ve or. $l 8 noiembrie 20191 A, Parlamentul Republicii Moldova et Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Plenul Parlamentului Republicii Moldova Doamnei Zinaida GRECEANII, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova ‘SECRETARIATUL PARLAMENTULUT REPUBLIC! MO}DOVA port, coe Motiune de cenzura impotriva Guvernului Republicii Moldova jn luna iunie 2019 Guvernul investit in conditii grele de incertitudine politic’ a readus sperantele cetitenilor in institutiile statului. Cetaitenii au avut speranta in aceea ci administrarea treburilor statului va fi mai eficienti si transformarile spre bine nu se vor lasa asteptate. fn loc s& schimbe directia gresiti spre care mergea tara, actualul guvern a devenit un cabinet, care prin inactiunea sa pe diferite directii de activitate social- economic’ diuneazi intereselor actualei generatii si viitoarelor generatii de cetateni. Fractiunea parlamentari a Partidului Socialistilor din Republica Moldova, plenar a sustinut Guvernul Sandu in toate initiativele incluse in programul de activitate a cabinetului de ministri. De asemenea, de fiecare dati am atras atentia asupra inrdutitirii situatiei sociale si economice a {&rii si faptul c& unii ministri care sunt responsabili de blocul economic si blocul social nu fac fata provocirilor existente. O provocare important& pentru majoritatea parlamentara si Guvern a fost si este reforma justitiei si scoaterea de sub influenta politicd a sistemului judecatoresc si a organelor procuraturii. In vederea atingerii Republiea Moldova, MD-2004, Chisinau info@parlament.nd 2d, Stefan col Mare si Sint 105 vwww-pariament.mdacestui scop, in luna septembrie 2019 partidele, care au constituit majoritatea parlamentari, au semnat o intelegere politic’ privind obiectivele tranzitorii ale guvernului, presedintiei si parlamentului, inclusiv ale fractiunilor Partidului Socialistilor din Republica Moldova, Partidului Actiune gi Solidaritate si Platforma Demnitate si Adevar. in aceasta intelegere politict la capitolul ,justitie si combaterea coruptiei” s-a ajuns la urmitoarele: ,adoptarea modificdrilor la legea procuraturii in formula convenité in vederea selectérii unui Procuror General independent, incluzind: 1) preselectia candidatilor la functia de Procuror General se efectuiazé de catre Comisia constituiti de Ministerul Justitiei, compusd din ministrul Justitiei, un fost procuror sau un fost judectitor cu cel putin 10 ani de experienté in functie de judecdtor sau procuror, un expert international cu vastd experienté in procuraturtt sau in domeniul anticoruptie, un expert recunoscut sau profesor titular in domeniul dreptului, un reprezentant al societatii civile; ined un expert national recunoscut va fi desemnat in comisie de cdtre Presedintele Parlamentului din Republica Moldova; 2) extinderea componentei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu 3 membri ; 3) ajustarea prevederilor referitor la vechimea necesaré pentru candidatii la functia de Procuror General; 4) instituirea unor temeiuri noi si obiective de demitere a Procurorului General; 5) sistarea concursului initiat de CSP.” Aceste angajamente au fost respectate de majoritatea parlamentara prin adoptarea unui proiect de lege privind modificarea legii procuraturii. Conform noilor prevederi a legislatiei, Ministerul Justitiei a organizat concursul de preselectie a candidatilor la functia de Procuror General, unde au fost identificate 4 candidaturi. La final, ministra justitiei a anulat, printr-un ordin, nereglementat de niciun act, propriul concurs de preselectie a candidatilor la functia de Procuror General, iar Guvernul la data de 6 noiembrie 2019 si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru un alt proiect de modificare a legii procuraturii, si asta in timp ce noua lege deja in vigoare era contestata intre timp la Curtea Constitutionala. sub aspectul constitutionalitatii sale, concursul fiind promovat fara a se astepta decizia acestui organ si fard a se astepta opinia Comisiei de la Venetia pe acest subiect delicat. Noul proiect asumat pune in pericol grav independenta procuraturii si politizeazi aceasta institutie. Guvernul Sandu a incalcat elementarele principii democratice inerente oricdrei societati: a schimbat regulile jocului in timpul jocului, a ignorat toate bunele practici in domeniul desemnérii unui Procuror general independent, a ignorat Constitutia tarii 2sale si opinia Comisiei de la Venetia (preferind s& nu o astepte), s-a substituit Parlamentului pe un subiect de un colosal interes public, evitind dezbateri publice, a ignorat principiul transparentei decizionale si consultarea societtii, si cel mai grav in actuala conjuncturd, a tridat increderea partenerilor politici si internationali de sustinerea cdrora s-a bucurat fara rezerve, neconsultindu-i demonstrativ. Asemenea matrapazlicuri politice nu pot fi tolerate. Deja Guvernul Sandu se face responsabil de esecul total al reformei justitiei, opinia Comisiei de la Venetia practic a desfiinfat reforma propusa privind evaluarea judecatorilor si restructurarea Curtii supreme de Justitie. N a facut public raportul ODIHR prin care se critica dur reforma justit elaborati de actualul minister al justitiei prin faptul c& se manipuleazi opinia publica in lipsa oricarei viziuni strategice previzibile. Noul proiect de lege asumat de guvern agraveazi si mai mult situatia dificil in domeniul justitiei. fn loc s& invete lectia, Guvernul igi asuma rispunderea pentru un alt proiect de lege de modificare a legii procuraturii, care ridica si mai mari intrebiri de constitutionalitate. Acest proiect de lege pune capit eforturilor statului de a reforma procuratura dup& un model european, deoarece se incearcé a se reveni la formula veche de desemnare a Procurorului General pe criterii politice. Dacd pina la adoptarea legii cu privire la Procuratura nr.3/2016 candidatura la functia de Procuror General era propusa de Presedintele Parlamentului, formula modificat’ pentru a exclude unele influente politice asupra Procurorului General, atunci astazi Guvernul nu a gasit alte posibilitati decit s4 revind la formula desemnirii politice a unui candidat, dar din data aceasta de catre Prim-Ministru. Acest proiect de lege asumat de Guvern, nu face altceva decit s& ne arunce in trecut si s4 reducd procuratura gi justitia in ansamblu la cheremul clasei politice, unor politicieni — pregedinti de partide. Data de 6 noiembrie 2019, va ramine in istoria justitiei ca ziua in care s-a anuntat intoarcerea armelor impotriva Justitiei. Am asistat in acea zi la anularea contrar legii si regulamentului a concursului pentru selectia candidatilor la functia de Procuror General. Si tot in aceeasi zi Guvernul si-a asumat rispunderea pentru un proiect de lege din start neconstitutional, un proiect prin care se doreste ca viitorul Procuror General si devina marioneta in miinile Prim-Ministrului si si execute comenzi si mofturi politice. $i doamna Prim-Ministru si Ministra Justitiei au ales satisfacerea interesului particular politic, in detrimentul interesului general al 3societ&tii. Tentativa grosolana de a subordona politic procuratura de c&tre Prim-Ministru dovedeste o lips’ de respect fata de ordinea constitutionala. Prin acest proiect de lege asumat de Guvern se incalcd principiul separatiei_ si echilibrului puterilor executive si celei judecitoresti (procuratura facind parte din puterea judecitoreascd), principiu general consfintit in Constitutia RM. Acest demers interventionist al Guvernului si Prim-Ministrului incalca flagrant acordul de bun guvernare semnat de actorii politici din majoritatea parlamentar&. Ca si consecinti a acestei escrocherii politice, Guvernul, care a incercat si subordoneze politic Procuratura trebuie demis. Analizind cele expuse concluzioniam: . Guvernul Sandu a demonstrat incapacitatea totala politica si profesionala de a rezolva problemele acumulate si de a opri aprofundarea crizei in toate sferele ale vietii societatii. . Guvernul Sandu se face vinovat de esecul reformei justitiei. . Lipsa de profesionalism si responsabilitate, prejudiciile aduse cettenilor Republicii Moldova, abandonarea intereselor nationale, incercarea de a subordona politic Procuratura, incilcarea flagranta a Constitutiei, denota o incapacitate a Prim-ministrului de a gestiona un guvern de coalitie. Toate acestea determina semnatarii prezentei motiuni de cenzura s& cerem demiterea guvernului prin vot afirmativ acordat. fn aceasti ordine de idei, in baza art. 106 si 106' din Constitutia Republicii Moldova , prevederilor art. 116-120 din Regulamentul Parlamentului, depunem motiunea de cenzura asupra activitatii Guvernului in contextul angajirii raspunderii in fata Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratura, inregistrat la Parlament in data de 6 noiembrie 2019 cu numérul 252 si exprim&m neincrederea in Guvernul Republicii Moldova investit. Deputatii:Greecearedd) Lepccevle Ber Pre Fdbcere/ fx sere br Gan COG Inert $5 boobs Gp ie Lolinte bela Youlea Pyar Odvodtes U_ Meaeteeuce U. Glow ve eof us 2 Mes eal d! _, Pan Let (as, a Petre js pee ofp Jadiated- hi = rer “~ Aner cow WA aaa Logan? chur. pberiseSbayeet hae clezovay YPring [tubal Lae Evtooley Ve toby fé Shia Lebodnsthy, A. Lips’ F 7 be Zid Be leeg os Pe = q Le cecr OCG if 4. 7 Lia fin OP Ciare igo ao cy