Oceanul Pacific este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafața

Pământului. Numele de oceanul pacific provine de la latinescul Mare Pacificum, adică mare liniștită).

Oceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au găsit o apă deosebit de liniștită
dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al Țării de Foc. În pofida numelui, în Pacific există
nenumărate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri și alte fenomene naturale
cu energii uriașe.

Numele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Fernando Magellan. Este cel mai mare ocean
al Terrei și se împarte in două emisfere, emisfera sudică și emisfera nordică.

Suprafața oceanului Pacific este - socotind și mările secundare - 181,34 milioane km², sau, fără
acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafața totală a Pământului
sau mai bine de jumătate din suprafața totală a mărilor și oceanelor. Suprafața Pacificului este astfel
mai mare decât suma suprafețelor tuturor continentelor.

Volumul de apă este de 714,41 milioane km³ cu tot cu mările secundare. Adâncimea medie este de
3.940 m, dacă sunt luate în considerație mările secundare, sau 4.280 m fără acestea. Adâncimea
maximă este de 11.034 m.

Apa Oceanului Pacific este în medie putin mai caldă decât apa Oceanului Indian. Relieful submarin al
Pacificului este foarte variat. Câteva formațiuni subacvatice importante, de întinderi uriașe, sunt:
dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicături ("munți" subacvatici), abisuri, șanțuri
ș.a.

Oceanul acoperă aproape o treime din suprafața pământului, având o suprafață de 179,7 milioane
km², mai mare decât întreaga suprafață a continentelor. El se întinde pe direcția nord-sud pe
aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic până la marginile înghețate ale Mării
Ross din Antarctica la sud (deși regiunea Antarctică din sudul Pacificului este numită câteodată
Oceanul Sudic), iar pe direcția vest-est se întinde pe aproape 19.800 km, din Indonezia până la
coastele Columbiei și Peru. Limita vestică a oceanului este plasată pe Strâmtoarea Malacca.

Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult decât suma tuturor insulelor din celelalte oceane,
majoritatea aflându-se la sud de ecuator.

În prezent, Oceanul Pacific se micșorează, încet dar permanent, ca urmare a mișcării plăcilor
tectonice, cu aproximativ 2–3 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5 km² pe an (în
timp ce Oceanul Atlantic se mărește permanent).

De-a lungul coastei vestice neregulate a oceanului există multe mări, cele mai mari fiind Marea
Celebes, Marea Coral, Marea Chinei de est, Marea Filipinelor, Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud,
Marea Sulu, Marea Tasmaniei și Marea Galbenă. Strâmtoarea Malacca unește, la vest, Pacificul cu
Oceanul Indian, iar Strâmtoarea Drake și Strâmtoarea Magellan fac legătura, la est, cu Oceanul
Atlantic. Și Canalul Panama unește la est Pacificul cu Atlanticul. În sfârșit, la nord, Strâmtoarea Bering
face legătura cu Oceanul Arctic.

În Pacific temperatura apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la circa 30 °C la
ecuator. Salinitatea variază în funcție de latitudine: apa este mai puțin sărată lângă ecuator decât cea
din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli
salinitatea este mai mică, deoarece evaporarea este foarte scăzută.

În general apa Pacificului se mișcă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică a Pământului și în
sens opus în emisfera sudică.

Cel mai întins ocean de pe planeta este asociat si cu o serie de Riscuri natural. Şi anume:

• Oceanul Pacific este inconjurat de o zona de activitate vulcanica si cutremure violente, uneori
mentionata ca "Inelul de foc al Pacificului".

• Oceanul Pacific este tinta cicloanelor tropicale (taifunuri), in sud-est si Asia de Est, din mai pana in
decembrie. Uraganele se pot forma la sud de Mexic si lovesc America Centrala si Mexic din iunie pana
in octombrie.

• Fenomenul ciclic El Nino are loc in Pacificul ecuatorial, influentand vremea in Emisfera Vestica si
Pacificul de Vest;

• Au loc depuneri de gheata pe suprastructura navelor in extremul nord, din octombrie pana in mai;

• Ceata persistenta in Pacificul de Nord poate fi un pericol maritim, din iunie pana in decembrie.

De asemenea Oceanul Pacific are o contributie majora la economia mondiala mai ales pentru
natiunile riverane care beneficiază de transport maritim intre Est si Vest la un cost scazut, zone
extinse de pescuit, petrol si gaze naturale in larg, minerale, nisip si pietris pentru industria de
constructii. In 1996, peste 60% din captura de peste din lume a venit din Oceanul Pacific. Exploatarea
in larg a petrolului si gazelor joaca un rol din ce in ce mai mare in aprovizionarea cu energie din SUA,
Australia, Noua Zeelanda, China, si Peru.

Într-o mare parte a călătoriei lui Magellan - de la Strâmtoarea Magellan și până în Filipine - oceanul a
fost chiar liniștit. Dar Pacificul nu este mereu pașnic. Multe cicloane tropicale (echivalentul
uraganelor din Atlantic) lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma îmbinărilor plăcilor tectonice
sunt pline de vulcani și sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declanșate de
cutremure subacvatice, au devastat multe insule și au distrus multe orașe.