabilite prin Hotărârea Consiliului Local nr.78/19.06.2003. În
activitatea sa, aparatul propriu răspunde de executarea lucrărilor potrivit atribuţiilor stabilite în
regulament, asigură aducerea la îndeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul şi
Guvernul României, a deciziilor Prefecturii judeţului precum şi a deciziilor Primăriei oraşului
Năvodari.
Compartimentele de lucru în interesul prezentului regulament sunt: secretar, 1
direcţie; 2 servicii, 1 arhitect şef, 1 birou şi compartimentele independente aflate în
subordinea Primarului.
Legătura între diferitele compartimente ale Primăriei oraşului Năvodari se face prin
conducătorii acestora, iar legătura cu alte instituţii sau cu conducerea ministerelor şi a celorlalte
organe ale administraţiei de stat, prin reprezentanţii legali ai Primăriei.
Coducătorii compartimentelor de specialitate prezintă, la cererea şefiilor superiori, ori
de câte ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor ce le conduc.
Coducătorii compartimentelor de specialitate vor colabora permanent în scopul
îndeplinirii la timp şi în mod corescpunzător a sarcinilor ce le revin.
In funcţie de specificul activităţii fiecăruia şi în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i
revin, compartimentele din cadrul aparatului propriu întocmesc proiecte de hotărâri, dispoziţii pe
care le prezintă primarului în vederea emiterii acestora.
Conducătorii compartimentelor de specialitate din dispoziţia sau cu aprobarea
conducerii Primăriei oraşului Năvodari, vor putea stabili şi alte sarcini decât cele prevăzute în
regulament, pentru personalul din cadrul acestora. Aceste sarcini vor fi prezentate în scris şi
asumate sub semnătură de către cei îndreptăţiti să le aducă la îndeplinire.
Compartimentele din cadrul aparatului propriu al Primăriei oraşului
Năvodari
3 Consiliul local
4 Primar
3. Viceprimar
4. Secretar
4.1 Compartimentul informare relaţii publice
4.2 Compartimentul stare civilă
4.3 Biroul administraţie publică locală - autoritate tutelară – juridic

28
4.4 Compartimentul resurse umane
4.5 Compartimentul agricol
5.Compartimentul protecţie civilă
6.Compartimentul audit intern
7. Directia economica
7.1 Buget contabilitate
7.2 Serviciul impozite, taxe locale – executare silita
7.3 Compartimentul încasări
8. Arhitect şef
8.1 Compartimentul urbanism –tehnic investiţii
9. Serviciul administrarea domeniului public si privat – protecţia mediului
9.1 Compartimentul administrarea domeniului public si privat
9.2 Compartimentul protecţia mediului
9.3 Compartimentul administrare pieţe
9.4 Compartimentul gospodarire, întreţinere - deservire

Reguli şi proceduri de lucru generale


1 Procedura de efectuare a achiziţiilor de produse, servicii sau lucrări
2 Procedura urmăririi contractelor de achiziţii publice
3 Procedura gestionării şi comunicării informaţiilor de interes public
4 Procedura privind audienţele
5 Procedura privind comunicarea modului de soluţionare a sesizărilor de la populaţie
6 Procedura privind publicarea anunţurilor în mijloacele mass-media
7 Reguli generale privind utilizarea tehnicii de calcul aflată în dotarea Primăriei
oraşului Năvodari
8 Reguli generale privind utilizarea telefoanelor mobile, fixe şi a autoturismelor
9 Reguli generale privind circulaţia şi operarea documentelor în cadrul Primăriei
Năvodari
10 Reguli generale privind accesul în sediul Primăriei
11 Procedura privind participarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite de
elaborare a actelor normative şi la procesul de luare a adeciziilor, în conformitate cu Legea
nr.52/2003, privind transparenţa decizională în administratia publică.

29
Atribuţiile şi sarcinile Directiei Economice - director executiv :
 coordonează activitatea personalului şi stabileşte atribuţii şi sarcini pentru
personalul direcţiei;
 întocmeşte evaluările performanţelor profesionale individuale pentru personalul
din subordine;
 primeşte şi verifică indicatorii de fundamentare a proiectelor de buget
prezenatate de unităţile beneficiare de credite;
 anual, pentru întocmirea bugetului local şi de câte ori au loc corecţii şi rectificări
de buget, întocmeşte proiectul de buget pentru instituţiile de subordonare locală
pe baza datelor prezentate de aceştia şi a indicatorilor de bază;
 anual şi după rectificările şi corecţiile efectuate la bugetul oraşului – dacă au
modificări, transmite bugetul aprobat fiecărei unităţi beneficiare de credit;
 întocmeşte detalierile la buget pentru capitolele bugetare;
 lunar primeşte conturile de execuţie ale unităţilor le verifică, le analizaeză şi
întocmeşte execuţia pe ordonatori în vederea încadrării în prevederea bugetară;
 trimestrial, până la data de 20 ale lunii următoare încheierii trimestrului primeşte
dările de seamă trimestriale ale unitărţilor de subordonare locală;
 trimestrial până la data de 20 ale lunii următoare întocmeşte anexa 12 şi anexa
10 la darea de seamă contabilă;
 verifică existenţa raporturilor de audit ce însoţesc conturile de execuţie auditate
ale unităţilor de subordonare locală;
 întocmeşte zilnic situaţia denumită la zi a veniturilor încasate şi a plăţilor
efectuate precum şi situaţia – limită de credit – necesară la trezoreria oraşului
Năvodari;
 întocmeşte protocoale pentru diferite acţiuni privind activitatea sportivă şi de
tineret precum şi pentru culte religioase precum şi convenţii încheiate între
agenţii economici redistribuitori de energie termică;
 lunar şi de câte ori este nevoie, primeşte cererile de alimentare a conturilor de la
unităţile de subordonare locală, analizaeză structura acestora şi propune
alimentarea conturilor în funcţie de prevederea bugetară;
 redactează pe calculator, ori de câte ori este nevoie, proiecte de hotărâri,expuneri
de motive precum şi rapoarte ale direcţiei econimice;
30
 întocmeşte zilnic dispoziţii bugetare şi ordine de plată pentru plăţile ce se
efectuează către ordonatorii terţiari;
 participă la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de
inventar, mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;
 realizează zilnic punctajul de venituri şi cheltuieli între situaţia la zi realizată în
compartimentul buget şi execuţia trezoreriei oraşului Năvodari şi se confruntă cu
extrasele de cont pentru următoarele capitole de cheltuieli:
51 – autorităţi executive;
57 – învătământ;
58 – sănătate;
59 – cultură, religie, sport;
60 – asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii;
63 – gospodărie comunală şi locuinţe;
64- mediu şi ape
67- agricultură şi silvicultură
68 – transporturi şi comunicaţii;
69- alte acţiuni economice
72 – ordine publică şi siguranţă naţională;
84 – transferuri către alte bugete;
88- dobânzi aferente datoriei publice locale şi alte cheltuieli.
 întocmeşte notele justificative pentru solicitarea de subvenţii de la bugetul de
stat, protecţie socială, solicitarea de sume din cote din impozitul pe venitul
global din cota de 16% de echilibrare;
 primeşte deconturile de la R.A.D.E.T Constanţa şi de la agenţii economici
distribuitori de energie termică, care primesc subvenţii de la bugetul de stat şi
bugetul local în vederea verificării, semnării şi aprobării lor, la verificare se ţine
seama de prevederile bugetare de tarifele stabilite conform legii, avizate de
autoritatea competentă;
 verifică şi centralizează borderourile de ajutor bănesc, acordat populaţiei pentru
energie termică conform prevederilor legale, în vederea decontării lor;

31
 transcrie datalierea cheltuielilor şi a contului de execuţie în vederea transmiterii
datelor pe suport magnetic către D.G.F.P.C.F.S. pentru toate capitolele de
cheltuieli;
 acordarea vizei de control financiar – preventiv pe toate documentele care stau la
baza angajării plăţilor de către instituţie, precum şi a altor documente care
necesită acesată viză;
 colaborează cu celelalte compartimente din cadrul Primăriei cât şi cu alte
instituţii cu abilităţi în acest domeniu (Direcţia Finanţelor Publice, Poliţie ,etc.) ;
 analizează şi propune circuitul documentelor în cadrul serviciilor pe care le
coordonează cât şi între acestea şi restul compatimentelor din cadrul Primăriei;
 asigură condiţiile necesare pentru implementarea facilităţilor fiscale;
 asigură studierea şi cunoaşterea de către fiecare funcţionar şi salariat din
subordine a reglementărilor în vigoare, urmăreşte documentarea de specialitate a
personalului din subordine şi ia măsuri de perfecţionare continuă a acestora;
 elaborază şi redactează corespondenţa specifică repartizată direcţiei;
Atribuţii legate de activitatea financiar – contabilă:
 efectuarea de încasări şi plăţi în numerar pentru persoane fizice şi juridice pe bază
de documente legal întocmite;
 întocmirea statelor de plată pentru salariaţi, consilieri locali şi salariaţii de la Creşa
nr.20 Năvodari, pe baza pontajelor de prezenţă şi a referatelor de ore suplimentare şi
a altor drepturi salariale în conformitate cu prevederile legale;
 calculul drepturilor băneşti aferente concediilor de odihnă şi a concediilor de boală
pentru salariaţi, ori de câte ori este nevoie;
 întocmirea ordinelor de plată pentru virarea la buget a impozitului pe salariu, CAS,
fond şomaj, fond sănătate, etc. pentru salariaţii Primăriei şi la Creşa nr.20
Năvodari;
 întocmirea şi predarea fişelor fiscale FF1 şi FF2 pentru salariaţii instituţiei,
consilieri locali şi salariaţii de la Creşa nr.20 Năvodari;
 constituirea, reţinerea şi eliberarea garanţiilor materiale pentru salariaţii care au
calitate de gestionari;
 întocmirea şi predarea declaraţiilor privind virarea CAS-ului, fond sănătate, şomaj şi
impozit pe salarii;
32
 întocmirea şi predarea decontului privind Taxa pe Valoare Adăugată în baza
documentelor legale, conform legii care reglementează acesată taxă, virarea ei către
buget la termenul stabilit de lege;
 întocmirea şi verificarea, pe baza datelor prezentate de către serviciul de asistenţă
socială a statelor de plată pentru acordarea ajutorului social şi a indemnizaţiilor de
naştere, conform Legii nr.416/2004 privind venitul minim garantat;
 evidenţa analitică şi sintetică a tuturor conturilor, conform Legii contabilităţii
nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 înregistrarea în contabilitate a documentelor care au stat la baza operaţiunilor
contabile în mod sistematic şi cronologic;
 întocmirea ordinelor de plată pentru efectuarea de plăţi către furnizori;
 întocmirea dispoziţiilor de plată şi încasare privind acordarea de avansuri spre
decontare, precum şi urmărirea decontării acestora;
 întocmirea filei de cec pentru ridicări de sume din bancă, respectând plafoanele de
plăţi conform legislaţiei în vigoare;
 primirea şi înregiatrarea în contabilitate a documentelor care au stat la baza intrărilor
şi ieşirilor din magazie;
 întocmirea şi verificarea balanţei de verificări lunare, avându-se în vedere
concordanţa dintre conturile analitice şi sintetice;
 întocmirea şi înaintarea către D.G.F.P.S. a bilanţului trimestrial şi anual privind
activitatea instituţiei;
Finanţarea Primăriei Năvodari se realizează în mare parte din venituri proprii şi intr-o
mică masură din surse ale bugetului de stat, sume ce provin din sume defalcate din TVA pentru
cheltuieli de personal învaţământ, serviciul de evidentă al populaţiei si parţial pentru personalul
încadrat la creşă.

2.2. Efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare


anuale

Încasarea veniturilor bugetare impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate


bugetului local, cu termene de plata scadente pană la finele anului 2005, se achită prin ordine de

33
plată pentru trezoreria statului prezentate de către persoanele juridice şi fizice, potrivit
programului stabilit de instituţiile de credit sau unităţile trezoreriei statului, la care au conturile
deschise, astfel încât sumele respective sa fie încasate în contul curent al, trezoreriei statului pană
la data de 30 decembrie 2005.
Instituţiile de credit vor lua măsuri pentru asigurarea decontării tuturor ordinelor de
plată pentru trezoreria statului reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate
bugetului local, prezentate de către clienţii acestora, potrivit programului stabilit de Banca
Nationala a României şi de normele metodologice, astfel încât pana la data de 30 decembrie
2005, sumele respective să fie încasate în contul curent general al trezoreriei.
Impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului local de către
contribuabili, cu termene scadente până la finele anului 2005, pot fi achitate în numerar până la
data de 29 decembrie 2005, la casieriile unităţilor trezoreriei statului sau ale instituţiei publice.
Sumele încasate în numerar de către instituţie reprezentând venituri bugetare sau
venituri proprii ale bugetului instituţiei publice vor fi depuse în conturile de venituri bugetare sau
de disponibilităţi, cărora acestea se cuvin până la data de 29 decembrie 2005.
Veniturile proprii încasate în numerar de către Primăria Năvodari în data de 30
decembrie 2005 s-au depus în conturile corespunzătoare de disponibilităţi deschise la trezoreria
statului în data de 3 ianuarie 2006 şi s-au înregistrat ca venituri ale anului 2005.
Instituţiile publice care încasează în conturi de disponibilităţi venituri pentru bugetul
de stat sau bugetele locale, au avut obligaţia să vireze veniturile respective la capitolele şi
subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin, pană la data de 29 decembrie
2005.
Începând cu 1 ianuarie 2006, persoanele juridice şi fizice au achitat impozitele, taxele,
contribuţiile şi alte sume datorate bugetului local în noile conturi de venituri bugetare deschise la
trezoreriei statului, potrivit Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice aprobată prin
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1954/2005.
Codurile IBAN aferente conturilor de venituri bugetare în care s-au achitat, începând
cu 1 ianuarie 2006, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului local au fost
publicate pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice, la adresa: www.mfinante.ro/Portal
ANAF/Asistenţa contribuabililor.
Sumele ce s-au depus în numerar pentru perioada 30-31 decembrie 2005 s-au
înregistrat ca venituri bugetare ale anului 2005, cu data de 30 decembrie 2005, iar sumele ce s-au

34
depus pentru perioada 1-2 ianuarie 2006 s-au înregistrat ca venituri bugetare ale anului 2006, cu
data de 3 ianuarie 2006.
Pentru încheierea execuţiului bugetar la primărie ordonatorul de credite bugetare şi
conducătorul compartimentului financiar-contabil al instituţiei publice răspunde pentru asigurarea
încheierii tuturor operaţiunilor financiare privind încasările şi plăţile aferente exerciţiului bugetar
al anului 2005, la termenele şi în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare şi de
prevederile normelor metodologice şi au luat măsuri pentru:
a) utilizarea creditelor bugetare aprobate, până la finele anului 2005, în limita
prevederilor şi destinaţiilor din bugetele de venituri şi cheltuieli şi a creditelor bugetare deschise
şi repartizate, numai pentru cheltuieli angajate, lichidate şi ordonanţate la plata în condiţiile legii;
b) repartizarea şi retragerea creditelor bugetare la termenele stabilite în normele
metodologice;
c) acordarea sumelor reprezentând plăti în avans precum şi recuperarea sau
justificarea acestora în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 264/2003,
republicată, privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi
limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) au luat măsurile necesare pentru lichidarea, până la finele anului, a imobilizarilor de
fonduri în debitori, clienţi şi alte creanţe şi reconstituirea cu sumele recuperate a plăţilor de casă
efectuate. Sumele care nu au putut fi recuperate până la finele anului s-au virat în anul 2006 ca
venituri la buget, la subcapitolul "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor
precedenti";
e) s-a efectuat verificarea zilnică a operaţiunilor privind deschiderea, repartizarea sau
retragerea de credite bugetare, precum şi a încasărilor şi plăţilor înregistrate în extrasele de cont
emise de unităţile trezoreriei şi luarea măsurilor ce s-au impus pentru comunicarea şi corectarea
în următoarea zi lucrătoare a sumelor înregistrate eronat, în vederea asigurării concordanţei
datelor din contabilitatea proprie cu cele din contabilitatea unităţilor trezoreriei statului.
Primăria Năvodari deoarece a înregistrat economii în anul 2005 la titlul "Cheltuieli de
personal" a plătit în perioada 16-29 decembrie 2005, integral drepturile salariale aferente lunii
decembrie 2005, prin derogarea de la prevederile art. 53 din Legea nr. 500/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 174/2005 privind reglementarea unor probleme financiare în anul 2005.

35
Pană la definitivarea repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
prevăzute la alin. (1), ordonatorii principali de credite au deschis credite bugetare, pe baza
bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate la nivel de an.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor prevăzute la alin. (1) care nu au aprobat
pană la finele anului 2005 bugetele proprii de venituri şi cheltuieli precum şi bugetele
ordonatorilor de credite subordonaţi au deschis şi repartizat credite bugetare aferente lunii
ianuarie 2006 numai pentru cheltuieli de natura drepturilor salariale, drepturi cu caracter social,
hrana, rambursări de credite, plăti de dobânzi şi comisioane la credite, contribuţii şi cotizaţii la
organisme internaţionale, cofinanţarea programelor finanţate din fonduri externe care impun
aceasta, precum şi cheltuieli pentru plata facturilor la energia termică, energia electrică şi gaze
naturale.
Sumele de mandat primite de primărie de la alte instituţii publice sau de la agenţi
economici au fost lichidate pană cel mai târziu la data de 29 decembrie 2005, inclusiv, iar sumele
rămase neutilizate au fost restituite unităţilor de la care au fost primite.
În contul "Sume de mandat şi sume în depozit" au fost menţinute sume la finele anului
2005 numai pentru cazurile prevăzute în Anexa nr. 2 la normele metodologice.
Sumele încasate în contul 50.33 Disponibil din sume colectate pentru bugetele locale"
până la data de 28 decembrie 2005, inclusiv, au fost virate în conturile corespunzătoare de
venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale pe data de 29 decembrie 2005.
Sumele ce au rămas la finele exerciţiului bugetar al anului 2005 în contul structurilor de
implementare au fost reportate. Au fost utilizate de instituţie în anul 2006 în conformitate cu
acordurile încheiate cu partenerii externi şi cu prevederile bugetului anului în care au fost
aprobate şi din care au fost alocate sumele respective.
Lucrările premergatoare întocmirii situaţiilor financiare constau din:
• analiza soldurilor conturilor contabile astfel încât acestea să reflecte operaţiuni
patrimoniale ale instituţiei şi să corespundă funcţiunii stabilite în planurile de
conturi în vigoare;
• clarificarea sumelor ce se menţin nejustificate în conturile 220 "Debitori", 225
"Clienţi", 231 "Creditori", 234 "Furnizori" , urmărindu-se achitarea obligaţiilor şi
încasarea creanţelor în lei;
• analiza sumelor încasate de la debitori sau clienţi din anii precedenti, care, potrivit
legii, se virează la bugetele locale în subcapitolul 30.01.03, respectiv 30.02.03,

36
30.03.03, 30.04.03, 30.05.03 "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor
precedenti".
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991
republicată, Primăria Năvodari a efectuat inventarierea elementelor de activ şi de pasiv deţinute.
Potrivit pct. 5 din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor
de activ şi de pasiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004,
"Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv s-a facut cu ocazia încheierii exerciţiului
financiar".
În conformitate cu prevederile art. 20 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
şi ale pct. 10 lit. B Anexa 1 din Normele metodologice de întocmire şi utilizare a registrelor şi
formularelor comune pe economie, privind activitatea financiară şi contabilă, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1850/2004, Primăria Năvodari a completat Registru-
inventar, pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv.
Elementele de activ şi de pasiv înscrise în Registrul-inventar au avut la bază listele de
inventariere care justifică conţinutul acestora.
Persoanele juridice, care, au în concesiune, închiriere sau în folosintă gratuită bunuri
din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale au inventariat
bunurile respective şi le-au înscris pe liste de inventariere distincte, şi le-au transmis şi titularului
dreptului de administrare.
La Primăria Năvodari urmatoarele conturi nu trebuie să prezinte sold la închiderea
exerciţiului bugetar conform Ordinului MFP nr.1952/16 decembrie 2005:
- contul 118 "Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută";
- contul 13 "Casa";
- contul 410 "Cheltuielile instituţiei publice finanţate de la buget"(se închide prin
debitul contului 700 "Finanţare de la buget privind anul curent");
- contul 412 "Diferenţe de curs valutar" se închide astfel:
soldul creditor al contului 412 se închide prin creditul contului 702 "Finanţarea de la
buget privind anii precedenti şi alte surse";
soldul debitor al contului 412 se închide prin debitul contului 702 "Finanţarea de la
buget privind anii precedenti şi alte surse";
- contul 420 "Cheltuielile instituţiei publice finanţate din venituri proprii" (se
închide prin debitul contului 520 "Veniturile proprii ale instituţiei publice"). Fac excepţie
cheltuielile aferente producţiei neterminate aflate în stoc la 31 decembrie 2005;
37
- contul 421 "Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială"(se închide prin debitul
contului 337 "Fonduri cu destinaţie specială", distinct pentru fiecare fond constituit potrivit
reglementărilor legale în vigoare);
- contul 700 "Finanţarea de la buget privind anul curent" (se închide prin creditul
conturilor 410 "Cheltuielile instituţiei publice finanţate de la buget", respectiv 702 "Finanţarea
de la buget privind anii precedenţi şi alte surse").

2.3. Întocmirea situaţiilor financiare anuale la Primăria Năvodari

Situaţiile financiare anuale ale instituţiilor publice se întocmesc pe formulare


elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în condiţiile legii şi ale ordonanţelor de rectificare.
Bilanţul contabil s-a întocmit pe baza ultimei balanţe de verificare şi a conturilor
sintetice la 31 decembrie 2005, pusă de acord cu balanţele de verificare ale conturilor analitice,
după înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor consemnate în documentele
justificative, întocmite potrivit legii şi se prezintă astfel:
- lei -
Denumirea indicatorilor Cod Sold la începutul Sold la sfârşitul
anului perioadei
Active fixe şi terenuri(ct.01-05) 101 141.447.725 147.727.376
Participaţii la cap.social(ct.03) 102 100 100
Obiecte de inventar(ct.603) 103 301.116 434.932
Active fixe necorporale(ct.02-04) 105 78.712 50.894
ACTIVE FIXE ÎN CURS(CT.06) 106 6.511.352 10.448.932
Disponibil din fd.rulment la 116 32.204 2.359.174
trez.statului(ct.102.01)
Disponibil pentru sume de mandat şi 145 158.397 199.992
sume în depozit(ct.110)
Disponibil din împrumuturi pentru 1454 1.568.844
investiţii(ct.115)
Disponibil al instituţiei finanţate din 149 37.286
venituri proprii(ct.120)
Disponibil din fonduri cu destinaţie 161 43.320 38.809
specială (ct.119.01)
Disponibil din dep. speciale constituite 164 125.500 125.500

38
pentru construcţii de locuinţe(ct.172)
Disponibil din taxe speciale(ct.176) 166 4818 57.546
Alte valori(ct.159) 193 2.199 88.619
Alte decontări(ct.213) 203 383 2.142
Clienţi(ct.225) 207 209.664 1.862.050
Debitori(ct.220) 205 1.987.557 2.478.417
Alimente şi furaje(ct.600.03) 263 91 43
TOTAL ACTIV 280 150.903.138 167.480.656
Fondul bunurilor care alcătuiesc 303 67.174.176 69.680.523
domeniul public(ct.308)
Fondul bunurilor care alcătuiesc 304 73.725.384 75.969.216
domeniul privat(ct.309)
Fondul obiectelor de inventar(ct.311) 306 301.116 434.932
Fondul participaţiilor la capitalul 307 100 100
social(ct.313)
Fondul activelor fixe 308 99.212
necorporale(ct.312)
Împrumuturi pentru investiţii(ct.205) 314 4.500.000
Fondul de rulment(ct.339) 317 32.204 2.359.174
Finanţare de la buget privind anii 350 5.561.897 9.490.472
precedenţi şi alte surse(ct.702)
Venituri proprii ale instituţiei 371 37.286
publice(ct.520)
Decontări cu salariaţii(ct.230) 393 6.902
Creditori(ct.231) 394 122.836 283.920
Decontări cu bugetul statului(ct.232) 295 -1.534
TVA de plată(ct.232.33) 396 35.799 8.435
Decontări privind asigurările 398 1.756 -589
sociale(ct.233)
Furnizori(ct.234) 399 1.507.760 188.499
Decontări privind asigurările de 400 -45
şomaj(ct.235)
Venituri de realizat(ct.531) 404 2.165.610 4.301.510
Fonduri cu destinatie speciala(ct.337) 422 44.970 38.809
Fonduri pentru construcţii de 425 125.500 125.500
locuinţe(ct.372)
Taxe speciale(ct.376) 428 4.818 57.546
TOTAL PASIV 460 150.903.138 167.480.656

Din analiza datelor de mai sus constatăm o majorare a activelor fixe, a fondului de
rulment, o micşorare a datoriilor faţă de furnizori, precum şi o majorare a veniturilor de realizat.

39
În activul bilanţului contabil sunt prezentate elementele de natura activelor în funcţie
de gradul crescător al lichiditătii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de
gradul crescător al exigibilitătii.
Contul de execuţie al bugetului local (anexa 12) se prezintă astfel:
I. Veniturile realizate la 31.12.2005:
lei
Nr.
crt. Explicaţii Prevederi bugetare Realizări Diferenţe
I. Venituri totale, din care: 34.342.240 33.782.245 - 559.995
1. Venituri proprii 23.549.132 23.189.479 - 359.453
1.1. Venituri curente 10.812.845 10.598.178 - 214.667
1.2. Venituri de capital 6.611.041 6 .464.661 - 146.380
1.3. Cote defalcate impozit venit 6.125.246 6.126.840 + 1.594
2. Prelevări bugetul de stat 10.550.118 10.508.519 - 41.599
3. Subvenţii 181.740 22.797 - 158.943
4. Donaţii şi sponsorizări 61.250 61.250 -

Din analiza datelor prezentate se constată o realizare a veniturilor totale în procent de


98,4% . În structura acestor venituri cea mai mare nerealizare se înregistrază la veniturile proprii
si anume la impozitul pe cladiri şi teren persoane juridice datorita stării de insolvabilitate a unor
societaţi ( Avicola, Indagro )aflate în procedura de lichidare judiciară. La subvenţii s-a prevăzut
în buget o suma de 40.000 lei pentru expertizarea tehnică a unor clădiri de locuit din oraş, dar
nemaifiind timp suficient pentru organizarea achiziţiei publice pană la finele anului , suma
respectivă nu a mai fost primită .De asemenea ,din bugetul asigurărilor de şomaj s-au prevăzut
sume pentru angajarea a 100 de persoane din şomaj, convenţia încheiată cu AJOFP s-a finalizat
doar cu angajarea unui numar de 30 persoane pe o durată de 3 luni.

II. Cheltuielile realizate la data de 31.12.2005 :


Nr.
Crt. Capitolul Prevederi bugetare Realizări Diferenţe
===============================================================

40
Cheltuieli totale,din care: 34.342.240 31.455.849 - 2.886.391
1. Autoritaţi publice 2.949.399 2.175.593 - 773.806
2. Învăţământ 9.359.061 9.292.164 - 66.897
3. Sănătate 332.900 210.103 - 122.797
4. Cultura, religie, acţiuni privind
activit.sportivă şi de tineret 2.451.050 2.281.313 - 169.737
5. Asistenţă socială, alocaţii,
pensii, ajutoare, indemnizaţii 1.717.390 1.440.890 - 276.500
6. Servicii şi dezvoltare publică,
locuinţe 12.864.125 12.210.829 - 653.296
7. Mediu şi ape 1.447.500 1.164.209 - 283.291
8. Agricultură şi silvicultură 959 959 -
9. Transporturi si telecomunicaţii 2.038.216 1.770.159 - 268.057
10. Alte acţiuni economice 76.000 75.308 - 692
11. Alte acţiuni 715.640 487.502 - 228.138
12. Transferuri către alte bugete 10.000 10.000 -
13. Dobânzi af.datoriei publice loc. 360.000 336.820 - 23.180
14. Fond de rezervă 20.000 - - 20.000

Analizând datele de mai sus se constată că deşi veniturile s-au realizat în proporţie de
98,4%, cheltuielile efectuate sunt de numai 91,6%. La toate capitolele de cheltuieli se înregistrază
nerealizări determinate de mai multe cauze cum ar fi :
-la capitolul 51 ,,Autoritati publice “ - se înregistrează o economie de
719.126 lei la cheltuielile de personal, datorită economiei la fondul de salarii ca urmare a mai
multor posturilor vacante pentru care nu s-a putut organiza concurs în cursul anului 2005 şi
concediilor medicale din cursul anului.La cheltuielile materiale se înregistrază o economie de
29.073 lei .De asemenea, cheltuielile de capital nu s-au realizat cu suma de 25.607 lei
neefectuându-se decât o parte a achiziţiilor prevazute în buget.
- la capitolul 57 ,,Învăţământ” - la acest capitol cheltuielile au fost
finanţate în proporţie de 99,3%.

41
- la capitolul 58 ,,Sănătate” - se inregistrază o economie la cheltuielile de
personal de 97.224 lei ca urmare a posturilor vacante, chetuielile materiale s-au efectuat în limita
necesarului, realizându-se o economie de 25.573 lei.
- la capitolul 59 ,, Cultură ,religie, acţiuni privind activitatea sportivă şi de
tineret - cheltuielile s-au realizat în proporţie de 93%.
- la capitolul 60 ,,Asistenţă socială” – economia de 276.500 lei se regăseşte la
cheltuielile proprii ale Servicului public de asistenţa socială, atât la cheltuieli de personal, cât şi la
cheltuieli materiale, precum şi la transferuri.
- la capitolul 63 ,,Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe”- se inregistrază o
economie de 653.296 lei ce se regăsesc atât la cheltuielile de capital cât şi la cele curente;
- la capitolul 64 ,,Mediu şi ape”- se inregistrează o economie atât la
cheltuielile de capital cât şi la cele curente;
- la capitolul 67 ,,Agricultură şi silvicultură” – cheltuielile din cadrul acestui
capitol se referă la finanţarea activităţii de consultanţă agricolă din sume defalcate din TVA, ce se
încadrează în prevederile bugetare;
- la capitolul 68 ,,Transporturi şi comunicaţii” –principala cauză o
reprezintă nerealizarea programului de reparaţii, conform programului.
- la capitolul 69 ,,Alte acţiuni economice” – suma alocată reprezintă
cheltuielile legate de finanţarea programului ,,Seră flori ROMI – Năvodari”;
- la capitolul 72 ,,Alte acţiuni” – s-au efectuat cheltuieli pentru plata
serviciilor prestate de gardieni publici, jandarmi şi poliţie, conform aprobării consiliului
local.
- la capitolul 84 “Transferuri către alte bugete” – conform hotărârii
consiliului local s-au acordat ajutoare din fondul de rezervă pentru localitaţile afectate de
inundaţii .
- la capitolul 88 ,,Dobânzi şi alte cheltuieli” – se referă la cheltuielile
ocazionate de lansarea de obligaţiuni, precum si dobânda aferentă anului 2005.
La data de 31.12.2005 se înregistrează un excedent de 2.326.396 lei, ce a fost trecut în
fondul de rulment la finele anului.
S-a organizat evidenţa privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1792/2002(anexa nr.4), situaţia veniturilor neâncasate
la bugetele locale la data de 31.12.2005 pentru marii contribuabili(cod 01) cât şi pentru ceilalţi

42
contribuabili(cod 02), situaţia privind activele fixe(anexa nr. 17), detalierea cheltuielilor pe
capitole articole şi alienate(anexa nr.14).
Contul de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor în afara bugetului(anexa 32) se
prezintă astfel:

lei
Nr.
Crt. Explicaţii Prevederi bugetare Realizări Diferenţe
I Venituri totale, din care: 599.504 2.792.771 + 2.193.267
- încasări din alte surse 247.300 255.316 + 8.016
- taxe speciale 120.000 52.781 - 67.219
- depozite speciale pentru
construcţii de locuinţe 200.000 125.500 - 74.500
- fond de rulment 32.204 2.359.174 + 2.326.970
II Cheltuieli totale, din care 599.504 240.159 - 359.345
- autorităţi executive 90.000 70.402 - 19.598
- învăţământ 157.300 155.757 - 1.543
- servicii şi dezv.publică
locuinţe 200.000 - - 200.000
- mediu şi ape 120.000 14.000 - 106.000
- fond de rulment 32.204 - - 32.204

Veniturile realizate în afara bilanţului constau din încasări din alte surse – reprezintă :
c/valoarea caietelor de sarcini, taxele de participare la licitaţii,etc., taxe speciale - ramaşiţe din
anii precedenţi privind taxa de salubrizare(pentru anul 2005 nu a mai fost instituită această taxă),
şi depozitele speciale constituite din viramentele pe care TSP ECOTERM le face în acest cont din
încasarea ratelor şi dobânzilor aferente locuinţelor vândute .
Cheltuielile efectuate din aceste venituri pâna la data de 31.12.2005 sunt în sumă de
240.159 lei, reprezintă cheltuieli cu organizarea achiziţiilor publice şi cheltuieli de publicitate,
cheltuieli învăţământ şi pentru plata prestaţiilor de salubrizare stradală. Din depozitul pentru
construcţia de locuinţe nu s-au efectuat cheltuieli. La finele anului se inregistrează un excedent de

43
2.359.174 lei ca urmare a creşterii fondului de rulment cu suma reprezentând execedentul
contului de execuţie al bugetului local.
Referitor la contul de execuţie a bugetului împrumuturilor externe şi interne(anexa
nr.30) în anul 2005 Consiliul local a aprobat lansarea unei emisiuni de obligaţiuni municipale în
sumă de 4.500.000 lei pentru finanţarea unor obiective de investiţii din care în cursul anului 2005
s-a cheltuit suma de 2.931.156 lei.
În anexa nr.18 sunt prezentate creanţele şi datoriile bugetului local : creanţele în sumă
de 4.478.417 lei constau în debitele provenind din impozite şi taxe locale datorate de
contribuabili pentru anul 2005 ; din cota finală de finantare PHARE (c/val.a 9047,28 EU); din
TVA de încasat de la bugetul de stat aferent programului de finantare şi contravaloarea facturilor
emise şi neincasate ; datoriile în sumă de 4.985.588 lei se referă la valoarea obligaţiunilor emise
în anul 2005, obligaţiile bugetului local faţă de furnizori, personal, bugetul de stat( TVA),
creditori .
Disponibilul din mijloace cu destinaţie specială (anexa nr.15) înregistrat la
31.12.2005, în sumă de 38.809 lei este constituit din: garanţiile materiale reţinute gestionarilor şi
depuse în cont deschis la BCR Năvodari, în sumă de 11.389 lei ; stimulentele constituite conform
prevederilor legale ce se acordă personalului cu atribuţii în stabilirea, încasarea, controlul şi
executarea veniturilor bugetului local, în sumă de 26.807 lei .
În ceea ce priveşte bugetul fondurilor externe nerambursabile(anexa nr.31) contul de
execuţie reflectă fondurile comunitare obţinute pentru finanţarea proiectului,,Seră de flori”din
cadrul programului ,,Sprijin pentru strategia naţională de îmbunataţire a situaţiei rromilor” şi a
programului ,,Tineret” pentru acţiunea ,Serviciul European de Voluntariat – trimitere”.
Proiectul ,,Seră de flori Rom–Năvodari”a avut ca scop demararea şi sprijinirea unei
activităţi de producţie agricolă (cultură protejată de flori) care a generat noi locuri de muncă
pentru membrii comunităţii locale de romi. Veniturile realizate din activitatea de producţie
agricolă vor permite constituirea unor noi fonduri ce vor fi utilizate în alte proiecte similare.
Proiectul se adresează comunităţii de romi în ansamblul ei dar din rândul acestora grupul ţintă
selectat este format din familii care se confruntă cu mari dificultăţi financiare, familii de romi cu
număr mare de membrii (cu mulţi copii aflaţi în întreţinere), cu venituri foarte mici, şi care
întâmpină mari dificultăţi în încercările de a găsi un loc de muncă stabil.
Implementarea proiectului a urmărit derularea următoarelor activităţi principale:
înfiinţarea Asociaţiei Comunitare care va reprezenta comunitatea locală de romi; amenajare seră
de flori; selectare, angajare şi instruire personal din rândul comuniăţtii de romi.
44
Obiectivul principal al acestui proiect este înbunătăţirea situaţiei comunităţii de romi
din Năvodari prin încurajarea şi sprijinirea participării active a romilor la viaţa economică şi
socială.
Proiectul are un impact deosebit asupra grupului ţintă datorită:
- implicării directe a membrilor comunităţii locale de romi atât în faza de design
a proiectului cât şi în toate etapele implementării;
- posibilitătii de a schimba percepţia în rândul comunităţii de romi, cu privire la
rezultatele implicării lor directe atât în viaţa economică cât şi socială, educaţională, culturală şi
politică a societăţii.
Executarea lucrărilor de amenajare a serei a fost în sarcina romilor sub supravegherea
şi îndrumarea unui reprezentant al furnizorului serei. Timpul alocat pentru amenajarea serei a fost
de trei luni.
Activitatea de producţie pe toată perioada de implementare a proiectului prin activităţi
de pregătire au participat 10 persoane ce au fost angajate, inginerul horticol, membrii asociaţiei
ROM-Năvodari. Timpul alocat pentru activitatea de producţie a fost de şase luni.
Rezultatele obţinute în urma activităţilor prezentate mai sus sunt:
- amenajare seră pentru cultură protejată de flori pe cinci tuneluri
- conectarea la utilităţi(energie electrică şi apă)
- amenajare magazie aferentă serei de flori
- amenajare cabină de pază
- amenajare împrejmuire
Asigurarea resurselor materiale în vederea dezvoltării activităţii de producţie prin
achiziţionarea de unelte necesare(roabă, sape, greble, furtun, târnăcop, aspersoare, cazmale,
lopeţi, săpăliga, aparat sudură, polizor, maşini găurit) şi achiziţii de materiale necesare pentru
cultură(bulbi narcise, bulbi lalele, bulbi zambile, îngraşaminte, substanţe şi unelte de întreţinere).
Crearea condiţiilor care să permită generarea a 20 locuri de muncă (10 locuri de
muncă pe perioada de implementare şi 10 locuri de muncă după încheierea proiectului, pe
perioada de funcţionare a serei).
După încheierea proiectului costurile necesare asigurării mentenanţei au fost asigurate
de către beneficiarii finali.
Pentru inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv din cadrul primăriei
oraşului Năvodari s-a procedat astfel:

45
Primarul oraşului Năvodari având îin vedere referatul direcţiei economice
nr.12331/D/09.11.2005 privind organizarea inventarierii anuale conform Legii contabilităţii
nr.82/1991 republicată şi Ordinul nr.1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, în temeiul prevederilor art.68,alineatul 1,
litera ,,v” şi ale articolului 71, alineatul 1 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică
locală a dispus constituirea unor comisii de inventariere a bunurilor din domeniul public şi privat
al oraşului, imobilizări corporale aflate în curs, bunuri de valori materiale din gestiunile
organizate din cadrul instituţiei, disponibilităţile băneşti aflate în casierii, bonuri valorice,
imobilizări necorporale, formulare cu regim special, disponibilităţi băneşti aflate în conturile
deschise la trezorerie creanţe şi obligaţii faţă de terţi .
Înainte de a începe inventarierea gestionarii întocmesc declaraţii de inventar în care
aduc la cunostinţă comisiilor de inventariere dacă au în gestiune plusuri sau minusuri de
documente, materiale nerecepţionate sau alte bunuri ce le au în gestiune.
După inventarierea faptică, comisia stabilită pentru inventarierea bunurilor materiale a
urmat operaţiunea de centralizare şi punctare cu contabilitatea. În gestiunea administraţiei publice
locale s-a înregistrat un minus în valoare de 1383,95 lei şi un plus de 5669,74 lei. Pentru
obiectele de inventar uzate găsite în gestiune s-a propus scăderea acestora din gestiune prin
dezmembrarea sau distrugerea conform prevederilor legale.
La bonurile valorice pentru carburanţi nu s-au constatat lipsuri s-au plusuri.
Comisia a propus ca gestionarul să solicite verificarea şi punctarea fişelor de magazie
cu evidenţele contabile periodic aşa cum prevede legea, iar la casare obiectele supuse casării să
fie scoase din încăperi şi predate conform legii.
În gestiunea pieţei agroalimentare s-au inventariat aâat mijloacele fixe cât şi obiectele
de inventar, iar la confruntarea fapticului cu scripticul nu au fost constatate minusuri s-au plusuri
în gestiune. Comisia propune ca obiectele de inventar uzate să fie supuse casării având o durată
normală de folosire.
La gestiunea creşei nr.20 s-a constatat un plus de obiecte de inventar constând în
masuţe şi scăunele pentru copii. De asemenea s-a inventariat şi stocul de alimente şi mijloacele
fixe aflate în gestiune unde nu s-au constatat plusuri s-au minusuri în gestiune.
S-au inventariat şi valorile băneşti aflate în gestiunile casierilor şi s-a constatat că
toate documentele şi valorile băneşti au fost înregistrate conform legilor în vigoare în registrul de
casă.

46
Comisia a verificat şi a constatat facturi fiscale neutilizate de la nr.7867628 la
nr.7868050, chitanţe neutilizate un numar de 3659 bucaţi de la nr.2055092-la nr.2058750.
Inventarierea conturilor de creanţe s-a efectuat prin întocmirea extraselor de cont, care
au fost trimise spre conformitate terţilor cu numarul de înregistrare 12655/15.11.2005 cu
soldurile la 31.10.2005 astfel:
- contul 225 Clienţi sold 2.286.511,29 lei
- contul 231.08 Avansuri(suprasolviri)clienţi sold 4.733,98 lei
- contul 231.12 Creditori din suprasolviri sold 25.693,41 lei
Pentru inventarierea contului de obligaţii faţă de terţi, contul 234.01 Furnizori s-au
întocmit extrase de cont şi au fost trimise spre confirmare cu numerele de înregistrare de la 13154
la 13186/25.11.2005 cu soldul de la data de 31.10.2005 de 597.564,62 lei.
Privind inventarierea anuala a disponibilităţilor băneşti aflate în conturile deschise la
bănci şi trezorerie soldurile la data de 31.12.2005 sunt următoarele:
- Contul 500202 26.807,58 lei(disponibil din fond premiere)
- Contul 5006 199.991,58 lei(garanţii licitaţie, chirii, concesiuni)
- Contul 5039 2.359.174,17 lei(fond de rulment)
- Contul 5040 57.545,81 lei(taxe speciale)
- Contul 5071 125.500,32 lei(fonduri pentru locuinţe)
- Contul 119.12 11.388,79 lei(cont de garanţii gestiune deschis la BCR)
Inventarierea terenurilor situate pe raza administrativ-teritorială a oraşului Năvodari
care nu sunt deţinute de persoane fizice sau juridice în baza unor titluri valabile, precum şi
terenurile pentru care nu există act de proprietate şi fac parte din domeniul privat al Oraşului
Năvodari s-a facut inventarierea prin identificarea efectivă pe teren a loturilor. Rezultatele au fost
comparate cu cele din evidenţa operativă existentă la serviciul administrarea domeniului public şi
privat-protecţia mediului, biroul urbanism şi disciplina în construcţii precum şi biroul agricol-
arhivă.
Terenurile au fost evaluate la preţul de piaţă, la cursul dolarului. Inventarierea finală a
domeniului privat se va face numai după cadastrarea localităţii şi soluţionarea litigiilor pe rol.

47
CAPITOLUL III

ADAPTAREA BILANŢULUI CONTABIL AL PRIMǍRIEI


NǍVODARI LA NOILE CERINŢE ALE
REFORMEI PUBLICE

Continua restructurare a sectorului public după anul 1990 reprezintă una din
consecinţele procesului complex şi profound de tranziţie la economia de piaţă în ţara noastră,
process în care modul de administrare şi de formare a banului public a căpătat noi valenţe.
În context general, reforma contabilităţii publice în România cuprinde patru
componente importante, şi anume: reforma administraţiei publice, reforma finanţelor publice,
reforma controlului finaniar intern şi extern şi adminisţratiei fiscale.

48
Principalele obiective ale reformei administraţiei publice, ce trebuie îndeplinite în
perioada următoare sunt :
Restructurarea profundă a administraţiei publice centrale şi locale;
Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean;
Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale administrative şi
financiare;
Coerenţa actului administrative şi perfecţionarea managementului în administratie;
Aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare a localităţilor urbane şi
rurale;
Întărirea autorităţii statului şi a răspunderii acestuia;
Armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene.
În plan legislativ reforma finanţelor publice s-a concretizat, pentru început, prin
apariţia Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi a O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele
publice locale, aprobată prin Legea nr. 108/2004. Aceste acte normative au permis realizarea
unor schimbări:
Introducerea şi definirea principiilor bugetare şi anume : principiul universalităţii,
publicităţii, unităţii monetare, anualităţii, specializări bugetare, echilibrulului;
Delimitarea creditelor destinate unor acţiuni multianuale în credite de angajamente şi
credite bugetare, pentru un mai bun control al fondurilor publice;
Stabilirea fazelor privind efectuarea cheltuelilor în procesul execuţiei
bugetare:angajare , lichidare, ordonanţare şi plată;
Elaborarea şi aprobarea de programe pentru activităţi, asigurându-se asfel, o apreciere
corectă a cheltuielilor de către autorităţile deliberative, precum şi creşterea responsabilităţii
autorităţilor executive în alocarea resurselor;
Delimitarea atribuţiilor ordonatorilor de credite de cele ale persoanelor cu atribuţii în
efectuarea plăţilor;
Bugetele anuale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului local cuprind
programe şi estimări multianuale;
Fondurile externe nerambursabile, precum şi finanţarea Uniunii Europene se cuprind
în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă o dată cu aceste bugete;
Bugetul anual reflectă fondurile primite de la Uniunea Europeană alături de celelalte
surse bugetare, pentru perioada de timp ce acoperă anul bugetar şi următorii trei ani ;

49
Atât fondurile Uniunii Europene, cât şi fondurile din celelalte resurse bugetare sunt
prezentate pe două nivele ; credite de angajament şi credite bugetare ;
Asigurarea integrală şi cu prioritate a fondurilor necesare, reprezentând cofinanţarea
aferentă derulării programelor şi proiectelor cu finanţare internaţională.
Reforma propriu-zisă a contabilităţii publice a demarat prin crearea cadrului legal
naţional de reglementări privind contabilitatea instituţiilor publice, care a presupus apariţia
următoarelor acte normative:
• Documentul de poziţie al Romăniei cu privire la acceptarea aquis-lui
comunitar, capitolul 29 “ Prevederi financiare şi bugetare “;
• Hotarârea Guvernului nr.32/2002 privind aprobarea planului de acţiuni pe anii
2002 şi 2003 al Programului de guvernare. Ministerului Finanţelor i-a revenit
sarcina restructurării contabilităţii bugetare prin “ Suplimentarea
contabilităţii de fluxuri de lichidităţi cu contabilitatea de angajamente “;
• Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată;
• Ordonanţa Guvernului nr.70/2004 pentru modificarea şi completarea Legii
contabilităţii nr.82/1991-articolul 2 alineatul (1,2);
• Legea privind finanţele publice nr.500/2002-articolul 74;
• O.U.G. nr.45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată prin Legea
nr.108/2004-articolul 73;
• Clasificarea indicatorilor privind finanţele publice aprobată prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr.1394/1995, cu modificările şi completările
ulterioare.
Cadrul internaţional de reglementare privind contabilitatea publică este format din:
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr.1605/2002 privind
Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii
Europene;
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr.2342/2002 privind
reguli detaliate de implementare a Regulamentului financiar aplicabile
bugetului general;
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr.2902/2000 privind
managementul contabil al activelor fixe nefinanciare ale Comuniăţtii
Europene;

50
 Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru sectorul public.
Potrivit legislaţiei prezentate mai sus contabilitatea publică cuprinde:
a) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare care să reflecte
încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) Contabilitatea trezoreriei statului;
c) Contabilitatea bazată pe principiul constatării drepturilor şi
obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale,
precum şi excedentul sau deficitul patrimonial;
d) Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
‘’Suplimentarea contabilităţii de fluxuri de lichidităţi cu contabilitatea de
obligaţii” implică parcurgerea următoarelor etape:
1. Elaborarea unui nou Plan de conturi;
2. Elaborarea de noi reglementari, metodologii, principii şi politici
contabile;
3. Elaborarea unei noi clasificări bugetare;
4. Elaborarea noilor reglementări privind trecerea la contabilitatea de
angajamente.
În prezent a fost elaborat şi publicat Ordinul ministrului finanţelor publice
nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, el cuprinzând
reglementările privind trecerea la contabilitatea de angajamente.
După această prezentare a etapelor de implementare a noii reforme a
sistemului contabilităţii publice şi pornind de la prevederile noilor reglementări privind
contabilitatea publică voi prezenta reflectarea patrimoniului Primăriei Năvodari la sfârşitul anului
2005, prin bilanţul contabil, în cele două variante, cea valabilă pană la data de 31.12.2005 şi cea
actuală conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1917/2005, asigurând, astfel,
comparabilitatea între cele două metode din bilanţ.
Primăria Năvodari este o instituţie publică finanţată din bugetul de stat şi din venituri
proprii, creditele bugetare fiind alocate prin Trezoreria statului de către Consiliul Judeţean
Constanţa.

51
Evaluarea posturilor cuprinse în bilanţul contabil aferent anului 2005 s-a efectuat în
conformitate cu principiile contabile prevăzute de Legea finanţelor publice nr. 500/2002, şi
anume:
 Principiul unicităţii;
 Principiul universalităţii;
 Principiul echilibrului bugetar;
 Principiul realităţii;
 Principiul anualităţii;
 Principiul publicităţii;
 Principiul specializării bugetare;
Conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1917/2005 situaţia
patrimonială a Primăriei Năvodari a fost transpusă la data de 31.12.2005 într-un alt model de
bilanţ contabil ce are la bază noile principii, politici şi tratamente contabile. Astfel, evaluarea
posturilor cuprinse în noul bilanţ contabil s-a realizat în conformitate cu următoarele principii:.
 Principiul continuiăţtii activităţii;
 Principiul permanenţei metodelor;
 Principiul prudenei;
 Principiul contabilităţii pe bază de angajamente- potrivit căruia efectele
tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi
evenimentele se produc şi nu pe măsura ce numerarul său este încasat sau plătit.
Acest principiu se bazează pe principiul independenţei exerciţiului potrivit căruia
toate veniturile şi toate cheltuielile se raportează la exerciţiul la care se referă, fară
a se ţine seama de data încasării veniturilor;
 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;
 Principiul necompensării;
 Principiul comparabilităţii;
 Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (principiul prevalenţei
realităţii asupra aparenţei)-potrivit căruia informaţiile contabile prezentate în
situaţiile financiare trebuie să fie credibile, să respecte realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică;

52
 Principiul maetrialităţii-potrivit căruia orice element care are o valoare
semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare, iar
elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeaşi natură sau au funcţii
similare trebuie însumate şi prezentate într-o poziţie globală;
Politicile contabile adaptate au permis asigurarea furnizării de informaţii
relevante pentru nevoile conducerii instituţiei publice în luarea deciziilor, şi credibile în sensul
ca ele reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice, sunt neutre, prudente şi
complete sub toate aspectele semnificative.
Deasemenea, au fost respectate aceleaşi tratamente contabile.
Noua structură a bilanţului contabil conform noilor reglementări este următoarea

A. ACTIVE
Active necurente
Active fixe necorporale
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatură birotică şi
alte active corporale
Terenuri şi clădiri
Alte active nefinanciare
Active financiare
Creanţe (peste un an)
Total active necurente

Active curente
Stocuri
Creanţe (sub un an)
Investiţii pe termen scurt
Conturi la trezorerie şi bănci
Cheltuieli în avans
Total active curente

Total active

B. DATORII
53
Datorii necurente
Datorii (peste un an)
Împrumuturi pe termen lung
Provizioane
Total datorii necurente

Datorii curente
Datorii (sub un an)
Împrumuturi pe termen scurt
Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exercitul curent
Venituri în avans
Provizioane
Total datorii curente

Total datorii

Active nete/Capitaluri proprii = Total active – Total datorii

C. CAPITALURI PROPRII
Rezerve şi fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat

Pentru a putea întocmi bilanţul contabil în noua variantă am transpus vechile conturi,
pe cele noi prevalandu-mă de prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1917/2005.
Varianta bilanţului contabil întocmit pe baza noilor reglementări privind contabilitatea
bazată pe principil constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei
financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial este prezentat mai jos:

BILANŢ
încheiat la data de 31.12.2005
- lei-
NR. DENUMIREA INDICATORILOR COD SOLD LA SOLD LA
54
CRT. RÂND ÎNCEPUTUL SFÂRŞITUL
ANULUI PERIOADEI
A B C 1 2
A. ACTIVE
I. ACTIVE NECURENTE
1. Active fixe necorporale 01 50.894 48.079
(ct.203+205+206+208+233-280-290-293)
2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, 02 10.753.477 17.895.498
animale, plantaţii, mobilier, aparatură
birotică şi alte active corporale
( ct.213+214+231-281-291-293)
3. Terenuri ş clădiri 03 147.422.830 139.908.919
(ct.211+212+231-281-291-293)
4. Alte active nefinanciare(ct.215) 04 - -
5. Active financiare necurente(invesţitii pe 05 100 100
termen lung) – peste 1 an
(ct.260+265+267-296)
6. Creanţe necurente-sume ce urmează a 06 - -
fi încasate după o perioadă mai mare de
un an(ct.4112+4612-4912-4962)
7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 07 158.227.301 157.852.596
(RD.01+02+03+04+05+06)
ACTIVE CURENTE
1. Stocuri 08 434.975 458.491
(ct.301+302+303+304+305+307+309+33
1+332+341+345+346+347+349+351+354
+356+357+358+359+361+371+381+/-
348+/-378-391-392-393-394-395-396-
397-398)
2. Creanţe curente-sume ce urmează a fi 09 4.338.734 8.753.190
încasate într-o perioadă mai mică de 1
an, din care:
Creanţe din operaţiuni comerciale şi 10 1.972.252 1.168.504
avansuri(ct.232+2347+409+4111+4118+
413+418+425+4282+4611+473+481+482
+4836-4911-4961+5187)
Creanţe bugetare 11 2.366.482 7.584.686
(ct.431+437+4424+4428+444+446+4482
+463+464+465+4664+4665+4681+4682+
4684+4687+469-497)
Creanţe din operaţiuni cu Comunitatea 12 - -
Europeană(ct.4501+4511+4531+4541+4
551+456+457+458)
3. Investiţii financiare pe termen 13 - -
scurt(ct.505-595)
4. Conturi la trezorerie şi bănci 14 4.479.646 8.019.654
(rd.15+17)din care:

55
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, 15 4.467.644 8.007.652
avansuri de trezorerie
(ct.510+5125+5126+5131+5141+5161+5
171+520+5211+5212+5221+5222+523+5
24+5251+5252+5253+526+527+528+529
1+5292+5299+531+532+542+550+551+5
52+553+554+555+556+557+558+5601+5
602+561+562+5711+5712+5713+5714+5
741+5742+5743+5744)

Din care :depozite 16


Conturi la bănci comerciale 17 12.002 12.002
(ct.5112+5121+5124+5125+5126+5131+
5132+5141+5142+5151+5152+5153+516
1+5162+5172+5411+5412+550+558+560
Din care:depozite 18
5. Cheltuieli în avans(ct.471) 19 - -
TOTAL ACTIVE CURENTE 20 9.253.355 17.231.335
(rd.08+09+13+14+19)
TOTAL ACTIVE(rd.07+20) 21 167.480.656 175.083.931
B. DATORII 22
DATORII NECURENTE-sume ce 23
trebuie plătite într-o perioadă mai mare
de un an
1. Sume necurente de plată 24
(ct.4042+269+4622+509)
2. Împrumuturi pe termen lung 25 3.375.000
(ct.1612+1622+1632+1642+1652+166
1672+168-1690
3. Provizioane(ct.151) 26
TOTAL DATORII NECURENTE 27 3.375.000
(rd.24+25+26)
1. DATORII CURENTE-sume ce trebuie 28 476.151 2.129.303
plătite într-o perioadă de pană la 1 an,
din care:
Datorii comerciale şi avansuri 29 469.250 2.109.817
(ct.401+403+4041+405+408+419+4621+
473+481+482+483+269)
Datorii către bugete 30 6.901 19.486
(ct.438+440+441+4423+4428+444+446+
4481+4671+4672+4673+4674+4675)
Datorii către Comunitatea Europeană 31
(ct.4502+4512+452+4532+4542+4552)
2. Împrumuturi pe termen scurt – sume 32
ce trebuie plătite într-o perioadă de
pană la un an
(ct.5186+5191+5194+5195+5196+5197+
5198)

56
3. Împrumuturi pe termen lung -sume ce 33 4.500.000 1.125.000
trebuie plătite în cursul exerciţiului
curent(ct.1611+1621+1631+1641+1651+
1671+168-169)
4. Salariile angajaţilor şi contribuţiile 34 9.437 124.488
aferente
(ct.421+423+426+427+7281+
431+437+438)
5. Alte drepturi cuvenite altor categorii de 35
persoane(pensii, indemnizaţii de şomaj,
burse)(ct.422+424+429)
6. Venituri în avans(ct.472) 36
7. Provizioane(ct.151) 37
TOTAL DATORII CURENTE 38 4.985.588 3.378.791
(rd.28+32+33+34+35+36+37)
TOTAL DATORII(rd.27+38) 39 4.985.588 6.753.791

ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – 40 162.495.068 168.330.140


TOTAL DATORII = CAPITALURI
PROPRII (rd.21-39=rd.41)
C. CAPITALURI PROPRII 41
1. Rezerve, fonduri 42 150.164.654 150.026.083
(ct.100+101+102+103+104+105+106+
131+132+133+134+135+136+137+139)
2. Rezultatul reportat(ct.117–sold creditor) 43 12.330.414 11.429.375
3. Rezultatul reportat(ct.117–sold debitor) 44
4. Rezultatul patrimonial al exerciţiului 45 6.874.682
(ct.121-sold creditor)
5. Rezultatul patrimonial al exerciţiului 46
(ct.121-sold debitor)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 47 162.495.068 168.330.140
(rd.42+43-44+45-46)

Analizând cele două modele de bilanţ putem trage următoarele concluzii :


 Noua variantă de bilanţ reflectă nu numai informaţii legate de fluxuri de
lichidităţi(cash acouting), ci şi cele reflectate prin contabilitatea de
obligaţii(accrual accounting), astfel: bilanţul în prima variantă reflectă doar
tranzacţiile care au fost încasate şi plătite, iar cea de-a doua variantă reflectă şi
rezultatul execuţiei bugetare;
 Aplicând contabilitatea de obligaţii tranzacţiile şi evenimentele au fost
recunoscute în momentul în care o valoare economică, creanţă sau obligaţie a
fost creată, transformată, transferată sau anulată;

57
 Rezultatul economic de 6.874.682 lei s-a determinat ca diferentǎ între
veniturile de 14.914.959 lei şi cheltuielile de 8.040.277 lei aferente perioadei
trimestrului I, indiferent dacǎ veniturile au fost încasate sau cheltuielile
plǎtite;
 Înregistrarea operaţiilor economico-financiare s-a efectuat în conturi din cele
cinci grupe recunoscute: Active, Capitaluri, Datorii, Venituri, Cheltuieli.

CONCLUZII

Perfecţionarea sistemului de contabilitate în ţara noastră are ca obiectiv de bază


armonizarea legislaţiei naţionale cu directivele europene în domeniu, în vederea îndeplinirii
cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pentru alinierea la Standardele
Internaţionale de Contabilitate, situaţie impusă de procesul de globalizare economică şi de
dezvoltare a pieţei de capital.
Tendinţa generală în domeniul perfecţionării activităţii de contabilitate se manifestă în
special prin eforturile de a asigura un cadru comun, agreat la nivel internaţional, de întocmire şi
prezentare a situaţiilor financiare, prin care să ofere informaţii relevante şi credibile utilizatorilor
interesaţi de informaţia financiar-contabilă.
În vederea realizării obiectivelor menţionate mai sus în perioada de preaderare la
Uniunea Europeană sistemul de contabilitate are o poziţie prioritară, deoarece asigură informaţii
corecte, riguros obţinute pe baza unor standarde internaţionale.

58
Referitor la gradul de compatibilitate a sistemului de contabilitate din România cu cel
din Uniunea Europeană din analiza facută rezultă că se respectă aspectele importante din Comisia
Economică Europeană.
Documentele oficiale de prezentare a situaţiei econimico-financiare a instituţiilor
publice sunt situaţii financiare anuale, ce trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, a
performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea
desfasurată.
La încheierea exerciţiului financiar, elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă
în bilanţul contabil la valoarea contabilă.
De la principiile contabile sunt permise abateri numai în cazuri excepţionale şi acestea
se vor prezenta în note explicative cu precizarea motivelor care au generat aceste abateri.
Procesul de tranziţie al sistemului contabil al instituţiilor publice se îmbunătăţeşte cu
sistemul european în condiţiile existenţei unui mandat clar, susţinut prin angajament politic de
către instituţiile centrale. Se aşteaptă un progres satisfăcător în România cu sprijinul Ministerului
Finanţelor Publice angajat să elaboreze şi să implementeze legislaţia adecvată necesară furnizării
unei ratificări formale către noul sistem de contabilitate bazat pe angajamente şi care este de
acord cu cerinţele Uniunii Europene.

BIBLIOGRAFIE

 TRIBUNA ECONOMICĂ NR.5/2006


 TRIBUNA ECONOMICĂ NR.8/2006
 REVISTA FINANŢE PUBLICE ŞI CONTABILITATE NR.3/MARTIE 2006
 CONTABILITATEA BUGETARĂ – în contextul Standardelor Internaţionale de
Contabilitate pentru Sectorul Public – CARMEN GEORGIANA BIDAŞCU, EDITURA
EX PONTO CONSTANŢA 2006
 CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE - CARMEN GEORGIANA
BRIGHIU, EDITURA EX PONTO CONSTANŢA 2005
 LEGEA CONTABILITĂŢII NR.82/1991, REPUBLICATĂ
 LEGEA NR.500/2002 PRIVIND FINANŢELE PUBLICE
 U G NR.45/2003 ACTUALIZATǍ PRIVIND FINANTELE PUBLICE LOCALE

59
 STUDII DE CAZ ŞI COMENTARII PRIVIND APLICAREA ORDINULUI M.F.P.
1792/24.12.2002 – NELA TUDOR MOCANU ŞI GEORGETA NECULA
 ORDIN NR. 1952/16.12.2005 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND
ÎNCHIDEREA EXECUŢIEI BUGETARE A ANULUI 2005
 ORDIN NR. 1753/22.11.2004 PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA
INVENTARIERII ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV
 ÎNDRUMAR FINANCIAR-FISCAL – ILIE POPOVICI, EDITURA ,,DANUBIUS’’
BRAILA 2004
 CONTABILITATEA UNOR OPERAŢIUNI SPECIALE – CRISRINEL BOGDAN
PǍTRAŞCU, ILIE POPOVICI, ALEXANDRA POPOVICI, EDITURA ,,DANUBIUS’’
BRAILA 2004

60