Sunteți pe pagina 1din 4

Lucru individual la Mg, Al şi Pb

1. În rezultatul acţiunii acidului clorhidric asupra unui amestec de magneziu şi carbonat de magneziu se degajă
11,2 l gaz (c.n.). După arderea acestuia şi condensarea vaporilor de apă volumul lui a devenit egal cu 4,48 l
(c.n.). Determinaţi compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
2. La dizolvarea în soluţie de bază alcalină a unui aliaj compus din aluminiu şi magneziu cu masa de 5 g se
degajă 3,36 l gaz (c.n.). Determinaţi compoziţia procentuală a aliajului.
3. La dizolvarea în acid clorhidric a 10,4 g amestec de fier şi magneziu se degajă 6,72 l gaz (c.n.). determinaţi
compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
4. Produsul de calcinare a 53,6 g amestec de carbonaţi de calciu şi magneziu are masa de 27,2 g. Determinaţi
compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
5. La tratarea a 2,5 g amestec alcătuit din praf de aluminiu, magneziu şi nisp cu soluţie de hidroxid de sodiu se
degajă 1,12 l gaz (c.n.), iar la interacţiunea aceleaşi mase de amestec cu acid clorhidric se obţin 2,24 l gaz
(c.n.). Determinaţi compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
6. Determinaţi care acid a fost luat pentru dizolvarea oxidului de magneziu cu masa de 12 g, dacă masa sării
rezultate este egală cu 28,5 g.
7. La descompunerea termică a 6,06 g nitrat a unui metal alcalin masa lui scade cu 0,96 g. Determinaţi
formula nitratului iniţial.
8. Un aliaj alcătuit din plumb, aluminiu şi cupru cu masa de 5,44 g s-a tratat cu soluţie de acid azotic de 40%
(unul din gazele degajate este N2O). La soluţia obţinută s-a adăugat soluţie de acid sulfuric. Ca rezultat se
sedimentează 3,03 g de precipitat, care a fost separat prin filtrare, iar prin soluţia obţinută s-a trecut un
curent de hidrogen sulfurat. Sedimentul obţinut a fost separat prin filtrare şi calcinat la aer pînă la masă
constantă. Masa reziduului obţinut alcătuieşte 3,2 g. Determinaţi părţile de masă ale metalelor în aliajul
iniţial.
9. Gazul degajat în rezultatul interacţiunii a 8,85 g aliaj de magneziu şi aluminiu în exces de soluţie de acid
ocupă în condiţii normale un volum de 9,52 l gaz. Calculaţi partea de masă a componenţilor în aliajul iniţial.
10. Amestecul alcătuit din pilitură de cupru, magneziu şi aluminiu cu masa de 1 g s-a tratat cu exces de soluţie
de acid clorhidric. Reziduul insolubil a fost filtrat şi s-a calcinat în aer pînă la masa constantă egală cu 0,8 g,
iar la soluţie s-a adăugat exces de soluţie de hidroxid de sodiu. Sedimentul depus s-a filtrat, s-a uscat şi s-a
calcinat pînă la masa constantă de 0,2 g. Determinaţi părţile de masă ale metalelor în amestecul iniţial.
11. Amestecul alcătuit din magneziu, oxid de magneziu şi carbonat de magneziu în raport molar de 1 : 3 : 4 s-a
calcinat în aer pînă la masă constantă. Gazul degajat în rezultat ocupă un volum de 2,24 l (la temperatura de
0C şi presiunea de 0,8 atm). Determinaţi părţile de masă ale componenţilor în amestecul iniţial.
12. Determinaţi partea de masă a impurităţilor în aluminiul tehnic dacă la înteracţiunea unei probe de aluminiu
tehnic cu masa de 9 g cu exces de soluţie de hidroxid de sodiu se elimină 12,96 l gaz măsurat la temperatura
de 50c şi presiunea de 98 kPa.
13. Egalaţi ecuaţiile:
a) Al + KNO3 + KOH + H2O  K[Al(OH)4] + NH3
b) AlCl3 + NaNO2 + H2O  Al(OH)3 + NaCl + NO + NO2
c) Al + Na2CO3 + H2O  Na[Al(OH)4] + NaHCO3 + H2
d) Al + Fe3O4  Fe + Al2O3
14. Determinaţi masa apei formate la arderea hidrogenului format la tratarea cu exces de soluţie de hidroxid de
sodiu a amestecul format în rezultatul interacţiunii a 5,4 g de aluminiu şi 12,8 g de oxid de fier(III).
15. O probă de aluminiu a fost tratată cu soluţie concentrată de bază alcalină. Prin soluţia obţinută s-a trecut un
curent de oxid de carbon(IV) în exces. Sedimentul depus s-a filtrat şi s-a calcinat pînă la masa constantă de
15,3 g. Determinaţi masa aluminiului interacţionat.
16. Determinaţi volumul aerului (c.n.) necesar pentru arderea gazului degajat în rezultatul amestecării a 200 g
soluţie de 8% de clorură de aluminiu cu 195 g soluţie de 12% de sulfură de sodiu.
17. La amestecarea volumelor egale (500 ml) de soluţii echimolare de nitrat de aluminiu şi sulfură de sodiu se
degajă 1,008 l gaz (c.n.). determinaţi concentraţiile molare ale sărurilor în soluţiile iniţiale.
18. Pentru clorurarea amestecului alcătuit din cupru, fier şi aluminiu se consumă 12,5 l de clor (c.n.). Aceelaşi
probe de amestec înteracţionează cu 343,64 ml soluţie de acid clorhidric cu partea de masă de 10% (  = 1,1
g/ml) şi 192,19 ml soluţie de hidroxid de sodiu cu partea de masă de 6,25% ( = 1,11 g/ml). Determinaţi
compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
19. 6,49 g aliaj alcătuit din cupru, plumb, fier şi zinc s-a tratat cu exces de soluţie de acid azotic diluat. Tratarea
soluţiei obţinute cu acid sulfuric este însoţită de formarea unui sediment cu masa de 3,03 g. După separarea
acestuia prin soluţia rămasă se trece un curent de hidrogen sulfurat, ceea ce duce la formarea a 3,84 g
sediment. La soluţia obţinută în urma îndepărtării sedimentului prin filtrare s-a adăugat soluţie concentrată
de amoniac. Ca rezultat se depune un sediment cu masa de 1,07 g. Determinaţi părţile de masă ale metalelor
în aliajut supus analizelor.
20. 125 g soluţie ce conţine cloruri de magneziu şi aluminiu cu masa de 11,25 g s-a tratat cu exces de soluţie de
hidroxid de sodiu. Sedimentul obţinut s-a separat de soluţie şi s-a calcinat. În procesul calcinării masa
sedimentului s-a micşorat cu 1,35 g. Determinaţi părţile de masă ale sărurilor în soluţia iniţială.
21. Determinaţi masa aluminiului obţinut la catod în procesul electrolizei topiturii de oxid de aluminiu cu
electrozi de grafit, ştiind că oxidul de carbon(IV) eliminat la anod este complet absorbit de 200 ml soluţie
de 5% de hidroxid de sodiu ( = 1,05 g/ml) cu formarea sării neutre.
22. În rezultatul calcinării unui amestec alcătuit din nitraţi de sodiu şi plumb cu masa de 41,6 g se formează
6,72 l produse gazoase (c.n.). Determinaţi părţile de masă ale componenţilor în amestecul iniţial
23. În rezultatul interacţiunii a 50 g amestec ce constă din argint, aluminiu şi oxid de magneziu cu exces de
soluţie de acid azotic concentrat se elimină 4,48 dm 3 gaz (c.n.). La interacţiunea aceleeaşi mase de amestec
iniţial cu exces de soluţie de hidroxid de sodiu gazul degajat ocupă în c.n. un volum de 6,72 l. Determinaţi
părţile de masă ale componenţilor în amestecul iniţial.
24. La tratarea a 11,5 g amestec de aluminiu, cupru şi magneziu în exces de soluţie de acid clorhidric se elimină
7 dm3 gaz măsurat la 273 K şi presiunea de 8104 Pa. Rămăşiţa nedizolvată s-a tratat cu soluţie de acid
azotic concentrat. Gazul degajat ocupă un volum de 4,48 dm 3 (c.n.). determinaţi masele metalelor în
amestecul iniţial.
25. 18,8 g amestec de calciu şi aluminiu s-au calcinat în absenţa aerului cu exces de grafit. Produsul de reacţie a
fost tratat cu soluţie diluată de acid clorhidric. Gazul degajat ocupă un volum de 11,2 l (c.n.). Determinaţi
compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
26. Amestecul alcătuit din praf de aluminiu şi carbonat de sodiu cu masa de 35 g s-a topit în creuzet deschis în
aer. Masa amestecului a devenit egală cu 37,9 g. Determinaţi compoziţia procentuală a amestecului final.
27. Amestecul alcătuit din aluminiu şi oxidul unui metal bivalent necunoscut cu masa de 39 g s-a tratat cu exces
de bază alcalină. Gazul degajat în rezultatul reacţiei a format în urma arderii apă cu masa de 27 g. Pentru
dizolvarea rămăşiţei insolubile după tratarea cu bază se consumă 25,2 cm 3 soluţie de acid clorhidric cu
partea de masă de 36,5% ( = 1,19 g/cm3). Determinaţi metalul necunoscut.
28. Amestecul alcătuit din plumb şi carbon cu masa de 11,88 g s-a prelucrat cu soluţie concentrată de acid
azotic. În rezultat se degajă 28,672 l gaz (c.n.). Determinaţi compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
29. Scrieţi produşii de reacţie şi egalaţi ecuaţiile:
a) Pb + NaOH + H2O 
b) Pb + H2SO4(conc.) 
c) Pb + HNO3(conc.) 
d) PbO + NaOH + H2O 
e) PbS + H2O2 
f) PbS + O2 
g) Pb + HCl(conc., fierbinte) 
h) Pb(NO3)2  t
i) PbCl2 + HCl(conc.) 
j) Pb3O4 + HNO3 
k) PbO2 + HCl 
l) PbO2 + KNO2 + HNO3 
30. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor cu ajutorul cărora pot fi realizate următoarele transformări:
a) PbS  PbO  Pb  Pb(NO3)2  Pb(OH)2  PbO  Pb3O4  PbO2  Na2[Pb(OH)6]
b) Pb3O4  Pb(NO3)2  Pb(OH)2  Na2[Pb(OH)4]  PbS  PbSO4
c) PbCO3  PbO  Pb2O3  PbO2  PbSO4
d) Pb(OH)2  PbO  PbO2  Pb3O4  PbO2  PbCl2  K2[PbCl4]
31. Amestecul alcătuit din aluminiu şi sulfură de aluminiu s-a împărţit în două părţi egale. La dizolvarea unei
părţi în apă se elimină 0,672 l gaz (c.n.). La dizolvarea părţii a doua în exces de soluţie de acid clorhidric se
elimină 1,344 l gaz (c.n.). Determinaţi compoziţia amestecului iniţial în grame şi %.
32. La dizolvarea unui aliaj de magneziu şi aluminiu cu masa de 3 g în soluţie de acid sulfuric diluat se
formează 17,4 g sulfaţi. Determinaţi părţile de masă ale metalelor în aliaj.
33. În urma arderii a 4 g amestec de sulfuri de aluminiu şi fier(II) se formează 1,28 l gaz. Determinaţi
compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
34. Într-un vas închis cu volumul de 1,12 dm3 s-a calcinat nitrat de plumb(II) cu masa de 3,31 g. Calculaţi
presiunea în vas după finisarea reacţiei şi răcirea amestecului pînă la temperatura iniţială dacă presiunea
iniţială era egală cu 1 atm.
35. În rezultatul prelucrării unui amestec de argint, aluminiu şi oxid de magneziu cu masa de 50 g cu soluţie
concentrată de acid azotic se elimină 4,48 l gaz (c.n.). La tratarea aceleaşi mase de amestec cu soluţie de
bază alcalină gazul degajat ocupă un volum de 6,72 l (c.n.) Determinaţi compoziţia procentuală a
amestecului iniţial.
36. Produsul obţinut la descompunerea termică a nitratului de plumb(II) a fost dizolvat în soluţie de acid azotic.
La trecerea unui curent de hidrogen sulfurat prin soluţia obţinută se obţin 2,4 g sediment de culoare neagră.
Calculaţi masa nitratului descompus.
37. În rezultatul calcinării amestecului de nitraţi de sodiu şi plumb(II) se obţine oxid de plumb(II) cu masa de
22,3 g şi se degajă 6,72 dm3 de gaz (c.n.). Determinaţi masa amestecului iniţial.
38. La dizolvarea a 2,8 g aliaj de cupru şi argint în soluţie concentrată de acid azotic se formează 5,28 g
amestec de nitraţi. Determinaţi compoziţia procentuală a amestecului iniţial.
39. Un aliaj compus din cupru şi argint cu masa 3 g a fost tratat cu acid azotic concentrat şi s-au
obţinut 7,34 g de nitraţi. Determinaţi părţile de masă ale metalelor în aliaj.
40. Pentru analiza s-au luat 28 g de aliaj din cupru şi argint şi s-a dizolvat în acid azotic concentrat. Soluţia a
fost evaporată, iar masa rămasă a fost calcinată. La calcinare s-au degajat 12,32 l de gaz (c. n.) Determinaţi
părţile de masă a cuprului şi argintului în aliajul iniţial.
41. 1,5081 g aliaj de cupru şi argint s-a prelucrat cu exces soluţie de acid azotic concentrat, apoi cu
exces de soluţie de clorură de potasiu. Sedimentul depus s-a spălat, uscat şi cîntărit. Masa lui
alcătuieşte 0,5907 g. Stabiliţa compoziţia procentuală a amestecului iniţial.

S-ar putea să vă placă și