Tema 4 Obiectul executării silite

1. Noţiunea de obiect al executării silite şi determinarea bunurilor care pot fi urmărite

Veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite, dacă, potrivit legii sunt
urmărite şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. Astfel, se
consideră că întreg patrimoniul debitorului poate fi urmărit de creditori pentru realizarea
creanţelor lor.
În cadrul executării silite directe obiectul executării silite se referă la bunurile ce
formează obiectul raportului juridic recunoscut prin hotărîre judecătorească sau un alt document
executoriu. Deci, obiectul executării silite se identifică cu obiectul obligaţiei stabilit în titlul
executoriu.
În cadrul executării silite indirecte obiectul urmăririi este distinct întrucît se referă la
întreg patrimoniul debitorului, atît la bunurile mobile cît şi imobile, acestea urmînd a fi
valorificate prin modalităţile prevăzute de lege. În acest caz ne aflăm în prezenţa executării
prin echivalent ci nu în natură. Potrivit regulii generale pot forma obiect al executării silite
numai bunurile deţinute de debitor cu titlu de proprietar, nu şi cele pe care le deţine în
numele altora.
Urmărirea bunurilor debitorului constă în sechestrarea, ridicarea şi vînzarea lor.
Poate fi urmărit orice bun corporal sau universalitate de bunuri ale debitorului, care se află în
circuitul civil, indiferent de daptul la cine se află el în posesie, precum şi orişice drept
patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor ce nu sunt pasibile de urmărire. Bunurile pot
fi urmărite numai în mărimea sumei necesare şi suficiente pentru executarea documentului
executoriu, plata taxei de executare, spezelor de executare şi onorariului executorului.
Consecutivitatea urmăririi bunurilor debitorului, poate fi stabilită de comun acord cu
creditorul şi debitorul, ţinîndu-se cont de prioritatea intereselor creditorului, iar dacă debitorul
nu-şi exprimă acordul, consecutivitatea va fi stabilită de creditor, de comun acord cu executorul
judecătoresc, bunurile fiind urmărite în următoarea ordine:
1. mijloacele băneşti – în valută naţională şi străină, în numerar sau de pe conturile bancare;
2. bunurile care nu participă nemijlocit la procesul de producţie;
3. produsele finite şi alte bunuri care nu sunt destinate utilizării nemijlocite în producţie;
4. bunurile imobile şi materia primă şi bunurile utilizate nemijlocit în producţie;
5. celelalte bunuri, inclusiv predate altor persoane.
La cererea executorului judecătoresc, deţinătorii registrelor, instituţiile financiar-bancare,
organele cadastrale şi alte organe sunt obligate să comunice în cel mult 10 zile informaţiile
privind patrimoniul debitorului.
2. Bunurile exceptate de la urmărire
De la principiul urmării tuturor bunurilor sunt prevăzute şi anumite excepţii, astfel nu pot fi
urmărite:
1. Bunurile strict necesare uzului personal şi casnic al debitorului şi membrilor familiei sale;
2. Îmbrăcămintea pentru fiecare persoană – un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de
iarnă şi unul de vară pentu bărbaţi, 2 rochii sau două costume de vară şi de iarnă pentru femei,
o pălărie şi o căciulă de iarnă, 2 broboade de vară şi 2 de iarnă pentru femei, altă îmbrăcăminte
întrebuinţată timp îndelungat şi care nu are valoare;
3. încălţămintea, lengeria de corp şi de pat, cu excepţia celor confecţionate din materiale
preţioase şi cele ce au valoare artistică  ;
4. toate bunurile copiilor;
5. mobila – cîte un pat şi un scaun pentru fiecare membru de familie, un dulap şi o masă pentru
familie;
6. icoanele şi portretele de familie, verighetele;
7. ordinele, medaliile şi alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii
familiei lui;
8. obiectele (inclusiv manualele și cărțile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea
profesiei;
9. mijloacele de transport speciale pentru invalizi şi obiectele necesare invalizilor şi bolnavilor
destinate îngrijirii lor;
10. produsele alimentare necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor familiei lui pe 3 luni;
11. combustibilul necesar pentru prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în sezonul
de încălzire;
12. seminţele de culturi agricole necesare pentru însămînţare şi sădire, nutreţul pentru vitele
care nu au fost urmărite, pînă la strînsul nutreţului nou sau pînă la scoaterea vitelor la păşunat;
13. produsele agricole perisabile conform listei aprobate de Guvern;
14. bunurile din domeniul public al statului sau unităţii administrativ teritoriale şi alte bunuri
care conform legii nu pot fi urmărite.
Categoria bunurilor exceptate de la urmărire, care aparţin debitorului persoană fizică, este
relativ amplă şi determinată de considerente diferite. Astfel unele bunuri sunt inalienabile în
principiu, doar datorită caracterului lor personal, iar altele deşi alienabile în principiu, sunt
retrase din considerente umanitare sau din motive de protecţie socială. Astfel, pentru a-i
asigura debitorului şi familiei sale, bunurile necesare unei minime existenţe, legiuitorul le
exceptează de la urmărire.
 De asemenea, considerente economice şi chiar strategice, impun scoaterea din circuitul
civil a unor bunuri aparţinînd domeniului public. Constituţia RM crează un regim juridic special
pentru proprietatea publică. Trebuie de observat că proprietatea publică aparţine statului şi
unităţilor administrativ teritoriale, dar şi statul şi unităţile administrativ teritoriale pot
participa în unele cazuri în mod nemijlocit la viaţa juridică încheind acte de drept civil.
Prin urmarea şi statul poate dobîndi calitatea de debitor.

3. Executarea silită indirectă

Executarea silită indirectă se realizează prin valorificarea bunurilor debitorului sau
veniturilor acestuia.
Forme de executare silită indirectă:
1. urmărirea mijloacelor băneşti și valorilor mobiliare;
2. urmărirea bunurilor mobile;
3. urmărirea bunurilor imobile;
4. urmărirea fructelor;
5. urmărirea cotelor părţi de capital social;
6. urmărirea creanţelor debitorului;
7. urmărirea salariului şi altor venituri.
Urmărirea mijloacelor băneşti și a valorilor mobiliare în numerar, inclusiv în valută
străină se realizează prin sechestrarea şi ridicarea lor. Pentru ridicarea mijloacelor băneşti de la
debitor executorul judecătoresc controlează locurile şi localurile, în care debitorul păstrează
numerarul, precum şi reţeaua lui comercială. La ridicarea mijloacelor băneşti în numerar de la
persoana juridică participă casierul sau alt angajat care îl înlocuieşte, acesta fiind obligat să
prezinte documentele necesare şi să asigure accesul liber la seiful casei debitorului, la încăperea
izolată a casei şi la reţeaua lui comercială. Deschiderea locurilor şi localurilor în care se
păstrează numerarul fără consimţămîntul reprezentantului debitorului sau în lipsa acestuia se
efectuează în prezenţa a doi martori - asistenţi, pînă la sosirea acestora executorul judecătoresc
sigilează locurile şi localurile, întocmeşte un proces verbal în cazul în care ridicarea numerarului
şi deschiderea locului şi localurilor se face fără consimţămîntul debitorului sau a
reprezentantului debitorului şi se semnează de cei prezenţi. Procesul verbal se întocmeşte în 2
exemplare. Al doilea exemplar se remite debitorului sau reprezentantului acesteia, contra
semnătură pe primul exemplar sau se expediază cu scrisoarea recomandată debitorului în aceeaşi
zi sau în ziua imediat lucrătoare.
 Mijloacele băneşti ridicate se depun pe contul executorului judecătoresc în 24 de ore. Valuta
străină se depune pe contul valutar al executorului judecătoresc ori se schimbă în valută
naţională la cursul stabilit de banca în care executorul judecătoresc îşi are deschis contul.
În baza documentului executoriu, creditorul poate urmări mijloacele băneşti de pe
conturile bancare ale debitorului prin prezentarea documentului executoriu, instituţiei financiare
care este obligată să-l execute. În cazul în care pe contul debitorului nu sunt suficiente miloace
băneşti, instituţia bancară va restitui executorului documentul executoriu, cu informaţia că pe
contul debitorului lipsesc mijloace băneşti sau cu privire la sechestrarea acestor conturi de alte
organe.
Executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele băneşti parvenite ulterior
în instituţiile financiare pe contul debitorului sau să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care
vor fi transmise în viitor.
Urmărirea valorilor mobiliare (cec, cambia, acțiuni, obligațiuni) se face prin ridicarea
lor de la debitor sau prin aplicarea sechestrului. În cazul ridicării sau sechestrării valorii
mobiliare executorul judecătoresc remite o copie a procesului verbal registratorului independent
sau persoanei care ţine evidenţa lor. După aplicarea sechestrului nu se admite nici o operaţiune
cu valorile mobiliare fără acordul executorului judecătoresc. Valorile mobiliare sechestrate se
transmit organelor competente spre vînzare. Dacă acestea nu se vînd în termen de 3 luni,
executorul dispune reevaluarea lor. Dacă acestea nu se vor vinde nici după reevaluare în termen
de 3 luni, executorul înaintează instanţei un demers privind explicarea modului de executare a
hotărîrii sau după caz transmiterea acestora executorului judecătoresc care le va remite
creditorului.
Urmărirea bunurilor mobile
Dacă urmărirea mijloacelor băneşti nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor pot fi
urmărite bunurile mobile ale debitorului în consecutivitatea stabilită de lege. Bunurile mobile
nesupuse înregistrării de stat, aflate în posesiunea debitorului se prezumă a fi proprietatea
debitorului pînă la proba contrarie. Din punct de vedere al conţinutului, urmărirea bunurilor
mobile se concretizează într-o vînzare silită, întrucît determină o transmitere a dreptului de
proprietate de la debitor către terţul participant la licitaţie care a oferit preţul cel mai mare. Din
suma obţinută în urma vînzării, urmează a fi acoperite creanţele creditorilor. Urmărirea silită a
bunurilor mobile parcurge mai multe etape procedurale în cadrul cărora se realizează unele acte
de natură a pregăti vînzarea prin indisponibilizarea şi sechestrarea bunurilor şi apoi expunerea
spre vînzare în modul stabilit de lege (la licitaţie, magazinele de comision).
Urmărirea bunurilor imobile
 Pot fi urmărite dacă pentru satisfacerea creanţelor nu sunt suficiente mijloacele băneşti şi
bunurile mobile ale debitorului.Urmărirea unui bun imobil include toate bunurile acesorii şi toate
obiectele ce servesc la exploatarea acestuia sau sunt legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce
în mod natural sau artificial este incorporat în acesta. Despre sechestrarea bunului imobil
executorul judecătoresc informează organul cadastral teritorial, iar dacă bunul este ipotecat se
informează şi creditorul ipotecar.
Urmărirea altor bunuri
Dacă bunurile personale ale debitorului nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor
se admite urmărirea cotei părţi din bunurile proprietate comună pe cote-părţi şi în devălmăşie.
În cazul bunurilor comune determinate generic poate fi urmărită cota-parte egală cu cea a
debitorului. Bunurile comune indivizibile pot fi înstrăinate doar cu acordul tuturor
coproprietarilor. La întocmirea procesului verbal de sechestrare a bunurilor debitorul este obligat
să înştiinţeze despre drepturile de proprietate comună, în caz contrar nu va putea invoca aceasta
la contestarea procesului verbal.
De asemenea pot fi urmărite fructele şi orice venituri ale unui bun, a proprietarului sau
uzufructuarului debitor. La cererea creditorului executorul este în drept să dispună instituirea
administrării silite asupra bunurilor debitorului, veniturile fiind virate pe contul executorului
judecătoresc.
Dacă debitorul nu dispune de alte bunuri poate fi urmărită participaţiunea sa din
capitalul social al societăţii în nume colectiv, partea socială în societatea cu răspundere
limitată, valoarea participaţiunii sau bunurile corespunzătoare participaţiunii sale din
patrimoniul cooperativei.
Pot fi sechestrate şi bunurile debitorului care se află la alte persoane în baza unor
contracte de împrumut, de arendă, închiriere, de păstrare şi etc. După semnarea actului de
sechestru, persoanei la care se află bunul, i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor
debitorului, despre obligaţia de a asigura integritatea bunurilor, despre interdicţia de a le
transmite debitorului sau unor terţe persoane fără acordul executorului judecătoresc.
Dacă legea nu prevede altfel, pot fi urmărite şi creanţele debitorului. Pentru a urmări
creanţele pecuniare, executorul judecătoresc remite persoanei, care este obligată să plătească
debitorului creanţa, o somaţie despre obligaţia de a nu plăti debitorului urmărit suma datorată,
concomitent este somat şi debitorul de a nu da dispoziţii cu privire la această creanţă. Terţul este
obligat să remită în termen de 15 zile suma datorată pe contul executorului judecătoresc. Dacă
nu-şi va îndeplini obligaţia părţile se pot adresa în instanţa de judecată cu cererea de eliberare a
ordonanţei.
 De asemenea pot fi urmărite bunurile gajate. Consecutivitatea satisfacerii creanţelor
asupra unora şi aceleaşi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabileşte în ordinea consecutivităţii
constituirii gajului. Creanţele următorului creditor gajist se satisfac după satisfacerea deplină a
creanţelor precedentului creditor gajist. După satisfacerea deplină a creanţelor creditorilor gajişti,
bunurile rămase sau suma realizată ce depăşeşte creanţele creditorilor gajişti se distribuie
celorlalţi creditori.
Pot fi urmărire şi bunurile sechestrate de alte organe pentru asigurarea încasării unor
datorii, dacă debitorul nu dispune de alte bunuri. Bunurile sechestrate de către organele de
urmărire penală în procesul urmăririi penale pot fi sechestrate repetat pentru satisfacerea altor
creanţe doar în cazurile cînd a fost clasat dosarul penal, lipseşte prejudiciul material ori valoarea
acestor bunuri depăşeşte mărimea prejudiciului. La solicitarea executorului judecătoresc, organul
de urmărire penală este obligat să-l informeze în termenul stabilit despre mărimea prejudiciului
şi persoana prejudiciată.
Pot fi urmărite şi bunurile debitorului defunct. În cazul decesului debitorului, urmărirea
bunurilor lui va continua la ultimul domiciliu al defunctului, după acceptarea succesiunii, iar
dacă executarea încă nu a început, pînă la decesul debitorului, documentele executorii nu se vor
executa decît după expirarea a 10 zile de la data expedierii copiei de pe aceste documente la
locul deschiderii succesiunii pe numele celui care a lăsat moştenirea.
În cazul reorganizării persoanei juridice debitor, se urmăresc mijloacele băneşti şi
bunurile succesorilor în drepturi conform CC al RM. În cazul reorganizării debitorului persoană
juridică sau declarării insolvabilităţii lui documentul executoriu se transmite comisiei de
lichidare sau lichidatorului şi se informează despre aceasta creditorul. Administratorul sau
lichidatorul este obligat să informeze executorul judecătoresc despre actele de executare. În cazul
anulării hotărîrii privind lichidarea sau declararea insolvabilităţii creditorului, administratorul va
restitui executorului documentul în termen de 10 zile.

Urmărirea salariului, pensiei, bursei şi altor venituri ale debitorului

Salariul şi alte venituri băneşti ale debitorului pot fi urmărite în caz de executare a
hotărîrilor privind încasările periodice cum ar fi de ex. pensia de întreţinere, repararea
prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale precum şi în legătura cu pierderea
întreţinătorului, în cazul în care suma debitorului nu depăşeşte 150 u.c., dacă debitorul nu are
bunuri sau bunurile lui nu sunt sificiente pentru a acoperi întreaga sumă urmărită. La cerererea
executorului judecătoresc persoanele fizice şi juridice sunt obligate să prezinte în termenul
stabilit informaţia despre cîştigul lunar şi despre alte venituri ale debitorului.
 Din salariul şi din alte venituri ale debitorului pot fi reţinute în baza unui document
executoriu nu mai mult de 20 %, iar în baza cîtorva documente executorii nu mai mult de 50%
din cuantumul lor. În caz de urmărire a pensiei de întreţinere, a sumei pentru repararea
prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a altei vătămări a integrităţii ori în
legătură cu decesul întreţinătorului şi pentru repararea prejudiciului cauzat prin furt sau tîlhărie,
reţinerile se pot face pînă la 70 % din salariu şi alte venituri ale debitorului.
În caz de mai multe urmăriri a aceluiaşi salariu şi aceleaşi venituri se respectă următoarea
ordine de satisfacerea creanţelor:
- obligaţiile de întreţinere;
- repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea inegrităţii corporale sau altă vătămare a
sănătăţii ori în legătură cu pierderea întreţinătorului;
- datoriile la impozite, taxe, amenzi şi alte categorii de creanţe.
În afară de salariu pot fi urmărite şi bursele, pensiile de orişice fel, sumele cuvenite în
baza dreptului de autor, inventator sau inovator. Pot fi urmărite îndemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă doar pentru încasarea pensiei de întreţinere, reparare a
prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii ori în
legătură cu pierderea întreţinătorului.
Nu pot fi urmărite:
a) sumele plătite în legătură cu deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu
angajarea sau cu trimiterea la muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de
deplasări frecvente;
    b) indemnizaţiile plătite mamelor cu mulţi copii sau mamelor singure;
    c) pensiile de întreţinere;
    d) indemnizaţia unică acordată la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară acordată pentru
creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani;
    e) indemnizaţiile de deces şi de ajutor de deces;
    f) sporurile pentru muncă în condiţii grele sau vătămătoare;
    g) indemnizaţiile de eliberare din serviciu;
    h) indemnizaţiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma avariei de la C.A.E. Cernobîl;
    i) pensia de urmaş stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului) pentru copii;
    j) compensaţiile nominative.
Executorul judecătoresc expediază documentele executorii la locul de muncă a
debitorului care primeşte recompensă, pensia, bursă, ajutor sau alt venit, cerînd să se facă
reţinerile cuvenite în baza documentului executoriu şi să se trimită sumele reţinute creditorului.
Indicaţiile executorului judecătoresc privind cuantumul reţinerilor sunt obligatorii. Administraţia
organizaţiei care a efectuat reţinerea, este obligată să comunice în termen de 5 zile executorului
judecătoresc şi creditorului despre concedierea debitorului şi despre noul lui loc de muncă sau
domiciliu dacă acesta este cunoscut. Debitorul este obligat să comunice în termen de 5 zile
executorului judecătoresc despre schimbarea domiciliului sau locului de muncă, despre
modificările referitoare la componenţa bunurilor şi veniturilor sale.
Controlul asupra efectuării corecte şi promte a reţinerilor din salariu revine executorului
judecătoresc. În privinţa pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie dacă creditorul a retras
documentul executoriu şi procedura a fost încetată la prezentarea ulterioară a documentului
executoriu spre executare, pensia de întreţinere se încasează de la data prezentării documentului
executoriu, iar cuantumul restanţei se stabileşte de către instanţa de judecată la cererea
creditorului în modul prevăzut de Codul Familiei. În cazul în care documentul executoriu este în
proces de executare, iar pensia de întreţinere nu a fost reţinută, cuantumul restanţei se stabileşte
de către executorul judecătoresc pentru toată perioada anterioară.
Dacă debitorul nu a lucrat şi nu a beneficiat de prestaţii sociale, în perioada în care s-a
format restanţa, sau nu a prezentat acte care confirmă salariul şi sau alte venituri ale sale,
cuantumul restanţei la pensia de întreţinere se determină de către executorul judecătoresc
pornindu-se de la sariul mediu pe ţară la momentul determinării restanţei.

Organe care aplica sechestrul

Executorul judecatoresc, conf art 22 alin (1) lit. r), art. 63 alin (1) lit. a) si art 93 ali (1) CE al RM

Instanta de judecata aplica masuri de asigurare, printer care si aplicarea sechestrului (art. 27 alin (4) CE
al RM)

OUP

Organele fiscale