pologia personalităţii Personalitatea poate fi abordată din perspective şi din direcţii variate.

Există
numeroase teorii şi concepţii privind tipologiile personalităţii. C. Enăchescu, de exemplu, referindu-se la
tipurile de personalitate, enumeră următoarele concepţii principale: 1) tipologii morfo-fiziologice; 2)
tipologii fiziologice; 3) tipologii psihologice pu re. Teoriile personalităţii au izvorât din clinică şi au fost
sugerate de practica medicală. Teoriile personalităţii bazate pe elemente tipologice au fost realizate în
special de către medici, fapt pentru care s-au folosit drept criterii aspectele morfologice ale corpului,
factorii fiziologici sau psihologici, precum şi aspectele clinice sau chiar predilecţia pentru o anumită
boală somatică sau psihică. Prezentăm în continuare câteva dintre tipologiile cel mai des utilizate.
Bazându-se pe analiza cazurilor din clinica psihiatrică, E. Kretschmer edifică o tipologie morfo-psihică,
înfăţişând trei tipuri principale şi unul secundar: - Tipul picnic sau ciclotim - se caracterizează prin cap
rotund, faţă rotundă, gât scurt, trunchi plin şi rotund, membre subţiri. Din punct de vedere psihiatric,
picnicii reacţionează ca 141 persoană unitară, sunt sociabili. Ei sunt preocupaţi mai curund de aspectele
concrete ale realităţii, sunt mai curând „empirişti”. Viaţa lor sufletească se desfăşoară prin oscilaţii între
euforie şi depresiune. - Tipul leptosom sau schizotim - se caracterizează prin faţa uscăţivă, gât lung, corp
subţire, torace lung şi plat. Ei sunt (sau par) închişi, timizi, nesociabili, singuratici, enigmatici, reci,
indiferenţi la lumea din jur sau chiar ostili faţă de mediu. Conduita lor este frecvent neadecvată.
Gândirea lor este abstractă, cu capacitatea de a sesiza detaliile. Dintre leptosomi se recrutează mulţi
teoreticieni, formalişti, fanatici. - Tipul atletic - se caracterizează prin corp înalt, de construcţie solidă,
capul este adesea rotund, corpul este bine proporţionat. Atleticul este liniştit în mişcări, mai curând
greoi, imaginaţia este redusă, dar perseverenţa este remarcabilă. Tipul atletic este caracterizat psihic
prin vâscozitate şi explozivitate. - Tipul displastic - (tip net „anormal”, submorbid sau chiar morbid) - se
caracterizează în special prin dismorfie. Fundamentându-şi tipologia pe un criteriu embriologic, W.H.
Sheldon realizează o sistematică morfologică în funcţie de predominenţa ţesuturilor derivate din cele
trei foiţe embrionare: endoderm, mezoderm şi ectoderm. Tipurile somatice realizate sunt corelate cu o
dimensiune psihologică, la rândul ei ilustrată prin aproximativ 20 de trăsături particulare. Se descriu
astfel: - Tipul endomorf - amabil, iubitor de comodităţi, de spectacole şi de tovărăşie, curios şi tolerant,
satisfăcut de sine însuşi, ataşat de familie şi de trecut. Dimensiunea psihologică a acestui tip ar fi
ilustrată prin: atitudine relaxată, latenţă crescută în declanşarea reacţiilor, mică amplitudine emoţională,
toleranţă, extraversie. - Tipul mezomorf- are sistemul muscular şi cardiovascular bine dezvoltate:
puternic, plin de energie, foarte dur, curajos, combativ şi chiar agresiv, iubitor de aventură şi de exerciţii,
cu tendinţe dominatoare, trăind mai ales în prezent, caracter energic, cu gust al riscului şi hazardului. -
Tipul ectomorf - are sistemul nervos dezvoltat şi sensibil. Este, de obicei, slăbănog şi fragil, cu mişcări
dizarmonice, dar cu reacţii fiziologice vii. Este foarte sensibil la durere. Iubitor de singurătate, nesigur pe
sine, introvertit, egoist.