Sunteți pe pagina 1din 46

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................2
CAPITOLUL I
1.1. Anatomia aparatului genital feminin..........................................................3
1.2. Fiziologia aparatului genital feminin..........................................................7
CAPITOLUL II
2.1. Definiţie....................................................................................................12
2.2. Etiologie....................................................................................................13
2.3. Simptomaologie........................................................................................14
2.4. Diagnosticul paraclinic.............................................................................15
2.5. Diagnosticul diferențial.............................................................................15
2.6. Forme clinice............................................................................................16
2.7. Evoluție și complicații..............................................................................18
2.8. Tratament..................................................................................................18
CAPITOLUL III Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu
exocervicită.........................................................................................................20
3.1. Cazul 1.....................................................................................................21
3.2. Cazul 2.....................................................................................................30
3.3. Cazul 3.....................................................................................................37
CONCLUZII.......................................................................................................44
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................45

1
INTRODUCERE

„Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă


sau sănătoasă, să-și afle calea spre sănătate sau recuperare, să-și folosească
fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca
acesta să aibă tăria, voința sau cunoștințele necesare pentru a o face și să
acționeze în așa fel încât acesta să-și poarte de grijă singur cât mai curând
posibil ” (Virginia Henderson).
Exocevicita este o afecțiune inflamatorie pelvină des întâlnită în special la
femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, care duc o viață sexuală activă
și dezordonată. Prevenirea acestei boli în special prin educarea pacientelor cu
privire la bolile cu transmitere sexuală dar și a necesitătii adoptarii unui stil de
viață sănătos este de importanţă majoră, deoarece, nediagnosticată la timp sau
tratată incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaţii grave.
Am ales această temă deoarece, în timpul stagiului petrecut în spital, am
făcut practica pe secţia de ginecologie. Am avut timp să observ pacientele
diagnosticate cu această afecțiune și modul în care aplicarea unor îngijiri
corecte și administrarea tratamentului pot îmbunatatii calitatea vietii femeilor,
care astfel sunt apte să își îndeplinească rolul social atât de important.
În acelaşi timp, mi-am dorit să aprofundez cunoaştințe legate de factorii
etiologici ai bolii, manifestările, precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente
de îngrijire și prevenire a îmbolnavirilor.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi
cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii
interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi
cel îngrijit.

2
CAPITOUL I
NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A
APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1. Anatomia aparatului genital feminin


Aparatul genital feminin este situat în partea inferioară a cavităţii
abdominale şi înglobează totalitatea organelor specifice genului feminin care au
rol copulator, endocrin şi ovogenetic. Este format din organele genitale interne
- vagin, uter, trompe uterine şi ovare; organele genitale externe sau vulva –
muntele lui Venus, labiile mari şi mici, organele erectile (bulbi vestibulari,
clitoris şi corpusculii tactili ai labiilor mici); glandele anexe – glandele lui
Bartholin şi glandele mamare.
Vaginul este un conduct musculo-membranos lung de 7-9 cm, turtit
antero-posterior, care prin extremitatea superioară se inseră în uter, mai precis la
nivelul colului uterin formând fundul de sac vaginal căruia i se descriu patru
porțiuni: una anterioară, două laterale și o porțiune posterioară, iar prin cea
inferioară (orificiul vaginal) se deschide în vestibulul vaginal, spaţiul delimitat
de cele două labii mici.
Peretele anterior al vaginului vine în contact cu vezica urinara, iar
peretele posterior, cu rectul și excavaţia recto-uterină.
Peretele vaginal este alcătuit din tunica exterioară (conjunctivă), tunica
medie (musculară) și tunica internă (mucoasă). Peretele prezintă modificări
morfologice şi histologice în raport cu cantitatea de hormoni ovarieni secretaţi,
fapt care ne permite să evaluăm funcţia ovariană.
Vaginul prezintă o floră vaginală saprofită care se schimbă în fiecare
etapă a vieţii femeii şi un pH acid care îl protejează de infecții.
Uterul (mitra) este un organ musculo-cavitar nepereche, situat în pelvis
deasupra vaginului, între vezica urinară (anterior) şi rect (posterior). Acesta are
formă de pară cu baza în sus şi este locul unde are loc dezvoltarea fătului.
Din punct de vedere anatomic uterul este alcătuit dintr-o porţiune
inferioară numită cervix sau col uterin şi o porţiune superioară numită corpul
uterului. Între cervix şi corp se află o porţiune mai îngustă numită istm.
Dimensiunile uterului sunt variate, acesta fiind mai mic la nulipare şi femei la
menopauză şi mai mare la multipare. Cavitatea uterină este triunghiulară,
superolateral aflându-se orificile de deschidere ale trompelor uterine. Uterul este
conectat la structurile din jur prin intermediul ligamentelor.
` Corpul uterului are formă globuloasă şi este în mod tipic situat în
anteversie. Între uter şi corpul uterului se deschide un unghi de aproximativ 90º-
100º. Partea superioară a uterului are aspect de dom şi reprezintă fundul
uterului. Musculatura uterină este dezvoltată la nivelul corpului uterului, acesta
fiind responsabil de menţinera sarcinii, iar contracţiile puternice ale corpului
uterin au rolul de a ajuta la expulzia fătului.

3
Cervixul este partea inferioară a uterului, acesta fiind interpus între corpul
uterului şi vagin. Colul uterin este cilindric, canalul cervical permițând trecerea
spermei până în uter. Lungimea medie a cervixului este de aproximativ 3-5 cm.
Orificiul intern al colului uterin se dilată în timpul travaliului, permitând
trecerea fătului şi implicit nașterea.
Având în vedere că cervixul reprezintă o zonă de tranziţie de la uter spre
vagin, cele două structuri având două tipuri diferite de epitelii, acesta este un loc
de elecţie pentru apariţia modificărilor maligne. Canalul endocervical este
tapetat de un epiteliul columnar, iar vaginul este tapetat de un epiteliu
pavimentos. Trecerea de la un epiteliu la altul are loc la nivelul orificiului extern
al cervixului, acest loc fiind locul de elecţie al apariţiei displaziilor.
Uterul este alcătuit trei tunici: perimetrul sau tunica seroasă, miometrul
sau tunica musculară şi endometrul sau tunica mucoasă. Perimetrul este situat la
exterior, fiind o continuare a peritoneului visceral ce îmbracă uterul. Miometrul
este stratul cel mai bine reprezentat, având o grosime de aproximativ 15 mm. El
este alcătuit din trei straturi de ţesut muscular neted solidarizate între ele prin
ţesut conjunctiv şi foarte bine vascularizate. Această tunică este mai bine
reprezentată la nivelul corpului uterin decât la nivelul colului şi istmului. Din
această cauză corpul uterin este forţa motrice, contractându-se în timpul naşterii,
în timp ce colul şi istmul formează partea pasivă ce se lasă destinsă. Endometrul
este situat spre interiorul cavităţii uterine, aderând strâns la miometru. Această
tunică reprezintă stratul funcţional al uterului, suferind modificări de-a lungul
ciclului menstrual şi apoi eliminându-se cu sângerarea menstruală. Rolul
principal al endometrului este de a facilita nidarea, în cazul în care se produce
fecundaţia.
Trompele uterine sunt conducte musculo-membranoase ce leagă ovarele
de uter, cu care comunică prin orificii numite ostii uterine. Funcţia lor principală
este de a transporta sperma până la ovul şi apoi ovulul fecundat până în uter.
Trompele uterine au o lungime de 10-12 cm şi un diametru de aproximativ 1 cm
fiecare.
Trompele uterine sunt alcătuite din trei segmente: istmul este segmentul
cel mai aproape de uter şi cel mai subţire al trompelor, traversând grosimea
peretelui uterin, ampula este porțiunea mijlocie, mai dilatată, fiind locul unde
are loc fecundaţia, iar infundibulul este segmentul cel mai depărtat de uter,
situat în apropierea ovarelor. Acesta se termină cu fimbriile responsabile de
prindea ovulului eliberat de ovar.
Trompele uterine sunt vascularizate de ramuri tubare ale arterelor uterine
şi ovariene.
Ovarele sunt glande pereche situate în cavitatea pelvină cu functie mixtă,
exocrină, producând ovule , şi endocrină, secretând hormoni (estrogen si
progesteron).

4
Fig.1 Topografia aparatului genital feminin

Ovarele au o formă ovoidă, migdalată. În timpul perioadei fertile, ovarele


au un diametru de aproximativ 3-5 cm, devenind mai mici, atrofice la
menopauză. Greutatea unui ovar este de aproximativ 6-8 g la femeia adultă,
acestea fiind mai mici înainte de pubertate. În perioada preovulatorie a ciclului
menstrual ovarul ce va elibera ovocitul își măreşte volumul. Secţionate
transversal, ovarele sunt alcătuite din două zone, una corticală şi una medulară.
Zona corticală este situată la periferie şi conţine foliculi ovarieni în diverse
stadii evolutive. Zona medulară a ovarelor este situată la interior şi conţine vase
de sânge şi elemente nervoase.
Ovarele sunt organe destul de mobile, poziţia lor variind în limite destul
de largi. Ele sunt susţinute de ligamente laxe, acesta fiind şi unul din motivele
pentru care poziţia pe care o au ovarele este variabilă. Aceste ligamente sunt
ligamentul suspensor, ligamentul propriu al ovarului, ligamentul tuboovarian şi
mezoovarul.
Vascularizatia ovarului este asigurată de artera ovariană, ramură a aortei
abdominale, şi de o ramură ovariană din artera uterină. Venele sunt reprezentate
de vena ovariană dreaptă, care se varsă în vena cavă inferioară şi de vena
ovariană stânga care se deschide în vena renală stângă.
Vulva este un organ genital extern şi are forma unei fante, alungite în sens
sagital şi marginită lateral de către două repliuri cutanate, labiile mari şi mici.
Labiile mari sunt acoperite de tegument şi sunt prevazute cu păr şi glande
sebacee mari. Ȋn partea anterioară a labiilor mari exista un relief median,
acoperit de păr şi numit muntele pubian sau muntele lui Venus.
Labiile mici sunt două cute simetrice, situate medial de labiile mari.
Spatiul mărginit de labiile mici se numeşte vestibul vaginal, în care, anterior se
deschide uretra, iar posterior, vaginul.Vulva prezintă şi organele erectile:
clitorisul şi bulbii vestibulari. Clitorisul este situat median şi are o lungime de 5-
6 cm, iar bulbii vestibulari sunt situaţi la baza labiilor mari.

5
Vascularizaţia este asigurată de ramuri ale arterei ruşinoase interne;
venele se deschid în vena iliaca internă.

Fig. 2 Anatomia aparatului genital feminin

Glandele lui Bertholin sunt organe pereche ale vulvei de formă ovoidală,
situate între vagin și bulbii vestibulari, fiind parțial acoperite de către aceștia.
Secreția acestor glande contribuie la lubrifierea vulvei și vaginului în timpul
actului sexual.
Glandele mamare (sânii) sunt aşezate simetric în regiunea anterioară a
toracelui, fiind prezente la ambele sexe. La bărbat ele sunt rudimentare, pe când
la femei ele sunt formaţiuni extrem de importante. Ele sunt dependente
hormonal, astfel încât își încep dezvoltarea la pubertate. Mamelele sunt formate
din glandele mamare şi părţile moi ce o înconjoară, ţesut adipos şi ţesut
conjunctiv.
Sânii au forme diferite, în general sunt asemenea unor hemisfere, dar pot
fi și uşor conici sau turtiţi, în funcţie de constituţia fiecărei femei. Forma lor
depinde şi de cantitatea de ţesut adipos. Între cei doi sâni pot exista diferenţe
evidente de greutate, formă şi volum.
Areola mamară este o regiune mai pigmentată situată în partea cea mai
proeminentă a sânului. Ea este de culoare roz la virgine şi la nulipare, fiind uşor
brună la femeile care au născut. În centrul ei se află o proeminenţă conică
numită mamelon unde se deschid ductele lactifere.
Glandele mamare prezintă o structură complexă, fiind alcătuite din lobi,
lobuli şi acini glandulari care sunt elemente secretoare. Secreţia are loc în
timpul alăptării sub influenţa prolactinei, dar şi pe cale neuroreflexă, prin
excitaţiile produse la nivelul mamelonului prin actul sugerii.

6
1.2. Fiziologia aparatului genital feminin
Funcția ovarului, este una dublă și constă în formarea și expulzarea
ovulului (funcția gametogenetică), ce se realizează în cadrul unor modificări
ciclice lunare și producerea în paralel a hormonilor sexuali feminini (funcția
endocrina).
Funcția exocrina a ovarului este reprezentată de producerea elementelor
sexuale numite ovule. Această funcție se numește ovulație, respectiv ovogeneză.
Ovulația este procesul prin care se realizează expulzarea ovulului matur în
trompa uterină și are loc între a 13-a și a 17-a zi a ciclului menstrual. În ovar se
găsesc 300.000 – 400.000 de foliculi ovarieni primordiali, din care după
pubertate 2-3 dintre aceștia vor avea o evoluție ciclică lunară; totalitatea
modificărilor suferite de foliculul ovarian într-un interval de aproximativ 28 zile
poartă numele de ciclu ovarian. 
La începutul ciclului ovarian, sub influența hormonului foliculo-stimulant
hipofizar (FSH) are loc creșterea ovocitului, proliferarea și diferențierea
celulelor foliculare, foliculul primordial transformându-se în folicul secundar.
La nivelul acestuia procesele de proliferare și diferențiere a celulelor continuă,
ceea ce are drept consecință formarea foliculului cavitar. In acest stadiu are loc
și formarea tecii interne, prin diferențierea unor celule conjunctive, dispuse la
periferie și care secretă hormonii estrogeni. Într-un stadiu mai avansat de
diferențiere ia naștere foliculul matur, la nivelul căruia, ovocitul ajuns la
dimensiunea maxima de 200 microni, suferă o primă diviziune de maturație
(meioza), dând naștere ovocitului secundar și globulului polar care ulterior
involuează. Această diviziune are loc cu puțin timp înainte ca foliculul matur să
se rupă și să se expulzeze o dată cu lichidul folicular și ovocitul secundar,
proces denumit ovulație, care are loc în cea de-a 14-a zi a ciclului (media dintre
a 13-a si a 17-a zi).
Ovocitul, după expulzarea din folicul suferă a doua diviziune de maturație
și pătrunde în trompa uterina, în vederea procesului de fecundare, el devenind
apt pentru aceasta.
Foliculul rupt denumit și folicul dehiscent, se transformă sub infuența
hormonilor gonadotropi hipofizari în corp galben progestativ, alcătuit din celule
care se încarcă cu lipide și au ca funcție principală sinteza de progesteron. O
parte din celulele corpului galben continuă însă și secreția de estrogeni. Corpul
galben (corpus luteus) are o culoare specifică determinată de prezența unui
pigment caracteristic.
Evoluția corpului galben este variabilă după cum se desfășoară evoluția
ulterioara a ovulului:
– în cazul în care ovocitul secundar expulzat nu a fost fecundat, corpul
galben progestativ involuează, este invadat de țesut fibros și dă naștere unei
cicatrice mici de culoare alba (corpus albicans); ovulul nefecundat se va elimina
o dată cu menstruația;

7
– în cazul în care fecundația are loc, corpul galben progestativ creste în
volum, transformându-se în corpul galben gestativ, care rămâne în funcție circa
12 săptămâni, în primul trimestru de sarcinii; acesta contribuie în această
perioadă, prin hormonii secretați (progesteron și estrogeni) la echilibrul
endocrin necesar menținerii sarcinii. După acest interval de timp când echilibrul
endocrin al sarcinii este asigurat de placentă, corpul galben gestativ involuează,
formând de asemenea o cicatrice, numită corpul albicans de sarcină.
În paralel cu modificările ciclice ale foliculilor ovarieni au loc modificări
structurale ciclice și la nivelul diferitelor segmente ale organelor genitale. De
exemplu, în decursul ciclului uterin lunar, mucoasa uterina suferă o serie de
modificări, sub acțiunea hormonilor estrogeni și progestativi, în vederea nidației
a unui eventual produs de concepție. În cazul în care nidația nu a avut loc,
mucoasa uterina se elimină (menstra), ciclul uterin reîncepând în luna
urmatoare.
Funcția endocrină a ovarului este realizată prin intermediul hormonilor
secretați de celulele interstițiale ale foliculului și de corpul galben. Hormonii
ovarieni sunt reprezentați de hormonii estrogeni și de progesteron care au rol
determinant în diferențierea caracterelor sexuale secundare și terțiare.
Caracterele sexuale secundare, se referă la dezvoltarea organelor genitale
externe și interne, dezvoltarea glandelor mamare, dispoziția caracteristică a
pilozității, dezvoltarea somatică diferențiată a celor doua sexe. 
Caracterele sexuale tertiare, se referă la formarea diferențiată a actelor de
comportament (dezvoltarea predominantă a afectivității la sexul feminin sau
dezvoltarea predominantă a spiritului de inițiativă la sexul masculin).
Trompele uterine au rol de conducere a ovulelor de la suprafața ovarului
pana în uter și a spermatozoizilor din uter în întâmpinarea ovulului; la nivelul
lor se produce de obicei, fecundarea.
Uterul are rolul de a primi oul fecundat (zigotul), să hrănească embrionul
și fătul pe perioada gestației și să-l expulzeze la sfârșitul sarcinii. 
Vaginul reprezintă organul de copulație al femeii, având rolul de a primi
penisul în actul sexual. 
Aparatul erectil are rolul de a declanșa erecția la femeie și participă cu
alte zone ale mucoaselor genitale la declanșarea orgasmului. Odată cu erecția
clitorisului se produce și secreția glandelor Bartholin.
Glandele mamare cresc în perioada postpubertală, când formează o
glandă tubulară complexă prin dezvoltarea numărului canalelor mamare. În
timpul sarcinii, glanda se transformă într-o glanda acino-tubulară. Dezvoltarea
glandelor mamare este influențată de estrogeni, progesteron și de hormonii
gonadotropi; ea este stimulată de hormonul luteotrop (LTH), denumit și
prolactină sau hormonul lactogen, care determină apariția lactației. Expulzia
laptelui se face sub acțiunea oxitocinei; în mecanismul de stimulare a secreției
de prolactină intervin reflexe cu punct de plecare în mecanoceptorii
mamelonari.

8
Hormonii estrogeni reprezentați de estradiol (hormonul estrogen primar)
și estrona (foliculina), sunt secretați de celulele tecii interne a foliculului
ovarian. Ei determină creșterea și dezvoltarea ovarelor și foliculilor ovarieni,
uterului, vaginului, canalelor galactofore. De asemenea, contribuie la
dezvoltarea caracterelor sexuale secundare și terțiare. Estrogenii au și efecte
anabolizante proteice, stimulează depunerea calciului în oase, favorizând astfel
creșterea somatică accelerată după pubertate și produc retenție de sodiu și apă.
Hormonii estrogeni se produc în cantitate mare în prima parte a ciclului
menstrual (faza preovulatorie), care durează circa 10 zile. Hormonii estrogeni
mai sunt produși și de placentă la femeia gravidă, de corticosuprarenala
(hormonii estrogeni) și de testicul la bărbați.
Concentrația hormonilor în sânge variază în diferitele perioade ale
ciclului ovarian. Astfel, în prima parte a ciclului concentrația este scăzută,
pentru ca după primele 7 zile, odată cu dezvoltarea tecii interne și intensificarea
producției de estrogeni să aibă loc o creștere a concentrației lor în sânge.
Concentrația estrogenilor scade cu 2-3 zile înainte de sfârșitul ciclului ovarian.
Variația ciclică a concentrației estrogenilor este dependentă de secreția de
FSH. Scăderea concentrației de hormoni estrogeni determină stimularea
secreției de FSH, hormon cu rol în creșterea și dezvoltarea foliculului ovarian și
deci, în secreția de estrogeni. În cantitate mare, estrogenii inhibă secreția de
FSH și declanșează secreția de LH.
Progesteronul este un hormon secretat de celulele corpului galben, în cea
de-a doua parte a ciclului menstrual, cuprins între a 12-a și a 28-a zi a acestuia.
Progesteronul se găsește în sânge și se elimină prin produși conjugați prin urină.
Pe lângă corpul galben progesteronul mai este produs și de placentă și
corticosuprarenală.
Progesteronul determină o serie de modificări ale mucoasei uterine,
făcând-o aptă pentru eventuala implantare a ovulului fecundat; aceasta se
petrece în a doua parte a ciclului menstrual. In cazul în care ovulul a fost
fecundat el asigură dezvoltarea oului și formarea placentei. Asupra celorlalte
organe sexuale feminine, exercită o acțiune trofică. De asemenea, el are și o
serie de efecte metabolice, dintre care mai importante sunt cele de stimulare a
sintezei proteice și de scădere a lipidelor sanguine. Concentrația
progesteronului, scăzută în prima parte a ciclului creste în a doua jumătate, după
declanșarea de către LH a ovulației, pentru ca, cu 2-3 zile înainte de sfârșitul
ciclului ovarian să se diminueze din nou.
Menstruația reprezintă consecința colorațiilor neuro-hormonale la femeie,
este reprezentată de o hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, începând cu pubertatea și sfârșind cu menopauza,
constituind expresia activității genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri care converg și se condiționează
reciproc, ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul endocrin și exocrin,
ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar și ciclul genital.

9
Ciclul menstrual (reproductiv) începe din prima zi de scurgeri și se
încheie în momentul începerii următoarei menstruații. Acesta durează de obicei
28 de zile, dar poate varia între 20 și chiar 40 de zile. Ciclurile foarte lungi sau
foarte scurte sunt un motiv de îngrijorare și trebuie consultat un medic
ginecolog.
Fiecare ciclu reproductiv reprezintă de fapt o serie de interacțiuni între
creier, glanda pituitară, ovare și uter. Sunt trimise și primite mesaje între aceste
organe pentru a schimba cantitățile diferiților hormoni care determină un ovul
să se maturizeze și să fie eliberat din ovar, existând astfel oportunitatea de
fecundare și pregătirea corpului femeii pentru sarcină.
Ciclul menstrual se desfășoară în 3 faze: menstruală, proliferativă și
secretorie:
– faza menstruală sau menstruația propriu-zisa durează aproximativ 5
zile. Ea apare în ultimele zile ale ciclului menstrual, timp în care se produce
degenerarea endometrului (mucoasei uterine), cu rupturi ale capilarelor
sanguine și hemoragie uterina, eliminându-se o cantitate de 35 pana la 200 ml
sânge. Perioada menstruală se datorează lipsei de progesteron prin degenerarea
corpului galben, care determină descuamarea mucoasei uterine și hemoragia.
– faza proliferativă sau preovulatorie urmează menstruației și durează 7
până la 10 zile, ea fiind cuprinsă între a 6-a și a 14-a zi a ciclului menstrual.
Debutul acesteia coincide cu începutul foliculogenezei pentru un grup limitat de
foliculi ovarieni; se dezvoltă teaca internă foliculară și simultan cu aceasta
începe să secrete estrogeni care stimulează proliferarea celulelor endometriale.
– faza secretorie sau luteală durează în medie 14 zile, fiind cuprinsa
între a 15-a și a 28-a zi a ciclului menstrual. Ea se mai numește și perioada
pregravidică, când are loc formarea corpului galben și secreția de progesteron.
Mucoasa uterină este sub influența progesteronului; endometrul dezvoltându-se
atinge o grosime de circa 4-5 mm, capilarele se dilată, uterul se pregătește astfel
pentru fixarea zigotului (nidație). Daca oul a fost fecundat, după ce se nidează,
se formează placenta. În cazul în care nu se petrece acest fenomen, endometrul
degenerează și are loc expulzia acestuia odată cu hemoragia menstruală.
În perioada premergătoare menstruației, variabilă ca durată (1-2 zile), se
produc o serie de fenomene a căror ansamblu este cunoscut sub denumirea de
molimen menstrual. Aceste semne premenstruale sunt: cefalee, ușoare tulburări
psihice (iritabilitate, nervozitate, depresiune), tumefiere și dureri ușoare ale
mamelelor.
Ciclul endometrial cuprinde toate modificările ciclice ale endometrului în
decursul ciclului menstrual. Mucoasa uterină este divizată în două straturi cu
caracteristici anatomice și evolutive diferite:
- startul profund sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul
ciclului menstrual, este format din partea profundă a tubilor glandulari și a
corionului.

10
- stratul superficial, numit și funcțional, care prezintă importante
modificări în cursul ciclului menstrual.
Ciclul vaginului cuprinde modificarile produse la nivelul mucoasei
vaginale . La femeile în plină activitate sexuală mucoasa vaginală are patru zone
de celule care se modifică în cursul ciclului menstrual, și anume: zona
superficială, zona intermediară, zona parabazală și zona bazală. Faza
estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor și o creștere a
acidofilei și a indicelui picnotic. Faza progesteronică se caracterizează prin
descuamarea celulelor care se plicaturizează și se elimina în cantitate foarte
mare.
Ciclul mamar cuprinde modificările morfo-fiziologice de la nivelul
glandelor mamare suferite în cursul unui ciclu menstrual sub acțiunea celor 2
hormoni ovarieni: foliculina și progesteronul. În faza a doua sub acțiunea
progesteronului are loc dezvoltarea țesutului lobulo-alveolar. În timpul sarcinii,
sub acțiunea foliculinei, glandele mamare se măresc și sunt dureroase. La
examinarea mamelonului chiar în primele luni de sarcină, va apărea colostrul.
Mamelonul și areola se pigmentează mai intens. De asemenea, circulația devine
mai intensă, venele superficiale se dilată și devin foarte evidente prin
transparența pielii, constituind rețeaua Haller. După naștere, se declanșează
lactația, în ziua a 3-a – a 4-a datorita începerii secreției de prolactină, precum și
datorita excitării mamelonului prin actul suptului (cale neuroflexă).
Ciclul vital al ovarelor - hormonii ovarieni intervin în reglarea activității
ciclului vital al ovarelor reprezentat de 3 perioade: perioada prepubertală,
perioada pubertală și perioada postpubertală.
– Perioada pubertală denumită și pubertate începe între 13-15 ani cu
variații extreme între 10 și 18 ani, ea reprezintă și perioada dintre copilarie și
adolescență. Ea coincide cu prima menstruație (menarha) și este însoțită de o
serie de modificări specifice: apariția caracterelor sexuale secundare,
dezvoltarea sistemului pilos în regiunea pubiană și axilară, dezvoltarea
organelor de reproducere (ovar, uter, vagin), creșterea deosebită a glandelor
mamare, intensificarea instinctului sexual și apariția capacității de reproducere,
prin actul sexual și prin aceasta posibilitatea fecundării și a gestației. Perioada
de activitate sexuală (gonadică) normală durează aproximativ 400 de ovulații,
adică 30-40 ani. Este perioada în care organismul feminin se dezvoltă complex,
perioada de fecunditate intensă.
- Perioada de climacteriu apare la sfarsitul celei anterioare, în jurul
vârstei de 50 de ani. Ea se caracterizează prin involuția organelor genitale (uter,
ovar), prin atrofia glandelor mamare, la care se adaugă tulburări ale activității
menstruale. O perioadă asemănătoare apare și la barbați, în jurul vârstei de 50-
60 de ani (andropauza).
Perioada de climacteriu la femeie se termină cu menopauza, când
activitatea ovariană încetează. Aceste modificari ciclice vitale sunt determinate
de atrofia senilă a ovarului (respectiv a testiculului) și nu de atrofia hipofizei.

11
CAPITOLUL II
EXOCERVICITA

2.1. DEFINIȚIE
Exocervicita reprezintă inflamația exocolului. Colul uterin prezintă o
porțiune externă care pătrunde în cavitatea vaginală și este vizibilă la examenul
ginecologic cu valve, denumită exocol și o portiune internă, parțial vizibilă
denumită endocol. Inflamațiile colului uterin indiferent de localizarea
topografică prezintă etiologie infecțioasă, simptomatologie și evoluție
asemănătoare, motiv pentru care sunt denumite generic cervicite și sunt tratate
ca o singură patologie.
Cervicitele sunt frecvente și prezintă importanță majoră în practica
ginecologică și obstetricală. Colul uterin este cel mai important rezervor în
special pentru bolile cu transmisie sexuală (BTS) dar și pentru alți germeni
patogeni sau potențiai patogeni aerobi și anaerbi. Din endocol germenii
patogeni pot difuza pe cale canaliculată spre endometru, trompe și cavitatea
peritoneală realizând infecții difuze sau generalizate.
Infecția cervicală este probabil cea mai frecventă afecțiune ginecologică,
întâlnindu-se la mai mult de 50% din totalitatea femeilor într-un anumit moment
în cursul vieții. Epiteliul scuamos al exocolului, continuându-se cu epiteliul
vaginal, va fi supus acțiunii directe a germenilor vaginali (viruși, bacterii,
spirochete, fungi, paraziți), care vor determina inflamația acestuia.

Fig.3 Aspectul colului inflamat

12
2.2. ETIOLOGIE
Agentii patogeni ce determină apariția exocervicitei sunt aceași cu cei
care determină infecțiile vulvo-vaginale: Trichomonas vaginalis, Candida
albicans, Gardnerella vaginalis, virusul Herpes simplex. În cazul endocericitei ,
colonizarea se produce cel mai frecvent cu Neisseria gonorrhoeae și Chlamidya
trachomatis. Sunt însa descrise și cervicite specifice: tuberculoasă, luetică,
acinomicozică.
Factorii favorizanți ai infecțiilor cervicale sunt numerosi și de foarte
multe ori sunt asociați. Aceștia pot fi:
- raportul sexual, care prin traumatisml local lezează mucoasa cervicală;
- dispozitive intrauterine cotraceptive;
- menstruația și torșoanele endovaginale folosite necresunzător;
-manevre diagnostice și terapeutice: chiuretajul endocevical,
histeroscopia, biopsii, conizații, cerclaje în sarcină, insuflații cervico-utero-
tubare diagnostice sau terapeutice, dilatațiile canalului cervical;
- avortul medical, în special cel provocat;
- leziuni tramatice secundare nașterii;
- hipertrofia colului;
- colul canceros;
- măsuri elementare de igienă aplicate incorect: toaleta incorectă a vulvei
după defecație și urinat, irigații vaginale cu soluții antiseptice care modifică
biocenoza vaginală și produc fenomene iritative vaginale și cervicale;
- folosirea abuzivă și nejustifcată a unor globle ce conțin antibiotice care
modifică echilibrul biolologic vaginal.

2.3. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia este mai acută sau mai estompată în funcție de forma
clinică (acuta sau cronică).
2.3.1.Cervicita acută
 Leucoreea – este simptomul principal și constant al cervicitei acute.
Aspectul acesteia diferă în funcție de agentul etiologic implicat, dar în
general aceasta este mucopurulentă, de culoare galbenă sau verzuie,
uneori sangvinlentă sau cu striații de sânge.
 Durerea – durerea abdominală este absentă în cervictele acute, dar dacă
inflamația este însoțită de o parametriă sau o boală inflamatorie pelvină,
aceasta poate fi prezentă.
 Disconfort pelviperineal – frecvent leucoreea se însoțește de fenomene
iritaive vulvare: usturime și prurit, disurie, polakiurie, pecum și o senzație
de umiditate.
 Disfuncții sexuale – uneori, bolnava poate acuza dispareunie, dar în
general se datoreaza unei parametrite asociate.
 Infertilitatea– leucoreea groasă, aderentă, acidă, poate afecta
spermatozoizii, împiedicând fertilizarea.
13
Diagnosticul clinic se stabileste prin examenul cu valvele sau cu un
speculum vaginal și acesta evidențiază:
- colul edemațiat, hiperemic de culoare roșie-violacee;
- exocolul cu epiteliul pavimentos apare cu mici zone congesive granulate
sau confluente, alteori mici eroziuni bine delimitate;
- în inflamația cu anaerobi la edem se adaugă aspectul violaceu închis sau
căraiziu, friabilitatea;
- când infectia este cantonată la endocevix se observă scurgeri endocervicale
mucopurulente sau franc purulente.
2.3.2.Cervicita cronică
Leucoreea rămâne simptomul principal, chiar dacă nu este atăt de
abundentă ca în cervicita acută. Secreția este purulenă, culoarea variază în
funcție de agentul patogen, poate prezenta striuri sangvinolente și determină
iritație vulvo-vaginală.
Durerea poate apărea ocazional și este prezentă dacă se asociază cu o
parametrită sau salpingită. În aceste situații durerea are un caracter surd, fiind
accentuată de ortostatismul prelungit, eforturi, contact sexual, menstruație.
Infertilitatea se datorează inflamației, care determină apariția unor
modificari ale mucusului cervical, ce pot afecta spermatozoizii.
Polakiuria, disuria se datorează unei limfagite subvezicale și nu unei
cistite asociate.
Cu toate acestea, multe cervicite cronice sunt asimptomatice.
Examenul obiectiv local evidențiaza:
- o gleră tulbure mucopurulentă care se scurge prin orificiul extern sau
apare la examinarea colului cu valvele;
- exocolul inflamat cronic prezintă aspecte clinice foarte variate la examenul
cu valvele:
 formele banale cuprind ectopii și remanieri însoțite de congestie, zone
erozive sau papilare acoperite de mucus tulbure care uneori de detașează
greu;
 uneori zone erozive izolate, însotite de zone granulare roșii sau de un
eritem periorificial localizat (expresia metaplaziei scuamoase a epiteliului
endocervical);
 chisturi Naboth la nivelul zonei de transformare a colului (expresia
glandelor obstruate);
 colul poate fi deformat, boselat, tapiroid (cervicită hipertrofică);
 colul poate fi mic, cu mucoasa paldă, cu zone de mucoasa sângerândă
(cervicită atrofică);
 colul poate fi deformat, ulcerovegetant (aspect pseudotumoral).

14
2.4. DIAGNOSTICUL PARACLINIC
1. Examenul citobacteriologic - însoțit de cultură și antibiogramă, pentru
determinarea agentului patogen și a sensibilității sale la antibiotic;
2. Frotiu Babeș-Papanicolau – pentru decelarea eventualelor leziuni maligne
coexistente;
3. Testul Hinselmann – badijonarea colului cu acid acetic glacial coagulează
mucusul și, prin deshidratare, evidențiază mai bine diferitele aspecte
colposcopice;
4. Testul Lahm-Schiller – badijonarea colului cu soluție Lugol diferențiază
epiteliile bogate în glicogen de cele anormale (care nu se colorează);
5. Colposcopia – utilă în diferețierea inflamațiilor le leziunile distrofice
cervicale și facilitează prelevarea biopsiilor;
6. Biopsia dirijată colposcopic – permite diferențierea leziunilor benigne de
cele maligne;
7. Investigații speciale – analiza produselor endocervicale prin tehnici
imunologice ( ELISA, test cu anticorpi monoclonali fluorescenți);
8. Numărul de leucocite, VSH, proteina C reactivă – au valoare diagnostică
redusă

Fig.4 Exocervicita

2.5. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL


- leucoreea trebuie diferețiată de mucusl cervical, o secreție fiziologică,
mai abundentă în perioada ovulației, o secreție clară cu rare leucocite prezente
în examinarea microscopică;
- inflamațiile specifice: TBC, sifilis primar, secundar, terțiar (ulcerate),
șancrul moale, limfogranulomatoza inghinală;
- displaziile cervicale, reprezentate de aspecte colposcopice precum: zona
roșie necaracteristică, leucoplazia, baza de leucoplazie, mozaicul;
- cancerul de col;
- endometrioza colului.

15
2.6. FORME CLINICE
Formele clinice ale cervicitei pot fi:
2.6.1.Cervicita gonococică
- prezintă o leucoree verzuie, mucopurulentă, însoțiă de disurie;
- examenul local evidențiază leucoreea purulenă, cremoasă, abundentă,
colul edemațiat, hiperemic, mucoasa exocervicala friabilă și uneori putând
prezenta zone sângerânde;
- exudatul cervical recoltat și colorat Gram negativ evidențiază aspectul tipic
al gonococlui în formă de boabe de cafea, pereche; aspect care trebuie
diferențiat de diplococii nepatogeni care se pot găsi în tractul genital.
2.6.2.Cervicita cu Chlamydia tracomatis
- Chlamydia tracomatis se transmite pe cale sexuală, iar colul reprezintă
localizarea primară cea mai frecventă; în prezent este agentul cel mai des
impicat în inflamațiile colului. Chlamydia tracomatis și Neisseria gonorrhoeae
sunt frecvent coagenți în etiologia cervicitei acute sau cronice;
- clinic infecția se manifestă printr-o leucoree necaracteristică, uneori cu
aspect mucopurulent, care se elimină prin orificiul extern a colului;
- colul este hiperemic, edemațiat;
- Chlamydia fiind un microorganism intracelular, nu va putea fi cultivat
pe medii de cultură artificiale, ci numai tisulare; aceasta fiind cea mai sensibiă
metodă de diagnostic;
- pentru diagnosticare se mai folosesc metode de imunofluorescență,
testul de punere în evidență a anicorpilor monoclonați și un test
imunoenzimatic, cu ajutorul cărora se depisteaza infectiile
2.6.3.Cervicita cu Gardnerella vaginalis (Corynebacterium vaginale)
- Corynebacterium vaginale este un germen cu transmitere sexuală;
- poate determina o vaginită nespecifică (vaginită bacteriană), cu
posibilitatea de cantonare a germenului la nivelul colului;
- leucoreea este fluidă, omogenă, neiritantă, de culoare gri, urât
mirositoare, cu un pH de 5.0-5.5, asimtomatică;
- examinarea microscopică dupa colorarea Gram evidențiază
predominanța celulelor epiteliale scuamoase, fără a se evidenția
polimorfonucleare;
- dacă Gardnerella vaginalis este prezentă, aplicarea de hidroxid de potasiu
pe frotiu generează un miros asemănator celui de pește.
2.6.4.Cervicita cu Candida
- aproape o treime din inflamațiile colului se datorează diferitelor specii
de Candina, cel mai frecvent este izolată Candida albicans; aceasta se gasește
în mod normal în flora intestinală și vaginală, dar înmultirea exagerată se
datorează unor cauze favorabile, ca: sarcina, utilizarea anticoncepționalelor,
antibioticele, medicamentele imunosupresoare, diabetul;
- leucoreea este albicioasă, brânzoasă, aderentă și este însoțiă de un prurit
intens;

16
- punerea în evidență se face cu ușurință prin examen microscopic; aplicând
pe un frotiu uscat o picătură de hidroxd de potasiu 10% se va evdenția foma
filamentoasă a Candidei albicans.
2.6.5.Cervicita cu Mycoplasma
- Mycoplasma hominis și Ureaplasma urealyticum sunt principalele
specii izolate în tractul genito-urinar la om; sunt pleomorfe putând lua aspectul
de granule, de inel, de filament, datorită faptului că nu posedă un perete celular
rigid, ci o membrană elastcă;
- la microscop Mycoplasma hominis formează colonii de aproximativ
100-150 µm în diametru, cu o densitate centrală semnificativă si o zonă
periferică în care germenii sunt mai rari; Ureaplasma urealyticum fomează
colonii granulare de dimensiuni mici (25 µm), fără zonă periferică de creștere;
- există și tehnici imunologice de depistare: test indirect de
hemaglutinare, test de imunofluorescență (Mycoplasma hominis), test ELISA
pentru Ureaplasma urealyticum.
2.6.6. Cervicita cu Trichomonas vaginalis
- este un protozoar care se localizează rar la nivelul endocolului;
- leucoreea este alb-verzuie sau galben-verzuie, spumoasă, aerată, însțiă
de prurit, hiperemia colului, mucoasa exocolului putând sângera la atingere sau
spontan, dispareunie;
- diagnosticul se poate pune pe examenul microscopic al frotiului uscat sau
colorat Giemsa care pune în evidență germenul; pentru sigurața diagnosticului
pot fi făcute culturi pe mediul Diamond.
2.6.7.Cervicita cu virusul herpectic
- infecția cu virusul herpetic tip 2 apare în urma contactului sexual;
- leziunile primare apar sub forma unor papule, cu vezicule și mici
ulcerații la nivelul colului; uneori, leziunile se pot uni formând bule și ulcerații
de dimensiuni mari. După ce veziculele se sparg, leziunile apar sub forma unor
ulcerații cu aureolă roșie în jur. Frecvent, faza de veziculație nu este depistată;
- diagnosticul se poate pune prin cultivarea pe un mediu tisular, dar necesită
timp îndelungat; testele serologice cu punerea în evidență a anticorpilor
monoclonali fluorescenți sunt mai rapide și sunt folosite pentru stabilirea
diagnosticului de leziune primară herpetică.
2.6.8.Cervicitele cu papilomavirus
- aproape o treime dintre femeile cu infecție determinată de
papilomavirus au și cervicită cauzată de un alt microorganism;
- papilomavirus determină apariția unor veruci sau vegetații genitale care
se pot localiza la nivel vulvar, perianal, precum și la nivelul exoclului; leziunle
de la nivelul exocolului sunt plate și umede (Condiloma planum);
- examenul citologic se caracterizează prin prezența de celule scuamoase
epiteliale mărite, multinucleate și cu un halou perinuclear care dă aspectul de
„celule balonate”;
- identificarea virusului se face cu ajutorul testelor serologice.

17
2.7. EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
Cervicita poate evolua ani de zile, doar cu leucoree mai mult sau mai
puțin abundenă, cu care femeia se obijnuiește de obicei, fără durere, febră,
tulburări menstruale sau afectarea vieții sexuale.
Însă, uneori poate difuza pe cale canaliculară ascendentă la endometru și
apoi spre trompe, producând salpingite ale caror sechele sunt algiile pelvine,
infertilitatea și sarcina ectopică (gonococ, Chlamydia). Difuziunea de la col, pe
cale limfatică, produce parametrite (Mycoplasma). Infecțiile cervicale virale cu
papilomavirusuri și virusurile herpetice inițiază și promovează neoplaziile
cervicale. Cervicita cronică nu determină cancer, dar poate favoriza apariția lui,
de aceea tratamentul cervicitei cronice, poate fi considerat o măsură profilactică
în lupta împotriva cancerului de col uterin.

2.8. TRATAMENT
Tratamenul profilactic presupune menținera unor condiții de igienă
riguroasă genitală și sexuală, evitarea tramatismelor colului uterin, tratamentul
corect al infecțiilor vulvo-vaginale, examinarea ginecologcă periodică pentru
depistarea leziunilor asimptomatice.
Tratamenul curativ are la bază următoarele principii:
 Tratarea ambilor parteneri, în cazul agenților patogeni cu transmtere
sexuală;
 Tratamentul general:
2.8.1.Cervicita acută
- când cervicita acută se asociază cu vaginita acută și este deteminată de un
anumit agent patogen, tratametul va fi țintit spre agentul patogen respectiv.
Astfel, se vor administra oral sau local (unguent sau ovule), antibioticele
față de care agentul patogen s-a dovedit sensibil în urma antibiogramei:
- gonococul: Pencilina G tb, Kanamicină tb, Tetraciclina tb;
- Trichomonas: Metronidazol tb ( Flagyl, Fasygin), Tricomicon ovule,
Clotrmazol ovule;
- Candiada: Miconazol ovule, Clotrimazol ovule, Nistatin tb sau ovule;
- Gardnerella: Metronidazol tb, Ampicilină tb, Augmentin tb, Cefalexin
- Chlamydia: Doxiciclină tb, Sulfametin tb, Eritromicină tb;
- mycoplasmele: Tetraciclină tb, Eritromicină tb;
- în cervicia herpetică atitudinea terapeutică va fi orientată către
diminuarea simptomelor subiective, astfel se administrează Aciclovir (|Zovrax),
care acționează inhibând ADN-polimeaza; poate fi admnistrat pe cale orala sau
local sub formă de unguent;
- în cervicita cu papilomavirus administrarea locală a unguentului cu 5-
Fluorouracil este eficientă.

18
2.8.2.Cervicita cronică
Tratamentul cervicitei cronice se face în două etape: prima etapă constă în
tratamentul medical, ce are ca scop eradicarea infecției, urmat de un tratament
chirurgical dacă modificarile cervicale persistă.
Tratamentul medical, este unul etiologic și se va efectua în funcție de
agentul patologic depistat și de rezultatul antibiogramei. Astfel, se va administra
un tratament local (cu ovule sau unguent) și dacă este cazul, și un tratament cu
antibiotice sau antifungice pe cale orală.
În continuare, se poate utiliza un taratament pe bază de ovule cu efect de
reepitelizare (cicatrizant), însă de cele mai multe ori acesta nu reșeste remiterea
completă a leziunlor, fiind necesar și un tratament chirurgical.
Abia după aproximativ 2 luni de la eradicarea infecției, dacă modificările
cevicale persistă se indică tratamentul chirurgical.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical se face în primele zile după menstruație, pentru a
lăsa timp cicatricii să se vindece pâna la menstruația următoare și a preveni
infecțiile. Înainte de procedură se impune un control ginecologic, pentru a
exclude o anexită, parametrită sau o inflamație acută a colului, situație care
impune amânarea procedurii, datorită pericolului de extindere a infecției.
În funcție de vărsta pacientei, profunzimea și suprafața leziunii, de
aspectul colposcopic și modificările citologice existente, se alege una din
următoarele proceduri:
- electrocauterizarea (diatermocauterizarea) – este o procedură prin care
țesuturile sunt coagulate (arse) sub efectul caloric al unor curenți alternativi;
este procedura cel mai des folosită;
- crioterapia – este metoda prin care țesutul patologic este distrus pe o
adâncime de 3-4 mm, prin îngețare, utilizându-se dioxid de carbon, nitrogen și
freon în stare lichidă;
- terapia cu laser – este o metodă modernă prin care celulele sunt
vapoizate, fără a determina necroza tisulară, fără escară și deci fără secreție
ulterioară ca în cazul electrocauterizări;
- excizia cu ansa diatermică (electrorezecția) – cu ajutorul unui curent
electric zona modificată este îndepărtată, având posibilitatea efectuării și a
biopsiei;
- conizația – procedură prin care un fragment din mucoasa colului uterin
este excizat cu ajutorul bisturiului; această metodă este utilizată în cazul
leziunilor vechi, recidivante și în leziunle displazice;
- amputația de col – reprezintă îndepărtarea chirurgicală a colui uterin, în
cazul displaziilor asociate cu hipetrofia colului.

19
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJREA PACIENTEI CU
EXOCERVICITĂ

Între profesia de asistent medical și societate este o relație reciprocă:


asistenții medicali daruiesc îngrijire continuă tuturor ființelor umane fără a avea
în vedere boala sau statutul social, ia societatea recunoaște profesia în care
membrii acționeaza responabil și conform unui cod al eticii.
Rolul asistentei medicale de obstetrică-ginecologie este de a acorda
îngrijiri cu rol în păstrarea sau restabilirea independenței pacientei pentru
satisfacerea nevoilor proprii și paticipă alaturi de medic în procesul de
investigare și stabilire a diagnosticului.
Examinarea pacientei cu exocervicită reprezină o etapă importantă în
îngrijirile medicale ce urmează să îi fie acordate, ea necesită câștigarea
încrederii și respectarea intimității pacientei. Examinarea cuprinde următoarele
etape:
- interviul (anamneza)
- examentul clinic general
- examenul ginecologic
- examene paraclinice și de laborator
Asistenta medicală participă la examinarea pacientei, pregătește și ajută
pacienta, pregătește materialele necesare și culege propriile informații.
Procesul de îngrijire reprezintă un procedeu de analiză şi rezolvare în
îngrijire, orientat spre nevoile şi problemele specifice ale pacientei. El este
compus din mai multe capitole care se succed logic. Se descriu 4
comportamente principale:
a) identificarea pacientului;
b) planificarea îngrijirilor, stabilirea obiectivelor şi a măsurilor;
c) realizarea îngrijirilor planificate;
d) evaluarea măsurilor aplicate.
Procesul de evaluare are 4 etape componente:
-valegerea unui criteriu de măsurare în legătură cu obiectivele dorite;
- aprecierea rezultatelor în raport cu obiectivele propuse;
- modificarea planului de îngrijire dacă este nevoie;
- culegerea informaţiilor necesare prin observare sau conversaţie.

20
Cazul I

Culegerea datelor:
Nume şi prenume : M.D.
Vârsta: 27 ani
Domiciliul: Turda
Ocupaţie: casnică
Naţionalitate: română
Sex: feminin
Stare civilă: necasătorită
Grupa sanguină: OI
Alergii medicamentoase: nu prezintă
Data internării: 15.02.2020
Antecedente personale: - menarha la 12 ani
- cicluri regulate cu flux mare
- avorturi : 3 la cerere
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Motivele internării: - durere
- prurit vaginal
- leucoree – urât mirositoare ,,miros de peşte”
Diagnostic de internare: - Exocervicită erozivă
-Vaginoză bacteriană
Istoricul bolii: De aproximativ 3 zile bolnava prezintă dureri hipogastrice,
leucoree urât mirositoare, prurit vaginal, dispareunie, motiv pentru care se
prezintă la secţia de ginecologie.

Pacienta s-a internată pe secţia de ginecologie, iar în urma examinării


clinice și a examenelor paraclinice am obținut următoarele informații:
Examenul clinic general: tegumente și mucoase – normale; țesut celular
subcutanat – normal; greutate: 60 kg; înalțime: 165 cm; aparat cardio-vascular:
T.A.=130/70 mmHg, P=78 p/min, R=18 r/min; temperatura corpului în limite
normale T=36,5ºC; aparat uro-genital – scurgeri patologice, leucoree.
Examenul ginecologic local: reliefează o mucoasă vaginala inflamată,
epiteliul scuamos al exocolului erodat și prezența leucoreei urât mirositoare.
Examenele de laborator:
- examenul de sânge: VDRL – negative; GPT – 16 µ/l; GOT – 20 µ/l;
CHOL – 245 mg/dl; UREA – 49,1 mg/dl
- examenul de urină: Glicozurie – 119 mg/dl; UBG – normal; PH – 5
- examenul secreției vaginale: Gardnerella vaginalis – prezent

21
CULEGEREA DATELOR PRIVIND SATISFACEREA CELOR 14
NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE


Pacienta prezintă căi respiratorii superioare libere și integre, toracele este
normal conformat, respiraţia normală, amplă, cu o frecvența de 18 respiraţii/
minut.
Zgomote cardiace egale, ritmice, ample, 78 pulsaţii/ minut, tensiunea
arterială este de: TA=130/70 mmHg.

2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA


Bolnava serveşte mesele, de obicei cu un orar regulat, are un meniu variat
care conține legume, fructe, carne, carbohidrati etc. Prezintă mucoase de culoare
roza, fără ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Consuma zilnic aproape 1800-
2000 ml lichide, prin consum de apă, cafea, supe. Pacienta are o greutate de 60
kg, la o înaltime de 1,65 m

3. NEVOIA DE A ELIMINA
Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi,
având culoare galbenă cu aspect clar-transparent și o diureză de 1300-1400 ml
pe 24 de ore. Tranzitul intestinal este normal.
În ultimele zile a prezentat o leucoree anormală, omogena, de culoare galbui-
cenusie, având un miros neplacut, datorita infectiei cu Gardnerella vaginalis.

4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ


Pacienta este o fire activă, prezintă o coordonare armonioasa a miscarilor.

5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI


Pacienta nu se odihneste suficient și este anxioasă datorită durerii și a
disconfortului creat de prurit.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA


Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă, hainele
reprezentând pentru ea un atu în societate.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN


LIMITE NORMALE
Pacienta prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime. Temperatura ei
normala se încadrează intre valorile 36,2 - 36,9 C .

22
8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA
TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE
Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii
leucoreei, se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 5 ori pe zi.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Pacienta cunoaste putine lucruri despre boala și starea actuala de sanatate,
este îngrijorată și vrea să știe la ce se poate astepta. Stima de sine este alterată,
s-a distanțat de familie și prieteni datorită secretiilor vaginale urât mirositoare.

10.NEVOIA DE A COMUNICA
Pacienta este o persoană comunicativă și sociabilă, dar în ultima perioadă s-a
izolat de familie și prieteni din cauza bolii și a lipsei de cunostințe despre boală

11.NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI, VALORI
Pacienta respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului
religios.

12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII


Pacienta susține ca este mulțumita de viața ei de până acum, dar pe viitor
intenționează să se preocupe mai mult de viața profesională și să devină
cosmeticiană.

13.NEVOIA DE A SE RECREEA
Pacienta urmăreste emisiuni și serale la TV, ii place să se plimbe și sa faca
miscare în aer liber.

14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA


Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi
favorabilă a situaţiei.

23
În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, prin dialog cu
pacienta, am stabilit următoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a elimina
- Eliminări vaginale inadecvate cantitativ și calitativ

2. Nevoia de a dormi și a se odihni


- Dificultatea de a se odihni

3. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumetele și mucoasele


- Alterarea mucoasei vaginale

4. Nevoia de a evita pericolele


-Anxietate
-Durere
- Alterarea stimei de sine

5. Nevoia de a comunica
-Izolare socială

6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea


- Cunoștințe insuficiente privind gestionarea sănătății

24
Nevoia Diagnostic Obiective Interveții autonome Interveții delegate Evaluare
fundamental de nursing
ă afectată
1. Nevoia de a Eliminari Pacienta să - urmăresc aspectul şi cantitatea La indicația După 7 zile
elimina vaginale prezinte scurgerilor vaginale și notez medicului: pacienta nu
inadecvate eliminări informațiile în F.O.; - recoltez sânge mai prezintă
cantitativ și vaginale - asigur condiţii optime de pentru examenele de eliminări
caliativ adecvate menţinere a igienei intime; laborator; vaginale
cantitativ și - schimb lenjeria de pat și de corp - recoltez secreții patologice
calitativ în ori de cate ori este nevoie; vaginale pentru
decurs de 7 - servesc pacienta cu tampoane examenul
zile vaginale; bacterologic și
- asigurăm repaus la pat în poziţie antibiogramă;
comodă care să mai atenueze din - efectuez spălătura
disconfort; vaginală pentru
- conduc pacienta în sala de asigurarea igienei și
tratamente şi o ajut să urce pe confortului pacientei;
masa ginecologică pentru - administrez
examenul ginecologic; antibiotice conform
- asigur o dietă echilibrată și antibiogramei:
cantitatea recomandată de Azitromicina 500 mg;
lichide. 1tb/zi - 3 zile
Metronidazol 500 mg;
2 x 1tb/zi - 7 zile
Tergynan comprimate
vaginale; 1/zi – 7 zile

25
- administrez AINS:
Diclotard 100 mg;
1tb/zi - 10 zile
- administrez ovule
vaginale: Mastrelle
Flora Plus, capsule
vaginale;1/zi/ - 7 zile
2. Nevoia de a Dificultate Pacienta să - observ și notez orarul și La indicația După 3 zile
dormi și a se de a se prezinte un calitatea somnului pacientei; medicului pacienta
odihni odihni somn - asigur un microclimat administrez: prezintă un
odihnitor în corespunzător în salon; - Diazepam 10 mg; somn
termen de 3 - servesc pacienta cu un pahar de 1 tb/seara/ la nevoie odihnitor
zile ceai de tei sau lapte calduț înainte
de culcare;
- recomand pacientei să asculte
muzica relaxantă sau să citească
cateva pagini dintr-o carte înainte
de culcare;
- întocmesc planul de îngrijiri
astfel încât să nu perturb orele de
somn ale pacientei;
- învaț pacienta tehnici de
relaxare;
- îi explic pacientei necesitatea
mentinerii unei vieți ordonate și
cu program stabilit;

3. Nevoia de a Alterarea Pacienta să - schimb lenjeria de pat și de corp Dupa 5 zile


26
fi curat, mucoasei prezinte ori de câte ori este nevoie; pacienta
îngrijit și de a vaginale mucoasa - aerisesc salonul la intervale prezintă o
proteja vaginală regulate de timp; mucoasă
tegumetele și intactă în - educ pacienta cum să efectueze vaginală
mucoasele termen de 5 corect și să mentină igiena integră
zile tegumentelor și mucoaselor:
spălarea organelor genitale se
face din față în spate pentru a
evita contaminarea cu bacterii din
zona anală;
- încurajez pacienta în
permanență;
4. Nevoia de a Durere Pacienta să nu - montorizez funcțiile vitale: La indicația Dupa 5 zile
evita Anxietate mai prezinte respirație, tensiune arterială, puls, medicului administrez pacienta nu
pericolele Alterarea durere, temperatură și le notez în F.O.; antalgice: mai prezintă
stimei de anxietate și să - educ pacienta să adopte o - Algocalmin 500 mg, durere și
sine își recâștige poziție antalgică; 1 tb/zi - 5 zile. anxietate, iar
stima de sine - evaluez caracterisicile durerii: stima de sine
în decurs de 5 localizare, intensitate, durată, a fost
zile frecvență; recuperată
- evaluez efectul medicamentelor
prescrise de medic;
- ajut pacienta în satisfacerea
nevoilor fundamentale;
- asigur confortul pacientei și
înlătur factorii agravanți;
- încurajez pacienta să comunice
cu cei din jur, să-și exprime
27
emoțiile, nevoile, frica, opiniile;
- favorizez adaptarea pacientei la
mediul spitalicesc, asigur un
climat calm și de securitate;
- identific impreună cu pacienta
cauza anxietății si discut cu ea pe
această temă;
- explic cu răbdare pe înțelesul
pacientei tehnica tuturor
examinărilor clinice și
paraclinice pentru a înlătura
anxietatea;
- promovez un concept de sine
sănătos
5. Nevoia de a Izolare Pacienta să nu - ajut pacienta să fie echilibrată După 3 zile
comunica socială mai prezinte psihic; pacienta nu
izolare socială - solicit ajutorul și sprijinul ma prezintă
în decurs de 3 familiei; izolare
zile - identific împreună cu pacienta o socială, a
modalitate prin care ea să se redevenit
poată gândi la o soluție de a comunicativă
rezolva problema cu care se
confruntă;
- recomand pacientei să aiba o
atitudine de receptivitate și de
încredere și să mențină legatura
cu persoanele apropiate.
6. Nevoia de a Cunoștințe Pacienta să - exporez nevoile de cunoaștere După 5 zile
28
învăța cum să- insuficiente acumuleze ale pacientei; pacienta a
și păstreze privind suficiente - constientizez pacienta asupra acumulat
sănătatea gestionarea informații importanței starii de sănătate suficiente
sănătății privind proprii; informati
gestionarea - corectez deprinderile privind
sănătății în dăunătoare ale pacientei; gestionarea
decurs de 5 - educ pacienta cu privire la sănătății
zile bolile cu transmitere sexuală și a
metodelor de protectie;
- organizez activități de educație
și informare despre boală și
menținerea sănătății;
- verific dacă a înțeles corect și
și-a însușit noile informații
primite

29
Cazul II

Culegerea datelor:
Nume şi prenume: N.S.
Vârsta: 20 ani
Domiciliul: Turda
Ocupaţie: muncitoare
Naţionalitate: română
Sex: feminin
Grupa sanguină: AII
Alergii medicamentoase: Nu prezintă
Data internării: 12.02.2020
Antecedente personale: - menarha la 13 ani
- cicluri regulate cu flux mediu
- avorturi: 1 la cerere
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Motivele internării: - durere
- prurit vaginal
- secreţie vaginală gri-verzui cu miros de varză murată
Diagnostic de internare: - Col lezional
- Vulvovaginită trichomoniazică
- Anexită bilaterală
Istoricul bolii: De aproximativ o săptămână bolnava prezintă dureri
hipogastrice scurgeri vaginale, prurit vaginal, motiv pentru care se prezintă la
secția de ginecologie.
Examenul clinic general: tegumente și mucoase – normale; țesut celular
subcutanat – normal; greutate: 52 kg; înalțime: 163 cm; aparat cardio-vascular:
T.A.=110/60 mmHg, P=80 p/min, R=18 r/min; temperatura corpului în limite
normale T=36,4ºC; aparat uro-genital – scurgeri patologice, leucoree, pacienta
acuză prurit vaginal și durere hipogastrică.
Examenul ginecologic local: mucoasă vaginala inflamată, epiteliul pavimentos
al exocolului prezintă mici eroziuni bine delimitate, secretia vaginală abundentă
de culoare gri-verzui cu miros de varză murată, iritație vulvară.
Ecografie abdominală: vezică urinară în semirepleţie, uter 71/30/50 mm; anexa
dreaptă hipoechogenă 30/20 mm; anexa stângă 20/19 mm. Nu sunt colecţii în
Douglas.
Examenele de laborator:
-examenul de sânge: Hemoleucograma: Ht = 38 %; Hb = 13,5 g/dL;
Nr.eritrocite = 4.55x10*6/µL; Nr.leucocite = 5.88x10*3/µL;
Nr. trombocite = 230x10*3/µL; VDRL – negative; GPT – 16 µ/l; GOT – 15 µ/l;
UREA – 37 mg/dl; VSH – 12 mm/h
-examenul de urină: Glicozurie – negative; UBG – normal; PH – 5,5
- examenul secreției vaginale: Trichomonas vaginalis – prezent

30
CULEGEREA DATELOR PRIVIND SATISFACEREA CELOR 14
NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE


Pacienta prezintă căi respiratorii superioare libere și integre, torace
normal conformat, respiraţia normală, amplă, cu o frecvența de 18
respiraţii/ minut.
Zgomote cardiace egale, ritmice, ample, 80 pulsaţii/ minut, tensiunea
arterială este de TA=110/60 mmHg.

2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA


Pacienta se străduiește să consume alimente cât mai variate și să
urmeze un orar regulat al meselor, consumul de lichide este de aproximatv
1500 ml/zi.

3. NEVOIA DE A ELIMINA
Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-
4 /zi, având culoare galbena cu aspect clar-transparent. Tranzit intestina
normal.
În ultimele zile a prezentat scurgeri vaginale anormală, de culoare gri-verzui c
miros neplăcut de varză murată datorită infecției cu Trichomonas vaginalis.

4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ


Pacienta este o fire activă, îi place să facă sport în aer liber, prezintă o
coordonare armonioasa a miscarilor.

5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI


Pacienta nu se odihnește suficient, adoarme greu datorită durerii
hipogastrice și a pruritlui.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA


Pacienta este interesată de aspectul fizic și de vestimentație, preferă
ținutele tinerești și confortabile.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN


LIMITE NORMALE
Pacienta prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime.
Temperatura corpului este normala.

8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA


TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

31
Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite normale; are
deprinderi igienice bine conturate (baie, duş zilnic), dar în ultimele zile
datorită infecței este obligată să acorde mai mult timp igienei zilnice.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Pacienta cunoaste putine lucruri despre boala și starea actuala de
sanatate, este îngrijorată și vrea să știe la ce se poate astepta.

10.NEVOIA DE A COMUNICA
Pacienta este o persoană comunicativă și sociabilă, dar în ultima
perioadă s-a distanțat de prieteni și a evitat ieșirile în societate datorită
disconfortului și nepacerilor create de boală.

11.NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI, VALORI
Pacienta nu este o persoană religioasă, dar respectă ideologiile și
valorile oameilor cu care interacționează. Acceptă sfaturi și își recunoaște
greșelile.

12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII


Pacienta este preocupată în vederea realizării profesionale, este
pasionată de machiaj și a fost nevoită să se angajeze pentru a-și putea
plăti studiile, dorește să devină makeup artist.

13.NEVOIA DE A SE RECREEA
Pacientei îi plac drumețiile și miscarea în aer liber, întâlirile cu
prietenii le consideră foarte relaxante.

14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA


Pacienta nu stie prea multe lucruri despre boală, nu a întâmpinat
probleme de sănătate până acum, și este dornică să acumuleze cât mai
mlte informații despre boala actuală, tratament și evoluție.

În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, prin dialog


cu pacienta, am stabilit următoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a elimina
- Scurgeri vaginale neadecvate cantitativ și calitativ
2. Nevoia de a dormi și a se odihni
- Insomnie
3. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumetele și
mucoasele

32
- Alterarea mucoasei vaginale
4. Nevoia de a evita pericolele
-Durere
5. Nevoia de a comunica
-. Izolare socială
6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
-Cunoștințe insuficiente privind gestionarea sănătății

33
Nevoia Diagnostic Obiective Interveții autonome Interveții delegate Evaluare
fundamental de nursing
ă afectată
1. Nevoia de a Eliminări Pacienta să - urmăresc aspectul şi cantitatea La indicația medicului: După 5 zile
elimina vaginale prezinte scurgerilor vaginale și notez - recoltez sânge pentru pacienta nu
neadecvate eliminări informațiile în F.O.; examenele de mai prezintă
cantitativ și vaginale - îi explic pacientei care este cauza laborator; eliminări
calitativ adecvate secrețiilor vaginal patologice și că - recoltez secreții vaginale
cantitativ și este o situație remediabilă; vaginale pentru neadevate
calitativ în - conduc pacienta în sala de examenul bacterologic cantitativ și
decurs de 5 tratamente şi o ajut să urce pe masa și antibiogramă; calitativ
zile ginecologică pentru examenul - fac toaleta
ginecologic; vulvovaginală cu
- asigur condiţii optime de menţinere soluţie Clorom 1%
a igienei intime; (după izolarea patului
- schimb lenjeria de pat și de corp ori de restul salonului).
de cate ori este nevoie; - ajut și servesc
- servesc pacienta cu tampoane medicul cu materiale
vaginale; necesare efectuarii
- asigur o dietă echilibrată, bogată în examenului
elemente nutritive și cantitatea ginecologic cu valve și
recomandată de lichide. a testului Lahm-
Schiller
- administrez
antibiotice conform
antibiogramei:
Augmentim 1 g,
34
2x1tb/zi - 5 zile
- administrez AINS:
Flamexin 20 mg,
1tb/zi - 10 zile
- administrez ovule
vaginale: Meclodin,
1ov/zi - 7 zile
- Tantum Rosa 1plic/zi
ptr. irigaţii vaginale
2. Nevoia de a Insomnie Pacienta să - identific nivelul și cauza anxietății La indicația mediclui După 3 zile
dormi și a se nu mai care determină insomnia; administrez: pacienta nu
odihni prezinte - observ și notez calitatea, orarul - Diazepam 10 mg, mai prezintă
insomnia în somnului și gradul de satisfacere a 1tb/seara insomnie
termen de 3 celorlalte nevoi;
zile - învăț pacienta să practice tehnici de
relaxare, exerciții respiratorii câteva
minute înante de culcare;
- întocmesc un program de odihnă
corespunzător organismului;
- observ efectul medicamentelor
administrate asupra organismului.
3. Nevoia de a Alterarea Pacienta să - educ pacienta: să adopte o poziție La indicația medicului Dupa 5 zile
fi curat, mucoasei prezinte care să favorizeze drenarea realizez spălatura pacienta
îngrijit și de a vaginale mucoasa secrețiilor, să nu folosească vaginală cu soluție de prezintă o
proteja vaginală tampoane intravaginale, să poarte cloramină 1%. mucoasă
tegumetele și integră în lenjerie intima din bumbac vaginală
mucoasele termen de 5 - aerisesc salonul la intervale integră
zile regulate de timp;
35
- educ pacienta cum să efectueze
corect și să mentină igiena
tegumentelor și mucoaselor;
- ajut pacienta să fie echilibrată
nutrițional pentru favorizarea
cicatrizări leziunilor mucoasei
vaginale;
- iau masuri de prevenire a infecțiilor
asociate asisteței medicale.
4. Nevoia de a Durere Pacienta să - montorizez funcțiile vitale: La indicația medicului După 5 zile
evita nu mai respirație, tensiune arterială, puls, administrez antalgice: pacienta nu
pericolele prezinte temperatură și le notez în F.O.; - No-Spa 40 mg, mai prezintă
durere - instruiesc pacienta asupra 2x1tb/zi - 5 zile durere
hipogastric mecanismlui durerii, a caracterului, a - Flamexin 20 mg, hipogastrică
ă în decurs necesității anunțării dacă se 1tb/zi - 10 zile
de 5 zile accentuează
- educ pacienta să adopte o poziție
antalgică;
- evaluez efectul medicamentelor
prescrise de medic;
- asigur confortul pacientei și înlătur
factorii agravanți;
- încurejez pacienta cu privire la
evoluția bolii.
5. Nevoia de a Izolare Pacienta să - îmi rezerv timp îndelungat petru După 5 zile
comunica socială participle la discuții cu pacienta despre pacienta este
evenimente posibilitatea reluării activității, de pegătită și
sociale în reintegrare; nerăbdătoare
36
decurs de 5 - încurajez relatiile cu familia, ajut să participle
zile membri familiei să înțeleaga pacienta la
și să o sprijine; evenimente
- ajut pacienta să identifice sociale
posibilităţile sale de a asculta, de a
schimba idei cu alţii, de a crea
legături semnificative ;
- asigura climat propice pentru
stabilirea relatiilor cu semenii sai.
- recomand pacientei să aiba o
atitudine de receptivitate și de
încredere în alte persoane și să
mențină legatura cu persoanele
apropiate.
6. Nevoia de a Cunoștințe Pacienta să - explic modul de transmitere pe cale După 5 zile
învăța cum să- insuficiente acumleze sexuală a unor boli, implicația pacienta
și păstreze privind informatii acestra asupra stării de sănătate prezintă un
sănătatea gestionarea despre prezente și viitoare; nivel
sănătății boală și - informez pacienta cu privre la satisfacător
păstrarea principalele manifestari ale bolilor de cunoștințe
sănătății in transmise sexual, importanța despre boală
decurs de 5 consultării medicului, protecția
zile partenerului, tratarea ei si a
partenerului;
- instruiesc pacienta asupra
metodelor de contraceptie și de
protectie sexuală;

37
Cazul III

Culegerea datelor
Numele și prenumele: C.B.
Vârsta: 38 ani
Domiciliul: Turda
Ocupaţia: muncitoare
Naţionalitate: română
Sex: feminin
Starea civilă: căsătorită
Grupa sanguină: AII
Alergii medicamentoase: nu prezintă
Data internării: 22.02.2020
Antecedente personale: - menarha la 13 ani
- cicluri regulate cu flux mediu
- nașteri: 2
- avorturi nu a avut
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Motivele internării: - durere
- febră
- prurit vaginal
- polakiurie
- secreţie vaginală cu aspect de ”brânză de vaci“
Diagnostic de internare: - Exocervicită
- Colpită micotică
- Metroanexită dreaptă
- Cistită
Istoricul bolii: Bolnava se prezintă pe secţia de ginecologie cu dureri în zona
pelvină, febră, scurgeri vaginale cu prurit vaginal, micțiuni frecvente şi stare
generală alterată.

38
Internată pe secţia de ginecologie, pacienta este suspusă examenului clinic
general și consultului ginecologic, la care se adaugă investigații paraclinice în
uma cărora se observă :
Examenul clinic general:
-tegumente și mucoase – normale;
-țesut celular subcutanat – normal; greutate: 57 kg; înalțime: 164 cm;
-aparat cardio-vascular: T.A.=120/65 mmHg, P=85 p/min, R=17 r/min;
-pacienta prezintă febră moderată, temperatura corpului fiind de 38,2ºC;
-aparat uro-genital – polakiurie, scurgeri patologice, durere în regiunea
pelvină.
Examenul ginecologic local: mucoasă vaginală inflamată, colul
întredeschis, edemațiat, hiperemic de culoare roșie-violacee, leucoreea este
albicioasă, brânzoasă, aderentă și este însoțiă de un prurit intens.
Ecografie abdominală: vezică urinară în semirepleţie, uter 72/42/37 mm;
anexa dreaptă 33/26 mm, chist ovarian; anexa stângă 29/20 mm; fină lamă
transonică retrouterin; rinichii fără ectazii, nisip renal prezent.
Examenele de laborator:
- examenul de sânge: Hemoleucograma: Ht = 37,9 %; Hb = 14 g/dL;
Nr.eritrocite = 4.3x10*6/µL; Nr.leucocite = 10x10*3/µL;
Nr. trombocite = 253x10*3/µL; VDRL – negative; GPT – 21 µ/l;
GOT – 23 µ/l; UREA – 25 mg/dl; VSH – 15 mm/h; Sodiu – 139 mEq/L;
Potasiu – 4.2 mEq/L; Creatinina – 0.61 mg/dL; Fosfataza alcalină – 137
UI;
- examenul de urină: culoare – galben, claritate – clar, glucoză – negativ,
bilirubina – negativ, cetonurie – negativ, densitate – 1019, nitriți –
negativ, pH – 6.5, proteine – negativ, urobilinogen – normal, eritrocite –
negativ, leucocite – negativ, albumina – 10, creatinine – 8.8, raport
proteina/creatinine – normal, raport albumina/creatinine - normal
- examenul secreției vaginale: Candida albicans – present

39
CULEGEREA DATELOR PRIVIND SATISFACEREA CELOR 14
NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE


Pacienta prezintă căi respiratorii superioare libere și integre, torace normal
conformat, respiraţia normală, amplă, cu o frecvența de 17 respiraţii/ minut,
tensiunea arterială este 120/65 mmHg, puls normal și regulat cu 85
pulsații/minut.

2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA


Pacienta consumă suficiente fructe si legume proaspete, dar uneori depășeste
cantitatea recomandată de carne roșie și carbohidrați carbohidrațise. Consumul
zilnic de lichide este satisfăcător.

3. NEVOIA DE A ELIMINA
O dată cu apariția scurgerilor vaginale și a durerii pelvine pacienta
prezintă micţiuni mai frecvente decât de obicei, 6-7 micțiuni nedureroase /zi,
urina este de culoare galben deschis și transparentă. Scurgerile vaginale au
culoare albă și aspect de „brânză de vaci” datorita infectiei cu Candida albicans.

4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ


Pacienta nu face mișcare cât și-ar dori, munca și familia ii ocupă prea mult
timp. Se străduiește să își păstreze o formă armonioasă a corpului.

5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI


Pacienta prezintă un somn odihnitor, doarme aproximativ 7-8 ore pe noapte.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA


Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare, este
preocupată mai mult de familie și îndatoririle zilnice, preferă îmbrăcamintea
sport și ținutele confortabile.

7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN


LIMITE NORMALE
Pacienta prezintă febră moderată datorită infecției și procesului inflamator.

8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA


TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE
Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică; îşi satisface această nevoie
fără dificultate prin duş zilnic, dar în ultimele zile datorită leucoreei patologice
este obligată să acorde mai mult timp igienei zilnice.

40
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Lipsa de cunoștințe despre boală, alterarea integrității fizice datorita
procesului inflamator și durerii îi determină pacientei stare de anxietate
moderată.

10.NEVOIA DE A COMUNICA
Pacienta este o persoană comunicativă și sociabilă, vorbeste cu plăcere
despre ea, despre familia ei, despre locul ei de muncă.

11.NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI, VALORI
Pacienta este de religie ortodoxă și este credincioasă, se roagă zilnic pentru
sănatatea ei și a familiei sale. Doreste mult să se vindece.

12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII


Pacienta este mulțumită de ce a realizat pâna în acest moment al vieții ei.
Dorește cât mai repede posibil să poată pleca acasă să se întâlnească cu familia.

13.NEVOIA DE A SE RECREEA
Îi place să gatească pentru familia ei, să urmarească seriale la TV și să
pescuiască alături de soț și familie.

14.NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA


Pacienta se interesează de boala ei, se adresează cu încredere pentru informații
personalului medical care o îngrijeste.

În urma culegeri datelor chiar din ziua internării, prin dialog cu


pacienta, am stabilit următoarele nevoi alterate:
1. Nevoia de a elimina
- Scurgeri vaginale neadecvate cantitativ și calitativ
- Alterarea funcției de eliminare a urinii
2. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale
- Hipotermie
3. Nevoia de a fi curat si îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- Prurit
4. Nevoia de a evita pericolele
- Durere
- Anxietate moderată
5. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
- Cunoștințe insuficiente privind gestionarea sănătății

41
Nevoia Diagnostic Obiective Interveții autonome Interveții delegate Evaluare
fundamental de nursing
ă afectată
1. Nevoia de a Scurgeri Pacienta să - urmăresc aspectul şi cantitatea La indicația medicului: După 5 zile
elimina vaginale prezinte scurgerilor vaginale și notez - recoltez sânge pentru pacienta nu
neadecvate eliminări informațiile în F.O.; examenele de laborator; mai
cantitativ și vaginale - conduc pacienta în sala de - recoltez secreții prezintă
calitativ adecvate tratamente şi o ajut să urce pe masa vaginale pentru eliminări
cantitativ și ginecologică pentru examenul examenul bacterologic vaginale
calitativ în ginecologic; și antibiogramă; neadevate
decurs de 5 - asigur condiţii optime de menţinere a - fac toaleta cantitativ
zile igienei intime; vulvovaginală cu și calitativ
- schimb lenjeria de pat și de corp ori soluţie Clorom 1%
de cate ori este nevoie; - recoltez urină pentru
- îi explic pacientei care este cauza examene chimice și
secrețiilor vaginal patologice și că este bacteriologice
o situație remediabilă; - administrez antibiotice
conform antibiogramei:
Alterarea Pacienta să - asigur o dietă echilibrată, bogată în Ofloxacin 200 mg,
funcției de nu mai elemente nutritive și cantitatea 2x1tb/zi – 5 zile
eliminare a prezinte recomandată de lichide; - administrez AINS:
urinii – polakiurie - fac zilnic bilanțul hidric, măsurând Aflamil 100 mg,
polakiurie în decurs cu rigurozitate ingesta și excreta; 1 tb/zi – 7 zile
de 5 zile - asigur o atmosferă caldă, răspund - administrez ovule
promt și plină de solicitudine la vaginale:
chemare Lomexin 1000 mg,
1 ovul/săpt
42
2. Nevoia de a Hipotermie Pacienta să - monitorizez temperatura pacientei și La indicația medicului Dupa 3 zile
menține prezinte o notez în F.O. administrez antitermice: pacienta
temperatura temperatur - asigur un microclimat corespunzător Algocalmin 500 mg, prezintă
corpului în a în salon; 1 tb/ zi – 3 zile temperatura
limite normale corporală - recomand pacientei să îmbrace corporală
în limite lenjerie de corp și pijama lejeră din în limite
normale în bumbac; normale
termen de 3 - schimb lenjeria de pat și de corp ori
zile de câte ori este nevie;
- administrez lichide ușor calduțe;
- calculez bilantul ingesta-excreta;
- aplic comprese reci pe fruntea
pacientei.
3. Nevoia de a Alterarea Pacienta să - pentru ameliorarea pruritului și a La indicatia medicului După 5 zile
fi curat si tegumentelo nu mai iritației vulvare recomand pacientei să administrez antifungic: pacienta
îngrijit, de a r și prezinte foloseasca săpunuri si geluri special Lomexin 1000 mg, prezintă
proteja mucoaselor prurit în concepute pentru igiena intima; 1 ovul/săpt – 2 săpt tegumente
tegumentele și decurs de 5 - educ pacienta să evite baile fierbinți și mucosae
mucoasele zile și foarte fierbinți; intacte
- să utilizeze lenjerie din bumbac, pe
care să o schimbe zilnic sau de mai
multe ori de zi daca aceasta s-a
umezit;
4. Nevoia de a Durere Pacienta să - montorizez funcțiile vitale: La indicatia medicului Dupa 5 zile
evita Anxietate nu mai respirație, tensiune arterială, puls, administrez antalgice: pacienta nu
pericolele moderată prezinte temperatură și le notez în F.O.; Aflamil 100 mg, mai
durere și - ajut pacienta să descrie corect 1 tb/zi – 7 zile; prezintă
anxietate în durerea (localizare, intensitate) și să Algocalmin 500 mg, durere si
43
decurs de 5 sesizeze momentele de remisie sau 1 tb/ zi – 3 zile anxietate
zile exacerbare;
- educ pacienta să adopte o poziție
antalgică;
- evaluez efectul medicamentelor
prescrise de medic;
- asigur confortul pacientei și înlătur
factorii agravanți;
- încurajez pacienta să comunce cu cei
din jur, sa-și exprime emoțiile,
nevoile, frica, opiniile;
- încurejez pacienta cu privire la
evoluția bolii.
5. Nevoia de a Cunoștințe Pacienta să - stimulez dorința de cunoaștere și ajut După 5 zile
învăța cum să- insuficiente acumuleze pacienta să acumuleze noi informații; pacienta
și păstreze privind suficiente - constientizez pacienta asupra prezintă un
sănătatea gestionarea informații importanței starii de sănătate proprii; nivel
sănătății despre - identific obiceiurile greșite ale satisfacător
boala în pacientei și le corectez; de
decurs de 5 - organizez activități de educație și cunoștințe
zile informare despre boală și menținerea despre
sănătății. boală

44
CONCLUZII

Infecțiile colului uterin sunt frecvente și prezintă importanță deosebită în


practica ginecologică și obstetricală, colul uterin este cel mai important rezervor
în special pentru bolile transmise sexual, dar și pentru alți germeni patogeni sau
potențial patogeni, aerobi și anaerobi.
Datorită caracteristicilor specifice aparatului genito-urinar feminin,
organismele patogene pot pătrunde foarte ușor în organism și produc inflamația
mucoasei colului uterin, care este însoțită de cele mai multe ori de leucoree,
durere în abdomenul inferior și disconfort pelviperineal.
Agenti patogeni ce determină apariția exocervicitei sunt în general aceiasi cu
cei care determină infectiile vulvo-vaginale: Trichomonas vaginalis, Candida
albicans și Gardnerella vaginalis, dar pot aparea și infecții cu gonococ sau
Chlamydia.
Apariția exocervicitei este favorizată de mai mulți factori, dintre care cei mai
cunscuți sunt: raportul sexual care lezează mucoasa cervicală, actul sexal în
perioada menstruației, tampoanele intravaginale, menstruatiile prelungite,
manevrelor iatrogene (biopsii, conizatii, chiuretaje etc), măsuri elementare de
igienă aplicate incorect.
Cunoaşterea simptomelor bolii, a evoluţiei şi a manifestărilor ce o însoţesc
este necesară pentru a putea realiza un plan de îngrijiri eficient bazat pe
competență profesională, responsabilitate și dăruire. De calitatea măsurilor
terapeutice aplicate depind şansele de vindecare ale bolnavei.
Demersul ştiinţific este un instrument de investigaţie, de analiză, de
interpretare, de planificare şi de evaluare a îngrijirilor. Cunoaşterea demersului
ştiinţific aplicat în îngrijirea individualizată a pacientelor permite asistentei să
ajungă la continuitate şi la planificarea îngrijirilor de calitate. Folosind acest
demers în practica curentă am putut depista care au fost principalele probleme
întâmpinate de pacienţe în satisfacerea nevoilor perturbate ca urmare a acestei
afecţiuni. După culegerea, analizarea şi interpretarea datelor am elaborat un plan
de îngrijiri prin care să influenţeze pozitiv starea fizică şi mentală a pacientelor.
Pentru a stabili o ordine a priorităţilor în acordarea îngrijirilor am avut în vedere
mai întâi în ce măsură nevoia nesatisfăcută ameninţă homeostazia pacientei sau
securitatea sa şi gradul de independenţă.
Educația pentru sănătate a pacientelor este un act de îngrijire esenţial şi
necesar. Înainte de a începe procesul de învăţare am evaluat cunoştinţele
pacientelor şi dorinţa de a învăţa încurajându-le să pună întrebări. Am antrenat
pacientele să se implice în aplicarea planului de îngrijiri.
Pentru a putea face o apreciere justă asupra progresului pacientelor în raport
cu intervenţiile mele am evaluat la diverse intervale, pe tot parcursul îngrijirii,
dacă obiectivele planificate şi-au atins scopul şi dacă pacientele au fost
mulţumite de rezultate.

45
BIBLIOGRAFIE

1. Titircă Lucreția, Ghid de nursing, Editura Viața Medicală Românească,


București, 2008
2. Titircă Lucreția, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008
3. Dr. Virgiliu Ancăr, Dr. Crângu Ionescu, Ginecologie, Editura Național,
București, 2008
4. Prof. Dr. Rădulescu Constantin, Conf. Dr. Rădulescu Carmen, Curs de
ginecologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mures, 2013
5. Prof. Univ. Dr. Nicolae Râcă, Conf. Univ. Dr. Nicolae Cernea, Șef de lucrări
Dr. Valeriu Gheorman, Șef de lucrări Dr. Cristian Văduva, Asist. Univ. Dr.
Florentina Tănase, Ginecologia, Editura Medicala Universitară, Craiova, 2005
6. N. Crisan, Camelia Constantinescu, G. Olaru, Bolile ginecologice pe înțelesul
tuturor, Editura M.A.S.T., București, 2011
7. Bogdan Ioan Ștefănescu, Obstetrica – Ginecologie: note de curs, Editura
Europlus, Galați, 2012
8. N.N. Gheorghiu, Ion Lemnete, Ion Rădulescu, Manual de obstetrică și
ginecologie pentru cadre medii, Editura Medicală, București, 1975
9. Titircă Lucreția, Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2000
10. Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th.
Niculescu, Radu Cârmaciu, Biologie – Manual pentru clasa a XI-a, Editura
Corint Educațional, Bucureșt, 2014
11. Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu, Carmen
Sălăvăstru, Cristian Niță, Cătălina Ciornei, Anatomia și fiziologia omului –
Compendiu, Editura Corint Educațional, București, 2009
12. Crin Marcean, Vladimir-Manta Mihăilescu, Manual de farmacologie pentru
asistenți medicali și asistenți de farmacie, Editura ALL, Bucuresti, 2018

46