8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Curs I
Anatomia clinică a capului
Porţiunea cerebrală
Limite
Capul se delimitează de gât prin linia ce porneşte de la marginea inferioară a mandibulei şi
unghiul ei, până lapână
nucală superioară conductul auditiv extern,
la proieminenţa apoi
occipitală de la vârful apofizei mastoidiene spre linia
externă.
Forma capului  poate fi diferită. Deosebim o formă brahicefalică (cap lat şi scurt, când
 predomină diametrul transversal , dolicocefalică (cap lung ! când predomină diametrul
longitudinal şi o fomă mezocefalică (cap cu dimensiunile medii .
Dimensiunile Circumferinţa capului ! linia trasată de la marginile supraorbitale spre
 protuberanţa occipitală externă este egală aproxim ativ cu "#$"% cm . &ungimea capului (distanţa
antero$posterioară ! distanţa de la glabelă la inion $ constituie ' $)) cm. &ăţimea capului !
distanţa dintre protuberanţele temporale ! variază de la '#$'* cm. +nălţimea capului ! distanţa
de la mi locul marginii anterioare a orificiului occipital mare până la punctul cel mai -nalt al
suturii sagitale, echivalează cu ')$'* cm.
Compartimentarea regiunii capului
Capul se -mparte -ntr$un compartiment cerebral ( neurocranium, cranium cerebrale şi unul
facial (viscerocranium,
cranium faciale). (fig. '
&imita dintre ele o
constituie linia ce trece de$a
lungul marginii superioare
a orbitei, osul zigomatic,
arcada zigomatică către
conductul auditiv extern.
iecare dintre ele se -mpart
la rândul său -n regiuni mai
mici
Compartimentul cerebral
se -mparte -n bolta craniului
şi baza craniului. &imita
dintre ele o constituie o
linie neregulată de la sutura
nazo$frontală spre margi$
nile supraorbitale, marginea
superioară a arcadei zigo$
zigomatice, baza apofizei mastoidiene pe linia nucală superioară
matice,
stoidienebaza
pe apofizei ma$
linia nucală
superioară până la protu$
 beranţa occipitală externă.
Fig. 1 Regiunile compartimentului cerebral
&a nivelul bolţii craniului
deosebim/
'. 0egiunea frontoparietooccipitală
). 0egiunea temporală
1. 0egiunea mastoidiană, ce face parte din baza craniului, dar se descrie aici din consideraţii
 practice.

Regiunea frontoparietooccipitală

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 1/15
 8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Limitele
&imita anterioară este reprezentată de marginea superioară a orbitei, posterior linia nucală
superioară până la protuberanţa occipitală externă, iar părţile laterale de linia temporală
superioară. 2esuturile moi, ce acoperă bolta craniului -n regiunea frontoparietooccipitală, au o
structură identică pe toată -ntinderea lor cu o grosime aproximativ de 3," cm.

Stratigrafia regiunii
1.Pielea,  cu excepţia frunţii, este acoperită cu păr şi conţine un număr mare de glande
sudoripare şi sebacee. Datorită acestui fapt, -n această regiune frecvent pot apărea furuncule şi
ateroame (fig. ) .

Fig. Straturile regiunii frontoparietooccipitale (secţiune frontală .

' $ ţesut subcutanat4 ) $ aponevroza epicraniană4 1 $ v. diploică4 # $ ţesut celular lax
subaponevrotic4 " $ periostul4 *$ţesut celular lax subperiostal4 , '1$granulaţiile arahnoidiene4 %$
dura mater4 5$spaţiul subdural4 '3$arahnoida4 ''$spaţiul subarahnoidian4 ')$encefalul4 '#$coasa
encefalului4 '"$ sinusul sagital superior4 '*$vv.cerebrale4 ' $v.subcutanată, v.emisară.
urmează

. Stratul celuloa!ipos subcutanat conţine o cantitate mică de ţesut celular adipos, şi este

străbătut de numeroase travee conjunctive, ce urmează de la piele la galea aponevrotică , şi-l divizează -n numeroase areole separate (faguri de miere .

străbătut
divizează de numeroaseareole
-n numeroase traveeseparate
con unctive,
(faguricedeurmează
miere . de la piele la galea aponevrotică , şi$l
2esutul celular adipos -n regiunea frontală se prelungeşte direct -n ţesutul lax al pleoapelor
superioare, acoperite de o piele elastică şi fină. De aceea, hemoragiile subcutanate cu sediul -n
segmentele anterioare ale bolţii craniului, uşor se extind -n regiunile palpebrale, cu apariţia
echimozelor sub forma unor pete cianotice (simptomul 6ochelari7 .
Arterele (fig. 1   8ascularizaţia porţiunii frontale este asigurată din sistemul arterei carotide
 .

interne (din artera oftalmică şi anume/ arterele supraorbitale şi supratrohleare. 9ceste artere,
după ieşirea din cavitatea orbitei, sunt situate -n şanţurile respective supraorbital şi supratrohlear.
+n loc de şanţuri pot exista orificii.
9rtera supratrohleară pătrunde -n regiunea frontală prin şanţul frontal situat (la distanţa de )
cm de lamedială
treimea linia mediană
şi medie-na porţiunea medială a ochiului,
marginii supraorbitale iar artera
(la distanţa de ),"supraorbitală este situată
cm de linia mediană . -ntre

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 2/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

9ceste artere anastomozează larg cu artera angulară (din artera facială şi ramura frontală a
arterei temporale superficiale (din artera carotidă externă . +n aşa mod, se realizează o
anastomoză -ntre sistemul arterelor carotide externe şi interne.
:orţiunea parietală este vascularizată de artera temporală superficială (din artera carotidă
externă , fiind situată antererior de tragusul urechii, şi artera auriculară posterioară, fiind situată
 posterior de pavilionul urechii. 9ceste artere se anastomozează cu arterele frontale şi occipitale.
+n cazul lezării
comprimare digitalăarterei temporale
a trunchiului superficiale,
arterei hemoragia poate fi stopată provizoriu prin
de arcada zigomatică.
:orţiunea occipitala este vascularizata de artera occipitală (din artera carotidă externă , care se
află in şantul cu acelaşi nume la distanta de ',"$) cm posterior de apofiza mastoidiană.

Fig. ". #asele $i ner%ii regiunii frontoparietooccipitale.

'$a.,v.,n.supratrohleare4 )$a.,v.,n.$supraorbitale4 1$v.angulară4 #$a. facială4 ",*$v. facială4 $v. re$
tromandibulară4 %$n.auricular mare4 5$glanda parotidă4 '3$a.,v. temporală superficială4 ''$a.,n.
occipital mare4 ')$n. auriculotemporal.

#enele predomină la număr faţă de artere. :e lângă venele care -nsotesc arterele, mai există şi
vene suplimentare. Cea mai constantă este vena frontală, uneori pară, dispusă de$a lungul liniei
mediane.
8enele din porţiunea frontală se anastamozează cu vena angulară (v. angularis de unde
s-ngele urmează -n vena facială. ; parte din ele se varsă -n venele oftalmice superioare ( v.v
ophtalmiceae superiores , care comunică cu sinusul cavernos.
+n caz de procese purulente -n regiunea feţei, poate apărea tromboza venei faciale de unde
infecţia pe cale retrogradă, din vena facială prin vena oftalmică superioară, a unge până la baza
craniului$ -n sinusul cavernos, cu apariţia ulterior a sinusitei sau a sinustrombozei.
8enele porţiunii temporale (vv. temporaes, superficiales , unindu$se cu vena maxilară,
formează un singur trunchi cu denumirea de vena retromandibulară, care la rândul său, prin
confluere cu vena facială se drenează -n vena ugulară internă. Drena ul venos din porţiunea

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 3/15
 8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

occipitală are loc prin vena occipitală ( v. occipitales , care se varsă -n vena vertebrală ( v.
vertebralis).
&er%ii. :orţiunea frontală este inervată de nervii supratrohleari si supraorbitali (din ramura
oftalmică a nervului trigemen , şi sunt situaţi paralel vasele respective. +n porţiunea parietală se
află ramurile nervului auriculotemporal (din ramura mandibulară a nervului trigemen , iar -n
regiunea occipitală $ ramura auriculară posterioară a nervului facial, nervii senzitivi (occipital
mare si mic , C'
spinomedulari ce şi-şiC).
i$au<ltimii
originea din -nsoţesc
) nervi plexul cervical şi ramurile
artera auriculară posterioare
posterioară ale nervilor
şi respectiv artera
occipitală.
+n aşa mod -n regiunea frontoparietooccipitală deosebim următoarele pachete
vasculonervoase/
a a., v., şi n. supratrohlear4
 b a., v., şi n. supraorbital4
c a., v. temporale superficiale şi n. auriculotemporal4
d a., v., şi n. auricular posterior.
e a., v. occipitală şi n. occipital mare4
#asele limfatice. &imfa, din porţiunea frontală, se drenează -n ganglionii limfatici auriculari
anteriori4 din porţiunea temporală $ -n ganglionii limfatici retroauriculari4 din porţunea occipitală
-n ganglionii limfatici occipitali.
". Stratul musculo'apone%rotic. +l alcătuieşte m.epicranius  reprezentat de două ventere/
frontal şi occipital, unite printr$o aponevroză ( galea aponevrotică . Dacă de piele galea
aponevrotică este unita strâns, graţie prezenţei traveelor con unctive, apoi de periost ea se separă
 prin ţesut lax.
(. Stratul celular la) subapone%rotic.  =riada ţesuturilor/ pielea, ţesutul celular subcutat şi
galea aponeurotică -n caz de leziuni se decolează uşor de bolta craniană, cu apariţia leziunilor ce
 poartă denumirea de plăgi scalpante. Deşi aceste plăgi se includ -n categoria de traume grave,
dacă se acordă asistenţă medicală la timp, ele usor regenerează graţie vascularizaţiei abundente a
acestei regiuni.
*. Periostul. >ste bine dezvoltat, uşor se separă de oasele bolţii craniene, cu excepţia suturilor
osoase, unde nu persistă ţesut celular lax subperiostal.
+. Stratul subperiostal.
+n aşa mod -n regiunea frontoparietooccipitală deosebim 1 straturi de ţesut celular adipos/
subcutanat, subaponevrotic şi subperiostal.
0ăspândirea hematoamelor şi purulenţelor -n regiunea frontoparietooccipitală are loc -n
conformitate cu particularitătile anatomo$topografice de structură a ţesuturilor moi a bolţii
craniene. +n stratul celuloadipos subcutanat, datorită septurilor de fibre con unctive, ce pornesc
de la piele spre galea aponevrotică, hematoamele şi purulenţele vor evalua localizat,
, manifest-ndu$se sub formă de 6cucuie7. +n stratul subaponevrotic, hematoamele şi purulenţele,
vor fi difuze, raspândindu-se-n limitele-ntregii regiuni.In stratrul celular lax subperiostal, datorită fixării periostului de suturile osului hematoamele şi purulenţele
vor fi localizate -n
vor fi difuze,
datorită fixăriiraspândindu$se -n limitele
periostului de suturile -ntregii
osului regiuni. +nşistratrul
hematoamele celular
purulenţele vorlaxfi subperiostal,
localizate -n
limitele osului concret.
. -asele bolţii craniene sunt constituite din două lamele/ externă şi internă, -ntre care se află
substanţa spongioasă (diploae .
$ lama externă (lamina externa) cu grosimea de aproximativ ' mm este constituită din
ţesut osos compact4
$ substanţa spongioasă (diploё) conţine numeroase vene diploice (venele ?reche cu
 pereţi subţiri şi fără valvule , fiind reprezentată de ţesut osos trabecular4
$ lama internă, sau vitroasă (lamina vitreea , foarte fină, cu grosimea de aproximativ
3," mm, ce -n caz de traumatisme, se lezează prima. :e suprafaţa internă a acestei lame sunt
situate
+n cazşanţurile arteriale ( sulci
de traumatisme
arteriosi
a oaselor bolţii, unde se situează
craniene, arterelelamei
cu lezarea ce vascularizează dura mater.
interne, eschilele osoase
lezează şi arterele meningiene, ce poate duce la dezvoltarea hematoamelor epi$ sau subdurale.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 4/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

;asele craniului, spre deosebire de alte oase ale scheletului, nu regenerează. Defectele osoase
după trepanaţie, se substituie cu ţesut fibros fără formarea calusului osos. 9ceste defecte uşor se
observă pe radiograme.
@ai -n profunzime deosebim urmatoarele straturi/
. Spaţiul epi!ural ( spatium epidurale situat -ntre lama internă a oaseleor şi meningele dur.
/. Pa0imeningele (dura mater encephali alcătuită din ţesut fibros dens.
1 . Spaţiul sub!ural ( spatium subdurale situat -ntre dura mater şi arahnoidă.
11. Ara0noi!a encefalică (arachnoidea encephali .
1 . Spaţiul subara0noi!ian ( spatium subarachnoidalis ce conţine lichid cefalorahidian.
1". Pia mater  ( pia mater encephali , ce pătrunde -n toate şanţurile creierului mare şi -n
ventriculele cerebrale, formând plexuri vasculare.
1(. Substanţa cenu$ie a creierului ( substantia grissea cerebri .
Particularitaţile !e %asculari2aţie ale ţesuturilor moi epicraniene
'. =oate vasele au direcţie radială $ de os in sus.
). 8asele ţesuturilor moi a bolţii craniene sunt situate, spre deosebire de alte regiuni, -n
stratul de ţesut celular adipos subcutanat.
1. =oate vasele -n regiunea dată sunt unite prin multiple anastomoze intra$şi extrasistemice,
vascularizarea fiind atât din artera carotida externă (aa. temporales superficiales si aa.
occipitale , cât şi din artera carotidă internă (aa. supratrochleares şi aa. supraorbitales .
#. 9dventiţia vaselor este concrescută cu septurile de ţesut con unctiv ce pornesc de la piele
spre galea aponevrotică. Datorită acestui fapt, -n caz de leziuni, vasele nu se colabează ,
 prezentând un pericol de hemoragii masive.
:rimul a utor -n stoparea provizorie a hemoragiilor este -n presarea digitală a vasului de os.
Sistemul %enos, 3n regiunea bolţii, craniene este aran at -n trei eta e/
$ primul eta4/ venele situate -n stratul celular adipos subcutanat, ce -nsoţesc arterele
respective4
$ al !oilea eta4/ venele diploice amplasate -n substanţa spongioasa a oaselor craniene.
:rintre ele deosebim următoarele vene diploice/
a v. frontală ce trece pe linia mediană a frunţii şi comunică cu vena facială şi cu sinusul sagital
superior4
 b v. temporală anterioara colectează, sângele din venele temporale profunde, şi se varsă -n
vena retromandibulară4
c v. temporală posterioară, prin vena emisară mastoidiană comunică cu sinusul transvers şi
vena occipitală4
d v. occipitală prin vena emisară occipitală comunică cu sinusurile occipitale şi cu confluenţa
sinusală.
$ al treilea eta4/ sinusurile pahimeningelui encefalic
=oate trei eta e venoase comunică -ntre ele prin venele emisare.
Deosebim următoarele vene emisare/ foramen parietale
a) vena emisară parietală printr-un orificiu -n
Deosebim următoarele
a vena emisară veneprintr$un
parietală emisare/orificiu -n osul parietal ( foramen parietale uneşte vena
temporală superficială cu sinusul sagital superior4
 b vena emisară mastoidă printr$un orificiu situat -n apofiza mastoidiană ( foramen
mastoideum uneşte vena occipitală cu sinusul transvers4
c vena emisară condilară uneşte venele occipitale cu sinusul sigmoid.
9tât venele situate -n ţesuturile moi epicraniene, cât şi venele emisare şi diploice, sunt lipsite de
valvule.
De menţionat că venele emisare reglează tensiunea intracraniană. +n normă, fluxul venos este
-ndreptat din profunzime la suprafaţă -n venele superficiale, -ndreptându$se spre venele ugulare
externe şi interne.
+n caz dedurei
sinusurile tromboză
materaceea
venelor superficiale,
ce toate duce la refluxul venos
răspândirea este direcţionat
purulenţelor -n profunzime,
-n cavitatea craniuluispre
cu
apariţia sinusitelor şi inflamarea meningelor cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 5/15
 8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Regiunea temporală
Limitele
Din superior şi posterior, regiunea este delimitată de linia temporală superioară, inferior$de
arcada zigomatică şi din anterior!de apofiza frontală a osului zigomatic.
0epere/ marginea laterală a orbitei, arcada zigomatică, conductul auditiv extern.
Stratigrafia (fig. # .
 .

1. Pielea, -n porţiunea superioară, este groasă, dispune de tegument pilor, iar -n porţiunea
inferioară devine mai subţire, poate fi uşor plietă deoarece nu este legata prin septuri fibroase, de
straturile subiacente.

Fig.( Secţiune frontală a regiunii

temporale.
'$pielea4)$ţesut subcunat41$fasacia superfi$
cială4#$aponeuza temporală4"$m. temporal4
*$spaţiul interaponevrotic4 $ procesul
zigomatic4%$fascia parotidomaseterică4 5$ a.
şi v. transversă a feţei4'3$ductul parotid4
''$ glanda parotidă4')$muşchiul maseter4
'1$mandibula4'#$ spaţiul subaponevrotic4
'"$ a. şi v. maxilară4'*$ spaţiul
subtemporal4 ' $ ramura frontală a n.
fascial

.Stratul celuloa!ipos, este slab dezvoltat. +n acest strat sunt situate vase si nervi. 9rterele
temporale superficiale ! una din ramurile terminale ale arterei carotide externe şi venele
omonime trec la distanţa de '$'," cm anterior de tragusul urechii şi se divid -n ramurele fronatale
şi parietale, ce anans.tamuroiczoealoztaemcupocrealleislalte vase ale bolţii craniene. Alături este situat nervul auriculotemporal
( ! nerv senzitiv de la ramura mandibulară a nervului
şi parietale, ce anastamozeaza
auriculotemporal cu celelalte
(n. auricolotemporalis vase senzitiv
! nerv ale bolţiidecraniene.
la ramura9lături este situat
mandibulară nervul
a nervului
trigemen (ce de obicei este situat posterior de arteră . Aervul zigomaticotemporal ! de la nervul
zigomatic, paraseşte craniul prin orificiul zigomaticotemporal, ramificându$se -n porţiunea
anterioară a regiunii temporale. +n treimea anterioar a arcadei zigomatice -n stratul de ţesut
celular adipos este situată şi ramura frontală de la nervul facial, ce inervează venterul anterior al
muschiului occipitofrontal.
" Fascia superficială este o prelungire a aponevrozei epicraniene.
 .

( Fascia proprie (aponevroza temporală este destul de densă. Cu 1$# cm mai sus de arcada
 .

zigomatică, ea se dedublează -n ) lamele/ lamela externă se fixeaza de marginea externă a

arcadei zigomatice, iar cea internă de marginea ei internă.

zigomatică ca bază. >l conţine ,ţesut

* Spaţiul interapone%rotic se află -ntre aceste două lamele a fasciei temporale şi arcada
 .

celular adipos şi a. temporală medie de la a. maxilară.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 6/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

+n caz de osteomielită a mandibulei -n acest spaţiu se poate acumula puroi, care datorită grosimii
aponevrozei temporale foarte greu se raspândeşte la suprafaţă.
+. Spaţiul !e ţesut celular a!ipos subapone%rotic. >ste situat sub lamela profundă a
aponevrozei temporale şi suprafaţa externă a muşchiului temporal.
 . 5u$c0iul temporal fiind situat -n fosa temporală sub lamela profundă a fasciei proprii,
 ,

coboară in os, posterior de arcada zigomatică şi printr$un tendon puternic, se fixează de apofiza
coronoidă(din
 profunde a mandibulei. :e faţavenele
artera maxilară internăşia nervii
muşchiului sau -nprofunzi
temporali grosimea lui trec
(după arterele
funcţie$ temporale
motori ,de la
nervul mandibular, al BBB$ea ramură a trigemenului .
+ntre lama profundă a fasciei temporale şi muşchiul temporal este situat un strat subţire !e
 .

ţesut celular la) mai bine pronunţat -n porţiunea inferioară, care mai os de osul zigomatic şi
 

arcada zigomatică comunică cu bula grăsoasă a obrazului ( corpus adiposum buccae). 

osa temporală (-n spaţiul dintre planul temporal şi foiţa internă a aponevrozei temporale se
lărgeşte de sus in os/ -n sus şi lateral ea este bine delimitată de regiunile vecine de$a lungul liniei
de inserţie a muşchiului temporal şi lamelei profunde a aponevrozei temporale ce -l acoperă.
/. Periostul, este mai subţire decât -n alte zone ale craniului, aderă strâns la scuama temporală,
cu excepţia porţiunii inferioare a regiunii cuama temporală se deosebeste prin fragilitate şi
fineţe. :e faţa interna a ei trece un sanţ -n care se află artera meningee medie ( din a. maxilaris).
+n aproximativ umatate din cazuri şanţul, prezintă -n porţiunea lui iniţială un canal osos, ceea ce
face să crească frecvenţa leziunii vasului -n fractura osului temporal. emoragia din artera
meningeea medie duce la formarea unui hematom epidural considerabil şi la compresiunea
creierului, din care considerent necesită o intervenţie chirurgicală de urgenţă.
Deci -n regiunea temporală spre deosebire de regiunea frontoparietoccipitală deosebim #
straturi de ţesut celular adipos/ subcutanat, interaponevrotic sau interfascial, subaponevrotic, şi
temporal profund.
ematoamele şi purulenţele regiunii temporale difuzează -n os, şi anume, -n fosa
subtemporala şi regiunea ugală şi in porţiunile profunde ale feţei. =umorile maligne din
cavitatea orbitei, prin fisura orbitală inferioară, pot invada -n fosa infratemporală.

Regiunea mastoi!iană
Limitele 
+n os şi pe laturi corespund conturului apofizei mastoidiene, ce se palpează prin tegumente.
Straturile6  

1. Pielea este subţire.

 

 . 7esutul celular a!ipos subcutanat, este slab dezvoltat şi conţine fibrele muşchiului
auricular posterior si ganglionii limfatici. =ot pe aici trec artera şi venele auriculare posterioare,
ramurile nervului occipital mic (ramuri senzitive de la plexul cervical şi nervul auricular
 posterior de la nervul facial.

Fig.* Regiunea mastoi!iană.

8riung0iul C0ipault.

" Sub  fascia proprie şi muşchii ce se inseră pe apofiza mastoidiană (m.

 .

 sternocleidomastoideus, venterul posterior al m. digastricus, mm. longissimus capitis et splenius

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 7/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

capitis).  +ntr$un şănţuleţ situat pe porţiunea medială a apofizei mastoidiene trece artera
occipitală.
(. Periostul, se decoleaza greu de os, -n special la nivelul locului de inserţie a muşchilor.
 

*. -sul, din anterior prezintă o suprafaţă rugoasă, cu excepţia unei porţiuni netede, de formă
triunghiulară, ce poartă denumirea de tringhiul Chipault(fig. " , cu următoarele limite/ superioară
$ o linie orizontală ce prezintă continuarea -n posterior a arcadei zigomatice, anterioară ! linia
trasată pe marginea
vârful apofizei posterioară
mastoidiene a conductului
şi din auditiv
posterior $ linia externposterior
trasată de la spina suprameatică
de marginea până laa
anterioară
cristei mastoidiene. +n interiorul apofizei mastoidiene se conţine un spaţiu pneumatic, -mpărţit,
 prin septuri osoase, intr$o serie de celule mastoidiene, tapetate pe dinăuntru de mucoasă. Celulele
se deschid -n cavitatea cea mai voluminoasă peştera mastoidiană (antrum mastoideum ,(fig. * ce
se află la o adâncime de '," ! ) cm de la suprafaţa osului, şi printr$un orificiu -ngust ( aditus ad
antrum comunică cu căsuţa timpanică (recessus epitimpanicus , unde se conţin osiculele
auditive/ ciocănaşul, nicovala şi scăriţa.

Fig.+ Formaţiunile anatomice ale regiunii mastoi!iane.

Deosebim următoarele tipuri de apofize mastoidiene după gradul de pneumatizare/

$ tip spongios (la copii 4
$ tip pneumatic (la adulţi 4
$ tip sclerotic (la vârstnici 4
e mai descrie şi un tip intermediar ! pneumosclerotic.
+n cazul unei otite medii supurate, puroiul poate pătrunde -n celulele mastoidiene cu apariţia
mastoiditei purulente, ce necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă ! trepanaţia apofizei
mastoidiene (antrotomie .
Daca divizăm apofiza mastoidiană -n patru cadrane, atunci trepanaţia ei, -n caz de necesitate se,
efectuează -n cadranul
antrumul mastoidian. +n anterior
cadranulsuperior,
posterior unde, la adâncimea
superior de fosa
se proiectează '," !craniană
)," cm medie
se pătrunde -n
( tegmen

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 8/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

timpani , -n cel posterior inferior ! sinusul sigmoid şi -n cel anterior inferior la o adâncime de
'," ! ) cm, trece canalul nervului facial.(porţiunea lui verticală
Deci, -n cazul trepanaţiei apofizei mastoidiene, este pericolul lezării sinusului sigmoid,
canalului nervului facial, peretele osos al fosei craniene medii, din care cauză trepanaţia se
efectuiaza -n cadranul anterior superior (patrulaterul de atac Chipault .

5eningele creierului
Creierul este tapetat de trei tunici/ dura mater ( dura mater encephali , după care urmează
arahnoida encefalică (arachnoidea encephali şi pia mater ( pia mater encephali , fiind -n contact
direct cu creierul.
Dura mater este alcătuită din două lamele de ţesut con unctiv fibros dens, -ntre care este situat
un strat de ţesut lax. >a uşor se detaşează de oasele bolţii craniene, şi este intim concrescută cu
oasele bazei craniului.
ematoamele epidurale ating dimensiunile cele mai mari la nivelul bolţii craniului.
:relungirile durei mater -mpart cavitatea craniului -ntr$o serie de compartimente secundare/
' coasa creierului ( falx cerebri , se -ntinde -n direcţie sagitală, de la crista gali
 până la protuberanţa occipitală internă şi a unge -n profunzime pâna la corpul calos, separând
emisferele creierului mare.
) coasa cerebelului ( falx cerebelli , se dispune -ntr$un plan sagital de la
 protuberanţa occipitală internă până la semicircumferinţa posterioară a orificiului occipital, şi se
insinuează -ntre emisferele cerebelare.
1 cortul cerebelului (tentorium cerebelli , fiind dispus -n direcţie transversală,
se inseră de marginea superioară a piramidei osului temporal din lateral, şi din posterior de
şanţurile sinusului transvers şi delimitează lobii occipitali ai creierului de cerebel.
# diafragmul şeii turceşti este o prelungire a durei, mater -ntinsă, sub forma
unui cort, deasupra şeii turceşti. +n centrul ei se află un orificiu prin care trece tulpina hipofizei.
" pe faţa anterioară a piramidei osului temporal, -n impresiunea trigemenului,
este dispus ganglionul nervului trigemen, unde dura mater se dedublează, formând cavitatea
trigeminală (cavum trigeminale @ecEeli , unde este situat ganglionul trigeminal (Fasser .
Dura mater este vascularizată de arterele meningiene anterioară, medie şi posterioară, şi ramura
meningiană de la artera occipitală.
• 9rtera meningiană anterioară prezintă o ramură a arterei etmoidale
anterioare ce pătrunde -n cavitatea craniului prin lamela cribroasă a osului etmoidal.
• 9rtera meningiană medie este o ramură de la artera maxilară ce
 pătrunde, prin  foramen spinosus, -n fosa craniană medie şi se divide -n ramura anterioară şi
 posterioară, fiind sursa principală de vascularizaţie a durei mater.
• 9rtera meningiană posterioară, ramură de la artera faringiană
ascendentă, pătrunde -n fosa craniană posterioară prin orificiul ugular.
• 0amura meningiană a arterei occipitale, pătrunde -n fosa craniană
 posterioară prin orificiul mastoidian -mpreună cu vena emisaria mastoidiană care uneşte sinusul
sigmoid cu venele occipitale.
Bnervaţia durei mater este realizată de nervii trigemen şi vag.
Sistemul %enos al creierului
8enele creerului, de obicei, nu -nsoţesc arterele. 8enele superficiale se situează pe
suprafaţa circumvolunţiuilor creierului, iar cele $ profunde -n profunzimea lor. 8enele profunde,
unindu$se -ntre ele, formează vena cerebri magna (Falen care, sub forma unui trunchi scurt, se
deschide -n sinusul venos drept. =oate celelalte vene se deschid -n unul din sinusurile durei
mater.

Sinusurile !urei mater

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 9/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

inusurile durei mater (fig. * sunt dispuse -ntre foiţele ei externă şi internă, fiind tapetate
de endoteliu. >le nu au valvule, colectează sângele venos din venele creierului şi conduc sângele
-n vena ugulară internă. =oate sinusurile se -mpart -n două grupe/ sinusurile bolţii craniene şi
sinusurile bazei craniene.
Către sinusurile bolţii craniene se atribuie sinusurile sagital superior, sagital inferior şi sinusul
drept.
•
inusul sagital superior este dispus de$a lungul marginii superioare a coasei
creierului, colectând sângele din venele cerebrale superioare. >l -ncepe de la nivelul orificiului
orb ( foramen cecum , pe unde trece o venă emisarie, care -l face să anastomozeze cu venele
 plexului nazal, şi a unge pâna la protuberanţa occipitală internă, unde se deschide -n confluenţa
sinusurilor.
• inusul sagital inferior este situat de$a lungul marginii inferioare a coasei cerebrale,
colectând sângele din venele corpului calos, şi, după unirea lui cu vena cerebrală mare, se
continuă -n sinusul drept.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 10/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Fig.+ Sinusurile !urei mater (după Aetter, cu schimbări

'$coasa creierului4 ),'"$sinusul sagital superior4 1$sinusul sagital inferior4 #$sinusul
sfenoparietal4 "$sinusurile intercavernoase4 *$sinusul pietros inferior4 $sinusul occipital4 %$
sinusul sigmoid4 5$sinusul transvers4 '3$confluenţa sinusală4 ''$ sinusul drept4 ')$ sinusul
 pietros superior4 '1$vena cerebrală mare(Falen 4 ')$cortul cerebelului.

• 9şadar sinusul drept se formează prin unirea sinusului sagital inferior cu vena
cerebrală mare şi se deschide -n confluenţa sinusurilor 
inusurile, situate la bază craniului, sunt reprezentate de sinusul occipital, cavernos, petros
mare şi mic, transvers şi sinusul sigmoid.
• inusul occipital se dispune de$a lungul marginii inferioare a coasei cerebelului,
-ndreptate către osul occipital, şi se varsă in confluenţa sinusurilor. +n aşa mod confluenţa
sinusurilor este format de trei sinusuri/ sagital superior, drept si occipital.
• inusul cavernos (fig. $ pereche este situat pe suprafeţele laterale a şeii turceşti. +ntre
aceste sinusuri trec -n direcţie transversală sinusul intercavernos anterior şi cel posterior, form-nd
un singur inel venos $ sinusul circular (0idleGi . +n acest sinus se deschid venele oftalmice, care
se anastomozează cu venele superficiale din regiunea feţei şi cu plexul venos pterigoid. <ltimul
este unit cu sinusul circular şi prin venele emisare. Din sinusul circular sângele venos, prin
sinusurile petros superior şi inferior, se varsă -n sinusul sigmoid şi mai departe -n vena ugulară
internă.
&egătura dintre sinusul cavernos cu venele superficiale şi profunde şi cu dura mater a
encefalului are o importanţă practică -n raspândirea afecţiunilor purulente şi explică aşa
complicaţii grave ca meningitele.
:rin sinusul cavernos trec/ artera carotidă internă şi nervul abductor, iar pe peretele lui extern $
nervul oculomotor (BBB , trohlear (B8 , oftalmic (B ramură a nervului trigemen .
9nterior de sinusul cavernos este situată chiazma optică. Din lateral, sinusul mărgineşte cu
ganglionul trigemen.
• inusul petros superior, ! par $ -ncepe de la sinusul cavernos şi se varsă -n sinusul
sigmoid, fiind situat -n şanţul sinului petros superior al piramidei osului temporal.
• inusul petros inferior, la fel par, porneşte de la sinusul cavernos şi este situat -n
şanţul sinusului petros inferior pe suprafaţa posterioară a piramidei osului temporal. 9cest sinus
se deschide -n sinusul sigmoid, aproape de bulbul superior al venei ugulare interne.
• inusul transvers -ncepe de la confluerea sinusurilor, are mers transversal şi,
a ungând la piramida osului temporal, se prelungeşte -n sinusul sigmoid.
• inusul sigmoid -n forma de litera , este situat -ntre piramida osului temporal şi
osul occipital, prezintă o prelungire a sinusului transvers şi se deschide -n bulbul superior al
venei ugulare interne.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 11/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Fig. . Sinusul ca%ernos(secţiune frontală

'$a. comunicantă posterioră4 )$n, oculomotor(perechea a BBB 4 1$n. trohlear (perechea a B8 4 #$
n. oftalmic(prima ramură a n.trigemen 4 "$n. maxilar(a BB ramură a n.trigemen 4 *$
n.abducens(perechea a 8B$a 4 $hipofiza4 %$nazofaringele4 5$sinusul sfenoidal4 '3$ sinusul
cavernos4 ''$ a. carotidă internă4 ')$chiasma optică

+n aşa mod, sângele venos din toate porţiunile creerului, prin venele cerebrale, se drenează -n
sinusurile durei mater şi mai departe -n vena ugulară internă. +n caz de creşterea tensiunii
intracraniene, fluxul sangvin din cavitatea craniului, prin venele emisarii, uşor se drenează -n
venele superficiale ale capului. 0efluxul venos este posibil numai din cauza apariţiei trombozei
venelor superficiale.
Ara0noi!a encefalică, prezintă un -nveliş subţire de ţesut con unctiv, lipsit de vase sudat pe
alocuri de pia mater. >a se dispune deasupra circumvolunţiunilor creierului, fără a pătrunde -n
şanţurile encefalului.
9rahnoida formează vilozităţi, denumite granulaţii arahnoidiene (:acchioni , care pătrund -n
sinusurile durei mater şi participă la absorbţia lichidului cefalorahidian. +ntre dura mater
encefalică şi arahnoidă se găseşte spaţiul sub!ural, unde, -n caz de traume craniene, pot apărea
hematoame subdurale.
@ai -n profunzime, -ntre arahnoidă şi  pia mater,  se află spaţiul subara0noi!ian, unde se
conţine lichid cefalorahidian.
paţiul subarahnoidian,
 porţiunile -n deosebi,
bilaterale ale acestui spaţiu este binedenumirea
poartă dezvoltat de
-n cisterne
porţiuneasubarahnoidiene.
laterală a creierului.
Cea 9ici
mai
mare din cele '3 cisterne ce există aici, este cisterna cerebelomedulară, fiind situată -ntre
suprafaţa inferioară a cerebelului şi suprafaţa posterioară a bulbului rahidian. &ungimea ei este
-n medie de "$* cm, iar adâncimea de '," cm. :rin orificiul lui @agendie şi orificiile lui
&uschEa, ea comunică cu cavitatea ventriculului al B8$ea, iar prin apeductul lui Glvius, cu
ventriculul al BBB$ea, care, la rândul său prin orificiul lui @onro, comunică cu cavitatea
ventriculelor laterale ale creierului.
&a nivelul marginii superioare a membranei atlantooccipitale, unde această cisternă are
adâncime de aproximativ '," cm, se poate efectua puncţia cisternei cerebelomedulare cu scop
diagnostic sau de tratament $ puncţia suboccipitală.
9nterior
:rocesul de
chiazma opticus se află cisterna chiazmatică.
purulent -n această regiune (arahnoidită optohiazmală duce frecvent la pierderea
vederii.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 12/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Fig. . 8opografia %entriculelor cerebrale.

+n profunzimea creierului deosebim # ventricule (fig % .

8entriculele laterale,$drept şi stâng, sunt cele mai mari. +n fiecare din ele deosebim/
$ porţiunea centrală, situată -n lobul parietal4
$ cornul anterior, dispus -n interiorul lobului frontal4
$ cornul inferior, -n lobul temporal4
$ cornul posterior, -n lobul occipital.
+n interiorul ventriculului se află plexul choroid.
• 8entriculul al BBB$ea, reprezintă o cavitate impară, localizată -n interiorul creierului
intermediar, prin două orificii interventriculare ( foramina interventricularia Monro , comunică
cu ventriculele laterale, iar prin intermediul apeductului creierului $ cu ventriculul B8. 9cest
ventricul, de asemenea, conţine un plex coroid care secretă lichid cefalorahidian.
• 8entriculul al B8$ea, este situat -ntre protuberanţă, bulb şi cerebel. :rin orificiul median
(@agendie şi două orificii laterale (&uschEa , acest ventricul comunică cu cisterna
cerebelomedulară.
+n aşa mod, putem concluziona, că toate ventriculele cerebrale comunică -ntre ele, precum şi cu
spaţiul subarahnoidian
Lic0i!ul şi cu cisternele.
cefalora0i!ian, este produs de plexurile choroide ale ventriculelor. :lexurile
ventriculelor laterale produc lichid cefalorahidian care, prin orificiile interventriculare (@onro ,
 pătrunde -n al BBB$lea ventricul. @ai departe, -mpreună cu lichidul produs din plexurile
ventriculului BBB, prin apeductul cerebral, lichidul cefalorahidean circulă spre cavitatea
ventriculului B8. Din ventriculul B8, prin orificiul median impar (@agendie şi două orificii
laterale (&uschEa , lichidul nimereşte -n spaţiul subarahnoidean, inclusiv -n cisterna
cerebelomedulară. =imp de )# de ore, plexurile coroide ale ventriculelor produc aproximativ
*33 ml de lichid cefalorahidian. Cantitatea totală de lichid -n spaţiul subarahnoidian şi ventricule
este de aproximativ ')3$'*3 ml. 8olumul suplimentar de lichid, prin granulaţiile arahnoidiene
se absoarbe -n sinusurile durei mater4 o parte din lichid se absoarbe -n venele tunicii maduvei
spinării. &a dereglarea fluxului de lichid cefalorahidian din ventricule, apare hidrocefalie.
H &a obturarea orificiului interventricular apare hidrocefalie obturaţională a ventriculului
lateral .

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 13/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

H &a dereglarea permiabilitaţii apeductului cerebral, se mareşte volumul ventriculelor laterale

şi cel al ventriculului BBB.
H &a obturarea orificiului median şi a celor doua orificii latrerale a ventricului B8, $ apare
hidrocefalie internă.
Pia mater encefalică este dispusă direct pe suprafaţa creierului, intrând -n toate şanţurile şi
schizurile acestuiea, ea pătrunde, prin orificiul lui @onro, -n cavitatea ventriculelor cerebrale,
formând plexurile
:ia mater şi vălurile
este bogată choroidiene.
-n vase, care irigă creierul, şi -n vene, cu pereţi subţiri care frecvent se
lezează -n cursul operaţiei.
+n fracturile bazei craniului, complicate cu lezarea meningelor, se constată dereglări de
scurgere -n afară de lichid cefalorahidian. racturile lamelei ciuruite a osului etmoid, se
complică cu scurgerea de lichid prin cavitatea nazală, iar fracturile piramidei osului temporal se
complică cu scurgerea de lichid cefalorahidian prin conductul auditiv extern. :lăgile cerebrale
 prin arme de foc, de asemenea, se pot asocia cu scurgere de lichid cefalorahidian. Deosebit de
 periculoasă este scurgerea lichidului cefalorahidian din ventricul, precedată de lezarea peretelui
ventricului cerebral lateral.

Particularităţi !e %9rstă ale craniului

&a nou$născut dimensiunile capului, -n comparaţie cu cele ale trunchiului, sunt de două ori mai
mari decât la adulţi. &a nou$născut oasele craniului sunt subţiri, flexibile şi sunt unite -ntre ele
cu fibre din ţesut con unctiv. 9ceastă particularitate -i comunică capului nou$născutului
 plasticitate, posibilitatea de a$şi schimba forma, ceea ce are importanţă -ndeosebi -n timpul
naşterii. +n unele locuri de unire a oaselor boltei craniene, apar zone lipsite de os $ fontanelele
craniului ( fonticuli cranii .
&a fetuşi persistă * fontanele, la nou$născuţi$una sau două.
Deosebim următoarele fontanele (fig.5 /
1. Fontanela anterioară ( fonticulus anterior  , se găseşte -n locul de unire a oaselor parietale cu
osul frontal, având forma unui romb, se -nchide la vârsta de la a )$a lună

Fig. /. Fontanelele craniului la nou'născut. a: 1 ' fontanela anterioara, ' fontanela

mastoi!ă, " ' fontanela sfenoi!ă; b: 1 ' fontanela anterioară, ' fontanela posterioară.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 14/15
8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

 până la sfârşitul celui de al doilea an de viaţă.

. Fontanela posterioară ( fonticulus posterior  , este situată -n locul de unire a osului occipital
cu oasele parietale. De obicei, se -nchide la luna a )$a de viaţă.
". Fontanelele sfenoi!ale  ( fonticulus sphenoidales , se găsesc -n locul unirii oaselor
temporale, frontal şi sfenoidal4 ele de obicei, se -nchid -n perioada intrauterină sau imediat după
naştere.
(. Fontanelele mastoi!iene ( fonticulus mastoideus , se găsesc -n locul unirii oaselor temporal,
 parietal, occipital, şi, la fel, se -nchid -n perioada intrauterină sau imediat după naştere.

#icii congenitale
erniile craniocerebrale, reprezinta o anomalie de dezvoltare a craniului şi creierului, când se
determină un defect -n osul frontal sau occipital, cu prolabarea din cavitatea craniului, sub piele,
a tunicilor cerebrale şi a ţesuturilor creierului.

Fig 1 . 8ipuri !e 0ernii craniocerebrale. <erniile cerebrale posterioare6a = meningocel;

b = encefalocel; c ' encefalocistocel
e deosebec urmatoarele tipuri de hernii craniocerebrale (fig. '3 / meningocel, encefalocel şi
encefalocistocel.
'. @eningocelul reprezintă o prolabare, printr$un defect al oaselor craniene, sub piele, a
tunicilor densă şi arahnoidiană.
). >ncefalocelul, -n afară de tunicile cerebrale, mai conţine şi o porţiune de encefal.
1. >ncefalocistocelul, -n afară de tunicile cerebrale şi ţesut encefalic, mai conţine şi o porţiune
de ventricul cerebral.
erniile anterioare, situate la nivelul radix nasi sau -n porţiunea internă a orbitei, se -ntâlnesc
mai frecvent decât herniile situate lângă gaura occipitală mare.

http://slidepdf.com/reader/full/anatomia-topografica-a-regiunii-cerebrale-a-capului 15/15