Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA DE CONTROL NR : 3

1. Identificati , pentru o clasa a IV-a sau a V-a, stereotipuri ale fetelor față de
băieți și reciproc.

Între 6-12 ani, din punct de vedere al dezvoltării sociale, copiii se află în
stadiul homosocialităţii. În această perioadă se manifestă o preferinţă netă pentru
copiii de acelaşi sex, ba mai mult, se poate constata chiar un antagonism între
sexe.
În clasele primare, diferenţele existente deja între copii se accentuează în acelaşi
timp cu dezvoltarea unei segregări a sexelor din ce în ce mai marcată. De
exemplu, Hurtig
ş.a. (1971) a putut observa în recreaţii o diminuare a activităţilor realizate de
către colegii de acelaşi sex şi o creştere a activităţilor dirijate către celălalt sex,
adică observaţii, tachinerii, agresiuni, porecle etc. Este vorba despre relaţii scurte
şi punctuale care nu vor da decât rar ocazia unei interacţiuni.
Această distanţare din ce în ce mai marcantă dintre cele două sexe merge
împreună cu judecăţi din ce în ce mai defavorabile faţă de celălalt sex: fetele se
plâng de agresivitatea şi de brutalitatea băieţilor şi, în acelaşi timp valorizează
sistematic calităţile atribuite sexului lor. Băieţii se plâng de incapacitatea fetelor
de a lua parte la jocurile lor, evocând totuşi, de bună voie, anumite calităţi ale
fetelor (calm, aptitudinea de a evita şi de a rezolva un conflict etc.) şi formulând
judecăţi negative faţă de tovarăşii de acelaşi sex (în special conduitele agresive).
În ceea ce priveşte reprezentările celuilalt sex, ele apar exprimate sub formă
de judecăţi de valoare negativă, justificate de către copii prin experienţa
interacţiunilor lor. (Hurtig, 1978) S-ar putea crede că aceste reprezentări
stereotipizate participă la construirea sentimentului identităţii personale: acestea
ar fi scheme care permit subiectului să aibă comportamente coerente cu aceste
reprezentări.
Acest fapt ar putea sta la baza naturii prieteniilor dintre copiii de această
vârstă. Dacă analizăm caracteristicile valorizate de către băieţi şi fete la un
prieten, constatăm că acestea corespund stereotipului de gen. De exemplu, fetele
se încred mai mult decât băieţii în prieteni, iar prieteniile lor sunt mult mai tandre,
afectuoase şi strânse. Prieteniile apropiate ale fetelor par să fie mai mature decât
ale băieţilor. De asemenea, fetele valorizează mai mult profunzimea relaţiilor, în
timp ce băieţii valorizează numărul acestora. Abia acum este momentul când se
poate începe formarea prieteniilor adevărate.
În clasele primare, grupurile de prieteni sunt formate, de obicei, numai din
fete sau numai din băieţi, din cel puţin două motive: copiii de acelaşi sex au
interese comune şi fetele sunt, în general, mai mature decât băieţii. (Papalia, D.
1990)
De la 9 la 11-12 ani devine posibilă judecata raţională, se stabileşte
înţelegerea regulilor şi, în acelaşi timp, se organizează o sociabilitate mai întinsă
şi mai capabilă de autonomie. (Debesse, M. 1970)
Prietenul este persoana cu care copilul se simte bine, îi place să facă
anumite lucruri împreună şi cu care poate să împărtăşească sentimente, secrete.
Grupul de prieteni reuşeşte să-şi impună valorile fiecărui individ. Copiii se joacă
împreună, merg în tabere, la concursuri etc. Din păcate, tot în compania celorlalţi,
copilul învaţă şi conduite deviante: furtul din magazine, învaţă să fumeze şi să
bea sau pune în act alte fapte antisociale. Elevii din clasa a VI-a sunt mult mai
orientaţi spre parteneri şi raportează mult mai adesea aceste tipuri de
comportament comparativ cu vârsta anterioară.
Ideea copiilor despre prieteni se schimbă fundamental. Un elev nu va mai
defini prietenia aşa cum o făcea un copil mai mic, care afirma: „el locuieşte peste
stradă şi are jucării frumoase”. Acum, prietenii se aleg dintr-o mulţime mai
numeroasă de persoane. Prieteniile devin foarte importante pentru ei, în special
când acestea se transformă în relaţii de tip „best-friend” şi ajută copilul să devină
sensibil şi iubitor, capabil să dea şi să aştepte respect.

Tehnici de reducere a acestora :


Activitati de autocunoastere
Activitati de socializare
Formarea de echipe mixte pentru diverse activitati scolare

Interventie la clasa
Clasa a v-a
Elevii sunt rugați să completeze împreună cu profesorul un tabel în care să
apară caracteristicile fizice si psihice ale baietilor si fetelor.

CARACTERISTICI FETE CARACTERISTICI BAIETI

Astfel, copiii realizeaza asemanrile si diferentele dintre ei.


2. TEST SOCIOMETRIC
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL
a)…………………………………………..
b)………………………………………….
c)…………………………………………..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din laboratorul AEL:
a)…………………………………………..
b)……………………………………………
c)…………………………………………..
Motivati alegerea sau respingerea facuta.
Precizari:
- încercati sa fiti foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate
Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.

Nr. preferinte Nr. subiecti cu aceleasi preferinte ISP Valoare psihosociala de tip preferential

17 1 0,94
15 1 0,83
POPULARI
10 2 0,55

7 1 0,38
6 1 0,33
ACCEPTATI
5 2 0,27
4 1 0,22
3 2 0,16
2 1 0,11
1 1 0,05

0 1 0
INDIFERENTI
-1 1 -0,05
-3 1 -0,16
MARGINALIZATI
-9 1 -0,50
-16 1 -0,88
-19 1 -1,05
MATRICE SOCIOMETRICĂ - clasa a-VIII-a C
Obs.– pe orizontala sunt trecuteatractiile, respingerile sau indiferentele acordate de fiecare elev colegilor,iar pe verticala atractiile,

Elevi M
A. B. C. D. . M.R N. N. O. R. T.I
B.A. D.R. G.V. I.D. J.C. O.A. S.I. T.A
M M. A. B. C . D. M. D. R. .
.
A.M. 0 0 0 0 0 +3 0 -2 0 -3 0 0 0 0 +2 0 -1 0
B.A. 0 0 -3 0 +1 0 0 -2 0 -1 0 0 +2 0 0 0 0 +3
B.M 0 +1 -2 +2 0 0 +3 -1 0 -3 0 0 0 0 0 0 0 0
C.A 0 0 -1 -2 +1 +2 0 0 0 0 +3 0 0 0 0 0 0 0
D.B. +
0 0 +2 0 0 0 0 0 -2 0 0 0 +1 0 0 -1 0
3
D.R. 0 +2 0 -2 0 0 0 0 0 -1 +3 0 +1 0 0 0 0 0
G.V. +2 0 0 -1 0 +1 0 0 0 -2 0 0 0 0 +3 0 0 0
I.D. +
0 +2 0 -2 0 0 0 -3 0 0 0 0 +3 0 0 0 0
1
J.C. 0 0 0 +2 0 0 +1 -1 0 0 -2 0 0 0 0 0 +3 0
M.C. 0 0 +3 0 +1 0 0 0 -1 -2 0 0 0 0 0 +2 0 0
M.R. 0 0 0 +2 0 0 +3 0 0 0 -1 0 0 0 0 -3 +1 0
N.D. 0 0 0 0 0 +3 +1 0 -1 0 -2 0 +2 0 0 0 0 0
N.M. 0 0 0 0 +2 0 0 0 -2 0 -1 0 0 0 0 +3 -3 +1
O.A.
0 +3 0 -2 0 +1 0 0 -1 0 0 0 +2 0 0 0 0
0
O.D. -1 +2 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 +3 0 0 0 0
R.R.
+1 0 0 0 0 +2 +3 0 -1 0 0 0 0 0 -2 0 0
0
S.I.
-1 0 +3 0 +2 0 +1 0 -2 0 0 0 0 0 0 0 0
0
T.I. -
0 0 0 0 0 0 +3 0 0 +1 0 -1 0 0 0 0 0
2
T.A. 0 +3 0 -1 0 +1 0 0 -3 0 0 0 -2 +2 0 0 0 0
Total
alegeri 3 15 8 4 7 10 17 4 0 4 1 6 0 10 6 5 5 4 4
Total
1
respingeri 2 0 1 2 0 0 1 19 2 17 3 3 0 0 0 5 5 0
3
Indice - 2 - -
prefere - / -
1/ 15/ 7/ 9/ 5/ 10/ 17/ 3/ 3/ 3/ 10/ 6/ 5/ 0/ 1/ 4/
ntial 19/ 16/
18 18 15 1 18 18 18 18 1 18 1 18 18 18 18 1 18
18 18
8 8 8 8
respingerile sau indiferentele primite de fiecareelev de la ceilalticolegi.
Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta subiectii propria lor situatie socio-afectiva in
grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: ”De cine crezi ca vei fi ales/respins?”
Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele intrebari:
1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea preferintei:
I…………………………………………..
II…………………………………………..
III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea preferintei:
I…………………………………………..
II………………………………………….
III................................................................
3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?
I.................................................................
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................

Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective rezulta o serie de indici cu
semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie,de
anticipare a alegerilor si respingerilor scontate.
Întocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) – clasa a 8-a C

Cod Crede ca a fost respins


Atractii exprimate Respingeri exprimate Crede ca a fost ales de Scor
sub de
I II III I II III I II III I II III + - Total
A L M H G Q P L M H Q G E 24 0 24
B F N M S K H F P C K S H 8 3 5
C J M D O P I N J M E P Q 16 0 16
D F C K Q I G F N K Q R E 2 4 -2
E F C S Q G I F S A Q G I 0 0 0
F C N K H Q D H A N Q D H 14 1 13
G B J C Q P I B I O B I J 0 16 - 16
H A F K B Q I A F K B Q I 4 5 -1
I A M S Q G K F S B D N K 0 18 - 18
J C N M P K F C H N E P K 5 0 5
K A L R Q P I C F D S G O 6 9 -3
L A C K Q G O A F D G C B 8 0 8
M C K F D Q P F I K B Q P 8 0 8
N P A D Q R I A P D K Q R 9 0 9
O A S B K I Q S L Q H K C 1 4 -3
P N B S Q G H N B O H C F 3 14 - 11
Q A F H I G S B N K M P G 0 36 - 36
R L H A Q I P A L H Q I P 1 2 -1
S A B O I G K A B O K G I 5 4 1

Obs.– peorizontala sunt trecute atractiile si respingerile acordate de fiecare elevcolegilor, in ordinea preferintelor (locul I, II sau III) si
asteptarileacestora. Dupa completarea întregului tabel, se efectueaza calculul scorului.Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza.
Se cauta pe coloana în care suntînscrise atractiile si se identifica de câte ori si pe ce pozitie a fost alessubiectul analizat. Din exemplul
prezentat, rezulta ca subiectul A a fostpreferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3);subiectul K pe locul I (1x3);
subiectul L pe locul I (1x3); subiectul N pe loculîi (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectulR pe locul III
(1x1); subiectul S pe locul I (1x3). Însumând punctajul acumulat,rezulta 24 puncte, ce vor fi înscrise în coloana de "SCOR" la capitolul
"+".Calculele continua pâna când fiecare subiect va avea înscris punctajul pozitiv(eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce
reflecta respingerileexprimate cu privire la fiecare subiect, procedându-se în aceiasi maniera. Înexemplul utilizat de noi, rezulta ca
subiectul A a acumulat 0 puncte, ce suntînscrise în coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuareasumei algebrice, se
calculeaza scorul final. În exemplul prezentat mai sus,subiectul A a obtinut 24 puncte în coloana "+" si 0 puncte în coloana "- ".Rezulta un
scor final de "+24" puncte, ce vor fi înscrise în coloana "TOTAL".
SOCIOGRAMA
COLECTIVA A
ALEGERILOR
SOCIOGRAMA
COLECTIVA A
RESPINGERILOR
Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens
dublu (culoare rosie). Respingerile reciproce
sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare
Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata
neagra. albastra).

Respingerile unilaterale sunt desenate cu sageata


neagra.