​ ​Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă

Student - Barbu Florescu Flavia

An III
Specializare - E.F.S.
 ​Motricitatea în a doua copilărie în perioada preșcolară (3-6 ani)

Etapa este numită și “vârsta de aur a copilăriei” în care comportamentul se diversifică,

urmare a integrării în mediul grădiniței și a solicitărilor cognitive, comunicaționale și nu în
ultimul rând, motrice, cărora copilul le face față.
Educația psihomotrică are un statut mult mai complex decât am bănui, Complexitatea
extensiei obiectivelor la nivelul personalității și conduitei umane pune într-o mișcare de
complementaritate nu numai scopuri și obiective explicite, ci, în aceeași măsură, resursele
dinamice de ordin cognitiv, motivational, emoțional socio-relațional, toate coordonate și aflate
într-o continua căutare a echilibrului functional.
Perioada preșcolară prezintă următoarele trei subperioade: a preșcolarului mic (3-4 ani), a
preșcolarului mijlociu (4-5 ani) și a preșcolarului mare (5-6 ani).
Caracteristicile generale ale perioadei sunt următoarele:
➢ dezvoltarea capacităților perceptiv-observative și a reprezentărilor
➢ diferențierea structurilor scoarței cerebrale
➢ creșsterea și dezvoltarea structurilor morfologice
➢ nuanțarea și diversificarea tipurilor de relații
➢ diferențierea conduitelor în funcție de persoane
➢ impunerea jocului ca tip fundamental de activitate.
➢ formarea comportamentelor implicate în dezvoltarea autonomiei prin organizarea
de deprinderi și obișnuințe (de alimentare, de îmbrăcare și igienice).
Îmbunătățirea comunicării verbale și exprimarea copilului prin joc contribuie la
dezvoltarea relațiilor interpersonale favorizate și de abilități motrice. Dominând această perioadă,
jocul dobândește rolul de instrument și mijloc al educației sociale și morale.
Una din nevoile fundamentale resimțite de copil în perioada preșcolarității este nevoia de
mișcare.
 În planul motricității, preșcolarul mic (3-4 ani), realizează un consum mare de energie
pentru executarea mișcărilor care cer precizie, dar acțiunile motrice rămân încă nesigure,
posibilitățile de coordonare fiind limitate, iar percepțiile spațiale și temporale încă slab
dezvoltate. Acest lucru este reperabil în acțiunile motrice în care nu se apreciază corect distanța
și direcția de execuție, iar ritmul este inadecvat.
În cazul preșcolarului mijlociu (4-5 ani), coordonarea mișcărilor grosiere se
îmbunătățește, excepție făcând în continuare mișcările care angrenează mușchii mici ai mâinilor
și degetelor, adică motricitatea fină.
În ceea ce privește preșcolarul mare (5-6 ani), se înregistrează o creștere a tonusului
muscular și a rezistenței la eforturi mai mari și mai prelungite, îmbunătățindu-se ritmul general
de execuție a actelor și acțiunilor motrice.
Dezvoltarea motorie – psihomotricitate și abilități motrice (câteva repere):
Funcția tonică – copilul poate exercita un control tonic asupra mișcărilor sale.Apar
precizia și viteza mișcării, condiționate de capacitatea de oprire.
Abilitățile posturale – echilibrul static se instalează progresiv, dar el nu este cu adevărat
dobândit decât spre vârsta de 5 ani. Merge pe o linie dreaptă.
Motricitatea globală – este perioada în care putem observa stadiul intermediar al celor
mai multe dintre comportamentele motorii de bază. Sare de pe un picior pe altul și cu picioarele
apropiate. Poate sari de 5-6 ori într-un picior și poate juca șotron. Alunecă, se leagănă. Urcă și
coboară scările punând un singur picior pe o treaptă. Trage un șut în minge. Poate sari peste un
elastic plasat la 10cm de sol. Spre 5 ani, se învărte într-un picior ca un titirez.
Motricitatea manuală – urmărește mingea cu privirea și încearcă să intre în contact cu ea
înainte de a o ajunge. Lovește mingea cu o bâtă, prinde o minge. Explorarea manuală devine
activă.
Lateralitatea – până la 4-5 ani, lateralitatea cunoaște numeroase fluctuații și rămâne
adesea nedeterminată. Ea s-a instalat la 40% dintre copiii între 4 și 5 ani.
Repertoriul motric este dominat de alergare, săritură, târâre, cățărare, exerciții de
echilibru, suspendare, balansare, transportul de obiecte sau aruncare.
 Alergarea se caracterizează acum printr-o fază de propulsie care se îmbunătățește și prin
diminuarea forțelor de frânare. Faza de amortizare capătă importanță, iar oscilațiile vertical și
laterale scad în amplitudine.
În ceea ce privește ​aruncarea,​ în această etapă capătă amplitudine aruncarea cu un brat
de deasupra umărului, însoțită de o rotație a centurii scapulare în plan orizontal. Poziția corpului
este în continuare static, în schimb mișcarea devine biarticulară. La 5-6 ani, forța aruncării crește
prin acțiunea trunchiului care însoțește mișcarea și care se finalizează printr-o reflexie la nivelul
bazinului. La aruncare participă și organizarea posturală.
Săritura se caracterizează prin faptul că sunt îmbunătățite săriturile de tip
“stângul-dreptul-dreptul-sângul” și galopul. Debutul săriturii în lungime se realizează plasând un
obstacol nu foarte înalt care să simuleze desprinderea pe vertical. Totuși, în această fază a
dezvoltării, copilul manifestă o incapacitate de a impinge în membrul inferior și prin urmare, o
slabă desprindere în înălțime, iar brațele încă nu lucrează eficace, frânând zborul.
Lovirea mingii cu piciorul s​ e caracterizează în cazul preșcolarului, printr-o proiecție a
balonului la 3m la 5 ani, până la 6m la 6 ani.
Activitatea motrică la această vârstă doar sub formă de joc, ca divertisment, contribuind
la dezvoltarea motricității în ansamblu, prin sarcini de tip nedefinit, cu character general.
Modelul are la bază aptitudinile motricem acestea reprezentând fundamental principalelor
categorii de mișcare. Prin urmare, educația motrică se realizează pe baza principalelor achiziții
psihomotorii fundamentale și anume echilibrarea. Locomoția și coordonările visual-motrice care
însoțesc copilul până la vârsta școlarității.
 ​Plan de lecție

Momentul 1 – Organizarea grupei de preșcolari

Copiii se vor alinia pe un singur rând, fiecare în dreptul cercului corespunzător (desenat de ei cu
animalul preferat), umăr lângă umăr. Pentru captarea atenției, voi efectua jocul “palmele pe
cap-umeri-picioare”.
Momentul 2 – Pregătirea organismului pentru efort
Din poziția inițială de drepți, în linie pe un rând, copiii se vor întoarce spre “gară” (dreapta), vor
pune mâinile pe umerii colegului din față și vor forma “trenul fericirii”. Trenul va pleca din gară
în pas de marș, prin ridicarea genunchilor. După o tură, trenul va “prinde viteză” și vom trece la
pas ușor de alergare (o tură). Trenul a obosit, așa că vom reveni la pasul de marș. La fluierul
“polițistului” (educatorului), trenul se va opri în ghemuit, iar la următorul fluier, va continua să
meargă (o tură). Trenul a ajuns la destinație, pregătirea organismului pentru efort s-a încheiat.
Momentul 3 – Influențarea selectivă a aparatului locomotor
Vor forma un soare (cerc) pentru că soarele este cel care ne încălzește. Copiii se vor prinde de
mâini și se vor depărta până vor forma un soare mare, după care își vor da drumul la mâini. Vor
efectua 5 exerciții:
1.Stând depărtat, brațele pe șolduri, aplecarea capului spre înainte – spre înapoi (4 timpi x 2)
2.Stând depărat, brațele pe șolduri, rotarea capului spre stânga (în 4 timpi cu oprire în stânga,
spate, dreapta, față x 1) și spre dreapta (în 4 timpi cu oprire în dreapta, spate, stânga, fată x 1)
3.Stând depărtat, cu eșarfe colorate în fiecare mână, brațele pe lângă corp, rotarea brațelor spre
înainte (4 x) și rotarea brațelor spre înapoi (4 x)
4.Stând depărtat, palmele pe genunchi, rotarea genunchilor din exterior spre interior (4x) și
rotarea genunchilor din interior spre exterior (4x)
5.Stând, având o eșarfă colorată în mâna stângă, sărituri într-un picior, pe piciorul corespunzător
brațului în care se află eșarfa (4x), mută eșarfa în mâna dreaptă, sărituri într-un picior (4x). Acest
exercițiu se va efectua de 2 ori.
Momentul 4 - Dezvoltarea calității motrice îndemânare
Vor juca “Mingea călătoare” – copiii sunt așezați pe 3 șiruri. În fața fiecărui șir, sunt așezate 2
cuburi dispuse la o distanță de 1m unul față de celălalt. Cei mici trebuie să se deplaseze în mers
semighemuit printer cuburi și să conducă mingea pe sol cu brațul îndemânatic, dus-întors. La
întoarcere, copilul aflat în acțiune se va alinia înapoia șirului, iar următorul preia mingea de pe
sol și pornește.
Momentul 5 – Consolidarea deprinderii motrice săritura
Vor juca – “Sări în cerc”
Copiii vor fi împărțiți în 3 echipe, aliniați în șir unul înapoia celuilalt.
În fața fiecărei echipe, vor fi așezate pe sol 6 cercuri.
La semnalul sonor, primul copil al fiecărei echipe va porni și va sări pe ambele picioare simultan
din cerc în cerc, dus-întors. La finalizarea traseului se vor alinia înapoia șirului, iar următorii vor
aștepta semnalul sonor pentru a porni.
Momentul 6 – Revenirea organismului după efort
Vor juca “Vrăbiuța doarme”
Copiii vor fi așezați în cerc.
La comanda “vrăbiuța a adormit”, cei mici își unesc palmele și le așează pe un umăr, lăsând
capul pe umăr si expirând accentuat.
La comanda “vrăbiuța s-a trezit”, copiii întind brațele lateral și execute o inspirație amplă.
La reluarea jocului, mișcarea de culcare a capului se va face pe umrărul opus.
Momentul 7 – Analiza activității
Voi face aprecieri pozitive colective și individuale despre activitate și despre evoluția celor mici.