R,udolf Steiner

Pedagogia curativa

Ti"aducere de
Dr. Constantin PAXINO

e-ffiffiffi*'&TnnDE
 ltw+:*

[c gooKs

l, Bu.r,.$ri, o1o784
"t,,0,
',1"P'ii,,"

CUPRINS

RUDOLF STEINER _
ARTA EDUCATIEI
Ciclurile de conferinle dedicate pedagogilor Waldorf
de Sorin R. Jiglreanu ............... lt
':'o^
Lista lucrdlilrrr clcsprc cduca{ie l5
'I,tach/Elvetir
1979
cuvANT Dll sALUT-LA px{rh,{A uDITIfl
in ltHrg,r non,tAtlA t()

ct ;vArur ?ru,u ivrE AL Tr{ADUcAtcln u lu t ... 21

cuvAur insoTtron pi:NTti"U EII'f IA nc"nt,a,runascA A

C URS U]- U I DF PI] D,4 GOOI E C]U TTATIVA............. ?i
CONFIII{I]\{J'A 1, DORNACI{, -?6 iunie 1924 25
Cine vrea si edr:ce copii inrpcrtrbct clczvollali trebuie sir
posede cunogtin{e despre practica eclucirii copiilor slndtogi.
Observarca sirnptornelor gi obserarea substanliaiului
stirii de boali. Adevar:atul spiritual-sul'lctcsc qi relalia sa cu
,' lorlele ereditare cc acfioncazi ir-r corpul ereditar-" Proccsclc
sinteticc clin sisteniul r'leLlro-senzorial gi cele analiticc clin
,l
't,','r,,. sistcn.rul mctabolic-r-no1or. I:i-eclirdi lea organistnuh"ii dupS ce1
de-al gaptelea an dc via{i. Acliunea individuiilitir{ii. ApaLilia
1\," li',,b. ronr.ini
.\CICL()PI-I)IC cclLli cle-al treilea corp; rraturitatca tcrcstrl. insemnltatea
COLL) componentelor lichide, gazoase qi calorice ale organisn-ruh-ii.

5
 CONFERINTAA 2-A, DORNACFI, 26 iunie Ig24 ....................
Complexul simptomatologic al vietrii sufletegti ,,de suprafald"
poate induce in eroare, a$a cum este dcmonstrat prin cliscursul
psiho-criminologului Wulffcn. Activitatea sinteticl a gAndirii
este vizibilS in viafa s,fleteascd superficiali. Manifestrrile
voinlei sebazeazd pe o activitate analiticd. Eterrul universal
ca pfft5tor al gAndurilor; in ceea ce clddeqte omul, in
special sistemul sdu neuro-senzorial, sunt active gAnduriie
vii; procesui deconstructiv al acestui sistem constih-iie aqa
zisa reflectare. Cum iau nagtere gdnduri eronate. Relafa
educatorului cu vitalitatea gAndurilor. I egea pedagogicd:
asupra unui corp al celui ce este educat ac{ioneazd corpul
imediat superior al educatorului; exemplu: con.rportamentul
?n cazul copiilor cu voin{d slabd. infeiegerea intenfiilor de
inca'nare in rela{ie cu o cunoagtere i*suficientd sau cu o totali
lipsd de cunoagtere a organisrnului omului. Moralitate, sim{ cle
rdspundere, congtiinciozitate, curaj de decizie _ insemnltatea
lor pentru educator.
CONFERINTAA 3-A, DORNACH, 27 iunie tg24 ....................
Eu-l sti in rela{ie nemijlocitd, nu rnediati, cLr fizicul. Corpul
astral - legdtura indirectl cu ffuidul luminii, cu chimismul, cu
via\a getterali, a Universului. pdtrunderea nemijlocitd a esenlei
intime fizice ca in cadrul ochiului. Din nepdtrunderea prin
olgane a eu-lui qi corpului astral rczulti epilepsia. Tratamentul
epilepsiei rezultat din cunoagterea acestui fapt. Medica{ie.
Organul ca g6nd inserat in mod just sau injust. Voin{a nesigurd
la inceputul incarndrii; dobAndirea moralitdtii. Defectul moral;
simptome rcmanente. Cauzcle cecifilii morale. Cleptomania _
cat..z,ele gi transformarea ei.
CONFERINTAA 4-A, DORNACH, 28 iunie tg24 ....................
Considerarea karmei. Educalia din tirnpul viefii embrionare
este educafia rnamei. Cauzele er.etismului epileptic, respectiv
al stdrilor asemdndtoare cu epilepsia. Aqa-zisul eretism isteric
la v Srsta copiliriei: hipersensibrlitate, clurere, viald interioard
39 intensd, fiic[, sim{drninte depresive,,,revirsare", enurezis;
starea de rdnire sufleteasci, rerspira{ia, transpira{ia. Atitudinea
liuntricd qi dispoziJia educatorului. AcJiune vindec6toare prin
qoc, schimbarea tempoului de lucru; terapia copiilor care nu au
incrcdere ?n sine. Pentru educator: trdire congtientd a fiecirui
copil, nu orientare dupd prescrip{ii.
CONFERINTAA 5-A, DORNACH, 30 iunie 1924 .................... 95
Cele doud ordondri polar opuse ale corpurilor omLrlui. Paranoia
ulterioard gi organiza{ia metabolicd debild in cazul substanfei
proteinice hiposulfurice; in cazul hipersulfurisrnului
absorblia prea puternicd qi disparilia impresiilor. Gradul
conlinutului sulfuric sau feric - stdri consecutive acestora,
tratament. Diversitatea noliunilor pi formclor gi dezvoltarea
simlului pentru ele. Repetarea ritmicd ca elernent terapetrtic.
Tratamentul copiilor inclinaJi la idei fixe. Dieti. Copii cu o
stlpAnire suficienti sau insuficienti a sistcmului motor -
tratament.
59 CONFERINTA A 6-A, DORNACH, I iulie 1924 ....................... i il
Prezentarea unui bdiat ?n virstd de noud ani. Anamneza exact6:
Date despre dezvoltarea copilului; examenul morfologic;
relalia dintre omul superiol qi cel inferior sub aspect
morfologic qi func{ional-procesual. Morfologia cefalicd;
reginr.rea fiontald gi cea occipitald cauza qi urmirile dominirii
insuficiente a proceselor inferioare; respirafia. Prezentarea
profilaxiei gi tratamentului concret, Exemplu de vindecare a
unei hidrocefalii. Expunerea esen{ei patogenetice a cazvlui
prezentat. Tratament: modul in care poate fi tratatd rtgldizarea
qi invinsd dizarmonia - prin eulitrnie curativ5, pedagogie
curativd, medicamentos. Umor, mobilitate qi entuziasnr ca
79
atitudine l6untric6 fundamentali a educatorului.
CONF'ERINTAA 7-A, DORNACH, 2 iulie I 924 ....................... tl\
Conrplexul psihologic al cazului prezentat in conlerinia
anterioari. - Continuarea prezentdrii de cazuri de copii cn
 CONFERINT A A2-A,DORNACFI, 26 iunie tg24 ....................
Complexul simptomatologic al vielii sufletegti ,,de suprafalb,,
poate inducc in eroare, a$a cum estc demonstratprindiscursul
psiho-criminologului Wulffcn. Activitatea sinteticd a gdndirii
este vizibilS in viala sufleteascd superdciald. ManilbstArile
voin{ei se bazeaz6, pe o activitate analitic6. Eterul universal
ca purtdtor al gAndurilor; in ceea ce clddeEte omul, in
special sistemul sAu neuro-senzarial, sunt active gdnduile
vii; procesul deconstnrctiv al a.cestui sistem constituie aqa
zisa reflectare. Cum iau laptere gdnduri eronate. Relafia
educatorului cu vitalitatca gdndurilor. Legea pedagogicd:
asupra unui corp al celui ce este educat aclioneazd corpul
imediat superior al educatorului; exemplu: compoftarnenful
in cazul copiilor cu voinfi slabd. inlelegerea intenfiilor de
incarnare in relalie cu o cnnoaqtere insuficient[ sau cri o tota16
lipsd de cunoagtere a organisrnului omului. Moralitate, sim{ de
rdspundere, conqtiinciozitate, curaj de decizie insemnitatea
-
lor penhu educator.
CONFERINTAA 3-A, DORNACH, 27 iunie tg24 ....................
Eu-l st5 in rela{ie nernijlocitd, nu rnediati, cu flzicul. Corpul
astral - legdtura indirect[ cu ffuidul luminii, cu chimismu], cu
viafa generald a Universului. p[trunderea nemijlocitd a esen{ei
intime fizice ca in cadrul ochiului. Din nepdtrun<ierea prin
organe a eu-lui gi corpului astral rczulti epilepsia. Tratamentul
epilepsiei rezultat din cunoagterea acestui fapt. Medica{ie.
Organul ca gdnd inserat in mod just sau injust. \binla nesigurd
la inceputul incarndrii; dobAndirea moralit5trii. Defectul moral;
simptome rornancnte. Carizele cecitd{ii morale. Cleptomania _
cauzele gi tlanslbrmarea ci.
CONFERINTA A 4-A, DORNACH , 28 iunie Ig24 .................... 79
Considerarea karmei. Educalia din tirnpul vie{ii ernbrionare
este educa{ia mamei. Cauzele er.etismului epileptic, respectiv
al st5.rilor asemlndtoare cu epilepsia. Aqa-zisul eretism isteric
la v6rsta copildriei: hipcrsensibilitate, durere, viald interioarb
39 intensd, fricd, sim{drninte depresive,,,revirsare", enurezis;
starea de rdnire sufleteascA, rerspira{ia, transpiralia. Atitudinea
lbuntricd gi dispozi{ia educatomlui. Ac{iune vindecitoare prin
qoc, schimbarea tempoului de lucru; terapia copiilor care nu au
incredere in sine. Pentru educator: trdire conEtientl a fiecdrui
copil, nu orientare dupd plescrip{ii.
CONFERINTAA 5-A, DORNACH, 30 ittnie I 924 .................... 95
Cele douX orclondri polar opnse ale corpurilor omului. Paranoia
ulterioar6 qi organizalia metabolicl debili in cazul substan{ei
proteinice hiposulfirice; in cazul hipersulfurismuh"ri
absorb{ia prea puternicd qi disparitia impresiilor. Cradul
con{inutului sulfiric sau feric - stdri consecntive acestora,
tratament. Diversitatea no{iunilor qi formelor gi dezvoltarea
sim{ului pentru ele. Repetarea ritmicd ca elernent terapeLrtic.
Tratamentul copiilor inclina{i la idei fixe. Dietd. Copii cu o
stipAnire suficientd sau insuficientl a sisternului nrotor -
tratament.
59 CONFERINTA A 6-A, DORNACH, I iulie 1924 ....................... 111
Prezentarea unui bdiat in vdrstd de nou[ ani. Anamn eza exactd:
Date despre dezvoltarea copilului; examenul morfologic;
rela{ia dintre omul superiol qi cel inferior sub aspect
morfologic Ai func{ional-procesual. Morfologia cefalicd:
regiunea frontalS gi cea occipita)d; cauza gi urmdrile dominbrii
insuficiente a proceselor inferioare; respira{ia. Prezentarea
profilaxiei qi tratamentuh"ri concret, Exemplu de vindecare a
unei hidrocefalii. Expunerea esenfei patogenetice a cazului
prezentat. Tratament: modul in care poate fi tratatA rigidizarea
gi invinsd dizan,ronia - prin euritmie curativS, pedagogie
curativi, medicamentos. Umor, rnobilitate qi entuziasm ca
atitudine liuntricd fundamentald a educatorului.
CONFERINTA A 7-A, DORNACH,2 iulie 1924 ....................... 125
Complexul psihologic al cazului prezenlat in conferinJa
anterioard. - Continuarea prezentdrii de cazwi de copii cr-r
 deficienfe: Un bdiat de qase ani gi noui luni. Corpul eteric
este adaptat corpului-model in mod clizarmonic. Relafia dinh.e
creier gi intestin. Tratanrent: Euritmie curativd gi exercilii de
vorbire. - Copil cu crampe preponderent in partea st6ngd a
corpului, mai tdrzin cu hemiplegie stAngd; model format
imperfect; insemndtatea funcfiei intestinale; dezbaterea
amdnunlitd a tratamentului, conportamentul pedagogic.
CONFERINTAA 8-A, DORNACH, 3 iulie 1924 ......................
Prezentdri de cazuri. Hidrocefalie: Anamnez[, pdstrarea
organiza\iei embrionare; influen{e ereditare matetxe gi
paterne. Hipertrofia stdrilor de infantilism in perioade de viaJd
ulterioare. - Cazul unui bdiat cleptoman. _ prezentarea unui
copil,,sulfuric": Anamne zd,; r e1a[ia marnd-copil, importan{a
unei mjeole la vdrsta de trei ani qi jumitate; necesitatea
observSrii vielii onirice.
CONFERINTAA 9-A, DORNACH,4 iutie Ig24 ....................... 152
Cauza cleptonraniei la biiatul in vArstd de doisprezece ani,
terapie prin compor-tamentul pedagogic al educatorului:
lncredere in educator. Remarcarea timpurie a predispoziliei
infantile la cleptomanie in relafia cu rnediul inconjurdtor al
copilului. Terapeuticd: Euritmie curativ[ intens[; medicafie;
discutarea faptei la timpul potrivit. Terapie pentru copilul
-
hidrocefal: atenuarga percepliilor senzoriale; rnedicalie;
semnificalia unei crize pentru schimbarea tabloului clinic. _
Cazul unui hidrocefal in vdrstd de 30 de ani. Terapie pentm
-
copilul ,,sulfuric" (conferinja a 8-a): misuri hidrotcrapeutice.
Invingerea unei trbsdturi de caracter gi inserrndtatea ei.
Necesitatea unei bune relalii a educatorului cu geniul vorbirii.
CONFERINTAA 10-A, DORNACII, 5 iutie tg24 .................... 169
Prezettarea unui t6ndr de 16 ani cu incetinirea proceselor
sufletegti. Cauza trebuie cbutatd in nepreluarea de sistemul
metabolic-motor a ceea ce trlieqte in organiza\ia cefalicd:
terapiapedagogicd.-Cazul unui epileptic de l5 ani, medicalie
qi terapie pedagogicE. - Cazul unei fete cu colp astral slab;
evenimenful din cel de-al 3-lea sau 4-lea an de viald. - Reguli
generale pentru educator: curaj esoteric, devo{iune fati de
detaliu - ce le std in cale qi cum pot fi invinse piedicile. I)espre
albinoqi, horoscoape, ascendent, liinle.
CONFERINTAA 11-A, DORNACH,6 hilie 1924 .................... 187
Terapie in cazul unei fctite de zece ani cu tulburiri de
I4t mcmorie in context cu vegeta{ii adenoide ca oglindire a
activit5lii exagcrate a corpului eteric in regiunea inferioard a
organismului: evocarea de impresii putemice, repet5ri ritmicc,
tratament medicameutos gi prin ouritmic curativd. - Rcmarc6
la un copil cleptoman. - Terapie pentnl un copil sornnolent,
retardat: repetdri ritmice, euritmie tonal6, tratament
medicamentos. - Despre un bdiat care vede totul ?n culori:
e1 nu poate stabili contactul cu lumea exterioard $i trdieqte
in corpul astral. Indica{ii de pedagogie curativS. - Acfiunea
aqtrilor pe marginea exemplului horoscoapelor albinogilor;
terapie pontru albinogi. - Despre modul in care trebuie trditd
miqcarea de pedagogie curativd. - Despre modul dc gdndire
din cadrul invdldturii desprc metamorfozi qi despre aplicarea
ei: Cerc gi punct; conectarea la ccea ce cxistd deja, penffn
Lauenstein la tradilia spirituald din Jena.
CONFERINTAA 12-A, DORNACH, 7 iulie I 924 .................... 204
Aprofundarea pedagogiei Waldorf pentru copiii apa-zi;;i
anormali. A vindeca gi a educa. Forfele fbrmatoare din laptele
matem; planta in rela{ia ei cu omul; boala qi regnul anirral.
Sirnlirea acestor relalii prin auto-educa{ie; condiliile acesteia
din urm[: dezvoltare spiritualS gi realitatea vie{ii; elementul
antroposofic-substan{ial ca realitate gi ca fundament al
Societdlii Antroposofice qi al Goethenum-ulni.
216
 deficiente; Un bdiat de gase ani gi noul luni. Corpul eteric
este adaptat corpului-model in mod dizarmonic. Rela{ia dintre
creier gi intestin. Tratament: Euritmie curativi qi exercilii de
vorbire. - Copil cu cralnpe preponderent in partea stdngd
corpului, mai tdrzitt cu hemiplegie st6ng6; model format
imperfect; insemnltatea functriei intestinale; dezbaterea
aminuntitS a tratamentului, comportamentul pedagogic.
CONFERINTAA 8-A, DORNACH, 3 ittlie Ig24 ...................... t4l
Prezenl1ri de cazuri. Hidrocefalie: Anamnezd, pdstrarea
organizagiei embrionare; influenfe ereditare materte gi
paterne. Hipertrofia stdrilor de infantilisrn in perioade de viali
ulterioare. - Cazul unui bdiat cleptoman. prezentarea unui
- la un copil cleptomao. - Terapie pentru un copil somnolent,
copil,,sulfuric": Anamne zd; rela[ia mamd-copil, imporlan{a
unei rujeole la v6rsta de trei ani gi jumdtate; necesitatea
observdri i vielii onirice.
CONFERINTAA 9-A, DORNACH,4 iulie I924 ....................... 152
Cauza cleptomaniei la biiatul in vdrstd de doisprezece ani,
terapie prin comportamentul pedagogic al educatorului:
Incredere in educator. Remarcarea timpurie a predispoziliei
infantile ia cleptomanie in rela{ia cu mediul inconjurdtor al
copilului. Terapeuticd; Euritmie curativd intensd; medica{ie;
discutarea faptei la tirnpul potrivit. Terapie pentru copilul
-
hidrocefal: atenuarea percep{iilor senzoriale; medica{ie;
semnificalia unei crize pcntru schimbarea tabloului clinic. _
Cazul unui hidrocefal in vdrstd de 30 de ani. Terapie pentru
-
copilul ,,sulfuric" (conferinla a 8-a): mlsuri hidroterapeutice.
Invingerea unei tris5turi de caracter qi insernndtatea ei.
Necesitatea rurei bune rela[ii a educatorului cu geniul vorbirii.
CONFERINTAA 10-A, DORNACH, 5 iutie tg24 .................... 169
Prezentarca unui t6ndr de 16 ani cu incetinirea proceselor
sufleteqti. Cauza trebuie cdutatd in nepreluarea de sistemul
metabolic-motor a ceea ce trdiegte in orgailzalia cefalicd:
terapia pedagogicd. * Cazul unui epileptic de [ 5 ani, rnedicalie
qi terapie pedagogici. - Caztl unei fete cu colp astral slab;
evenimenful din cel de-al 3-lea sau 4-lea an de via{d. - Reguli
generale pentru educator: curaj esoteric, devoliune fali de
a detaliu - ce le std in cale qi cum pot fi invinse piedicile. Despre
albinoqi, horoscoape, ascendent, fi intre.
CONFERINTAA 1l-A, DORNACH,6 h,ilie 1924 .................... 187
Terapie in cazul unei fetile de zece ani cu tulburdri de
memorie in context cu vegeta{ii adenoide ca oglindire a
activitdlii exagerate a corpului eteric in regiunea inferioard a
organismului: evocarea de impresii putemice, repet[ri ritmice,
tratament medicamentos gi prin euritmie curativd. - Remarcd
retardat: repetdri ritmicc, curihnic tonald, tratament
medicamentos. - Despre un b6iat care vede totul in culori:
el nu poate stabili contactul cu lumea exterioard $i trdiestc
in corpul astral. Indica{ii de pedagogie curativd. - Ac}iunea
aqtrilor pe marginea exemplului horoscoapelor albinoqilor;
terapie pentrll albinoqi. - Despre modul in care trebuie trditd
migcarea de pedagogie curativd. - Despre modul de gdndire
din cadrul invitdturii desprc metamorfozS qi despre aplicarea
ei; Cerc gi punct; conectarea la ceea ce existl deja, penfu
Lauenstein la tradilia spiritualS din Jena.
CONFERINTAA l2-A, DORNACH, 7 iulie I 924 .................... 204
Aprofundarea pedagogiei Waldorf pentru copiii aqa-zigi
anomali. A vindeca qi a educa. For{ele formatoare din laptele
matern; planta in rela\ia ei cu omul; boala gi regnul animal.
Sirnlirea acestor relalii prin auto-educatie; conditriile acesteia
din urm[: dezvoltare spirituala qi realitatea vie{ii; elemenh;l
antroposofic-substan{ial ca realitate gi ca fundament al
Societilii Antroposofice qi al Goethenum-ului.
 acloneze in
continuarc
rl

yq6siegtuied pickert

CONFERINTA 1

Dornach,25 iunie 1924

Acum,dragii mei prieteni,avemo serie intreagd de copii care,

pe baza unei dezvok iri incomplete,trebtiesc educagi, respectiv,
pe cit posibil, rebuiesc vindecali. O parte din aceqti copii ii
avem aici, in ,,Institutul Clinic-TerapelJtic"t, iar o altd, parte ii,
aveli D-voastrl in ,,Lauenstein"2,Ceea ce avem de expus aici va
fi astfel odentat incit si ducA,pe c6t posibil in mod nemijlocit,
la aplicarea in practicd. Vom fi de asemenea in misuri, prin
aceea cd D-na Dr. Wegman3 ne va pune 1a dispozitrie pentru
demonstralii copiii de arcr (acest lucru ni-l putem permite intre
noi), si
examindm cAteva cazurt ?n mod nemijlocit - ad oculos.
Pentru inceput doresc insi si vorbesc astdzi despre fitnEa
unor astfel de copii. Este firi indoialS firesc ci fi.ecare din cei
ce vor si educe copii dezvoltali impefiect trebuie sI posede
cunoqtinfe profunde prealabtle in privinqa practicii educirii
copiilor normali. Aceasta ar trebui s5-gi insuEeascd fiecare din
cei ce vor si educe astfel de copii. CIci trebute si ne fie limpede
faptul cI tot ce se poate manifesta la copii imperfect dezvokaEi,
la copii bolnavi, este perceptibil, intr-un mod mai intim-subtil
qiincazulviegii sufleteqti aqa-zise normale-trebuie doar si fii
25
 RUDOLF STEINER
in si observi viaTa sufleteascd normal5. S-ar putea splnne
starc
pe undevarintt-un unghet, se afld in frecare om o aga-zisd
cd,,
abnormitate. De pildi doar aqa ceva caun fel de uqoari fugd de
idei, sau o incapacitate de a plasa cuvintele in vorbir e La distanga
potrivitS, astfel incAt cineva fre ci aruncd crvintele unele peste
a|tele,fi,e cd auditorul poate merge la plimb arc intre doui cuvinte
rostite - sau neregularitigi asemdndtoare, ce se pot manifesta gi
inviaEa volitivi
sau afectivS, gi care pot fi recunoscute, cel pulin
intr-o m5surd rnfrmd,la majoritatea oamenilor. $i vom mai avea
de vorbit gi mai tirziu cite ceva despre astfel de neregularitdli,
inftucAt ele trebuie si aibi valabllitate de simptom pentru ce1
ce v r ea sd ab or deze din punct de v e der e educativ sau ter ap elttic
nereguladtdElle malore, in ncerte cazuri trebuie s5-;i poli face
studiile de simptomatologie, aqa cum medicul vorbegte in
cazul bolilor despre manifestiri, pe baza cirora el recunoaqte
bolile, sau despre complexe de semne, pe baza cdrora el poate
diagnostica patologicul; dar el nu va confunda niciodati ceea
ce reztdd in complexul de simptome cu ceea ce constituie
conlinutul substantrial al bolii.
Tot astfel nu trebure considerat ceea ce se remarci la vraEa
sufleteasci a copilului impetfect dezvoltat drept altceva decit
simptome. Aga-zisa psihografie nu este nimic altceva decit o
simptomatologie. $i daci psihiatria nu face nimic altceva decAt
s5 descrie manifestdrtle psihice anormale nportate la gdndire,
simgire qi voin15, aceasta nu inseamnd mai ntmic altceva, decilt
cd ea a ficut progrese in descrierea precisi a complexelor de
simptome, dar totodati cd ea * nefiind in stare si depigeasci
aceasti psihografie -, este absolut incapabrll si pdtrundd in
esentialitatea bolilor. Ti"ebure pitruns in substanyiahtatea stdrri
patologice, qi pentru aceastav-ar prtea fi de folos o rcprezentarc
pe carc vd rog si vi-o insupitri.
26
PEDAGOGIA CURATIVA
Si presupunem cd am avea aici (v. tabla I) corptrl fizic al
omului, aqa cum i1 intAlnimin cazu! cre$terii copilului preq;colar.
Apoi avem aici, intr-o oarecare misurd lttdnd fiintri, ivindtr-se
din acest corp fizic al omului, viala sufleteasci. Aceasti viala
sufleteasci, care ne poate intimpina sub forma manifestirilor
sufletului infantil, poate fi normald sau anormali. in ultimi
instanEd n17 avem nici un drept si vorbim despre normahtatea
satr abnormitateavieEii sufletegti a copilului in afari de aceea cd
ne ?ndreptim privirea asupra a ceea ce este ,,norma|" in sensul
unei ,,medti statistice" Nu existi nici un alt crrteriu in afard
de ceea ce are valabihtate generald in cadrul unei comunitiqi
filistine. $i daci aceastd comunitate consideri ceva ca fiind ,,ca
lumea" sau ,,cum trebute" , atunci viatra suflete ascd ,,anarmald"
este tot ceea ce in ochii acestor filistini nu corespun de unei vieEi
sufletegti ,,notmate,, (Jn a1t criteriu nu existi la utma-urmei.
De aceea )udecdEile sunt deosebit de confuze atLLncr cind -
dupi constatarca unei abnormitili -, se incepe cu tot f.elul de
practici, in credinga de a putea ajuta; dar ln loc de a ajuta, nu
faci nimic altceva decAt si elimini o porlie de genialitate. Cu
o astfel de judecatd nu poli face nimic, gi primul lucru care ar
trebui realizat ar fi. ca medicul gi educatorul sd rcfuze astfel de
iudecdEi: si depiqeas ci afirmaEia ci ceva este ,,cum trebuie" sau
,,calLlmea" - conform obignuinEelor uzuale de gdndire.Tocmai
in acest domeniu este de o necesitate eminentd si nu se faciuz
de criticd, ci si fie privite lucrurile in sine. Cici despre ce este
vorba in cazul omuiui?
Si facem acum abstractie d,e aceasti via15 sufleteascd ce
se na$te, oricum doar treptat, qi la care sunt pirtaqi uneori
educatori extrem de dubioqi; titc|nd abstraclie de aceasti
viatr5 sufl ete asce, av em inddr dtul co rporalitSl ii un alt spiritual -
sufletesc,un spiritual-sufletesc ce descinde din lumile spirituale
intre concepfie qi na;tere. Aceasti via15 sufleteasci nu este
27
 RUDOLF STEINER
ceea ce descinde din lumile spiritual-sufleteqti, ci este o altd
viaEd, sufleteascd, ?n pdmd instanql invizibild exterior pentru
conqtienta terestri. o desenezaici schernat ic,inddrdtul celeilalte
(v. tabla I, galben). Aceasti viali sufleteasci ce descinde ia
in stdpAnire corpul, care este clidit conform ereditdEii, din
succesiunea genelatiilor. D aci aceastd, v iaqd sufl eteasci este de
o asemenea nat:ura, incit fr,e cd, pdn pdtrunderea substanfei
ficatului, constituie un f,cat bolnav, fie ci giseqt e in corpul frz,ic
qi eteric sn element ercditar patolo gic, gi pdn aceasta ia naStere
o senlatie patologicS, atunci avem de a face cu o imbolnivire,
Tot astfel poate fi oricare alt organ sau sistem inclus in mod
necorespunzdtor in ceea ce descinde din cosmosul sufletesc-
spiritual. $i doar autnci cdnd existi aici aceasti legdturd, dintre
ceea ce descinde gi ceea ce este mogtenit, la constituirea acestui
suffetesc-corporal, atunci ia naqtere, insi numai ca imagtne
r eflectatd, ceea ce constituie via(a noastri suff eteasci, observ atd
in mod obiqnuit ca gilndire,simtrire qi voingd (violet). GAndirea,
simfirea qi voinga, sunt prezente doar ca imagine reflectatA,
in
rcalitate doar o imagtne oglinditd, care dispare atunci
cAnd adormim. Adevlrata viatd sufleteasci permanentd este
aici, indirdt, descinde, parcurge vieEi pilmAntegti repetate, gi
sil5qluieqte in organiz,aEia corporald. it ce fel siliqluieqre ea in
corp?
S5-l considerdm pentru inceput pe om in raport cu
tripatigia sa: sistem nervos, sistem ritmic, sistem metabolic-
motor. Sistemul neuro-senzorial trebuie gilndit ca fiind
localizat -
desigur, schematic, dar ne vom inqelege- in principal
incap:putem vorbi de sistemul capulur,atunci c3nd vorbim de
sistemul neuro-senzorial; qi acest lucru,in ce-l priveqte pe copil,
at atet mai mult cu cAt partea constructivi a sistemului nervos
iqi are sediul principal in cap, de unde igi extinde activLtatea
28
PEDAGOGIA CURATIVA
asupra intregultri organism, Acest sistem neuro-senzorial este
localizat?n cap,qi este un sistem sintetic.
Este sintetici ce vreaLt sI exprim ptin aceasta? El intruneqte
toate activitdtile organismului. In cap este conlinut inft-o
oarecare mistrrl, intregul om. Cdnd se vorbeqte despre
activitatea ficatului - gi ar uebui si se vorbeasci de activitatea
hepaticA,cici ceea ce vid cafi,cat nu este decAt procesul hepatic
fixat *, aceastd activitate are loc in partea de jos a corpului.
Dar fiecirui complex funclional de acest gen ii corespunde o
activitate in cap. Dacd schiiez acest lucru in mod schematic
(v. tabla 2),lucrwrle stau in fe1t1 urmdtor; Aici este actwitatea
frcatl:lur; acestei activitd\i ii corespunde o activitate oarecarein
capul omulu|in creier.Aici, in paftea de jos a organismului,
ficatul este relativ izolat de celelalte org^ne - rinichi, stomac
etc, it creier conflueazd toate aceste activititri - a frcatulu|
impreund cs toate celelalte activi:.i;ti -, astfel incdt capul este
instanEa supremi care sintetizeazi tot ceea ce se petrece in
organism, Prin aceastd activitate sintetici este indus un proces
de deconstrlrctie; are loc o eliminare a substanlialului.
Aqa cum in cap avem ufi proces de sintezd, in totalitatea
restului organismului, ?n special in sistemtrl metabolic-motor,
avem un proces analitic.Acolo, in contrast cu capu1, totul este
menlinut disparat, totul este intr-o stare disociatS. Pe cAnd ?n
cap funclra renaltr gi intestinald au loc impreuni, in contrast
cu aceasta, in restul organismului totul are 1oc separat, astfel
incAt putem spune, daci schiqim aici in continuare schematicl
activrtatea ficafis\ui, de pild5, sau a stomacului etc., sunt
sepante una de cealaltd, pe cAnd in cap ele conflueazi, totul
se intrepitrunde, se sintetizeazd. Aceasti intrepitrundere -
cu elimrnare concomitenti a substangei,ca qi cum ar ploua-,
aceasti activitate sinteticl sti in principal Ia baza activitl\ii
de gAndire. Pentrtr ca omul si poati g|ndt,pentru ca el si se
29
 RUDOLF STEINER
poatl manifesta $i actiona,trebuie ca ceea ce vine din spiritual-
sufletesc si fie dotat cu funcEia de sintezd, qi prin aceasta sd
integreze substanla ercditard. Prin aceasta se poate ved,ea
in substanla ereditarS, rntegratA sintetic o ogiindi. Astfel
aveti urmdtorul fapt: in cap are loc organizarea sinteticl la
descindere din spiritual sufletescr gi prin aceasta capul devine
o oglindi, in care este reflectatd lumea exterioard, fapt ce
creeaze gindirea pe care o observlm in mod obignuit. Trebuie
deci sI deosebim intre doud funclii de gindire: cea care se afld
inddr7;tul perceptibilului, qi care clideqte creierul - aceasta
este cea permanenti -, gi cea care nu este o realitate, ci doar
o refi.ectate, cate este estompati tot mereu la adotmke, gi care
dispare atunci cdnd omul nu gAndegte.
O alti pafte a ceea ce descinde din sufletesc-spiritual
clidegte analitic sistemul metabolic-motor, clddeqte organele
izolate,care posedi diferite contururi individuale bine definite.
Daci observaEi acum intregul corp cu contururi individuale
bine definite, vefi g5si in cadrul s5u: ficat, pldmdm, inichi,
inimd, etc", cu carc stau in relalre qi sistemul metabolic-motor.
Sistemul ritmic nu-l vedem, iar ceea ce este ,pmpllxt' c1J
substantrS fizicl aparqine de sistemul metabolic-motor; cea ce
este vizibil 7a creier apa1ine tot de sistemul metabolic-motor.
ceea ce constituie aceste otgane individuale construite anaritic
stdlabaza vietrii volitive a omului, a fel cum activitateasintetici
1
std la b aza gindirii, As tf el v iala volitivi se intemetaz| p e ceea ce
existi in organism ca organe,
Si facem acum observalia urmdtoarel sI ne gindim la
sn adult dativ in vArstS; ce s-a petrecut cu acest om adult
pe parcursul vieEii sale? A implinit varsb de qapte ani, qi-a
schimbat dentrEia de lapte cu cea definitivi; a implinit 14 ani,
a atins maturitatea genital)L; a implinit 2I de ani, a ajuns la o
consolidare a viesii sale sufletegti. Acum ftebuie, dacA vrem sd
30
PEDAGOGIA CURATIVA
in\elegem evoluEia copilului, sd deosebim intre corpul pe carc-l
,,polttd" omul inainte, sau dupd schimbarea dentiliei. Ceea ce
in acest proces se exemplifici doar ?n mod deosebit de evident,
are 1oc in permanentri. Corpul este ,,schimbat" an de an; not
elimindm permanent ceva din corp, existi un flux centritugal
petmanent,care elimini acest corp; gi aceasta ducela faptul cd
acest corp este rcalmente re?nnoit la fi.ecarc cca 7 -B ani,
Aceasti reinnoire este deosebit de importante in perioada
schimbirii primo dentitrii, in |urul celui de-al 7-lea an de
via1i. De ce? Corpul pe care-l posedi omul de la naqtere pAnd
la schimbarea dentigier de lapte este, intr-o oarecare mlsttrd,
doar un model, pe carc-l preludm din exterior, de la pirinEi, qi
contrine fortele ereditare,La acest corp construiesc gi strimoqii
noqtri. Noi eliminim acest corp in decursul primilor gapte ani
deviaqd,Ce se petrece aici? Un corp cu totul nou ianasterclceea
ce omul ,,poatttr" dupi schimbarea primei dentigii nu mai este
clddit de foqele ereditare, ci este clidit exclusiv din spiritual-
sufletescul ce descinde (la naqterc),astfel incnt omul posedi un
corp substanEial ercditar numai p2'n5la schimbarea dintrilor; qi
e1 elimind, cu tirnpul, acest corp mogtenit. Omul iqi clSdeqte
un nou corp din individualitatea sa. Corpul nostru ,,propriu"
il mo;tenim in rcalitate de-abia o dati ctr dentitria definitivS.
Numai ci lucrurile se petrec in aga fel inc5t iorpr.rl ercditar
este folosit ca model gi, in functrie de faptul cum viala spiritual-
sufleteasci este mai mult sau mai puEin putetnicd, spiritual-
sufletescul va fi mai apt sI abordeze in mod mai individual
ceea ce existf, ca model ereditag sau se subordoneazd forlelor
ereditate gi,in acest caz,trebsie si-gi modeleze cel de-al doilea
corp ata curn a fost format primul de cdtre plrinEl
Ceea ce este propagat in mod obiqnuit ca teorie a ercditegri
este un nonsens. Aceasti teorie de uzanld. prelungeqte pur gi
simpltr legitatea cre$terii, valablld pb'na la dentiEta definitivi,
31