Revoluția de la 1848

Revoluția de la 1848 a cuprins întreaga Europă și a fost denumită „primăvara popoarelor”

Cauze:
-tendințele absolutiste de guvernare
-nobilimea și monarhii se opuneau înoirilor
-fărămițarea politică și economică stînjeneau dezvoltarea industriei și comerțului, formarea unei piețe
comune și constituirea și afirmarea culturii naționale
-stăpânirea străină
-hotărârile Congresului de la Viena și politica Sfintei Alianțe

Forțe participante:
-burghezia
-nobilimea liberală doreau înlăturarea vechilor rânduieli
-țărănimea
-lucrătorii industriali

Caracter:
-liberal
-național
-social

Revoluția în Franța
-începe la 22 februarie, la Paris
-la 25 februarie 1848 regele Ludovic Filip dˋOrlean este detronat și se instituie a doua republică franceză
(1848-1852)
-proclamă –dreptul la vot
-dreptul la muncă→înființează Atelierele Naționale
-în iunie 1848 Atelierele Naționale sunt desființate→război civil între socialiștii conduși de Lois Blanc și
guvernul provizoriu care încetinea înfăptuirea reformelor
-în toamnă este elaborată o nouă constituție care avantaja burghezia →îi erau garantate drepturile politice
și economice
-socialiștii sunt înfrânți și președinte al republicii a II-a este ales Ludovic Napoleon Bonaparte
-în 1852 Ludovic Napoleon Bonaparte proclamă al doilea imperiu francez (1852-1870)
- în spațiul german revoluția a avut caracter liberal și national (→unificare statelor germane)
- regele Prusiei, Frederic Wilhelm IV acceptă o guvernare constituțională și
convocarea Adunării Constituante
- în noiembrie 1848 revoluția a fost înăbușită
- a eșuat planul de realizare a unificării
Revoluția în Imperiul Habsburgic
-stat multinațional→obiective politice, sociale, naționale
-revoluția a debutat la Viena la 13 martie (cancelarul Metternich este obligat să demisioneze), după care
s-a extins în teritoriile italiene, Ungaria, Transilvania, Cehia, Polonia, etc.
-pentru a câștiga timp împăratul a promis o constituție și a acordat o serie de drepturi și
libertăți→manifestanții nu sunt de accord cu propunerile și împăratul este obligat să părăsească capital
-la 31 octombrie trupele imperial au reușit să-i înfrângă pe revoluționarii din Viena
-italienii - doreau unire și înlăturarea regimurilor absolutiste
-Regatul Piemontului declară război Austriei
-Milano, Neapole și Veneția alungă trupele imperiale
-la Roma se proclamă republica condusă de Giuseppe Mazzini

-ungurii-conduși de Lajos Kssuth proclamă statul maghiar independent , desființarea iobăgiei și

constituirea unei armate puternice
-românii-din Banat, Transilvania și Bucovina cer erforme sociale și liberate națională
→împăratul învrăjbește popoarele unele contra celorlalte și reușește să înfrângă revoluțiile și cu ajutor
străin: al Rusiei →împotriva revoluției maghiare
al Franței→lichidează Republica romană
→vechea ordine este restabilită
-înfrânte pe moment, revoluțiile au contribuit la accelerarea modernizării și atingerea obiectivelor
naționale de unitate și independență

REVOLUŢIA DE LA 1848-1849
Românii s-au ridicat și ei la 1848 cerând înnoirea societății, unitate și independență. Revoluția
română de la 1848 reprezintă o continuare a celei de la 1821
Revoluția română a avut aceleași cauze, același caracter și aceleași forțe participnate ca și revoluția
europeană
Cauze: -criza societății
-fărămițarea politică
-stăpânirea străină
Cerințe:-reforme economice, sociale, politice
-independență
-unirea într-un singur stat
-participanții au fost mobilizați de fruntași precum: M. Kogălniceanu, A.I. Cuza, V. Alecsandri, N.
Bălceascu, A. Iancu, G. Barițiu, I. Buteanu, etc
-revoluția a cuprins toate teritoriile locuite de români: Moldova, Țara Românească, Banatul, Bucovina,
Transilvania
- programele revoluționare cereau: -desființarea rangurilor boierești
-desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor
-drepturi și libertăți democratice
-liberatate națională
-unire și independență
-revoluția începe la 27 martie 1848 la Iași→revoluționarii au redactat Petiția-proclamație→ documentul
are caracter moderat; este respinsă de domnul Mihail Sturdza și revoluțiionarii arestați și expulzați
- ulterior revoluționarii moldoveni au mai redactat două documente:
 Principiile noastre pentru reformarea patriei - 12/24 mai 1848, Brașov → programul
radical in care solicită unire și independență și rezolvarea problemei agrare
 Dorințele partied naționale în Moldova – august 1848 , Cernăuți

-în teritoriile aflate sub dominație habsburgică:

Transilvania: -la 3/15 mai 1848 adunarea de la Blaj →Petiția națională →respinge anexarea la Ungaria
și cere recunoașterea națiunii române
- se constituie Comitetul Național Român (cu sediul la Sibiu)
 - în septembrie 1848 are loc o nouă adunare la Blaj →se trece la organizarea militară și
administrativă a Transilvaniei
- împăratul Franz Iosif a cerut ajutorul armetei ruse pentru înfrângerea armatei
maghiare →la 2 iulie 1849 acordul dintre Avram Iancu și Lajos Kossuth venea prea
târziu și la 1/13 august 1849 armata maghiară capitulează la Șiria
→Ungaria și Transilvania rămân provincii ale Imperiului Habsburgic
-în Țara Românească revoluția a început la 9 iunie 1848 cu adunarea de la Izlaz→la 13 iunie domnul Gh. Bibescu
abdică și conducerea este preluată de un guvern provizoriu (I. H. Rădulescu, Șt. Golescu, Ch. Tell, Gh. Magheru,N.
Bălcescu, I. C. Brătianu, C. A. Rosetti, A. G. Golescu) care a înfăptuit câteva dintre cererile din programul de la Izlaz:
-desființarea privilegiilor și rangurilor boierești
-crearea gărzii naționale
-drapelul tricolor
-dezrobirea robilor țigani
- eliberarea deținuților politici
- înființarea Comisiei Proprietății pentru rezolvarea problemei agrare
-sub presiunea Rusiei, Turcia a numit o locotenență domnească formată din I. H. Rădulescu, N. Golescu, Ch. Tell
-în septembrie 1848 are loc intervenția militarăturco-rusă și în ciuda rezistenței de la Dealul Spirii (13 septembrie 1848),
revoluția este înfrântă și liderii arestați
-în țară rămân trupe rusești și otomane de ocupație
- în aprilie 1849 Rusia și Turcia semnau Convenția de la Balta Liman →se înăsprea controlul puterilor suverană și
protectoare asupra Principatelor și erau numiți noi domnitori: Barbu Știrbei (Țara Românească) și Grigore Dimitrie
Ghica (Moldova)
-În Banat și Bucovina aflate sub stăpânirea Imperiului Habsburgic se solicita în programele revoluționare:
recunoașterea autonomiei, drepturi naționale, autonomia Bisericii

- Programul politic pașoptist a izvorât din realitățile politice, economice, sociale caracteristice și a avut ca idei:
 recunoașterea națiunii române, a independenței ei
 înlăturarea amestecului extern în treburile Principatelor
 unirea Moldovei cu Țara Românească
 regim constitutional
 libertăți cetățenești
 rezolvarea problemei agrare
Urmări:
-deschide calea spre progres și dezvoltare
-accelerează procesul de modernizare
-cerințele de la 1848 rămân obiective majore ale românilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea