Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA AL.I.

CUZA- IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ
INVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

ASISTENTA SOCIALA A FAMILIEI SI A COPILULUI

MINI-GLOSAR TERMENI

copil, familie, protecție specială, management de caz, serviciu social, serviciu


social de protecție a copilului, comisia de protecția copilului, măsuri de protecție
a copilului, divorțialitate, divorț, monoparentalitate, abandon, părăsire,
instituționalizare, copiii ai străzii, copil în dificultate

Coordonatordisciplina: confunivdr Gabriela Irimescu


Tutore: asoc.  MihaelaZaharia

Studenta:
Crenganis Maria-Marcelina
Anul II, gr.2

2020
TEMA 1
Realizati un mini-glosar cu termenii: copil, familie, protectie speciala, management de
caz, serviciu social, serviciu social de protectie a copilului, comisia de protectia copilului,
masuri de protectie a copilului, divortialitate, divort, monoparentalitate, abandon, parasire,
institutionalizare, copiii ai străzii, copil in dificultate, folosind pentru fiecare termen, cel putin
doua surse bibliografice.

Mini-glosar:

Copil

Copil - persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nici nu a dobandit capacitatea


deplina de exercitiu, potrivit legii. (art.4. lit.”a”, Legea 272/2004, privind protectia si
promovarea drepturilor copilului).

Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia
dintre soti, copilul adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori
pentru care s-a instituit tutela sau curatela, potrivit legii. (Legea 416/2001, privind venitul
minim garantat).

Prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, exceptand cazurile in
care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta varsta. (art. 1,
Conventia Drepturilor Copilului).

Copil - un om in faza de dezvoltare numita copilarie (in general in Europa copilaria


dureaza pana la varsta de 14 ani; copilul face parte din familie, fiind urmasul si mostenitorul
parintilor sai biologici sau adoptivi). Copilul dispune de drepturile copilului.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Copil).

Familie

Familia este institutia fundamentala in toate societatile, dovedindu-se a fi una dintre


cele mai stabile forme de comunitate umana. In societatea contemporana utilitatea familiei ca
o institutie sociala cheie este pusa sub semnul indoielii si se vorbeste tot mai mult despre
“decesul “ei.

2
E. Stanciulescu defineste familia astfel:”unitatea sociala constituita din adulti si
copii intre care exista relatii de filiatie- naturala(de sange) sau sociala-, indiferent de orice
alte considerente”(E. Stanciulescu, Sociologia educatiei familiale , Ed. Polirom, IASI, 1997).

O definitie completa a familiei ar fi cea data de G Murdock – “familia este un grup


social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Familia
include adulti de ambele sexe, dintre care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute
(aprobate) social si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati pe care ii ingrijesc”.

O definitie formata de Burgess, Locke si Thomas (1971, apid Hartman, Laird, 1983),
care tine seama dintre membrii familiei, este urmatoarea: un grup de persoane unite prin
legaturi de casatorie, sange sau adoptie; gospogarindu-se impreuna; interactionand si
comunicand intre ele de pe pozitia rolurilor sociale de sot si sotie, mama si tata, fiu si fiica,
frate si sora; creand si mantinand o cultura comuna.

In 1930, Mary Richmond (apud Hartman, Laird) a dat o frumoasa definitie, care in
contextul pierderii limitelor fenomenului ”familia” in societatea moderna, apare ca fiind utila
interventiilor: ”familia este alcatuita din toti cei care impart aceeasi masa”.

Hartman si Laird (1983) adopta o definitie fenomenologica a familiei, afirmand ca: ”o


familie devine cand doi sau mai multi indivizi decid ca ei formeaza o familie si asta inseamna
ca, in momentul respectiv pe care il traiesc impreuna, ei dezvolta o intimitate in care isi
impartasesc nevoile emotionale de apropiere, de a trai intr-un spatiu numit de ei ”caminul
lor”, si in care se definesc roluri si sarcini necesare pentru a satisface nevoile biologice,
sociale si psihologice ale indivizilor implicati”. (George Neamtu- coordonator, Tratat de
Asistenta Sociala, ed. Polirom, 2003).

Familie - parintii si copiii acestora. (art.4, lit.b, Legea 272/2004, privind protectia si
promovarea drepturilor copilului).

Prin familie se intelege sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care au
domiciliul ori resedinta comuna inscrisa in actele de identitate si care se gospodaresc
impreuna. (art. 22, alin.1, Legea 292/2011, privind asistenta sociala).

Din perspectiva sociologica, familia poate fi definita ca un grup social constituit pe


baza relatiilor de casatorie, consanguinitate si rudenie, membrii grupului impartasind
sentimente, aspiratii si valori comune. Din acesta perspectiva familia este un grup primar in
care predomina relatiile directe, informale, nemediate.

3
Din perspectiva juridica, familia este un grup de persoane intre care s-a instituit un set
de drepturi si obligatii, reglementat prin norme legale. Aceste norme se refera la modul de
incheiere a casatoriei, stabilirea paternitatii, drepturile si obligatiile sotilor, relatiile dintre
parinti si copii, modul de transmitere a mosternirii. (Ioan Mihailescu, Sociologie Generala,
ed. Polirom, 2003).

Protectie speciala

Protectia speciala a copilului se defineste ca fiind ansamblul de beneficii de asistenta


sociala si servicii sociale, precum si programe, masuri si actiuni complementare destinate
ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor ori a
copilului care nu poate fi lasat in grija acestora, in vederea protejarii intereselor sale. (art.6,
lit. (ee), Legea 292/2011, privind asistenta sociale).

Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor


destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor
sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.
(art.54, legea 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului).

Management de caz

Managementul de caz reprezinta o metoda de coordonare si integrare a tuturor


activitatilor destinate grupurilor vulnerabile, de organizare si gestionare a masurilor de
asistenta sociala specifice, realizate de catre asistentii sociali si/sau diferiti specialisti, in
acord cu obiectivele stabilite in planurile de interventie. (art.6, lit.”u”, Legea 292/2011,
privind asistenta sociala).

Managemnetul de caz reprezinta un concept ce desemneaza o metoda de coordonare si


integrare a serviciilor sociale, medicale si educationale destinate categoriilor de populatii
vulnerabile si defavorizate si de organizare si gestionare a interventiilor specifice relizate de
catre diferiti specialisti in acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea situatiilor
problematice ale beneficiarilor.

(...) Managemntul de caz in asistenta sociala reprezinta ”o metoda de a oferi servicii,


prin care asistentii sociali profesionisti evalueaza nevoile clientului si ale familiei clientului in
colaborare cu acesta, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si sustin clientul pentru a accesa
servicii sociale care sa raspunda acestor nevoi”.(NASW, 1992, p.1). Aceasta definitie a

4
managentului de caz in asistenta sociala pune accentul in mod deosebit pe nevoile clientului
si pe modul in care serviicile oferite raspund acestor nevoi (Cojocaru, 2005).

(...) managemnetul de caz ”un set logic de pasi si un proces de interactiune in cadrul
retelei de servicii prin care se asigura ca beneficiarii primesc serviciile de ccacre au nevoie
intr-o forma de sprijin eficace, eficienta si la un cost acceptabil” (Weil si Karls, 1995, p.2).

(...) Rubin (1987, pp 212-222), plaseaza radacinile managementului decaz ”la nivelul
reabilitarii vocationale, sanatatii publice si asistentei sociale”, considerandu-l o stategie
complexa de integrare a serviciilor oferite beneficarului. ( Stefan Cojocaru, Daniela Cojocaru,
Managementul de caz in protectia copilului, evaluarea serviciilor si practicilor din Romania,
ed. Polirom, 2008).

Serviciu social

Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a


raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in
vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune
sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vieții. (art. 27 alin. 1, legea
292/2011, legea asstentei sociale).

Serviciile sociale sunt instrumente de realizare a unor obiective sociale, de natura


redistributiva. Serviciile sociale sunt deci acele servicii publice ce isi propun, intr-o forma sau
alta, cresterea bunastarii sociale( Pop, L., (coord.), (2002) Dictionar de politici sociale, Ed.
Expert, Bucuresti).

Serviciu social de protectie a copilului

Serviciu social de protectie a copilulu este serviciul in domeniul protectiei copilului si


familiei care au ca principal obiectiv suportul acordat pentru asigurarea ingrijirii, cresterii,
formarii, dezvoltarii si educarii copilului in cadrul familiei.

Principalele categorii de servicii sociale sunt:

a) servicii de prevenire a separarii copilului de familie;

b) servicii de reconciliere a vietii de familie cu viata profesionala;

c) servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de parinţii sai;

d) servicii de sprijin pentru familiile aflate în situatii de dificultate.

5
(3) Serviciile sociale prevazute la alin. (2) pot fi acordate in institutii/unitati de asistenta

sociala, respectiv in centre de zi, centre rezidentiale, precum si la domiciliul familiei, la

domiciliul persoanei care acorda ingrijire copilului sau in comunitate. (Legea 292/2011,
privind asistanta sociala).

Comisia de protectia copilului

Comisia pentru protectia copilului, denumita in continuare Comisia, prevazuta la art.


115 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, este organul de specialitate, fara personalitate
juridica, al consiliului judetean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului
Bucuresti, cu activitate decizionala in materia protectiei si promovarii drepturilor copilului.
(Hotararea 502/2017, art.1, alin.1).

Comisia pentru protectia copilului, organizata, initial, in temeiul prevederilor


Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protetia copilului in dificultate si
reorganizata, ulterior, prin prevederile OUG nr. 123/2001, este un organ de specialitate al
Consiliului Judetean, respectiv al Consiliilor Locale ale sectoarelor mun. Bucuresti, care
desfasoara o activitate decizionala, la nivelul administratiei publice locale, in domeniul
protectiei si promovarii drepturilor copilului, inclusiv prin adoptie. ( George Neamtu (coord.),
Tratat de Asistenta Sociala, ed. Polirom, 2003).

Comisie pentru protectia copilului, organ insarcinat cu punerea in aplicare a masurilor


stabilite de stat pentru asigurarea ocrotirii unor categorii de minori; reprezinta organul de
specialitate, fara personalitate juridica, cu activitate decizionala an materia protecaiei si
promovarii drepturilor copilului, ce functioneaza pe langa consiliile judetene sau al
municipiului Bucuresti si se compune din: secretarul general al judetului, respectiv secretarul
sectorului municipiului Bucuresti, ca presedinte, directorul general al direcţiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului, ca vicepresedinte; cate un delegat al directiei de
sanatate publica, inspectoratului scolar, inspectoratului de politie, directiei pentru dialog,
familie si solidaritate sociala cu atributii in domeniul asistentei sociale, un reprezentant al
organismelor private acreditate, propus de secretarul general al judetului, respectiv al
sectorului municipiului Bucuresti. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/comisie-pentru-
protectia-copilului ).

6
Masuri de protectie a copilului

In vederea respectarii interesului superior al copilului aflat în dificultate, Comisia


pentru protectia copilului poate stabili urmatoarele masuri de protectie:

a) incredintarea copilului unei familii sau unei persoane;

b) incredintarea copilului serviciului public specializat pentru protectia copilului sau unui
organism privat autorizat;

c) incredintarea copilului in vederea adoptiei;

d) plasamentul copilului la o familie sau la o persoana;

e) plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru protectia copilului sau la un


organism privat autorizat;

f) plasamentul copilului în regim de urgenta. (OUG nr. 26/1997, art.7).

Masurile de protectie speciala a copilului sunt:

a) plasamentul;

b) plasamentul in regim de urgenta;

c) supravegherea specializata.

Divortialitate

Divortialitate - numarul proportional al divorturilor in sanul unei populații.


(https://dexonline.ro/definitie/divor%C8%9Bialitate )

Divort

1.Desfacere pe cale legala a unei casatorii. Loc. vb. A da divort = a intenta actiune de
divort; a divoraa. 2. Fig. Nepotrivire, dezacord intre doualucruri, actiuni, idei etc. – Din fr.
divorce, lat. divortium. (https://dexonline.ro/definitie/divor%C8%9B )

7
Divort, mod de desfacere a casatoriei pe cale judecatoreasca atunci cand, datorita unor
motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai
este posibila. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/divort )

Monoparentalitate

(...), monoparentalitatea, a fost considerata un comportament marginal sau chiar


deviant, generator de tulburari sociale sau psihologice,(...). Familia monoparentala este o
structura familiala asimetrica, formata dintr-un parinte si copilul (copiii) sau (sai), fie prin
decesul celuilalt parinte, fie printr-un divort, fie prin abandonarea familiei de catre un parinte,
fie prin deciia de a nu se casatori a printelui, fie prin adoptia realiata de o persoana singura,
fie prin nasterea ”intamplatoare” a unui copil dintr-o relatie libera, in afara casatoriei, cu
referire in special la parintii adolescenti. (Gabriela Irimescu, Curs Asisistenta Sociala a
familiei si copilului, UAIC Iasi, 2020).

Familia monoparentala (monoparental family) este acel tip de familie in care copiii
locuiesc doar cu unul dintre parinti. Acest lucru se poate intampla ca urmare a divortului, a
separarii parintilor, a decesului unuia dintre parinti, a infierii de catre un adult a unui minor
sau ca urmare a deciziei unei femei de a da nastere unui copil fara a fi casatorita sau fara a
locui cu un barbat ( https://www.wikiwand.com/ro/Familie_monoparental%C4%83 ).

Abandon

1.Parasire ampotriva regulilor morale si a obligatiilor materiale a copiilor, a familiei


etc. 2. Parasire a unui bun sau renuntare la un drept. 3. Renuntare la continuarea participarii
intr-o proba sportiva. – Din fr. abandon. (https://dexonline.ro/definitie/abandon )

In sens larg, abandonul copilului este actiunea prin care un copil este parasit, lasat fara
ingrijire de catre parintii sai sau de catre persoanele care au obligatii legale de intretinere fata
de copil. Abandonul genereaza o trauma profunda, cu consecinte extrem de negative pentru
intreaga viata a copilului. (Pop, L., (coord.), (2002) Dicționar de politici sociale, Ed. Expert,
București).

Prin abandon intelegem situatia in care un copil, de obicei sugar, este parasit de
parinte sau ingrijitor – cel mai adesea intr-un loc public – cu intentia de a crea o separare
permanenta. Acelasi termen este folosit si atunci cand parintele ncredinteaza temporat
copilul unei institutii (centru de plasament, spital). In astfel de situatii, legea constata
abandonul la scurgerea unei perioade mai mari de sase luni in care copilul nu a mai fost

8
vizitat de apartinatori ( George Neamtu (coord.), Tratat de Asistenta Sociala, ed. Polirom,
2003).

Semantic, cuvantul abandon inseamna „renuntare”. A abandona ceva sau pe cineva


inseamna a renunta la un lucru sau la un drept si de asemenea, intr-un sens corelat sau
independent are intelesul de parasire voita a familiei sau a copiilor.

Din punct de vedere psihologic, abandonul este definit ca o actiune de parasire a unei
fiinte, de lipsa de preocupare, de dezinteres pentru soarta acesteia. Orice situatie care duce la
slabirea sau ruperea legaturilor afective poate fi traita ca abandon.

(...)A. Parot descrie abandonul ca fiind absenta, slabirea sau ruptura unei legaturi
afective de sustinere, antrenand cel mai adesea falimentul obligatiilor morale sau naturale
care sunt legate de acestea.

Din punct de vedere al protectiei copilului, abandonul, este definit de Pecora, ca fiind
parasirea copilului fara ca parintele sa se asigure de formele adecvate pentru ingrijirea
copilului. Conceptul de abandon definit de Pecora se potriveste cazurilor de copii abandonati
in maternitate sau in spitale. Toti acesti copii sunt lipsiti de obicei de acte de identitate si
petrec perioade indelungate de timp in institutiile in care au fost parasiti. (Radulian, V.,
Jitaru, M., Novak, C., 1993, p.14). (Gabriela Irimescu, Curs Asisistenta Sociala a familiei si
copilului, UAIC Iasi, 2020 ).

(...) Nu exista o definitie legala clara a termenului de abandon al copilului. Lipsa unei
definitii clare si ambiguitatea privind aspectele care constituie abandonul copilului,
ridicaprovocari pentru studierea si practica referitoare la acest fenomen. In scopul prezentului
proiect Daphe finanţat de UE, s-au folosit două definitii ale abandonului copilului şi anume,
abandonul deschis si abandonul secret. Abandonul deschis este definit ca parasirea cu buna
stiinta a unui copil de parintele sau, care poate fi identificat si a carui intentie nu este de a se
intoarce ci de a respinge voit raspunderea parinteasca.

(https://bettercarenetwork.org/sites/default/files/attachments/Child%20Abandonment
%20and%20Its%20Prevention%20Summary%20Romanian%20Language%20-
%20Romania.pdf ).

Codul penal actual califica infractiunea de abandon de familie (art. 378) ca fiind fapta
persoanei care, avand obligatia legala de intretinere fata de cel indreptatit:

9
– il paraseste, il alunga sau il lasa fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau
morale;

– nu isi indeplineste, cu rea-credinta, obligatia de intretinere prevazuta de lege;

– nu plateste, cu rea-credinta, timp de 3 luni, pensia de intretinere stabilita pe cale


judecatoreasca. (https://avocatdobrescu.ro/ce-este-abandonul-de-familie/ )

Parasire

Definitie - parasire f. 1. actiunea de a parasi: parasirea studiilor; 2. starea celui parasit:


ramai in parasire cu ai tai straini. (https://dexonline.net/definitie-p%C4%83r%C4%83sire).

Institutionaliare

1 Oficializare. 2 Internare (a unui copil intr-un centru de plasament sau) a unui batran
intr-un azil. (https://dexonline.ro/definitie/institutionalizare )

Institutionalizarea este procedura internarii persoanei cu tulburari psihice intr-o


unitate medicala de specialitate, ansamblu de norme si reguli avand drept scop internarea, din
considerente medicale, a unei persoane cu tulburari psihice intr-o unitate de psihiatrie, pentru
a fi supusa unor proceduri de diagnostic. (https://legeaz.net/dictionar-juridic ).

Copii ai strazii

Copiii strazii reprezinta categoria copiilor care traiesc în strada. Fenomen social
întâlnit peste tot in lume, dar accentuat in societatile industriale. Din punct de vedere al
duratei de timp petrecute in strada, exista cateva categorii de copii ai strazii general acceptate
de catre specialisti: 1) copii ai strazii de durata (acceptiunea clasica) - sunt cei care traiesc
permanent in strada, fiind lipsiti de locuinta si educatie; nu au nici un fel de legatura cu
familia si nici cu institutiile de protectie sociala; de regula, ajung in aceasta situatie datorita
destramarii familiei de origine; 2) copii ai strazii sezonieri (cei care se afla circumstantial în
strada, in functie de anotimp); reprezinta majoritatea copiilor strazii; au o legatura oarecare cu
familia la care se intorc periodic, dar ajung in strada datorita tensiunilor si violentei
intrafamiliale; 3) copii ai strazii ocazionali (sunt trimisi de propria familie în strada sa
presteze servicii pentru bani, iar unii merg din proprie initiativa/nesupraveghere) care isi
petrec timpul liber cersind, in spatele acestora existand adulti care-i abuzeaza financiar. (Pop,
L., (coord.), (2002) Dictionar de politici sociale, Ed. Expert, Bucuresti).

10
Copiii strazii sunt denumii acei “ băieti si fete cu varste de sub 18 ani pentru care stau
in strada (incluzând teritorii neocupate sau parasite) a devenit casa lor, modul de a-si procura
resursele, supravegheai in mod inadecvat. (https://ro.scribd.com/doc/284922243/copiii-
strazii).

Copil in dificultate

Prin copil aflat in dificultate se intelege, potrivt art. 1, alin 2 din OUG nr. 26/1997,
acel copil ale carui dezvoltare, securitate sau integritate fizica iri morala sau periclitate.
( George Neamtu (coord.) Tratat de Asistenta Sociala, ed, Polirom, 2003).

Copilul in dificultate este [....] copil vulnerabil, copil victima a abuzurilor, copil
exploatat prin munca, copil neglijat, copil cu probleme de sanatate, copil dependent, copil
fara parinai, copil instituţionalizat, copil needucat sau a carui evoluţie scolară este periclitata,
copil care nu are acces la educatie, copil care nu are conditii optime de trai, copil care nu este
reprezentat legal, copil caruia nu ii sunt satisfacute nevoile de baza, copil „singur acasa” (ai
carui parinti sunt plecati la munca in strainatate), copil cu parinti alcoolici, copil traficat,
copil care are parinti needucati in privinta vietii de familie, copil parasit, copil ale carui nevoi
de crestere nu pot fi satisfacute de parinti. [....]

Copilul in dificultate este [....] copil orfan, copil sarac, copil care cerseste, copil cu
parinti invalizi, copil cu parinti decedati, copil cu parinti alcoolici, copilul fara parinti
deoarece au fost decazuti din drepturile parintesti, copil adoptat, copil abandonat in
maternitate, copil cu parinti incapabili sa-i satisfaca nevoile, copil cu parinti plecati la munca
in strainatate, copil abuzat, copil ai căror parinti sunt in divort [....]

Copilul in dificultate este[ …] copil caruia nu ii sunt satisfacute nevoile de baza, copil
cu tulburari de comportament, siguranta copilului este in pericol, parintii neglijeaza relatia
cucopilul, nu-i ofera efectele responsabilitatilor parintesti,il obisnuiesc cu lipsa
atasamentului[...] (https://www.rcis.ro/images/documente/rcis22_02.pdf )

A fi in dificultate inseamna a te confrunta cu stari, comportamente, reactii care nu sunt


adaptate, pe care ceilalti nu le inteleg, pe care nici copilul nu le poate explica, dar nici nu
poate renunta la ele. Copii aflati in dificultate sunt:

1. In cazul in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub


interdictie,declarati judecatoreste morti ori disparuti sau decazuti din drepturile
parintesti, si nu afost instituita tutela;

11
2. in cazul in care copilul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca
ramasadefinitiva, precum si in cazul in care instanta judecatoreasca nu a hotarat
incredintareacopilului unei familii sau unei persoane, in conditiile legii, drepturile
parintesti asupracopilului;
3. copii adoptati care acum au parinti vitregi; copiii adoptati de catre parinti din alte tari;
4. Un copil care sufera de un handicap sau are o deficienta care il pune in situatia de a
nuavea acces decat la formele speciale de educatie si ca atare este izolat si exclus.
5. Un copil care are parinti bolnavi sau cu deficiente, parinti care consuma alcool
saudroguri, parinti bolnavi cronic;
6. Un copil care se confrunta cu probleme scolare (rezultate slabe, dificultati de
atentie,concetrare scazuta, relatii conflictuale cu colegii etc.);
7. Un copil care are dificultati de adaptare si integrare la gradinita (plans,
refuz,agresivitate, pasivitate etc.);
8. Un copil care sufera de un handicap sau are o deficienta care il pune in situatia de a
nuavea acces decat la formele speciale de educatie si ca atare este izolat si exclus;
9. Copii proveniti din familii cu venituri scazut;
10. Un copil care se manifesta agresiv in familie, cu care parintii nu se mai pot
intelege,catre cale nu mai gasesc nici o cale de comunicare;
11. Adolescenti care se confrunta cu dificultati de relationare, de comunicare,
careapeleaza la consumul de alcool si droguri (Calarasanu, 2009).

(https://ro.scribd.com/document/60187397/1-3-1-Copilul-Aflat-in-Dificultate ).

Copilul institutionalizat ramane un copil in dificultate si dupa iesirea din sistem […].
El devine tanar in dificultate [...], el trebuie sa poata sa isi ia viata in propriile maini, sa isi
caute un loc de munca sau sa il mentina, sa fie capabil saaiba relatii normale dincolo de
sistem,dar adesea este rejectat tocmai pentru trecutul sau (psiholog, Iaşi).
(https://www.rcis.ro/images/documente/rcis22_02.pdf )

12
Bibliografie
1. Legea 416/2001, privind venitul minim garantat
2. Legea 292/2011, legea asistentei sociale
3. Pop, L., (coord.), (2002) Dicționar de politici sociale, Ed. Expert, București, pp. 32-
59
4. Legea 272/ 2004, privindprotecțiasipromovareadrepturilorcopilului, modificatǎîn
2019
5. E. Stanciulescu, Sociologia educatiei familiale , Ed. Polirom, IASI, 1997
6. George Neamtu- coordonator, Tratat de Asistenta Sociala, ed. Polirom, 2003
7. Ioan Mihailescu, Sociologie Generala, ed. Polirom, 2003
8. Hotararea 502/2017, art.1, alin.1
9. Gabriela Irimescu, Curs Asisistenta Sociala a familiei si copilului, UAIC Iasi, 2020
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Copil
11. https://legeaz.net/dictionar-juridic/comisie-pentru-protectia-copilului
12. https://dexonline.ro/definitie/divor%C8%9Bialitate
13. https://dexonline.ro/definitie/divor%C8%9B
14. https://bettercarenetwork.org/sites/default/files/attachments/Child%20Abandonment
%20and%20Its%20Prevention%20Summary%20Romanian%20Language%20-
%20Romania.pdf
15. https://avocatdobrescu.ro/ce-este-abandonul-de-familie/
16. https://dexonline.net/definitie-p%C4%83r%C4%83sire
17. https://dexonline.ro/definitie/institutionalizare
18. https://legeaz.net/dictionar-juridic
19. https://ro.scribd.com/doc/284922243/copiii-strazii
20. https://www.rcis.ro/images/documente/rcis22_02.pdf
21. https://ro.scribd.com/document/60187397/1-3-1-Copilul-Aflat-in-Dificultate
22. https://www.rcis.ro/images/documente/rcis22_02.pdf

13
14