Sunteți pe pagina 1din 25

INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Soţii Anton Fiodor și Vera la data de 1 iulie 2007 au testat toate bunurile lor,
proprietate comună în devălmăşie, nepotului Anton Luca, testamentul fiind
întocmit cu mîina lui Anton F. şi semnat de ambii soţi. Anton F. a decedat la 25
octombrie 2007, iar soţia Anton V. a decedat la 30 mai 2009. Nepotul Anton L. a
depus cerere de acceptare a moştenirii, însă notarul a refuzat primirea cererii şi
eliberarea certificatului de moştenitor testamentar pe motiv că testamentul este
nevalabil.Anton L. a depus cerere de chemare în judecată împotriva acţiunilor
ilegale ale notarului, invocînd că prin ultima voinţă a buneilor i-a fost testat întreg
patrimoniul, iar notarul ilegal i-a refuzat eliberarea certificatului de moştenitor
testamentar.
Anton Cornel, fiul lui Anton F. şi Anton V. a înaintat o cerere reconvenţională
cu privire la declararea nulităţii testamentului, invocînd că părinţii nu puteau să
testeze bunurile lor printr-un singur testament, de asemenea, invocînd că
testamentul a fost scris doar de mîina tatălui Anton F.
Instanţa de judecată a respins integral cererea lui Anton Luca şi a admis
parţial acţiunea reconvențională a lui Anton Cornel, declarînd nul testamentul
referitor la ½ cotă-parte din patrimoniu testat. Instanţa a motivat soluţia prin aceea
că, Anton V. nu a întocmit personal testamentul, astfel, fiind încălcate, condiţiile
de formă şi valabilitate ale testamentului olograf, iar cota-parte a lui Anton V.
urmează a fi culeasă de către moştenitorii legali ai acesteia.

1.Stabiliţi condiţiile generale cerute de lege pentru valabilitatea


testamentului;

2.Identificaţi condiţiile speciale pentru valabilitatea testamentului olograf;

3.Stabiliţi în ce ordine urmau a fi examinate acţiunile înaintate şi dacă


instanţa corect a examinat ambele cereri în aceeaşi procedură;

4.Formulaţi temeiuri de drept material şi procedural pentru declararea unui


apel împotriva hotărîrii primei instanţe;

5.Soluţionaţi litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI
CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Spînu Iuliana locuieşte cu chirie într-un apartament din str. Alba Iulia,
mun.Chişinău. Locatorul imobilului Agachi Vasile este şi proprietarul
apartamentului. Spînu Iuliana a decis să dea în sublocațiune apartamentul.
Deoarece în contractul încheiat între ea şi Agachi Vasile la 01 ianuarie 2015 nu
exista nici o clauză referitoare la sublocaţiune, Iuliana l-a înştiinţat prin scrisoare
pe Vasile, anunţîndu-l ca ar dori să încheie un contract de sublocaţiune cu Coadă
Sofia şi cere permisiunea pentru încheierea contractului în cauză. Scrisoarea a
ajuns la Agachi Vasile pe data de 10 ianuarie 2015. La 17 ianuarie 2015 Spînu
Iuliana încheie un contract de sublocaţiune cu Coadă Sofia, care se instalează
imediat în apartament. La 30 ianuarie 2015 Agachi Vasile îi declară la telefon
Iulianei Spînu că nu consimte încheierea contractului de sublocatiune. Coadă Sofia
însă îşi exprimă dorinţa de a rămâne să locuiască în apartament.

Agachi Vasile a contestat în instanţa de judecată acţiunile Iulianei Spînu,


solicitîndevacuarea Sofiei Coadă din apartament. Pe motiv că suferise o trauma la
ambele mîini, Agachi Vasile l-a rugat pe fiul său să întocmeasca textul cererii de
chemare în judecată la calculator, depunînd-o în instanţa de judecata nesemnată.

1. În ce mod poate fi realizat dreptul locatarului de a da bunul închiriat în


sublocaţiune?

2. În ce caz locatorul este în drept să nu permită sublocaţiunea?

3. Care sunt exigenţele de formă şi conţinut ale cererii de chemare în


judecată?

4. Care vor fi acţiunile instanţei de judecată la primirea cererii ?

5. Soluţionaţi litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Fală Andrei fiind angajat al Companiei de transport SC „Nadintrans” SRL ,


în calitate de şofer, conducând autocamionul, care aparţine companiei, a comis un
accident rutier în urma căruia a avut de suferit Bulat Sergiu, ultimului fiindu-i
cauzate leziuni corporale.Prin decizia agentului constatator Fală Andrei a fost
recunoscut vinovat în comiterea accidentului rutier. Pentru tratamentul său Bulat
Sergiu a suportat un prejudiciu material în valoare de 1900 lei.
Bulat Sergiu s-a adresat cu cerere la Comapania de transport SC
„Nadintrans” SRL prin care a solicitat compensarea cheltuielilor suportate urmare
a accidentului rutier, vinovat de comiterea căruia a fost recunoscut FalăAndrei,
care este angajatul companiei şi care conducea mijlocul de transport ce aparţine cu
drept de proprietate tot companiei.Din motivul că, Compania de transport SC
„Nadintrans” SRLa refuzat să-i achite lui Bulat Sergiu suma solicitată, motivând
că nu este vinovată compania de comiterea accidentului rutier, acesta s-a adresat în
instanţă cu cerere de chemare în judecată, solicitând încasarea sumei prejudiciului
material cauzat în mărime de 1 900 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei.
Prin hotărârea instanţei de judecată din 01.06.2014, acţiunea reclamantului a
fost admisă integral.Compania de transportSC „Nadintrans” SRL, neexecutând
hotărârea judecătorească din 01.06.2014 s-a adresat în instanţă cu o cerere
împotriva luiFalăAndrei în ordine de regres, solicitând încasarea sumei de 6900
lei.Acţiunea companiei SC „Nadintrans” SRLa fost respinsă de către instanţa de
judecată, ca fiind neîntemeiată prin încheierea din 15.08.2014.

1. Care sunt temeiutile şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale?


2. Identificaţi temeiul apariţiei dreptului de regres faţă de persoana care a
cauzat prejudiciul.

3. În care procedură urmează a fi examinată pricina? Care instanţă este


competentă de a examina pricina? Este posibilă alegerea competenţei de către
reclamant?
4. Identificaţi eroarea de procedură. Argumentaţi.
5. Corect a decis instanţa de judecată litigiul la data de 15.08.2013?
Argumentaţi răspunsul.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Postoico Mihai a depus în instanța de judecată o cerere în procedură


specială, solicitând constatarea faptului acceptării succesiunii. Instanţa a restituit
cererea petiţionarului în baza art.170 lit.a) CPC al RM, deoarece la cerere nu a fost
anexat refuzul notarului de a deschide dosarul succesoral. În motivaţie, judecătorul
a indicat că, în conformitate cu pct.17 al Hotărârii Plenului CSJ nr.4 din
07.07.2008 „cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea
persoanei dispărută fără urmă sau decedată”, cererea de constatare a acceptării unei
succesiuni (art.281 alin.(2) ,lit.f) CPC al RM se examinează în procedură specială,
numai în cazul în care organul, care efectuează acţiuni notariale, nu este în drept sa
elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa
documentelor corespunzatoare, necesare pentru confirmarea în procedura notarială
a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale.

1. Identificați termenele de acceptare expresă a succesiunii;

2. Identificați prin ce se deosebesc consecințele acceptării exprese și a


acceptării de facto a unei succesiuni;

3. Stabiliți temeiurile constatării faptului acceptarea unei succesiuni;

4. Apreciaţi legalitatea încheierii emise de instanţ de judecată;

5. Soluţionaţi litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Rusu Andrei a cumpărat de la Bortă Oleg o garnitură de mobilă la preţul de


3000 lei, dintre care 1500 lei s-au plătit imediat, iar restul sumei urma să fie plătită
peste 3 zile, la momentul primirii bunurilor de către cumpărător. Părţile au
convenit că cumpărătorul dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor din
momentul încheierii contractului. După expirarea a 3 zile cumpărătorul nu s-a
prezentat să primească bunurile, din motiv de boală. După expirarea a 5 zile, în
rezultatul neglijenţei fiului major al vînzătorului, în apartamentul acestuia s-a
declanşat incendiu şi toată mobila s-a deteriorat. După 7 zile cumpărătorul s-a
prezentat şi a cerut de la vînzător restituirea sumei de 1500 lei. Vînzătorul a refuzat
şi a cerut cumpărătorului achitarea sumei restante, deoarece s-au deteriorat
bunurile care aparţineau cu titlu de proprietate acestuia.

1. În ce formă trebuie să fie încheiat contractul în speţă?

2. Aveau dreptul părţile prin contract să stabilească astfel momentul


transferului dreptului de proprietate către cumpărător?

3. Cine va suporta prejudiciul cauzat? Argumentaţi răspunsul.

4. În ce procedură va fi soluționat litigiul?

5. Soluţionaţi litigiu în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Dutca Ion şi Furdui Sergiu deţin un imobil de oficii în proprietate


comună, pe care îl dădeau în locaţiune unor terţi. La data de 14.09.2009, Dutca
Ion a fost telefonat de către locatarii oficiilor de la etajele superioare, fiind
informat că din cauza ploilor abundente din ultimele zile, apa a început să se
prelingă pe pereţi şi plafoane. Dutca I. a angajat imediat 4 persoane care au
reparat acoperişul şi au făcut o reparaţie în oficiile în care a pătruns umezeala. La
data de 20.02.2009, Dutca Ion i-a solicitat lui Furdui Sergiu compensarea egală a
cheltuielilor suportate, care constituiau 25.000 lei. Furdui Sergiu a obiectat prin
faptul că cheltuielile par a fi exagerate şi că nu-şi permite la moment să le achite,
iar reparaţia oficiilor a fost una capitală, nefiind necesară la moment. Ba mai
mult, acesta a obiectat că nu a fost informat preventiv despre acţiunile pe care le-
a întreprins Dutca Ion, invocând că putea efectua aceste acţiuni la un preţ mult
mai redus. Dutca Ion a motivat că nu a avut timp să-l informeze. Despre faptul
că nu are bani, o soluţie ar fi să se opereze o majorare a cotei sale părţi pentru
compensarea cheltuielilor.

1. Expuneți modurile de reparare a prejudiciului cauzat de viciile bunului


închiriat.

2. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3. Cine pot fi participanți la proces?

4. În ce măsură va fi obligat Furdui Sergiu să-l compenseze pe Dutca


Ion? În ce mod ar trebui să participe coproprietarii la veniturile şi cheltuielile
legate de bunurile comune?

5. Ce sunt actele de conservare? Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Cara Vasile şi Cara Ion fiind fraţi, după decesul mătuşii devin
coproprietarii unui apartament din mun. Chişinău. Ambii fraţi, pe parcursul
studiilor au locuit împreună în apartament. După care, Ion a revenit în localitatea
de baştină, iar fratele său a continuat să locuiască în apartamentul din Chişinău,
stabilindu-se cu serviciul în oraş. După ceva timp, pe 14.03.2009 Vasile îi
comunică prin telefon lui Ion despre faptul că acesta ar dori să vândă
apartamentul. Atunci Ion i-a comunicat că are nevoie de ceva timp pentru a se
gândi. Pe 14.05.2009 Ion revine în Chişinău şi află de la fratele său că acesta deja
a vîndut apartamentul la preţul de 18 000 Euro, şi i-a lăsat 9 000 Euro –
echivalentul cotei sale părţi. Ion s-a înfuriat comunicându-i lui Vasile că el
venise la Chişinău să-i propună bani pentru a cumpăra cota sa parte de la el. Mai
mult ca atât, el nu şi-a manifestat acordul la încheierea unei asemenea tranzacţii,
căci el nu avea nevoie de bani, ci de apartament. În data de 14.09.2010, Ion
găseşte un avocat să-i apere interesele şi depune cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vasile.

1. Enumerați condițiile și temeiurile încetării dreptului de proprietate.

2. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3. Cine pot fi participanți la proces ?

4. Care sunt efectele nerespectării dreptului la preemţiune ale


coproprietarilor şi în ce cazuri acesta trebuie respectat?

5. Soluționați litigiul în fond. Care va fi instanța competentă teritorial să


examineze pricina.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Manole Mircea şi Manole Ioana au fost căsătoriţi mai bine de 20 de ani. În


2008, aceştia au divorţat, iar ca urmare a divorţului, prin hotărâre judecătorească,
fiecare s-a ales câte ½ cotă parte din imobilul în care locuiau. Relaţiile ostile care
existau între ei nu permiteau ca aceştia să locuiască în aceslaș bun imobil. Prin
urmare, Manole Mircea i-a propus lui Manole Ioana să-şi vândă cota sa parte şi el
să devină proprietar unic al apartamentului. Manole Ioana a refuzat categoric
vinderea cotei sale părţi, motivând că ea niciodată nu va părăsi apartamentul în
care a locuit și muncit o viaţă.

1.Enumerați modurile de împărțire a bunului proprietate comună pe cote-


părți.

2.Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3.Poate fi încetată proprietatea comună pe cote părți prin împărțire în cazul


dat sau nu?

4.În cazul dat poate fi aplicată competența instanțelor de judecată la alegerea


reclamantului sau competența excepțională?

5.Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Vasilache Gheorghe, proprietarul unui apartament din mun. Chişinău,


încheie un contract de chirie pe termen de doi ani cu Lungu Tudor. După un an
de zile de la încheierea contractului de chirie, Vasilache Gheorghe vinde
apartamentul lui Andronic Ion. Acesta din urmă îşi înregistrează dreptul de
proprietate la OCT şi îi cere lui Lungu Tudor eliberarea apartamentului, fiindcă
este proprietar. Locatarul Lungu T. se opune, invocând contractul de chirie,
termenul căruia nu a expirat. Andronic Ion susţine că el nu este parte la acest
contract şi, prin urmare, nu are nici o obligaţie față de el şi se adresează instanţei
de judecată cu o cerere privind evacuarea chiriaşului din apartamentul său.

1. Enumerați temeiurile de încetare a contractului de locațiune?

2. Este posibilă evacuarea lui Lungu Tudor din apartament în cazul dat?

3. Poate fi soluționat cazul în procedură de ordonanță judecătorească?

4. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești?

5. Soluționați litigiul.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Ciocoi Alina şi Ciocoi Boris s-au adresat în judecată cu o acţiune către


Ciocoi Vera şi Ciocoi Stela privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra
unei părţi din încăperile situate pe adresa: mun. Chişinău, str. Munceşti, 45 şi
declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe
viaţă din 28.12.1998, încheiat între Ciocoi Vera şi fiica ei Ciocoi Stela.
Ulterior, reclamanţii au înaintat o acţiune suplimentară, în care au solicitat
recunoaşterea nulităţii certificatului de moştenire pe numele lui Ciocoi Vera din
06.03.1992 asupra 1/4 din imobilul de pe str. Munceşti nr.45; a adeverinţei cu
drept de proprietate pe numele Ciocoi Vera precum şi a hotărârilor de legiferare a
construcţiilor din 10.04.1990, 09.09.1997 şi 27.01.1998.
Întru motivarea cerinţelor, reclamanţii au invocat faptul că ei locuiesc
permanent în încăperile de pe adresa menţionată, cu acordul părinţilor au
construit încăperi de trai şi acareturi, însă aceste încăperi au fost legiferate prin
hotărârile Comitetului Executiv din 10.04.1990, ale Preturii sect. Botanica din
09.09.1997 şi din 27.01.1998 pe numele mamei Ciocoi Vera . La 23.12.1998,
Ciocoi Vera a încheiat cu fiica, Ciocoi Stela un contract de înstrăinare a
imobilului menţionat cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
Contestând acest contract, reclamanţii au solicitat admiterea pretenţiilor
înaintate.

1. Enumerați temeiurile de nulitate a contractului de înstrăinare cu


condiţia întreţinerii pe viaţă.

2. Este posibilă recunoașterea nulității certificatului de moștenire în cazul


dat?

3. Care sunt temeiurile de fapt și de drept la înaintarea acestor pretenții?

4. Cine poate fi reclamant și pârât în cazul respectiv?

5. În cazul dat poate fi aplicată competența instanțelor de judecată la


alegerea reclamantului sau competența excepțională?
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Sereda Eugen şi SRL „ Intravest ” ( Centrul Auto ) au încheiat un


contract de vânzare – cumpărare prin care Sereda Eugen a procurat un
automobil de model „Brilliance BS6”, anul producerii 2009 de culoare roşie, la
suma de 9000 Euro. În vederea achitării preţului pentru automobil, nedispunând
de banii necesari, Sereda Eugen a încheiat un contract de împrumut cu dobândă
cu SRL „ Credit Rapid ” în sumă de 3000 Euro, încheind totodată şi un contract
de asigurare CASCO. La scurt timp după încheierea contractului, efectuând o
cercetare tehnico-ştiinţifică, a depistat că în realitate anul producerii
automobilului procurat nu este 2009, cum a fost indicat în contract, dar 2007. La
momentul încheierii contractului, anul producerii a avut un rol important,
deoarece autoturismele de model „Brilliance BS6”, produse în anul 2007 nu au
trecut testul Euro NCAP, efectuat în Germania şi nu au fost admise pe piaţa
Uniunii Europene, având un grad de securitate 0, iar aceleaşi autoturisme produse
mai târziu (inclusiv 2009) îndeplinesc toate cerinţele de securitate (3 stele din 5
posibile) şi au fost admise pe piaţa UE. Din aceste considerente, Sereda Eugen
nu mai doreşte un asemenea automobil şi s-a adresat către SRL „ Intravest ” cu o
cerere prin care a solicitat întoarcerea bunului, restituirea sumei de 6000 Euro şi
a sumelor achitate de el, cu titlu de primă de asigurare la contractul de asigurare
şi dobânzi la contractul de împrumut. SRL „Intravest” a refuzat satisfacerea
pretenţiilor.

1. Enumerați condițiile de valabilitate a contractului de vânare-cumpărare.

2. Cum trebuie să procedeze Sereda Eugen în eventualitatea în care


depune o cerere de chemare în judecată, care ar fi pretențiile și în baza
căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3. Beneficiază Sereda Eugen de drepturile garantate consumatorilor? Are


dreptul a cere desfiinţarea contractului? Dacă da, ce instituţie a
dreptului civil va fi aplicată (rezoluţiunea, rezilierea, revocarea sau
nulitatea)?

4. Poate fi examinată această speță în procedură specială  sau în


procedura contenciosului administrativ? Soluționați litigiul în fond.

5. Indicați calea de atac asupra hotărârii primei instanțe, termenul și


persoanele îndreptățite să o utilizeze.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Nirca Ludmila a împrumutat de la Costru Semion o sumă de 10 000 lei


pentru un termen de 6 luni. La încheierea contractului, Costru Semion s-a obligat
să restituie suma împrumutată lui Toma Maxim, dat fiind faptul că Nirca Ludmila
îi datora lui Toma Maxim exact suma de 10 000 lei pentru un serviciu prestat
anterior. La scadenţă, Costru Semion nu şi-a executat obligaţia de restituire a
împrumutului, invocând că nu dispune de bani, deoarece veniturile la care a
sperat nu s-au realizat. Toma Maxim s-a adresat către Nirca Ludmila cu
solicitarea de a-i achita suma datorată pentru serviciul prestat. Nirca Ludmila a
refuzat să-i achite suma solicitată, invocând că el trebuie să solicite această sumă
de la Costru Semion în baza contractului de împrumut.

1. Determinați raporturile juridice dintre părți conform speței.

2. Soluţionaţi speţa prin prisma principiilor contractuale.

3. Produce efecte contractul de împrumut încheiat între Nirca Ludmila şi


Costru Semion pentru Toma Maxim? Va fi obligat Nirca Ludmila să achite lui
Toma Maxim suma datorată?

4. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

5. Poate fi soluționat cazul în procedură de ordonanță judecătorească?


Soluționați pricina în fond.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La data de 10 martie 2008, Luca Nicolae a încheiat cu SRL „Casa mea”


un contract de investiţie a mijloacelor băneşti în construcţie. În baza contractului,
SRL „Casa mea” s-a obligat să construiască şi să-i transmită în proprietate un
apartament cu suprafaţa de 73,9 m.p, iar Luca Nicolae s-a obligat să achite către
SRL „Casa mea” suma de 33625 Euro, adică câte 500 Euro pentru fiecare metru
pătrat, în 3 tranşe. La data de 11.03.2008, Luca Nicolaea achitat către SRL „Casa
mea” suma de 12000 Euro, cu titlu de prima tranşă pentru executarea
contractului. Înainte de achitarea celei de-a doua tranşe, pentru a se asigura de
mersul lucrărilor, Luca Nicolae a mers la începutul lunii octombrie 2008 la locul
construcţiei şi a depistat că acolo unde compania s-a obligat să construiască
imobilul nu se efectuează careva lucrări de construcţie. Această stare de lucruri a
persistat încă mult timp, lucrările la construcţie nu începeau și asta în situaţia în
care imobilul urma să fie dat în exploatare în prima jumătate a anului 2010. În
aceste împrejurări, în luna iunie 2009, Luca Nicolae s-a adresat în instanţa de
judecată cu o cerere privind rezoluţiunea contractului încheiat între ea şi SRL
„Casa mea”. Instanţa de judecată a respins acţiunea pe motiv că, Luca Nicolae nu
şi-a executat obligaţia în întregime de transmitere a sumei pentru imobil şi că
obligaţia lui SRL „Casa mea” nu a ajuns la scadență. Din acest motiv contractul
nu poate fi desfăcut.

1. Determinați raporturile juridice dintre părți conform speței. Este corectă


soluţia instanţei de judecată ?

2. Are dreptul Luca Nicolae de a cere rezoluţiunea contractului înainte de


scadenţă în această situaţie ? Este justificată neexecutarea obligaţiei în
întregime de către Luca Nicolae ?

3. Care sunt efectele juridice în cazul desfacerii acestui contract? Prin ce


modalitate legală poate fi desfăcut un atare contract?

4. Este supusă plății taxei de stat această pretenție și în ce mărime?

5. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești?


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Arion Serghei a încheiat cu Vremea Radu un contract de locațiune în


baza căruia, Arion Serghei a obținut dreptul de a poseda și folosi un garaj situat
în incinta unui cartier de locuit pentru a păstra automobilul personal. Într-o zi,
dorind să plece într-o deplasare de serviciu cu mașina privată, a mers la garajul
închiriat, însă a depistat că intrarea în el era blocată de niște materiale de
construcție amplasate de un alt locatar Dadu Rodion. În aceste circumstanțe
Arion Serghei a ratat plecarea în interes de serviciu şi ca rezultat a fost concediat.

1. Cum urmează să procedeze Arion Serghei în vederea apărării posesiunii,


ce tip de acțiune poate înainta în instanța de judecată?

2. Este necesară respectarea vreunui termen?

3. Poate posesorul pretinde de la Dadu Rodion despăgubiri pentru daunele


cauzate prin tulburarea posesiunii? Ce pretenții și în baza căror temeiuri de
fapt și de drept pot fi formulate?

4. Cine pot fi participanți la proces ?

5. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești ?


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Un lot de pământ ce aparţinea cu drept de uzufruct lui X şi cu drept de


nudă-proprietate lui Y a fost vândut de nudul proprietar, cu acordul
uzufructuarului lui Z. După înstrăinarea bunului, între uzufructuar şi nudul
proprietar s-a iscat un conflict referitor la suma de bani, rezultată din contractul
de vânzare-cumpărare. Astfel, uzufructuarul susţine că dat fiind faptul că bunul îi
aparţinea cu drept de uzufruct până la decesul său, întreaga sumă de bani i se
cuvine lui. Nudul proprietar, la rândul său, este de părerea că suma de bani
trebuie împărţită, astfel încât fiecare dintre ei să primească o porţiune, din suma
totală, corespunzătoare valorii comparative a uzufructului cu nuda proprietate.
Uzufructuarul, nefiind de acord cu modalitatea de împărţire a sumei propuse de
nudul-proprietar, s-a adresat cu o acţiune în instanţa de judecată.

1. Enumerați modurile de constituire a dreptului de uzufruct.

2. Putem considera că dreptul uzufructuarului se extinde asupra sumei de


bani obţinute în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare? Dacă
susţineţi că trebuie de repartizat suma, cum se va efectua repartizarea?

3. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

4. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești?

5. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

A. a construit o casă, neobservând că trece hotarul terenului său,


extinzându-se pe terenul lui B. B, fiind plecat peste hotare, se reîntoarce peste un
an şi vede că A. a construit o bucată din casă pe terenul său. Văzând acest lucru,
B. i-a propus lui A. să cumpere bucata de casă a acestuia în întregime, datorită
faptului că 40% din casă se află pe terenul său. A. a refuzat, invocând faptul că,
casa este a lui în întregime, deoarece el singur a construit-o cu materialele sale şi
nu are relevanţă faptul că este pe o parte din terenul lui B. Neputând să ajungă la
un numitor comun, părţile s-au adresat în instanţa de judecată.

1. Enumerați modurile de dobândire a dreptului de proprietate prin


accesiune.

2. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3. Cine poate fi reclamant și pârât în cazul respectiv?

4. Va putea instanța de judecată să-l oblige pe A. să demoleze parțial casa


de locuit?

5. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI
CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La 15 decembrie 2009, societatea de împrumut X l-a acționat pe W, Y și Z


în judecată cu o cerere privind încasarea sumei. În motivarea acţiunii, societatea
reclamantă X a indicat că, potrivit contractului de împrumut nr. din 25 decembrie
2007, W a obţinut de la X un împrumut în sumă de 33 000 Dolari SUA, data
scadenței fiind stabilită pentru 25 decembrie 2011. În motivarea acțiunii, X a
invocat că, debitorul W nu şi-a onorat angajamentul asumat prin contractul de
împrumut, nu respectă graficul de achitare a împrumutului şi a dobânzilor aferente.
Îndeplinirea obligaţiilor asumate de către W a fost asigurată prin gajarea bunului
imobil: 90,4% cota-parte din terenul pentru construcţii şi construcţia de pe el –
casa de locuit individuală, situată în intravilanul or. Strășeni, ipotecat în favoarea
societății X, conform contractului de ipotecă din 25 decembrie 2007, care aparţine
debitorului gajist Y cu drept de proprietate, evaluat la un preț de gaj de 40000
dolari SUA. La 09 septembrie 2009, judecătoria Strășeni a eliberat societății X o
ordonanţă judecătorească prin care a transmis acesteia bunul imobil gajat pentru a
fi vândut în scopul stingerii datoriei lui W. La 27 noiembrie 2009, Judecătoria
Strășeni a anulat ordonanţa în cauză. Societatea reclamantă X a solicitat
transmiterea în posesia ei a bunului gajat cu dreptul de vânzare ulterioară în scopul
executării obligator şi stingerea datoriilor pârâtului W, cu evacuarea din imobilul
transmis societății X a tuturor persoanelor, fără acordarea altui spaţiu locativ. Prin
hotărârea Judecătoriei Strășeni din 17 iunie 2010, acţiunea a fost admisă integral.
Hotărârea în cauză a rămas definitivă prin neapelare.
La 23 iulie 2010, A (mama în etate a lui W) a înaintat în instanţa de
judecată o cerere prin care a solicitat revizuirea hotărârii primei instanţe, motivând
că i s-au încălcat drepturile sale prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 17 iunie,
ea nefiind atrasă în proces și fiind lipsită de dreptul de a-și apăra dreptul de abitație
instituit în favoarea sa.
1. Indicați condițiile pentru vânzarea bunului gajat de către creditorul gajist;
2. Indicați care este forma pe care trebuie să o îmbrace contractul de ipotecă
și consecințele nerespectării acesteia;
3. Poate fi ipotecat un bun grevat cu drept de abitație?
4. În ce condiții poate fi anulată ordonanța judecătorească, actul
judecătoresc prin care se dispune anularea, termenul pentru examinare și
de transmitere a actului judecătoresc părților?
5. Indicați temeiurile declarării revizuirii și persoanele îndreptățite să o
declare. Care va fi instanța competentă să examineze cererea de revizuire,
actul judecătoresc prin care se va expune asupra cererii de revizuire?
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Geru Ion a locuit în mun. Chişinău începând cu anul 2005. La data de 15


martie 2010 a plecat în ospeţie la fiica sa Leru Angela, care locuia în mun. Bălţi,
iar la 17 martie 2010 Ciobanu Ion a decedat. Patrimoniul succesoral rămas după
decesul lui constituie: un apartament cu două camere în mun. Bălţi în valoare de
50000 lei, un apartament în mun. Chişinău în valoare de 250000 lei şi o vilă în rl.
Hâncești în valoare de 80000 lei.
Fiica defunctului, Leru Angela s-a adresat cu cererea de acceptare a
moştenirii la un notar din mun. Bălţi, care, însă, a refuzat să-i primească cererea,
motivând că nu este de competenţa sa deschiderea dosarului succesoral,
explicându-i că moştenitorul urmează să se adreseze oricărui notar din mun.
Chişinău, deoarece defunctul, Geru Ion nu a avut viză de reşedinţă în mun. Bălţi,
şi nu poate fi considerat drept ultim domiciliu al acestuia.

1. Stabiliţi, pornind de la condiţiile speţei locul deschiderii moştenirii.

2. Stabiliţi, reieşind din condiţiile speţei, locul deschiderii dosarului


succesoral.

3. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

4. Cine pot fi participanți la proces?

5. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La 17 mai 2009, a decedat X, care din averea pe care o avea în proprietate


a testat lui Y automobilul model Gaz (înregistrat în or. Kiev, Ucraina) evaluat la
preţul de 50000 lei, iar casa de locuit din sat. Colicăuţi, rl. Briceni, evaluată la
preţul de 100000 lei, a testat-o lui Z.
X a avut ultimul domiciliu în RM, mun. Chişinău, iar reşedinţă în
Ucraina, or.Kiev, unde presta servicii conform unui contract de antrepriză
(antreprenor general la construcţia unui centru comercial).
X a avut: o soţie , cu care nu a divorţat, dar au întrerupt, de fapt, relaţiile
de căsătorie mai mult de trei ani; mamă , inaptă de muncă, care avea domiciliul
pe aceeaşi adresă cu defunctul, dar care a decedat la 15 august 2007, un fiu minor
în vârstă de 10 ani, care se afla în îngrijirea mamei sale - soţia defunctului
indicată mai sus şi locuia cu ea în sat. Colicăuţi, rl. Briceni, în casa tatălui său.
Cerere de acceptare a succesiunii în termen au depus ambii succesori
testamentari. Fiul defunctului şi fratele defunctului (aveau aceeaşi mamă) au
cerut eliberarea certificatului de succesor legal (rezerva succesorală) după
expirarea termenului de acceptare a succesiunii, la 01 septembrie 2010. Ambii
succesori au invocat drept temei dreptul la rezerva succesorală. Fiul defunctului
dreptul propriu, fratele defunctului – dreptul mamei lor.

1.Stabiliţi locul deschiderii succesiunii.

2.Determinaţi temeiul instituirii rezervei succesorale.

3.Identificaţi succesorii care au dreptul la succesiune cu indicarea


cotelor şi bunurilor care vor fi moştenite. Ce pretenții și în baza căror temeiuri
de fapt și de drept pot fi formulate?

4.În cazul dat poate fi aplicată competența instanțelor de judecată


teritorială general, la alegerea reclamantului sau competența excepțională?

5.Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La 13.10.2001 Cușnir Harlampie a donat fiului său Cușnir Nicolae și


soției acestuia Cușnir Maria un imobil compus din casă și teren aferent. Cu 6 luni
mai târziu, Cușnir Maria a comis acte de violență asupra socrului său, care a
acționat-o în judecată.
Prin sentința instanței de fond, rămasă definitivă, Cușnir Maria a fost
sancționată cu amendă penală pentru infracțiunea de vătămare intenționată medie
a integrității corporale (art. 152 Cod Penal).
Cușnir Nicolae s-a comportat corect față de tatăl său, dar nu a solicitat
divorț, considerând că relațiile matrimoniale nu sunt afectate.
La 14.03.2003, Cușnir Harlampie i-a chemat în judecată pe fiul și nora sa,
solicitând revocarea donației pentru ingratitudine.
În cadrul ședinței de judecată s-a prezentat doar fiul Cușnir Nicolae, care a
invocat că motivul revocării donației nu este valabil față de el.

1. Când există mai mulți donatari, este admisibilă revocarea donației


atât împotriva celor care s-au făcut vinovați, cât și a celor corecți?

2. Explicați temeiurile de revocare a donației pentru ingratitudine.

3. Poate fi solicitată rezoluțiunea contractului de donație în cazul dat?

4. Este supusă plății taxei de stat această pretenție și în ce mărime?

5. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești?

6. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Soţii Cara Ion şi Cara Eugenia, deplasându-se cu automobilul pe traseul


Chişinău - Bălţi au suferit un accident rutier. În urma acestui accident, soţul Cara
Ion a decedat pe loc, iar soţia Cara Eugenia a decedat în următoarea zi la spital.
Patrimoniul succesoral includea: apartamentul evaluat la preţul de 200000
lei, amplasat în mun. Chişinău, care-i aparţinea defunctului Cara Ion cu drept de
proprietate şi automobilul ce aparţinea defunctei Cara Eugenia prin donaţie,
evaluat la preţul de 15 000 lei.
În urma deschiderii moştenirii s-a stabilit că, Cara Ion a dispus prin
testament de toată averea sa în favoarea fiului său Cara Radu din prima căsătorie,
iar pe fiica sa Cara Silvia din căsătorie cu Cara Eugenia, a dezmoştenit-o.
Moştenitori ai defunctului Cara Eeugenia erau cei doi copii comuni, Cara
Silvia şi Cara Petru.

1. Stabiliţi de când moştenirea se consideră deschisă şi dacă are importanţă


momentul decesul celui ce lasă moştenirea.

2. Reproduceţi noţiunile de transmisie succesorală, de comorienţi şi co-


decedaţi.

3. Stabiliţi cercul moştenitorilor potrivit condiţiilor speţei, determinaţi


cotele ce le revin.

4. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

5. În cazul dat va fi aplicată competența instanțelor de judecată teritorială


generală, competența la alegerea reclamantului sau competența
excepțională?

6. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La 15 septembrie 2009 a decedat Petrov Boris, care nu a lăsat testament.


Ultimul domiciliu al defunctului a fost mun. Chişinău. La momentul decesului
Petrov Boris avea în proprietate: un automobil model VAZ ( care era pus în gaj,
în asigurarea executării contractului de credit indicat mai jos), bani depuşi la
păstrare la o instituţie financiară, obiecte de uz casnic, care se aflau în ap. 15 din
Chişinău, str. Valea Crucii 12. Petrov Boris avea calitatea de creditor, care
rezulta dintr-un contract de împrumut (scadenţa a survenit la 15 martie 2009),
dreptul de a privatiza apartamentul indicat mai sus (Agenţia de privatizare a emis
hotărârea despre privatizare, dar defunctul nu a reuşit să semneze contractul de
vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată), calitate
de debitor în baza contractului de credit, cu scadenţă la 20 ianuarie 2010.
Defunctul a avut următoarele rude: soţie , care era plecată din Republica
Moldova şi conform contractului, lucra şi locuia de doi ani în Italia; fiică, care
locuia în or. Ungheni; frate, care a locuit cu defunctul până la deces (din 2001) în
apartamentul nominalizat şi a continuat să locuiască după deces. Toate
persoanele vizate s-au adresat la notar cu cerere de acceptare a succesiunii în
termen.

1. Stabiliţi cercul succesorilor legali.

2. Identificaţi patrimoniul succesoral cu indicarea drepturilor şi


obligaţiilor care se moştenesc, moştenitorilor şi cotele care le revin.

3. Explicaţi procedura de satisfacere a creanţelor creditorului în caz de


deces a debitorului şi a creditorului după condiţiile speţei.

4. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

5. În ce procedură va fi soluționată pricina în caz că notarul va refuza în


eliberarea certificatului de moștenitor legal?

6. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

X şi Y sunt soţ şi soţie. Cei doi împreună au contractat de la o bancă un


credit bancar în valoare de 7000 Euro. Cu aceşti bani, cei doi finisează etajul
casei părinţilor lui X, iar cu acordul ultimilor, cei doi se mută să locuiască în
camerele din acel etaj. Părinţii lui X sunt proprietarii casei respective, etajul fiind
deja ridicat, dar nefinisat. Banii au fost investiţi în lucrările de finisaj a etajului cu
acordul şi chiar la rugămintea părinţilor lui X. După o perioadă scurtă de timp din
data când se mută să locuiască la etajul casei părinţilor lui X, ultimul decedează.
Între Y, care este soţie supravieţuitoare şi părinţii lui X, socrii acesteia, apar
neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria cu X la o
altă adresă, fără nici o posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul
din casa socrilor.
Problema este că Y rămâne să plătească singură ratele împrumutului de
7000 Euro, bani investiţi în finisarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi
recupera investiţia, ce acțiuni ea trebuie să întreprindă?

1. Care sunt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?

2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.

3. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

4. Poate fi soluționat cazul în procedură de ordonanță judecătorească?

5. Soluționați litigiul în fond.


INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

La solicitarea SRL „X” , Compania de leasing „ABC” a achiziţionat de la


firma Y un frigider la un preţ de 40000 lei şi l-a transmis în leasing SRL „X”, cu
obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, câte 800 lei. Potrivit
contractului, la expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „X”.
Firma Y a stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani.
Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a
devenit 100 %. La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „X” a
refuzat să continue achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din
cauza amortizării, nu mai are valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că
a expirat durata de funcţionare utilă a frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la
evidenţa contabilă a SRL „X” este imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun,
care nu are valoare economică, la fel devine imposibilă. Ba chiar mai mult, a
relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a achitat suma de 48000 lei, deci valoarea
bunului a fost achitată integral.
Compania de leasing „ABC” nu a căzut de acord, menționând că,
contractul este legea părţilor şi nu încetează odată cu expirarea termenului de
uzură a frigiderului.

1. Stabiliţi care este forma contractului de leasing?

2. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor conform contractului de


leasing.
3. Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de
leasing?
4. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing
de consum cu o persoană fizică?
5. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?
Cine pot fi participanți la proces?
6. Soluționați litigiul în fond.
INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

CONCURSUL DE ADMITERE 2015

Bîrcă Vera având în proprietate un apartament, a decis să-l doneze


nepoatei sale Donos Borislava, deoarece Bîrcă Vera era bolnavă şi nu putea să se
îngrijească, avea nevoie de cineva care să o ajute la bătrâneţe. Astfel, între Bîrcă
Vera şi Donos Borislava a fost încheiat un contract de donaţie prin care Bîrcă
Vera i-a transmis lui Donos Borislava în proprietate apartamentul respectiv. La
momentul încheierii contractului, Donos Borislava i-a promis lui Bîrcă Vera că
va avea grijă de ea, îi va procura îmbrăcăminte, hrană, medicamente, îi va achita
serviciile comunale, dar deşi dreptul de proprietate asupra imobilului a fost
înregistrat după Donos B., Bîrcă V. continuă să locuiască în imobilul donat şi
toate cheltuielile le suportă de asemenea ea. Donos Borislava nu a executat
nimic din ceea ce a promis. Bîrcă Vera s-a adresat în instanţa de judecată cu
cerere privind desfacerea contractului. Instanţa de judecată a respins cererea pe
motiv că Donos Borislava, reieşind din natura contractului de donaţie, nu este
obligată de a o întreţine pe Bîrcă Vera, mai mult ca atât acestea nu au fost incluse
în contract.

1. Evidențiați particularitățile contractului de donație și contractului de


înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.

2. Ce pretenții și în baza căror temeiuri de fapt și de drept pot fi formulate?

3. Cum urma să procedeze instanţa de judecată dacă în urma interpretării


contractului se depistează că voinţa reală a părţilor nu coincidea cu cea
declarată?
4. Poate fi cerută executarea obligaţiei de către Donos Borislava dacă ea a
fost de acord cu încheierea contractului în asemenea condiţii ? Ce tip de
contract au avut în vedere că încheie părţile?
5. Care este termenul și calea de atac a hotărârii judecătorești ?

S-ar putea să vă placă și