Anorexie

Z.E. de 30 de ani , 47 kg, inaltime 1m si 64 cm de profesie profesor de engleza. In

adolesenta era supraponderala, a dezvoltat atunci o anorexie si acum e in faza de bulimie.
Mai are o sora mai mica.O idolatrizeaza, spune ca este cuminte, desteapta si frumoasa.
Locuieste cu prietenul cu care are o relatia stabila de 4 ani. Mama este perfectionista, cu
standarde inalte si evident ca nu putea sa dezvolte o imagine buna despre ea insasi (nu se
ridica la asteptarile mamei ei).
Amenoree controlata prin medicamente.
Anorexia si bulimia sunt expresia unei gandiri dihotomice (totul sau nimic) ce
controleaza greutatea cu masuri extreme: anorexie=nu mananc nimic si bulimie=vomit.

 In ceea ce priveste anorexia nervoasa, conform ICD-10 (12), aceasta este caracterizata
prin pierderea masiva de greutate, intentionata si sustinuta de catre pacientul anorexic.
Anorexia se intalneste in majoritatea cazurilor la adolescente si femei tinere si mai rar la
sexul masculin de aceasta varsta sau la femei mature. Inca nu se cunoaste multitudinea
cauzelor ce pot duce la conturarea acestei tulburari, desi anorexia este asociata cel mai
adesea cu ucenicia defectuoasa (de la cele mai timpurii varste) a obiceiurilor alimentare,
inca din familia de origine a pacientului. De pilda, copiii care au fost obligati sa ingereze
anumite alimente pe care initial le respingeau sau indivizii supraalimentati in copilaria
mica pot dezvolta o asemenea tulburare mai tarziu. Cel mai adesea, la nivel inconstient,
mancarea este asociata cu imaginea materna, iar in conditiile in care exista o mama
tiranica, punitiva, substitutul acesteia poate fi refuzat de catre copil. In termeni
psihodinamici, la femei anorexia este asociata cu o negare a feminitatii si un refuz al
maturizarii psiho-somatice, in conditiile in care pacienta are un tata seductiv si/ sau
absent si este in rivalitate cu figura materna. Adesea pacientului anorexic i se atribuie un
fond obsesiv-compulsiv, in sensul colarii la ideea de lupta impotriva hranei si a efortului
sustinut pentru a slabi. Conform ICD-10 (12), se recunosc mai multe criterii care trebuie
indeplinite pentru a se pune diagnosticul acestei tulburari:
•    Greutatea corporala a pacientului se plaseaza la cel putin 15% sub cea normala
(pierduta sau neimplinita, in cazurile in care anorexia a debutat in pre-pubertate, inainte
de aparitia caracteristicilor sexuale secundare);
•    Slabirea masiva este determinata voluntar si constient prin inducerea vomei, ingerare
de laxative si purgative, efort fizic excesiv sustinut sau prin simplul refuz al alimentarii;
•    Distorsionarea imaginii corporale, teama de ingrasare fiind predominanta, pacientul
impunandu-si un prag de greutate pe care il diminueaza mereu;
•    Tulburari endocrine, sub forma amenoreei la femei si a pierderii potentei la barbati,
acestea fiind asociate cu pierderea interesului sexual;
•    In cazul unui debut precoce, inainte de pubertate, evenimentele puberale pot intarzia
(cresterea, instalarea menstrei, nedezvoltarea glandelor mamare la femei si a organelor
genitale la barbati).
    Anorexia se insoteste de diverse tulburari somatice, modificari secundare endocrine si
metabolice, tulburari ale functiilor corpului. Frecvente sunt si simptomele depresive sau
obsesionale asociate (in cazul in care diagnosticul de anorexie este cel primar), precum si
diverse tulburari de personalitate (hiperexpresiva, de pilda). In aceste cazuri se impune
realizarea diagnosticului diferential. Anorexia este o tulburare grava, aproximativ 15%
dintre pacientii anorexici decedand datorita complicatiilor somatice sau prin suicid.
Mentionam ca pacientul anorexic este dificil in procesul de reabilitare, acesta
nedispunand de constiinta bolii si nesocotind adesea orice demers terapeutic.
Principiile de abordare si tratament a dependentei alimentare pot varia. Principalele
directii se refera la:
•    Psihoterapia suportiva simpla
•    Psihoterapia psihanalitica
•    Terapia cognitiv-comportamentala
•    Hipnoterapia
•    Imageria dirijata
•    Tehnici de relaxare si autohipnoza

Prescriptii paraoxale:
avea frigiderul gol=asa se proteja de mancare
Din acest moment cumperi cantitati foarte mici de mancarea care iti place. Ea spune
ca nu mananca nimic pentru ca nu isi cumpara nimic.
I s-a prezentat metafora (buretele sau pendulul) si a inteles ca asa cum storci un burete
foarte mult atunci cand urmeaza sa il imbibe cu apa absoarbe mai multa apa. I-am
explicat ca asa este si cu mancatul se infometeaza forte mult se acumuleaza frustari sic
and se atinge pragul acestora mananca foarte mult.

Interzis mancatul compulsive exemplu: la televizor nu vezi cat mananci.

Din acest moment ai un ritual, te asezi frumos la masa, iti vei lua cat crezi rational ca e
bine sa mananci iar restul asezi in frigider.
In momentul in care ai terminat si mai simti nevoia sa mananci spui ca doar daca mai ai
senzatia de foame peste 15 minute.
Manaci cu inghititutri mici si mesteci bine, 5 mese pe zi si acorzi un moment special
servirii mesei. I-am spus ca din acel moment se va cantari o data pe saptamana si
obiectivul ei este sa se simta bine in corpul ei, nu conteaza greutatea.

Sedinta 1
Testarea psihologica
 Pentru investigarea:
•    Inventarul de depresie MADRS;
•    Scala de investigare a simptomelor SCL-90
•    Scala de maturizare emotionala Friedmann;
•    Testul Szondi
In urma interpretarii datelor, s-a obtinut un nivel crescut de depresie, in special pe scarile
care investigheaza viziunea viitorului, dispozitia disforica, anhedonia, autoculpabilizarea,
absenta interesului sexual si a apetitul, slabirea exagerata. Pacienta prezinta o insuficienta
maturizare emotionala, marcata de credinte aproape magice asupra lumii, insuficienta
responsabilitate. Se remarca structurarea particulara de personalitate de model
demonstrativ, cu capacitate mare de refulare, predispozitie spre adictie (si refuzul
alimentatiei este considerat adictiv, psihanalistii vorbind chiar de un "orgasm al foamei"),
inclinatie spre minciuna, dorinta de a fi in centrul atentiei (raportata de pacienta mai ales
inainte de episodul depresiv, acum vazut ca un beneficiu secundar al bolii), mare
intoleranta la frustrare (reiese si din datele testului Szondi), patetismul cu care da culoare
trairilor sale. Pacienta afirma ca ii pare rau ca nu mai are destula forta de a se ingriji, ea
considerandu-se a fi o persoana cocheta. In momentul de fata, acest tablou a fost inlocuit
de unul distimic, marcat de investire afectiva puternica in evenimentele triste ale vietii,
nevoie scazuta de actiune, disforie si anhedonie.
La nivel pusional se remarca un nivel patologic de "concret", nevoia de descarcare
motrica fiind inhibata (datorita slabiciunii corporale). Subiectul resimte intrasubiectiv o
tensiune afectiva nerezolvata, nedescarcata si proiectata asupra hranei si propriului corp,
interpretata ca un conflict intrapsihic. Se poate spune ca A. V. isi testeaza limitele
personale prin fortarea limitelor corpului sau.
Obiectul primar investit libidinal a fost abandonat fortat (mama agresiva, punitiva, fata de
care resimte o cota mare de agresivitate pe care si-o reproseaza, de unde si sentimentul de
vina). Refuzul de a manca, inca din copilarie, poate fi asociat cu ideea "Nu esti un parinte
bun, nu esti in stare sa ma hranesti, sa ai grija de mine".
Se remarca o oarecare agresivitate in vectorul de contact, rezultata din analitate, persoana
nu obtine placere din cautarea si investirea obiectelor, dar totusi continua sa le caute,
pentru a le poseda. Refuzul alimentar poate fi vazut ca autoculpabilizare, autopunitie
(datorita resentimentelor fata de figura materna), precum si ca o incercare inconstienta de
a-si inhiba pulsiunile agresive si, in ultima instanta, a le replia pe sine (autoagresivitate
tipica depresivilor raportata in ideatia suicidara).
A. V. are unele elemente "isteroide", o mare nevoie de a-si exhiba emotiile (blocata in
acest moment, pulsiunile fiind frustrate), mare capacitate de refulare, spirit materialist, un
pesimism funciar care ii domina aproape toate aspectele existentei. Este incapabila sa se
bucure de obiectele investite, prezinta o slaba toleranta la frustrare, iar reactia sa in fata
lumii frustrante se cristalizeaza intr-o revolta surda, in refuzul alimentar, frustrarea
"orala".
Pacienta prezinta posibilitatea unor forte represive eficace, care reies din constelatia
vectorului Eului. Descarcarea tensiunii este continua pe un obiect substitut (in acest caz
mancarea), de vreme ce acceptarea trebuintei de a fi hranita, ingrijita de mama este
refuzata de Eu si Supraeu. Am putea spune chiar ca hrana devine un substitut al mamei,
al unei mame tiranice si punitive, si ca pacienta respinge hrana tocmai pentru a se rupe
fortat de imaginea traumatica a figurii materne. Desigur, pacienta nu-si da voie sa-si
respinga mama literalmente, de aceea isi proiecteaza pulsiunile asupra obiectului asociat
cel mai des cu aceasta: mancarea. Astfel, traseul originar al pulsiunilor Sinelui este deviat
si dirijat spre obiecte acceptabile. Pulsiunea de angoasa s-a descarcat asupra mancarii, pe
care, ca pe mama, o refuza. Acest mecanism este de natura compulsiva si are destule
conexiuni cu palierul somatic, pe care se proiecteaza efectele sale. Interesant este faptul
ca, desi ea isi respinge mama, arboreaza acelasi comportament cu proprii sai copii, intr-o
maniera compulsiva; aceasta recurenta vicioasa poate avea ca baza perpetuarea unui ciclu
prin care femeia isi permite sa existe doar daca incearca din greu sa implementeze o
conduita rigida, auto- si heterodistructiva, care i-a marcat conditia actuala.

CONCLUZII
In urma rezultatelor testologice ne putem sustine parerea ca anorexia este secundara
structurii histrionice si nu episodului depresiv. Caracterele isteroide sunt predispuse la
adictii, anorexia fiind considerata, la randul ei, o forma (negativa, desigur) de
dependenta. Oralitatea vine din nou in sprijinul asertiunilor noastre, la fel si mecanismul
compulsiv (de diminuare a angoasei) pe care il perpetueaza inconstient si astazi.
Simptomul poate fi pretuit mai ales pentru beneficiul sau secundar si, in acest caz,
anorexia vine ca o forma de santaj al obiectului investit libidinal, care poate fi cel primar
(mama) sau nu, ca o masura extrema de a atrage atentia, de a fi iubita, de a fi ingrijita.
Desigur ca rezultatele sunt doar preliminare si nu avem pretentia ca ele sa fie in totalitate
concludente. Totusi, combinand datele testologice cu simptomatologia si informatiile din
interviu putem presupune macar ca elementele de anorexie nervoasa au aparut inca din
copilarie, impletindu-se bine cu structura particulara a pacientei, iar episodul depresiv
urmand ulterior, gasindu-si un loc propice ca urmare a evenimentelor de viata
traumatizante.

Sedinta 2
Din discutii s-a pus problema despre o parte din ea care spune nu sau nu vreu sa ma
schimb.
A fost invitata sa asculte parte care spune nu si sa o masoare, a ajuns la valoare de 20%
ca nu doreste sa se scimbe deoarece:
-nu vrea sa fie parasita
-nu pot sa simt lipsa dragostei din partea mamei

Pe parcursul discutiei a mai invocat ca nu se accepta estetic vorbin. Intrebata de une a

invatat acest lucru a spus ca de la mama.

Au fost realizate exercitii de inducere a transei si s-au realizat sugestii de intarire a eulu.

Tema:
Jurnalul saptamanii urmatoare:
Ce simt inainte sa mananc?
Ce simt inainte sa vomit?
Ce simt dup ace am mancat?
Ce simt dup ace am vomitat?

Sedinta 3

S-a lucrat la cresterea motivatiei de schimbare cu urmatorul exercitiu:

A fost invitata sa isi imagineze 2 drumuri, unul pe care sa mearga cu problema rezolvata
iar altul in care sa fie in acelasi stadium sau poate chiar mai rau pentru ca aceasta
problema se poate agrava.

In stare de transa a fost invitata sa asculte ce o sa transmita fiecare fata din viitor!!!
S-a incheiat cu rostirea unui cuvant care face diferenta dntre cele 2 drumuri:
independenta, siguranta!!!!!

Tema:
Realizarea unei liste cu resursele ce le vom folosi in terapie.
Lista:
Ce a invata ea despre ea de la ceilalti?
Ce simte ea despre ea si ceilalti nu stiu?

Sedinta 4
A realizat ca nu se simte in pielea ei iar asta datorita mamei.

Pentru ca constientizase multe lucruri am invitat-o sa le scrie pe o foaie alba de hartie si

sa le numeasca secretul ei.
Au fost multe cuvinte grele: suferinta, durere, cearta
Exercitiu in transa cu linitirea copilului interior.
A fost invitata sa-si deseneze corpul si nu a putut.( asa cum arata si cum si-ar dori sa
arata)

Prescriptie:” te rog sa stai dezbracata in fata oglinzi si sa descri ce parte a corpului

iti place cel mai mult”

Sedinta 5

Am abordat partea care spune nu/da prin desen.

Imaginar am mers in fiecare dintre ele.
A reusit sa micsoreze partea de nu. Ea spunea:” doresc sa ma schimb pentru ca spune ea a
creat-o mama, dar acum e a mea si ma ajuta sa nu o pierd.”
A inteles ca nu pierde nimic ci din contra are numai de castigat realizand un dialog
imaginar cu mama prin tehnica scaunului gol.

Sedinta 6

Sugesti de ancorare in stari resursa:

Comunic din ce in ce mai bine cu corpul meu

Ma simt din ce in ce mai bine in corpul meu