De aici decurge şi caracterul serial-discursiv şi multifazic al structurii şi desfăşurării actului voluntar.

Acţiunile voluntare sau actele pot fi divizate în simple şi complexe. Actele voluntare simple de obicei
constau din două faze - formularea scopului şi realizarea ( executarea) lui. Astfel de acţiuni nu
caracterizează voinţa omului. în condiţiile vieţii cotidiene, a repetărilor multiple ele se automatizează şi
se transformă în acte neintenţionate (nepremeditate). Nivelul formării voinţei umane caracterizează
acţiunile voluntare complexe şi faptele. Scopul şi tendinţa de realizare a lui Conştientizarea diverselor
posibilităţi de atingere a ______ ___________scopului_____________________ Apariţia motivelor şi
alegerea ^ Lupta motivelor şi alegerea Prim ir^ uneia din posibilităţi în calitate de versiune _______
Realizarea (executarea) deciziei luate_______ Schema 1. Etapele actului voluntar. în acţiunile voluntare
complexe sau de durată pot fi cu uşurinţă desprinse anumite momente sau faze în care reglajul voluntar
se confruntă cu un anume specific şi în mod diferit. Fazele acţiunilor voluntare complexe: I fază:
actualizarea unor motive, care generează anumite scopuri şi orientarea preliminară spre ele. în primul
moment al acestei faze, reglajul voluntar este abia la început şi se manifestă doar ca orientare făcută pe
baza legăturii dintre motiv şi scop. Dacă se parcurge doar acest moment, se rămâne numai la o dorinţă.
Trebuie să apară apoi şi intenţia de a realiza acel scop, care este, de obicei, formulată verbal, prin
mecanismele limbajului interior şi care este susţinută de cercetarea modalităţilor concrete de
desfăşurare a acţiunilor. A D-a fază: lupta motivelor, apariţia mai multor motive şi aferente lor, mai
multe scopuri. Unele pot fi atrăgătoare pentru că realizarea lor aduce satisfacţii imediate, dar de fapt, nu
sunt prea valoroase pentru persoană. Altele sunt mai puţin tentante, prin rezultatele lor imediate, dar
sunt importante pentru viitor. în aceste condiţii reglajul voluntar se manifestă, cu precădere, drept
deliberare în vederea alegerii - analiza fiecărei alternative şi a consecinţelor neglijării ei. A III-a fază:
luarea hotărârii, ce reprezintă urmarea unei decizii. Aceasta înseamnă alegerea unui motiv şi scop şi
inhibarea, amânarea celorlalte. Momentul deciziei poate fi uneori dramatic. Decizia depinde de nivelul
de aspiraţii, particularităţile temperamentale, dorinţa de a avea succes sau teama de eşec. Prin reglajul
voluntar se va realiza o permanentă confruntare între ceea ce se obţine şi ce s-a proiectat. A IV-a f