LUCRU INDIVIDUAL

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ II ADMINISTRAȚIA IN DOMENIUL ADMINISTRATIV-POLITIC ȘI A RELAȚIILOR EXTERNE

ELABORAT : TĂNASE NICOLETA

COORDONATOR : TELEVCA NATALIA
GRUPA : S-1741
 INTRODUCERE

Administrația publică reflectă bazele instituționale ale modului în care sunt guvernate țările1 . administrația publică răspunde nevoilor societății
și funcționează pe bază de structuri organizatorice, procese, roluri, relații, politici și programe. Aceasta influențează prosperitatea economică
durabilă2 , coeziunea socială și bunăstarea oamenilor . Administrația publică influențează încrederea socială și determină condițiile de creare a
valorii publice . Instituțiile au un rol fundamental în stabilirea stimulentelor potrivite, în reducerea incertitudinii și în asigurarea prosperității pe
termen lung. Deficiențele în funcționarea administrației publice pot crea obstacole semnificative în calea funcționării pieței unice, a investițiilor
lanivel regional și local , precum și a inovării. Unele țări din UE au făcut în mod consecvent eforturi conștiente pentru a stimula performanța
propriilor administrații; alte țări trebuie să reconsidere bazele sistemului lor administrativ. Ritmul actual al schimbărilor sociale, tehnologice și
economice impune ca toate administrațiile publice să se adapteze la noile realități. UE sprijină eforturile în acest sens prin finanțare, standarde și
instrumente tehnice, analize, schimburi inter pares, îndrumare și asistență tehnică.
CAPACITATEA EXECUTIVĂ

Indicatorii de guvernanță sustenabilă12 analizează capacitatea administrațiilor publice de a elabora politici solide, precum și competențele participative și de
supraveghere ale actorilor sociali. Indicatorii evidențiază existența unor diferențe semnificative în cadrul UE în ceea ce privește capacitatea executivă și asumarea
răspunderii. Un număr mare de țări pun în practică într-o măsură insuficientă acordurile oficiale menite să ducă la o mai bună elaborare a politicilor. Planificarea și
coordonarea strategică înregistrează cel mai scăzut nivel în grecia, cipru și ungaria, dar sunt cel mai bine integrate în procesul de elaborare a politicilor în
danemarca, finlanda și regatul unit. Într-un număr semnificativ de țări, utilizarea datelor în procesul de elaborare a politicilor este încă limitată și este nevoie să
crească semnificativ calitatea evaluării impactului reglementărilor (regulatory impact assessment – RIA). Implicarea mai puternică a societății civile și a mediului
academic în elaborarea și evaluarea politicilor poate spori calitatea acestora în grecia, ungaria și românia. În general, indicele global de guvernanță se situează pe o
traiectorie descendentă în 14 state membre ale UE (estonia, croația, letonia, lituania, luxemburg, ungaria, țările de jos, polonia, portugalia, slovenia, slovacia,
finlanda, suedia). Doar trei țări (italia, cipru și malta) au înregistrat o îmbunătățire mai substanțială a capacității executive (peste 0,5 pp) în ultimii 4 ani, de la
introducerea indicatorilor.
RELAȚIILE EXTERNE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Evoluția relațiilor externe ale republicii moldova a început odată cu declararea independenței republicii pe 27
august 1991. Ministerul afacerilor externe și integrării europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat
să promoveze și să realizeze politica externă a statului.
Moldova este membră a unor organizații internaționale ca: consiliul europei, organizația mondială a comerțului, parteneriatul pentru
pace, organizația pentru securitate și cooperare în europa, fondul monetar internațional, banca mondială, banca europeană pentru
reconstrucție și dezvoltare, organizația internațională a francofoniei, procesul de cooperare în europa de sud-est, etc.
Obiectivele de bază și funcționarea serviciului diplomatic sînt reglementate de legea cu privire la serviciul diplomatic. Ministerul afacerilor
externe și integrării europene desfășoară o activitate amplă menită să asigure condiții favorabile pentru realizarea plenară a intereselor
naționale ale RM în plan extern: integrarea europeană, consolidarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, promovarea
intereselor economice, asigurarea mediului extern favorabil și sprijinului internațional necesar pentru derularea reformelor economice și
social-politice în RM, reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetățenilor RM peste hotare și consolidarea imaginii
pozitive a RM pe arena internațională.
RELAȚIILE CU UNIUNEA EUROPEANĂ

RELAȚIILE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ AU FOST FORMAL LANSATE ODATĂ CU
SEMNAREA LA 28 NOIEMBRIE 1994 A ACORDULUI DE COOPERARE ȘI PARTENERIAT, CARE A INTRAT ÎN VIGOARE
LA 1 IULIE 1998.
ÎN PREZENT UE DEZVOLTĂ O RELAȚIE DIN CE ÎN CE STRÂNSĂ, ACEASTA MERGE DINCOLO DE COOPERARE, PÂNĂ
LA INTEGRAREA ECONOMICĂ TREPTATĂ ȘI O APROFUNDARE A COOPERĂRII POLITICE. INTEGRAREA
EUROPEANĂ RĂMÎNE OBIECTIVUL IREVERSIBIL AL AGENDEI INTERNE ȘI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA.
RELAȚIILE CU NATO

RELAȚIILE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI ALIANȚA NORD-ATLANTICĂ AU FOST STABILITE DUPĂ DECLARAREA
INDEPENDENȚEI ȚĂRII. LA 20 DECEMBRIE 1991, LA BRUXELLES, A AVUT LOC REUNIUNEA CONSILIULUI DE
COOPERARE NORD-ATLANTICĂ, CREAT ÎN URMA HOTĂRÎRII REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT A ȚĂRILOR MEMBRE ALE
NATO DE LA ROMA DIN 7-8 NOIEMBRIE 1991. LA 30 OCTOMBRIE 2008, JAAP DE HOOP SCHEFFER, SECRETAR
GENERAL NATO, A EFECTUAT O VIZITĂ DE LUCRU LA CHIȘINĂU.
MANDATUL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ŞI
INTEGRĂRII EUROPENE

Ministerul afacerilor externe şi integrării europene este organul central de specialitate, ce promovează
politica statului în domeniul relaţiilor externe şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu constituţia şi legile
republicii moldova, hotărîrile parlamentului, actele preşedintelui republicii moldova, hotărîrile şi dispoziţiile
guvernului, precum şi cu alte acte normative, tratate şi acorduri internaţionale la care republica moldova
este parte.
 ATRIBUȚII ALE MINISTERULUI

Realizează drepturile suverane ale republicii moldova în cadrul relaţiilor internaţionale.

Promovează politica externă a republicii moldova în relaţiile cu alte state şi organizaţii internaţionale.
Informează preşedintele, parlamentul şi guvernul despre evenimentele internaţionale majore şi face propuneri privind poziţia republicii moldova faţă
de acestea.
Coordonează activitatea organelor centrale de specialitate şi a altor autorităţi administrative ale republicii moldova în vederea stabilirii şi dezvoltării
relaţiilor cu alte ţări.
Negociază în numele republicii moldova sau participă la negocierea tratatelor şi înţelegerilor internaţionale
Face propuneri privind iniţierea, negocierea, semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea acordurilor internaţionale, aderarea la acestea sau
denunţarea lor, efectuează schimbul instrumentelor de ratificare, înmânează instrumentele de ratificare sau de aderare, notifică aprobarea sau acceptarea
înţelegerilor internaţionale şi denunţarea lor.
Urmăreşte aplicarea prevederilor tratatelor şi altor înţelegeri internaţionale la care republica moldova este parte, prezentând propunerile
corespunzătoare organelor centrale de specialitate, guvernului şi preşedintelui republicii moldova.
DISPOZIȚII GENERALE

1. Cancelaria de stat este autoritatea publică care asigură organizarea activităţii guvernului în vederea realizării de către acesta a politicii interne şi
externe a statului, crearea cadrului general pentru definirea priorităţilor de activitate a guvernului, suportul metodologic şi organizatoric pentru sistemul
de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice de către autorităţile guvernamentale, monitorizarea implementării programului de
guvernare, prezentarea materialelor analitice şi informaţionale, pregătirea proiectelor de acte ale guvernului, inclusiv realizarea dreptului de iniţiativă
legislativă, şi verificarea executării acestora, precum şi exercitarea de către guvern a prerogativelor ce ţin de relaţiile sale cu autorităţile administraţiei
publice locale.
2. În activitatea sa cancelaria de stat se conduce de constituţia republicii moldova, legea cu privire la guvern şi alte acte legislative, decretele
preşedintelui republicii moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile guvernului şi de prevederile prezentului regulament.
3. Cancelaria de stat este condusă de secretarul general al guvernului, care este asistat de trei secretari generali adjuncţi.
4. Regulamentul, structura şi efectivul-limită ale cancelariei de stat, precum şi condiţiile de asigurare social-materială a angajaţilor acesteia se aprobă
de guvern, iar condiţiile de remunerare a muncii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind salarizarea în sectorul bugetar.
5. Cancelaria de stat este persoană juridică de drept public, are ştampilă cu imaginea stemei de stat a republicii moldova şi denumirea sa şi dispune de
conturi trezoreriale.
6. Cancelaria de stat îşi are sediul în municipiul chişinău, piaţa marii adunări naţionale, nr.1.
 CONDUCEREA CANCELARIEI DE STAT

Secretarul general al guvernului:

A) organizează şi conduce activitatea cancelariei de stat şi poartă răspundere personală pentru îndeplinirea funcţiilor care îi revin autorităţii;
B) prezintă propuneri privind structura şi efectivul numeric ale cancelariei de stat spre aprobare guvernului, precum şi propune prim-ministrului spre aprobare statul de personal al autorităţii
respective;
C) repartizează sarcinile şi atribuţiile între secretarii generali adjuncţi al guvernului şi stabileşte responsabilitatea acestora pentru executarea însărcinărilor încredinţate;
D) aprobă regulamentele subdiviziunilor structurale ale cancelariei de stat, precum şi regulamentele (statutele) întreprinderilor şi organizaţiilor al căror fondator este cancelaria de stat;
E) emite ordine în problemele ce ţin de competenţele sale, organizează şi coordonează activitatea subdiviziunilor cancelariei de stat, stabilind modul de interacţiune între acestea;
F) selectează şi prezintă propuneri prim-ministrului privind includerea chestiunilor în ordinea de zi a şedinţelor guvernului; raportează acestuia referitor la proiectele actelor normative şi alte
documente asupra cărora urmează să decidă guvernul, cu prezentarea propunerilor de rigoare;
G) dispune expedierea pe adresa ministerelor şi altor autorităţi administrative a documentelor corespunzătoare pentru examinare, coordonare şi prezentare regulamentară guvernului;
H) numeşte în funcţii, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu, în condiţiile legii, a funcţionarilor publici, angajează şi concediază alt personal al cancelariei de stat, precum şi
conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor monitorizate de aceasta;
I) are calitatea de executor al bugetului cancelariei de stat;
J) exercită şi alte atribuţii ce decurg din actele normative ale guvernului şi din dispoziţiile emise de prim-ministru.