Sunteți pe pagina 1din 254
s cecela roy LLL La ae , TATE fe a SERIA ,DOAMNELE CELEBRE ALE LONDREI* Cerne WaNMEnnInT ea ast cR neue Cee uaa DAT TU iees Conca cercene Tucan Mr erases eter) Ts Getto COTM ean ket unt skeen tan Sivan e tran tartan ae) sogie bogata care si il salveze din situatia financiara delicata in care a ajuns, Callie giseste modalitatea perfecti de a-i aduce sfirgirul rene Justin Sin” Vaughn, conte de Sinclair, este obligar si se cisito- Peete ety ae RM te oti cer trams eee MNO Rete teenies re ete anonima a unei serii de pavesti desfrinate despre care se zvoneste PU eons Mela Wier Mess ar Sure Meme etn mete Cae(s Pe OTR or cmeccecet ant memrtmet Git Restiiie etic athe (uke Re Catalans OM MTR Returas satan ks re oes ae tta Te Ucn etd Rea eit ce ntn es clan tattnaty DETa nance nie hase ous gas iret Pee ee ae rr ae Ye RemeW Tear eecel Catia coer tea aN Reed Et CRtes teas Remarc ecacatIe Sin este pe punctul de a-ida framoaset si perfidei Lady Callie 0 esta ey ucdee stn eee ria seat RRS Ue eS TIALUELe Tie oe tan ts co Scarlert Scott a debutat in 2013 gia seris pana in prezent peste 40 de mane, majoritatea historical romance, Este o prezcngi constant in topurile Publishers Weekly, USA Today si Amazon. ii itl Pentru cititorii mei neobrazati Capitolul 1 CEEESD Cum indraznesc ducele de W. si sotia mea sd md trédeze? Confruntarea cu Excelenta Sa nu mi-a risipit deloc nevoia furioasd de rézbunare. Nici n-a putut opri intunericul din sufletul meu, Solufia la care am ajuns a fost una finala, dragé citito- rule. Moartea. din Confesiunile unui conte pacdtos Londra, 1885 Lady Calliope Manning, sora ducelui de Westmorland, prefera- ta societatii si o cotoroanta viclean si rea, era pe cale sa afle ca, atunci cand un barbat nu mai avea nimic de pierdut, era al naibii de periculos. Era pe cale sa afle ca eforturile ei de a-i risipi toate perspectivele unei cdsatorii fusesera inutile. Si povestea aia ca fostul duce de Westmorland i fosta lui con- tes fuseserd omorati amandci de contele de Sinclair urma sa aiba consecinte. Cumplite. Sin astepta in umbra in vreme ce Lady Calliope pleca de la biroul editurii ei si se indrepta spre trasura proprie ce o astepta. Era atat de obisnuita si umble de nebund peste tot prin orag si sd facd orice avea ea chef, incat nici macar nu se deranja sa arunce o privire in jurul ei. Dacd ar fi facut-o, poate lar fi vazut urmarind-o. Poate ar fi stiut fn cat de multe probleme avea sa se trezeasci in curand. Sau macar ar fi avut o idee. Dar nu se ita deloc, pentru ca icania plina de ea nu fusese nevoita s4-si facd zi din viata ei despre cum avea si isi permita rochiile Worth din matase, abia aduse de la Paris, sau balurile ei somptuoase sav despre cum s4 aiba un acoperis deasupra capului prin care s4 nu curgd apa. Nu-l vazu deloc apropiindu-se. __ Scarlett Scott ————— 4 observe ca vizitiul ei fusese inlocuit de un om fusese platit cu putinii bani pe care Sin ii maj tru a-l scoate din fara. Pe o alee din apropiere, fi revenit deja, cu o durere teribila de cap Nici nu paru 5 allui, Un barbat care avea la dispozitie pent yizitiul ei trebuie sd-$i data de crogeul de stanga al lui Brinton. Sin pasi inainte, sincronizéndu-gi fiecare actiune cu cea mai mare grija. Un singur pas gregit, o singura migcare grabita, si toa- te planurile lui - si, intr-adevar, singura lui gansa de a se salva ~ s-ar risipi. Ea tipa speriata cand se clatind fnainte intr-o gramada de fuste gijupoane, intinsd peste pernele din piele marocana. Sin ise alatura in trasura si tranti usa, apoi lovi in plafon. in timp ce vehiculul se punea in migcare, el se ageza pe bancheta de vizavi. Chiar la tanc inainte ea sa se invarta, cu groaza intiparita pe frumosul si tradatorul ei chip. Teama se diminua cand il recunoscu. Buzele i se deschisera intr-un icnet. _Lord Sinclair? Ce dracului credeti ca faceti in trasura mea? intrebd ea. -VA rapesc, ii zise el cu un sange-rece datorat partial whis- ky-ului inghitit ca sa se intdreasca chiar inainte de aceasta misiune disperata. $i partial din dorinta de a vedea ingrijorarea revenind pe trasé- turile ei. Ea rase de el. -Nu mi puteti ripi, milord. Cam atata cu ingrijorarea ei. Dar avea destul timp Cal3toria ce urma era lung. Sin ridica mainile, gesticuland spre interiorul trasurii. ~-Luati aminte, Lady Calliope. Ea ridica dintr-o spranceana bruneta, elegant. Tot ce vad in fafa mea este un intrus in trasura mea. Lord Sinclair? N-aveti o inocenta de sedus? Nigte op! consumat? O alta crima de pus la cale? El avea sa fie incantat s& distruga aceasta creatura josnica. Sin afiga cel mai salbatic zAmbet al lui. -Vad c4 ati fost atenta la reputatia mea, milady. Sunt migcat- —Nu sunt deloc atenta la dumneavoastra. Se incrunta la el, in ochii ei cAprui scAparand un foc provocator. Sunteti mai prejos de interesele mele. 8 $4 se razbune. Ce cautati ium de O lady necrutdtoare ———— Vrajitoare mincinoasa. -Da, Lady Calliope? Baga mana in haina si scoase cu calm pumnalul pe care il pusese acolo doar pentru acest scop. Pentru ea, Testa varful cu buricul de- getului mare, privind-o. Privirea ei cazu pe pumnal. Pe sub palria care fi statea stramb pe cap, de cind el o bagase in trisura, chipul ei pali. ~De ce aveti o arma? intrebi ea. ~Poate ca pun la cale s4 vd omor, sugera el, trecdnd lent cu degetul pe lungimea pumnalului, Din moment ce v-am omorat deja fratele. Ea intepeni. Daca aveti de gind sa ma riniti, milord... —Nu v-a informat nimeni c4-i nepoliticos 54 amenintati pe cine- va care are un pumnal? o intrerupse el. Np, nf, Lady Calliope. —Ag zice cA nimeni n-a folosit un pumnal in prezenta mea, se rasti ea, Despre ce-i vorba, Lord Sinclair? Am alte vizite de facut astazi, si ma faceti s4 pierd timpul cu prostiile dumneavoastra. Ce se mai amAgea singurs. -Nu vor exista alte vizite. Mangaie din nou taisul cu degetul mare, de data asta cu prea multa forta. Simti o intepaturd in degetul cdrnos, urmata de umezeala propriului singe. Ce ironic. Primul care cursese era san- gele lui, -V-ati taiat! exclama ea. Sangerati rau. Chiar asa se intamplase. ~Este o biata zgarietur, zise el fara grija. Se va opri. Cutitul asta este foarte ascutit, Lady Calliope. N-ag vrea si-l folosesc pe carnea dumneavoastra frageda, sa va tai. ~Incercati si ma speriati, contra ea, mijind ochii. Nu stiu ce vreti sau de ce, dar sigur va dati seama c4 asta-i o nebunie si ca trebuie sa inceteze imediat, Lovi in plafon. Lewis! Opreste trasura. El rase amar. ~Chiar credeati cA sunt asa prost incat sd va rapesc cu propriul dumneavoastra vizitiu? Pe chipul ei expresiv se citi confuzia. / Picat co ura aga mult, pentru cd Lady Calliope Manning era una dintre cele mai uluitoare femei din cate vazuse el vreodata. 9 ——. Scarlett Scott Superba, vicleana gi nepisatoare. Avea sa o striveasca inainte si se termine razboiul asta dintre ei, pornit de ea. ~Ce ati facut cu Lewis? intreba ea, cu vocea tremurand de frieg Toata bravada ei se topi Bun. Poate ca incepea sa-si dea seama de cat de grava era situa- hha e1. =Poate l-am omorat ca pe ceilalti, marai el. Ca pe sotia mea. Ca pe fratele dumneavoastra. Asta credeti, nu-i aga, milady? Asta ati scris, ca toata lumea sa citeasca si 4 creada, pretextand ca-i vorba despre mine. Ea pali si mai mult. — Nu stiu la ce va referiti. ~Falsele memorii pe care le-ati scris gi publicat in mici seri regu- late si josnice, detalie el, ducandu-si degetul taiat la gura si sugand sangele. Pe limba simti un gust metalic. Cred cd afi numit prostia aia amagitoare Confesiunile unui conte pdcdtas. Nu a fost foarte inte- ligent din partea dumneavoastra, dar apoi, singura intentie a fost si vi asigurati ca toata lumea sa stie fara urmé de indoiala ca fictiunile depravate sunt despre mine, nu-i asa? ~Am citit memoriile ca tot restul Londrei, dar nu eu sunt autoa- rea, milord, nega ea. Stiuse cd ea nu avea s4-si marturiseasca pacatele cu vugurinta. Era pregatit s4 combatd riposta ei. Asteptase. Observase. Se pregi- tise. Dumnezeu stia cd n-avea altceva de facut, din moment ce toate usile din Londra fi fusesera inchise. $i, cu toate astea, tocmai v-am surprins facand vizita s3j nala la birourile celor de la J.M. White si Fili, aceeasi editura care a publicat $i Marturisirile, raspunse el. =J.M, White si Fiii publica pamflete pe! Sufragetelor, raspunse ea repede. Asta-i motivul zitez cu regularitate. El zimbi. -O scuza excelent pentru drum Dar cum explicayi prezenta manuse voastra din regedinta Westmorland, Lady Calliope? aie Ea facu ochii mari. $i pe chipul ei se vazu 0 expresie. ie nod eligi imagina ca o egaleaza pe cea a unui animal salbatic fixam vanatorul. ~De unde stiti ce-i in dormitorul meu? 10 pram: ntru Societates pentru cares ¥ urile dumneavoastra, nut aga? riselor in dormitorul dumnes ———- 0 lady necruqdtoare- ——— Zambetul lui eipata proporyii ~ la fel ea nenzayia de triume, ~ Pentru cd am fost acolo, Am vazut chiar eu, Dar triumful lui fu de seurta dur clipa, femeia se arunca asupra lui, viru ef, in urnvdtonres Callie gtia despre contele de Sinclair ca era disperat. Stia ca era periculos, Credea cA fi omordse pe iubitul ci frate gi pe propria lui conten, care fusesera incurcati intr-o aventura gi care in mod misterios mu- risera in aceeasi zi, in circumstante suspecte, $imai stia cA, fard sa vrea, adusesc la propria ei uga lupul, Acum, el cauta sa se razbune, Dar nici de a naibii nu avea sé-| lase si 0 ripeasca si si-i faci Dumnezeu gtie ce. autoarea Confesiunilor unui conte pdcetos? Parea putin probabil ca el s4 comita din nou @ erima, cu aga mul- te binuieli in jurul lui. Cu toate astea, ca nu-si asuma nici un risc. Callie se lansé spre el, cu mainile stranse in pumni, lovindu-l in piept. Dar era mai puter- nic decat ea. [i prinse incheieturile intr-o stransoare de fier. Ea igi aminti prea tarziu de pumnal, De taicturd. Simti umezeala pe piele, pe pulsul ce-i bitea nebuneste. Sangele lui. ~Asta a fost o prostie, Lady Calliope, mari el. Ea igi dadu seama cA el avea dreptate. Era in poala lui, si stran- soarea lui puternica le apropiase chipurile. Era un diavol chipes Asta nu putea nega; exista un motiv pentru care contele de Sinclair era cunoscut drept Sin. Pentru c4 era intruparea pacatului’. -D&-mi drumul, ceru ea cu o bravada pe care nu 0 simtea. El detinea tot controlul, ~Cred ca-mi place sa te {in aici, milady. Buza lui se curba. Cum te simti sd te stii la mila mea? Ag zice cA nu iti place. Respiratia lui era fierbinte. O simyea pe buze. Mirosea gi a alcool. —Esti beat, Lord Sinclair? intrebA ea in loc sa-i rispunda la intrebare. Apetitul lui pentru placere era cunoscut. Exces in toate forme- le. Nu era de mirare c4 fosta Lady Sinclair ciutase sd se consoleze o omoare? Pentru ca era 1 Joc de cuvinte, pornind de la faptul ci in limba englezA sin inseamna »pacat”. (n.red.) ___ Scarlett Scott ————. cu Alfred, Fratele ei fuses e smabtl si bun. Exact cum nu era aceasta ns moasa si cruda. ewes tae vise ob, cu ochii atat de intunecafi, cd pareau sa fie din obsidian. Va trebui si te leg? Nu voiam, dar admit Ca exis- ta ceva foarte placut la gandul de a vedea incheieturile si gleznele tale legate. Sa te fac la fel de neajutorata cum ai urmarit s4 ma faci pe min . Ea igi smuci incheieturile, luptandu-se sd se elibereze, dar fara succes. El era de nemiseat. —Nu gtiu ce nebunii spui, Nu eu am scris acele memorii. —Negarile tale sunt la fel de inutile ca incercarile de a evada, Vocea lui era joasa, expresia - o masca impenetrabilA, Am fost in camera ta, Am vazut ciornele pe biroul ta. Cum intrase el in camera ei? Blufa? De unde stia cd avea un bi- rou? Sau ca acolo tinea ciornele de la Confesiunile unui conte pacatos? Avea nenumarate intrebari. Prea multe ca mintea ei sale trieze. Cel mai urgent lucru era nevoia presanta de a evada. $tia unde erau cel mai vulnerabili barbatii. Se migca iute, incercind s&-l lo- veascd zdravan cu genunchiul in vintre. Dar el ii anticipa migcarea gi o indeparta. Genunchiul ci se lovi de coapsa lui interioara. ~ Da-mi drumul, nebunule! strigd ea, lovindu-l cu salbaticie. ‘Teama ei era foarte reala acum. In gura simti un gust amar, me- talic. Inima ii batea cu putere. Cand el fi invadase initial trasura, fusese speriata, dar, cum el isi anuntase vesel intentia de ao rapi si cum trasura nu incetinise, cAnd ea ii ceruse lui Lewis 84 0 opreasca, iar Lord Sinclair scosese pumnalul ala ticalos si stralucitor, calmul o parasise, I se taie rasuflarea cand, dintr-odata, contele ti misca pe aman- doi, rotind-o ca si se afle pe bancheta ¢i el calare peste ea, O tintui acolo cu forta corpului sau masiv, ~Doamni, cred ca stim amandoi care-i nebunul dintre noi doi, ee amt ala. marai el, big’nd mana iin haina si scotnd o franghie, fumnezeule! Ce avea de gind #3 facd? Depagien siinicd 91 incercd din tiou 88 scape de el, Dar fu inutil pttea apes snaclait prin forya, om mai putea respira, Nu se mai cuo he Sct El roti franghia in jurul incheieturilor ei si o legi 7A care Sugera €& stia ce facea, O lady necrutatoare Incheieturile ii erau legate, —Nu mi poti rapi, ii zise ea, detestandu-se pentru vocea tremurata. El ranji, semanand cu un leu vazut candva intr-o menajerie. -Am facut-o deja. ‘Teama o coplesi. Sinclair vorbea serios. O ducea undeva, cu vre- un scop infam pe care putea doar sa-l ghiceasca. Cu un scop infam pe care nu-si dorea sa-l ghiceasc’. ~Esti nebun! exclama ea, inc luptandu-se sub greutatea lui, disperata sa se elibereze. Lucru care era tot mai putin probabil cu fiecare dlipa. ~Sunt perfect lucid, mardi el. Ceea ce nu pot spune si despre tine, Lady Calliope. Actiunile tale au fost cele ale unei nebune. Ce sperai sa realizezi ponegrindu-mi numele si umpland paginile cu minciunile alea rautacioase despre mine? Te-ai distrat? Te plictiseai in castel, printeso? Scuipa ultimul cuvant de parca era un epitet. Furia lui era la fel de evidenta pe cat era de letala. Contele de Sinclair o dispretuia. ~Nu stiu despre ce vorbesti, milord, sustinu ea, cu rdsuflarea taiatd dupa incercirile de a scdpa. Inima fi batea mai repede decat copitele calului de la trasur. Dacd-mi permiti sa m4 intore acasa, nu voi spune nimic nimanui vreodata. Promit. Nu-i prea tarziu si pui capat acestor planutri, oricare ar fi ele. El rase, un sunet sufocat gi implacabil, ce o facu sa se infioare, ~ Poti sa incetezi cu protestele false de inacenta. $tiu fara o urmi de indoiala cd esti autoarea acelor memorii. Credeai cA voi sta fara s4 fac nimic, in vreme ce viata mea devine nutret de barfe ob- scene gi toate usile din Londra mi se inchid? Chiar ti-ai inchipuit Gi nu voi face tot ce pot pentru a dovedi ca nu eu sunt criminalul? Vocea lui tremura de furie, taioasa ca lovitura unui bici. —Nu ai cum sa dovedesti c4 eu sunt autoarea acelei serii, se rasti ea. Avusese grijé. Foarte mare grijé. Doar domnul White stia cA ea era autoarea Confesiunilor. fi promisese cea mai mare discretie, Nici micar fratele ei iubit si exagerat de protector, Benny, ducele de Westmorland, nu stia adevarul. 13 ~~ Scarlett Scott -Domnul White cel tanar a cantat ca o cocarlie ‘cand a fa cut cunostin{4 cu purnnii mei, fi zise cu calm Sinclair, | tragand de incheieturile ei legate spre un maner de fildes din interiorul tra- surii si prinzandu-le cu o alta serie de noduri. a. Nu purta manusi. Ea se uita fix la degetele lui in timp ce elo lega. Avea degete lungi, maini mari, Nu se indoia ci putea sd faci mult rau cu ele. Domnul White senior o asigurase ca nu dezvaluise nimanui identitatea ei. Era posibil sa-i fi spus fiului sau? Domnul Reginald White erau un gentleman slab, fragil. fl intalnise o singura data, dar era destul de sigur cd bruta masiva care o rapise l-ar putea distruge cu olovitura. -Nimic de zis, printeso? o tachind el. ~ Da-te de pe mine, scragni ea. Nuera obisnuita cu un. barbat in poala, siel era.al naibii de greu, Ca sé nu mai mentioneze cA era $i inspaimantator. El ridicé dintr-o spranceana neagra, zdrobind-o cu privi- rea, facdnd-o s& simt4 o combinatie curi loasa de rece gi cald la un loc. —Acum, o sd te porti frumos? »Niciodata." Nu poti ajunge la pumnal, zise el, de parca ii citise gandurile. del terming pe. Ea se intoarse Pentru a] Vantul bitea pe exte. revenind pe partea loar in lenjerie, ii in- ~aveai cum si mugchii incordati, tendoanele. ca orice sculpturd pe care 0 vi- iata. 0 toata seara? intreba el, agezandu-se Incremeni. In Osite. Erau din lind, zgariau si erau line de praf, dar trebuiau sd fie de ajuns. 42 —— 0 lady necrutatoare ~——. Nici mdcar nu avea sa ceard o pernd. Mandria nu-i permitea si facd nici o concesie fata de acest barbat care o facuse prizoniera lui, Acest barbat care il omorase pe fratele ei, -Cum vrei, printeso, zise el taios. Somn ugor cu soarecii si paianjenii, Stinse lampa, cufundand camera in intuneric, Bubuitul unui tunet sublinie decizia lui, Un memento a cat de mica era in lume, cat de putin control detinea asupra propriului viitor si asupra propriei bundstari. Ovreme, somnul se dovedi ingelator. 43 Capitolul 5 Am sérutat-o cu forta, drag cititorule. Tremurul ei temdtor nu mi-a diminuat dorinta de a o poseda. M-a facut doar sd 0 doresc si mai mult... din Confesiunile unui conte pdcdtos La dracu’!” Sin nu putea si doarma. isi spuse ca era din cauza furtunii si cd nu era treaz din cauza faptului cd frumoasa lui prizoniera alesese s4 doarmé pe covor, fara yreo pernd sau vreo paturd care sa fi ofere confort. Dar se mintea. O senzatie ciudata il inghiontea din interior, toata numai un- ghiuri ascutite: vinovatia. Nu cd ar fi trebuit s4 simta vreun pic de vinovatie. Lady Calliope era de vind pentru ce patea. Ea pornise acest razboi, nu el. Furtuna continua si se desfasoare, indepartandu-se. El era rupt de oboseala. Ar fi trebuit si doarméa fara nici o grija. Se intoarse pe o parte, privind in intuneric in directia ei, Dormea pe podea. Pe podeaua dura, plina de praf, rece. Desi era aproape vara, noptile la regedinta Helston erau umede si reci. Fusesera aga nte si ajungé in starea asta teribila de paragina. Maraind, dadu cuvertura la o parte sise ridica. Ocoli patul s © gasi pe podea, stransi ghem, semanind cu a pisic’. Sin o lua i brate cu usurinta. =Ce faci? Vocea ei era somnoroasa gi nu avea vehementa din protest ™ le anterioare. Deci adormise pana la urma? In bragele lui era calda gi moale ce femeie. La dracu’, faptul ca lipseau gatelile feminine inse™™ a aaa de curbe senzuale, parfumate. Se lupta cu 8" ———. 0 lady neerutatoare ——— =Te aranjez pentru noapte, se rasti el, enervat pe el insugi pen- tru raguseala din vocea lui. Esti prea incapatanata pentru propriul tau bine. -Mmm. Cu un oftat ragusit, ea fi adulmeca gatul. Fir al dracului, femeia asta era clar pe jumatate adormita. $i el avea o semierectie. Inghiti si o agez pe pat, trigind cuvertura peste ea. Injurand, ocoli din nou patul. Ea scoase un sunet somnoros care n-ar fi trebuit sa-i facd madularul si zvacneasca. .O urasti’, isi reaminti el. ~Este o vrajitoare mincinoasa.” Dar, in timp ce se indrepta spre partea lui de pat, protestele lui interioare nu-l ajutau cu nimic. Scragnind din dint, se strecurd sub cuvertura $i incerca sa se aseze confortabil. Respiratul ei egal um- plea tacerea din camera. Dormea. Normal ca dormea, Cum se facea cA ea fusese cea care se culcase pe podeaua necru- fatoare si, cu toate astea, el, in confortul patului, nu-si putuse gasi pacea? Cum se facea ca el era inca treaz, asaltat de senzatiile gemene de vinovatie si dorinta? Poate ca ea nu avea constiinta. Asta ar explica, Cum altfel putuse s4 scrie minciunile alea sfrun- tate despre el? Aerul era plin de sunetele moi, slabe ale sforditului lui Lady Calliope. Dumnezeule, femeia asta dormea oricum? Avea incheietu- ralegata de tablia patului, Fusese pe podea, fara patura, fara perna. El o ridicase de pe podea si o asezase pe pat gi, cu toate astea, ea abia se migca, Reveni din nou fierul vinovatiei, O rapise din Londra gi o adu- sese in aceast4 daripanatura. fi era teama de el, asta macar vedea giel clar, i avea de gand si 0 convinga de necesitatea unei cAsatort! intre ei, indiferent de ce era nevoie, Nu avea si 0 lase si plece pand cand nu avea sa objind acordul ei. : Dar, singur cu gandurile lui gi cu tunetul distant, in mintea lui se invarteau intrebari nedorite, Dac ea credea cea ce scrisese? Reputatia lui era patati, gi o gtia gi el. Bra vina lui pentru asta. bra vinovat de majoritatea pacatelor atribuite lui. Dar nu de cele mai rele. ——~ Scarlett Scott Nu comisese niciodata o crima. Celeste murise din vina ej propric. $i nu stia ce patise fostul duce de Westmorland. Auzise ca fusese vorba despre o cazdturd ce ii fransese gatul, si chiar Lady Calliope sustinuse ca acesta c4zuse pe scari. Indiferent de cum murise Westmorland, Sin nu se aflase langa el cand se intam- plase asta. isi petrecuse ins noaptea cu fosta lui amanta. Cand revenise in casa lui in acea dupa-amiaza, descoperise ca sotia lui isi luase viata, Era adevarat ca, dupa asta, isi pierduse controlul. Pusese capat subit aventurii cu Tilly si plutise in deriva. Banuia ca fuga sa ulterioara din Londra pe continent putuse si-| faca s para vinovat, In loc sa 0 jeleasca pe Celeste, el igi sarbatorise libertatea. Doua saptamani inecate fn biutura si sex. Regulase tot ce prinsese in drum spre Paris. $i apoi, spre Italia, la fel. Dar acele amintiri erau in ceata. Nimic mai mult decat nigte fantome. Si-ar putea dovedi nevinovatia in fata lui Lady Calliope daca i-ar pasa. Dar nu-i pasa. N-avea decat sd creadA ce voia. Sa creada ce era mai rau despre cl. Sa-] creada un monstru. Unele Parti din el erau monstruoase. De fapt, majoritatea pirtilor. [si castigase reputatia asta cu forta. Nu avea sa se lase dominat de constiinta lui sau de atractia fata de ea. Planurile lui nu aveau sa fie compromise. Pentru ca prea multe depindeau de capacitatea lui dea pune mina pe averea ei. Din cauza lui Lady Calliope Manning, ea era ultima lui sansa la salvare. $i, mai important, ea era ultima lui soand care conta pentru el. Pe mama lui. Cu un marait enervat, Sin se in méadularul tare ca piatra, Ml agtept ansd sa salveze singura per- toarse pe burta, Ingropa in saltea 4.0 noapte al naibii de lunga. Callie se trezi cu o mana amorgits gi cu un cuptor in spate, Un cuptor tare, mirosind a citrice glamonse, $icu un brat in jurul taliei, 2 cu gura pe umarul ei gol. Buze moi gi netede sarutand-o acolo, 46 ——~ 0 lady neerutatoare ——— Adevarul este ci n-ar fi fost un mod nefericit in care sa te tre- zesti, cu exceptia main Lumina slaba a diminetii intra in camera, luminand toate umbrele din noaptea anterioard, amintindu-i ca se afla intr-un loc ciudat, Cu un barbat ciudat. Nici ca ar fi putut fi mai departe de dormitorul ei confortabil din casa Westmorland, unde tinea pe birou trandafiri proaspeti i alesese fiecare pies de mobilier si fie- care tablou de pe pereti. Dintr-odata, isi aminti. Contele de Sinclair intrase cu forta in trasura ei gi o adusese in niste ruine stramosesti ce se naruiau, la cateva ore de Londra. Descoperise cA ea era autoarea Confesiunilor unui conte pacétos. Mai rau, o informase de intentiile lui de ao obliga sa se casatoreasca cuel. Era legata de pat. Siera in pat cuel. Cum ajunsese in pat? Adormise pe podea, ca sa-i faca in ciu- da temnicerului ei. La inceput, fusese tare incomod, dar fusese asa obosita dupa calatorie si din cauza fricii de a fi rapita pe neasteptate de dugmanul ei de moarte... in jurul taliei ei era bratul Jui. $i el era sursa caldurii, Ca sa nu mai zica despre incantatorul parfum masculin ce-i umplea simtu- rile. $i gura. El ii saruta pielea din nou, amintindu-i cd era imbricata doar cu lenjeria. Camasuta i se deplasase in somn, alunecand de pe umar. —Cherie, vous séduisez, murmura el. Un fior i aluneca pe gira spinarii, trezind un val nedorit de do- rinta intre coapsele ei. [gi stranse picioarele pentru a mana jindul, Facu un efort s4-si aduc& aminte cd nu-i plicea de acest barbat. De fapt, il detesta. El era rispunzator de moartea lui Alfred. De mana ei amortita. De prezenta ei in acest pat. De atata du- rere si suferinta. a Mana lui se migca de pe talia ei, alunecand pe cimaguta el pana cand ii cuprinse sanul in palma. Sfarcul ei tradator se intari imediat. Degetul lui mare trecu peste virf, facind-o sd simta scanteia unet flacari nedorite. O reactie naturala, se linigti ca. S-ar fi intamplat cu mana oricdrui barbat pe ea. —Je veux faire l'amour, gopti el. cu voce joasa. 47 — ——. Scarlett Scott Era sigura c& el era adormit. Soptindu-i in franceza. ° dovada im plus a depravarii lui, Putea s& adoarma lang o femeie pe care declarase cA o ura $i apoi s4 incerce sa 0 seduca. Dumnezeule, nu se culcase cu ea, nu? Sigur gi-ar fi amintit aga ceva. Cum ajunsese ea fn acest pat? | | Atatea intrebaxi, aga putine raspunsuri. Doar un barbat stia, si el dormea, tinand-o strans, Nu avea s4 poata niciodata sa anticipeze ce-] astepta. ‘“ Bun, Si-ti fie invatatura de minte, lichea. Folosindu-se de bratul nelegat, ea fi dAdu un cot cu cata for- #4 putu in solida parte de mijloc. Respiratia care iegi din plamanii lui fu Ja fel de fierbinte ca el, trecand peste pielea ei goala intr-o graba subita. El tugi in spatele ei, scuipand gi trezindu-se. -Ce dracului? Bratul lui se incordi pe talia ei, tragand-o si lipind-o de corpul lui. Ea simti ceva tare inconfundabil impungand-o. Chiar gi cand a Snjura si reactiona la incercarea ei abrupt de a intrerupe legitura lor, el o tinea si mai aproape. Nu era aga inocent cum erau unele dintre domnigoarele neca- satorite pe care le cunostea. Stia ce portiune din anatomia lui se impungea cu badaranie in spatele ei. $i gtia gi de ce. O dorea. Corpul lui reactiona la al ei, la fel cum al ei fusese afec- tat de apropierea lui si de forta calduroasa ce radia in spatele ei. La fel cum sfarcul ei se intarise cand el ii cuprinsese sanul. Instinct. Nimic mai mult. Nu spusese matuga Fanchette ca toti barbafii sufereau de boala asta dimineata? Nu conta. Tot ce conta era cd ea nu era atrasa de odiosul conte de Sinclair. ~Da-mi drumul, nemernicule, scragni ea, luptandu-se si se eli- bereze din stransoarea lui. ~ Baga ghearele la loc, femeie! iel. Tie in cananede pind si te ioe Femele! se rasti el. Ti-am spus azi-noapte ~ Ma sarutai pe umar gi spuneai grosolinii in francezi, il acuza ea, Prarcolindu-se pentru se elibera. in nefericire, actiunea nu facea altceva decat si-i infigd pat "sa din spate gi mai ferm in erectia lui, care pirea s fi crest tre coa ajil ise infierbantara si senzatia alarmanta din- pse nu se oprea din inflorit. 48 O lady necrutétoare -Te asigur cA sunt grosolan in toate limbile. Apoi, badaranul rase, si sunetul nu mai avu amaraciunea din noaptea anterioara. Nu pot fi raspunzator ca-mi imaginam in somn ca sunt intr-un loc mai plicut, cu o partenera de pat aleasa de mine. ‘Trebuia s& recunoasca faptul cA o deranja insinuarea lui. Dar apoi, isi aminti de misterul legat de modul cum ajunsese ea in pat. -Eu am adormit pe podea, ii reaminti ea cu raceala. Cum am ajuns aici? —Poate ca ai vrut s4 fii mai aproape de mine, sugera el pe un ton ironic. Era sigura ca el era raspunzator de prezenta ei in pat. —Niciodata! Ea se mai misca un pic, dar diavolul era tot tulburator de aproa- pe. Side tare. Foarte tare. Incerca sa se indeparteze de el giel gemu. ~La dracu’, femeie! Inceteaza 54 te mai foiesti, -Da-mi drumul, ticlos dezgustator, raspunse ea, foindu-se $i mai mult, -Nu te mai migca, ii scragni el la ureche. Mana lui se ageza pe soldul ei. Barbatia lui inca era cuibarita pe fundul ei. Tare, insistentA gi fierbinte. Atat de fierbinte. Atat de nepotrivit. Ea incremeni, inghitind nodul din gat. Faptul ca il stia afec- tat de apropierea de ea era nelinistitor. ,Neplacut", isi spuse ea. »Enervant. Ingrozitor." »incitant." Nu!" Inlatura ideea nedorita din mintea ei. Nu voia dorinta lui fata de ea. Era un monstru. Lasand la o parte protestele despre nevinovatia lui, era vinovat ca intrase cu forta in trasura ei gi cdo rapise. Si era gi vinovat cA se culcase cu ea. CA insista cu o cAsatorie intre ~Poate o si te violez pana la urm, printeso, zise el, desenand leneg cu degetul pe soldul ci. Buzele lui ti atingeau piclea in timp ce vorbea. Inima ei batea cu putere. Cu furie, desigur. Nu cu... orice altceva. Nu era atrasa de acest bandit odios. Clar nu. ~Inceteaz cu nebunia asta, zise ea, foindu-se din nou, fara succes, Nu ma voi casitori cu tine si nici nu sunt atrasa vreun pic de tine. 49 Scarlett Scott ~Atunci, iti sugerezi sa incetezi cu foitul, pentru ca este al naibj; de greu pentru un barbat s4 gandeasca atunci cand are fundul tiy frecandu-se de madularul lui, mormai el. Daca inainte obrajii ei erau fierbinfi, acum erau clar in flacari, Sfinte Dumnezeule, tocmai spusese ce credea ea? Barbatul Asta erg un pervers fara remuscari. Scandalos, oribil, rau. ~Lord Sinclair, riposta ea, depagindu-si propriul sac. Cum in- draznesti s3-mi vorbesti despre asemenea vulgaritati? ~Tu chiar ma crezi un criminal? intreba el atunci, luand-o prin surprindere. Ea clipi. Da, Dar, in ea, in adancul ei, domnea confuzia. Acum, c4 in sfarsit il cunoscuse, nu mai era pe deplin sigura. Oh, era un bandit. Asta era clar. Dar dintr-odata fi revenira in minte cuvintele fratelui ei Benny: »Moartea fratelui nostru a fost un accident". Benny se ingela, pentru ca fusese prea prins in munca lui pen- tru Liga Speciala pentru a investiga adevarul. Nu ca -ar invinova- {i pentru asta. Avea aga multe responsabilitati — teroristii Fenian care umblau peste tot prin Londra, incercand sa arunce in aer Podul Londrei, Turnul si chiar Parlamentul. Dar, dupa suferinta teribila de la Paris, mintea ei se limpezise, si ea vazuse raspunsul cu o claritate atat de gocanta, incat i se taiase rasuflarea, Alfred fusese indragostit de Lady Sinclair, Lord Sindair era o canalie, Dintre ei trei, doar unul mai era in viata. Logica sugera vinovatia unui singuy individ. Alfred cizuse pe scari in casa lui din St. Johns Wood, Dar doar dupa ce Lord Sinclair fusese in vizita, se certase cu el gi-lamenintase in legaturd cu aventura lui cu Lady Sinclair, Nu trebuia sa uite cd cel care o finea prizoniera era ultimul care fl vazuse in viata pe iubitul ei frate, in afard de servitori. Sau ca sotia lui murise in aceeasi noapte. Doud probleme din viata contelui care disparusera. Pentru totdeauna. ~Eu n-am omorat niciod: solemnitate contele, macar un nenorocit ‘ata pe nimeni sau nimic, fi spuse cu » cu buzele mult prea aproape de urechea ei. Nici it de fazan. imi pare ray c&cti risipesc conceptia cum ca as fiun monstru criminal, printeso, dar nu sunt. 50 —_——- 0 lady necrutdtoare —————. Ba se gandi la pumnalul malefic pe care il tinea asupra lui. Sila faptul cA o rapise. -Tu chiar crezi ci voi accepta tot ce spui drept adevar? in- trebi ea. —Cum vrei. fi dadu in sfargit drumul, rostogolindu-se, iar ea in- cerca sd ignore senzatia de pierdere, oricat de nedorita fusese pre- zenta lui. Dar eu n-am facut niciodata rau cuiva. Nu mi-am omorat sotia infidela. Nu l-am omorat pe prostul tau de frate Ea se intoarse spre el, dar fu impiedicata de legatura de la inche- ietura stanga, care o tinea prizoniers la fel ca el, —Fratele meu n-a fost prost. A fost unul dintre cei mai inteli- genti si inimosi oameni. Intr-adevar, in afara de Benny gi de Simon, nu cunoscuse pe altcineva mai bun. Gura ise uscd in momentul in care contele de Sinclair iesi din asternuturi, dezvaluindu-i spatele lui gol. Era numai muschi si ten- doane. Umeri lati, talie supla. $i felul cum chilotii fi atarnau de fun- dul ferm era... De-a dreptul pacatos. Asta era. Dar nu reusi si alunge complet efectul avut de el asupra ei. El se intoarse spre ea, surprinzand-o holbandu-se la el, si ridica dintr-o spranceana. ~Fosta mea sotie a fost o scorpie fara inima care manca barbati inimogi la micul dejun. Sunt sigur ca fratele tau n-a avut nici macar © sansa impotriva ei. Vorbi cu atata ranchiuna, incat ea ramase cu gura cdscata. -Ourai. ‘Cuvintele simple plutira in aer intre ei, El o privea cu ochii lui caprui. Mistuind-o. ~Am iubit-o cAndva. Stupid si fara motiy, in afara de faptul cA era frumoasa $i cd mi-a spus tot ce voiam sa aud. Ura insa a fost pe merit. A muncit din greu pentru asta. M-a pacalit, m-a ingelat si ma furat de mai multe ori decat pot eu sa numar. Marturisirea lui Sinclair 0 soca. Dar apoi, isi aminti cuvinte- le lui de mai devreme: »Sotia mea a fost o curva manipulatoare", Pentru un moment, lui Calliope nu-i veni nici un rspuns in minte, Impresia ei despre Lady Sinclair, dincolo de faptul ca fusese foarte frumoasa, era foarte diferit. Fusese o femeie uluitoare, aproape 31 —_— Scarlett Seort ——_ eterica. Contrastul perfect la frumusetea mascul necata a contelui, ~ Era foarte amabila cand am cunoscut-o eu, reugi 54 spuna Callie. ind, ursuza, inty- ~Nu ma indoiesc de asta. Tonul lui era sum! sa. Curva fara inimé ar fi fost mai de folos dai ca actrita. -Milord! exclama ea mortii. ~ Sau ce? Ranjetul pe care i-1 adres era rece. Hmm? Ne vor ban- tui? Prea tarziu pentru asta, printeso. Femeia aia m-a ruinat cu mult timp in urma. N-are ce si-mi mai fac din mormant mai rau decat ce mi-a facut cat a fost in viata. Aga mult gi intens venin. $i pentru propria lui sotie. Scoase pumnalul si veni spre partea ei de pat, inca indecent, pentru c4 era doar in chiloti. Callie incremeni cand el se apropie, dar refuza sd se eschiveze ~N-ai de ce sa te temi de mine, Lady Calli ope, ii zise el ta- ios, luandu-i incheietura gi taind franghia cu care o legase. Nu te voi rani. ~$i eu trebuie sa-l cred pe barbatul care m-a luat prizoniera? replica ea, frecandu-si incheietura abia eliberata. Libertatea era palpitanta. El ridicd din umeri. ~Poti crede ce vrei. Deja o faci. Pieptul lui era fascinant, Ba incerea sa nu se uite la el, chiar incer- 4. Dar, in afara de operele de arta side sculpturile vizute la Paris, nu mai vazuse de atat de aproape un trunchi de barbat. Contele de Sinclair era splendid. Nu exista alt cuvant, Clipi, fortand-se si-¢i indeparteze privirea de mugchii sculptati. ~Tu ai fost ultimul care l-a vazut pe Alfred in viata, milord, in afara de servitori, care te-au auzit cum il amenintai. Mi se pare 0 coincidenta imposibila ca si sotia pe care o urai, si barbatul iubit de ea si moara in aceeagi noapte, nu-i aga? —Nu-i imposibil, din moment ce s-a intamplat, o corecta el cu calm. Imi pare rau pentru pierderea fratelui tu, milady, dar nu ev sunt responsabil de asta. re Compasiunea lui o lua prin surprindere, dar ea refuzA si-l creada sau sé-icreada cuvintele. 52 ibru, la fel ca expresia ica ar fi jucat pe sceng socata. Nu-i frumos sa varbesti de riu Oo lady necrutdtoare —Normal c4 negi. Nu ma astept sa recunosti cd ai comis crima. ~ Aga ca te-ai gandit si-mi falsifici marturisirea prin mica ta car- te depravata? ghici el, Corect. »Naiba sa-l ia!" -Incercam sa indrept o greseala, se apara ea. Daca nu se poate face dreptate pentru moartea lui Alfred, atunci, va trebui sa fie de ajuns distrugerea ramasitelor reputatici tale. Pojtim, Niste onestitate bruta pentru el, Expresia lui era imposibil de citit, dar maxilarul ii era rigid. -Ce imaginatie plina de viata ai pentru o domnisoara bine-crescuta! Ea ridica barbia, privindu-l cu toata sfidarea de care era capabila. —Rogu-te s4 nu te porti ca si cum te-as fi socat. Sunt sigura c4 lucrarea mea palegte in comparatie cu pacatele comise de tine. El ridica nepasator din umeri, tintuind-o cu privirea. ~Poate, Sau poate nu sunt diavolul pe care ti l-ai imaginat. Ha! Asta cu siguranta nuo credea, Pana la urma, exista un motiv pentru care era cunoscut drept Sin. Ea era convinsa ca zvonurile pe care le auzise despre el erau adevarate. Toate. —Doar un nemernic ar rapi o femeie inocenta din Londra gi ar face-o prizoniera lui, raspunse ea. —Ah, dar cu nu te cred deloc inocenta, Lady Calliope. Igi plimba degetul peste taisul ascutit al pumnalului, in timp ce oprivea. — Ai sA te tai din nou, il avertizA ea inainte sa se gandeasca mai bine. El ridic& dintr-o spranceana neagra. ~Iti faci griji pentru mine, printeso? Vezi cd poate o sa cred cd incepe sa-ti placa de mine. De altfel, am observat cum imi admi- rai fizieul. Obrajii ei se incinsera din nou. Normal c4 observase cum se hol- base ca proasta la el. . -Nu te admiram, nega ea vehement. mie sila de tine. Privirea lui cobori la gura ei. ~Sfarcul tau a zis altceva mai devreme, scumpo. Fusese treaz. Pungasul! Pana si urechile fi erau fierbinti. ~Cum indraznesti? _—— Scarlett Scott Avu indrazneala s4-i zambeasca fara vreun regret. =Ca barbat, te poti familiariza cu femeia care-ti va fi Sotie, Trebuia si ma asigur ca nu esti frigida. Pana la urm, voi avea no. voie de un mostenitor, $i, cw asta, o lud agale spre cealalta parte a patului, tinand pum- nalul de parca era un talhar manuind o arma, nu un aristocrat, Scragnind din dinti, ea se ridicd din pat, strangand cuvertura la piept de dragul pudorii. ~Ti-am zis deja, nu am de gand sa ma marit cu tine, fi spuse ea, Nu ma poti obliga. -Nu va fi nevoie si te oblig, printeso. Inca ranjea, bestia. Protestele tale devin agasante. ~La fel i sd fiu prizoniera ta, ii raspunse ea cu voce taioasa. ~ Trebuie sa-ti readuc aminte ca e vina ta pentru asta? intreba e] cu blandete in timp ce-si imbraca pantalonii. Eaiil pintui cu privirea. —Nu meritam sa fiu rapita de un bandit depravat. Zambetul lui pali. {si imbraca si camasa, ~Tu ai tras prima salva in razboiul asta al nostru, draga mea. Dacd n-ai fi facut tot ce puteai pentru a te asigura ca-mi tardsti prin noroi reputatia, nu te-as fi observat niciodata, Acum, ag fi fost feri- cit intre coapsele domnigoarei Mary Vandenberg. Era un diavol necioplit. ~ Esti grosolan si ingrozitor. lar ea ardea, obrajii ii erau in flacari din cauza perversitatii lui. > Mise spune Sin dintr-un motiv, printeso. fi zambi sumbru, inchizdnd nasturii de la camaga si ascunzin- du-si pieptul de privirea ei. Momentul era ciudat de intim. Total deplasat. Era, isi imagin’ ea, ce faceau sofii gi sotiile, trezindu-se impreuni, imbracandu-se ‘unul in prezenta celuilalt. Doar ca, in mintea ei, un sot gi o sofie ar trebui sa se iubeasc, aga cum se iubiserA ea gi Simon. Se stradui s4-gi mute privirea de la contele de Sinclair, ute propriile haine. $i atunci, igi aminti cA rochia ei fuses! cu pumnalul lui. Cum putea el s4 se agtepte ca ea sA umble in rochia de ieri, cl? ménecé taiata? ~Ai nevoie de ajutorul meu ca sa te imbraci pand tacerea incordata asternuta intre ei. 54 intreba el, intrer™ oO lady necrutdtoare~ Schimbarea subitd de subiect o lua prin surprindere, la fel si oferta lui. -Bineinteles cA nu am nevoie de ajutorul tau. ~Cum doresti, Se duse spre us. Voi astepta sa te imbraci, Nu incerca nimic prostesc, printeso. Tl privi cum pleca, hotarata sa gaseasca o cale de a evada. Capitolul 6 CESEPD S-ar putea sé te intrebi, draga cititorule, daca m-am gan- dit vreodata Ia vietile pe care le-am luat cu atata lipsd de mild. Raspunsul s-ar putea sd te gocheze, pentru ed nu m-am gandit. din Confesiunile unui conte pacatos Primul semn pentru Sin cA ceva era in neregula fu dat de injura- turile mormaite din partea lui Lady Calliope Manning. Femeia aia avea o gura Spurcata. Dar sigur cA stia deja asta, pentru ca citise prostiile pe care ea incercase s4 ile atribuie, Partea despre orgie fusese cea mai fasci- nanté, dar acum, nu era momentul 84-gi aminteasca. Aldoilea semn veni sub forma unui tipat sia sunetului facut de materialul sfasiat, »Fir-ar al dracului!“ Ce mai facea acum nebuna? Nu se deranja si bata la uga, Deschise, gi ochii ti ¢ ‘Azura pe fundul diavolitei incadrat de tocul ferestrei. Rochia ti era Tupta, agatata in balamale, si ea Parea gata 38 sara, , El nu intentiona sa aiba Sarea, avea si-si rupi patul ala ~Ce dracului faci? intreba el, traversind ea.atarna la fereastra, Samera spre locul unde ~Scap de tine in singurul ibi ™ tensionati, Bunelmod posibil,tiraspunse ea, dar cu voce Eli remarcg fri : ca. Era ingrozita, Si aga gi trebuia si fe. CAderea, in afara de doy i amortizeze IPRs ca. O lady necrutdtoare ———__ ~Mai degraba, te prabusesti spre o moarte iminenta. in capul ala al tau frumugel n-ai nimic? N-ai cum sa cobori la sol decat s4- rind, si de la inaltimea asta nu exista decat un rezultat. Cand el o trase de langa fereastra, ea tremura in bratele lui, Fusta de la rochie se rupse si mai mult cand el o muta, sfasiind o jntreaga bucata din ea. Dar el ii taiase o manec in ziua anterioara, deci rochia era oricum buna de aruncat la gunoi. Dovada spaimei ei ‘il zgudui, in mod surprinzator. $i-l infurie. ~Sa mA prabusesc gi si mor mi s-a parut o soartd mai buna decat sa raman prizoniera aici cu un nebun, tip ea, zgariindu-l in timp ce isi revenea. Da-mi drumul, badaranule. Mi-ai rupt rochia. ~Ji-ai rupt-o sigur cu incercarea ta de a face pe pasarea, zise el, rotind-o ca sa fie fata in fata. Ochii ei erau mari, incadrati de gene imposibil de lungi. ~Du-ma inapoi la Londra, si nu voi spune nimanui ce ai facut. Ea chiar credea ca dintre ei doi ea era cea care putea negocia? El ostranse mai tare de talie, -Te voi duce inapoi la Londra dupa ce vei fi de acord sa-mi devii sotie. ~Atunci, banuiesc cA vom ramane amandoi aici pentru totdeauna! In privirea ei scapara un foc sfidator. Chiar gi dupa ce aproape cAzuse de la etaj, rimanea la fel de inc’- patanatd ca intotdeauna, El banuia cA n-ar fi trebuit si fie surprins. Femeia asta se luptase cu el la fiecare ocazie. Era evident ca avea sa fie nevoie de niste efort in plus din partea lui. Rapirea ei din Londra nu avusese efectul intentionat — acela de a-iforta mana. in schimb, ea devenise tot mai hotarata sA fuga de el ' Pieptul ei se ridica de la respiratia ei. Era superba in furia ei, in curajul ei. Asta nu putea s nege. Lady Calliope Manning era o creatura fermecatoare. Exasperanta. Care gandea gregit. $i vicioasa. Day avea ceva care intetea focurile dorintei in el, transformandu-le in Acari dezlantuite, arzatoare. ~Eternitatea inseamna s4 agtepti mult, ii spuse el cu un calm pe care nu prea il simtea. As astepta prea mult ca sd obtin o sofie. ~Gaseste o alta sotie, se risti ea, luptandu-se cu el cu o forta rendscuta. . ;, ~Ag fi gasit, serdgni el printre dintii inclestati. Tu le-ai gonit pe toate cu povestile tale sinistre gi cu minciunile fara inima. 57 4 Scarlett Scott ——— Asta mAcar era adevirat, in caz cA uitase. Ea era motivul, razboi. Dar, ca mai devreme cand fusesera in pat, impotrivirea ej treze, animalul din el. Spiritul ei rebel fi dadea o erectie. Ridicol, mai ales cao detesta gi detesta ce facuse ea. Chiar gi asa, era adevarat, Narile ei frematara, —N-ag fi seris niciodata acele episoade daca nu mi-ai fi omorat fratele, acestuj ~Suntem din nou in impas, viitoarea mea sotie, zise el. Pentry ca eu te-am informat — pana la saturatie - cd nu |-am ranit pe frate- le tau. Ti-a trecut vreodata prin cap cA doar el este de vind pentru moartea lui? Poate era beat sau se comporta in mod nesabuit cand acdzut. ~Alfred nu era nesabuit, insista ea, ~O zice femeia care incerca sa sara de lao fereastra, sublinie el, Nu te-ai intrebat niciodata, in toate fanteziile tale despre mine, de c¢ ag 6 vrut 68-1 omor pe fratele tau? Umbla cu sotia mea de luni de zile - si nu era primul care 0 facea. ~ Servitorii au zis ca te-ai certat cu el, Mispunse ea. Au auzit voci ridicate. Au spus c4 ai plecat furios, Poate cA asa fusese; adevarul era ca nu-si amintea. Perioada de dupa ce-gi daduse seama cat de profund il tradase Celeste era inva- luita in ceata, pentru cd bause pana uitase i incercase sa descopere cat de mari erau datoriile ei, Se dovedisera a fi devas el i-o cumparase vreodat, sesera vandute, ~Nu mi-a placut de el, Lady Calliope, dar nu eu |-am omorat. $i apoi, pentru cd ea inca se foia gi incerca sa scape, facu lucrul logic. Se apleca $10 puse peste umar. ~ Lasa-ma jos, brutal! urla ea, lovindu-l in spate cu pumnii ei delicati. Elo lovi peste fund. ~Nu. Vom lua micul dejun, si ai si ma asculti. $i gata cu incerca- rile de a sari pe fereastral tatoare. Vanduse fiecare bijuterie pe care Pana gi smaralde si rubinele Sinclair fu- De pe partea cealalta a Ponositei mese geté cu privirea pe contele de Sinclair, ~Mananca, ii spuse el, gesticuland spre farfuria pusa in fata ei: 58 de bucatarie, Callie il s4- —_—— 0 lady necruratoare —___. Cumva, facuse rost de fructe, branza si de ni ai inlocuise pe Lewis ca vizitiu? Indiferent de provenienta lor, cApguni- le proaspete nu aratasera niciodata mai tentante ca acum, sfidind-o de peo farfurie ciobita. Ea igi incruciga bratele chiar cand ii ghiortaia stomacul. -Nu. EL reugise sa-i fac ceva ce ardta si mirosea ca 0 ceasc4 accepta- pila de ceai. Buzele ii erau arse si gatul uscat, mai ales dupa ce mai devreme fusese la un pas de moarte. Se dovedise cA a incerca saritul de la o fereastra de la al doilea etaj nu era o optiune excelenta de evadare cum crezuse ea cAnd se aflase in siguranta pe podea. Nu doar ca i se agatase rochia, dar fusese si coplesita de un val nelinis- titor de amefeala. Nu fusese unul dintre cele mai elegante momente ale ei. Sau una dintre cele mai bune idei ale ei. Sise sfarsise cu contele de Sinclair tragand-o in siguranta si apoi juand-o pe sus de parc era un sac de fina. Jaragi nu unul dintre cele mai elegante momente ale ei. -Vei mnca, fir-ar sd fie! mardi el. Ti-am facut pana gi un neno- rocit de ceai. isi amintise el de cerinta ei din noaptea precedenta? I se parea putin probabil ca el s& se fi agitat atta ca sa-i faca pe plac. Pana la urma, nu depunea nici un efort s4 ascunda faptul cd o dispretuia. -Nu poti si-mi bagi mancarea pe gat cu forta, fi zise ea cu cinism. ‘Adevarul era cA o extenua. O parte din amefeala ei se datorase indltimii neasteptate de la fereastra pana pe solul de dedesubt. Nici micar un copac, ca si se agate de vreo creanga. Dar cealalt& parte a slabiciunii ei era provocatd de lipsa mancarii gi a bauturii pe care ea si-o impusese cu incdpatanare din seara precedenta. -Nu mi tenta, draga mea viitoare sotie. ; Ranjind la ea, duse o cApsuna la buze gi mugca din a Ce aveau aga atractiv buzele lui senzuale cand se migcau? Pana ¢t sclipirea acelor dinti albi? Nu era nimic senzual in a manca 0 caps" na, si barbatul din fata sa era dugmanul ei de moarte. Near trebui Si fie afectata de simplu fapt c4 el lua micul dejun. N-ar trebui sd se gandeasca la acele buze peste ale ei. Laacele sdrutari... 59 Scarlett Scort ‘Acele sarutari detestabile, groaznice... Se incrunta. tie = nt viitoarea ta sofie. Ttuisbesd fratele, nu-i aga? intreba el moderat, dupa care mus. ca din nou din cépsuna. Mazxilarul lui Callie se inclesta. ~Normal ca |-am iubit pe Alfred. De aia am scris memoriile ales, De aia. am vrut sa-i razbun moartea. Protestele ui, cum cd nu el era responsabil de moartea lui Alfred, nu insemnau nimic pentru ea. Sincronizarea fusese prea suspects, Furia si ura lui Lord Sinclair fata de sofia sa moarta era palpabils i un an mai tarziu. Nu avea sd creada un cuvant ce avea sd iasa de pe limba aia mincinoasa a lui. ~Pe celalalt frate al tau, iubita mea logodnica. Actualul duce de Westmorland. Contele lua o inghititur din propriul lui ceai, Mmm, Chiar ma pricep sa fac ceai, Ceaiul este un pic cam vechi, dar nu ti-ai da seama dupa gust. Dezgustator om. Ea stramba din nas, privind in jur la peretii de piatra, caver- nogi ai bucatariei. In noaptea trecut, aproape totul fusese invaluit in umbre gi intuneric. La lumina zilei, toate detaliile erau vizibile. Inclusiv faptul cA fusese abandonata de ceva Vreme. ~ Unde |-ai gasit? N-ar fi fost deloc surprinsa daca printre frun- zele de ceai n-ar fi fost si maruntaiele unui rozater daca el gasise ceaiul in adancurile acestei bucatarii vechi de secole. $i il iubesc pe Benny la fel de mult cum I-am iubit pe Alfred. Sunt fratii mei, $4" gele meu. Noi trei eram inseparabili. : ~Nu te nelinisti, viitoare contesa de Sinclair. Bau din nou din Ceal, rece si calm cum era el. Ceaiul este bun de baut. Nu-i otravits! aera ate excremente de sobolani, daca asta binuiai. va impala B a cujind la propriul ceai, inainte de a rept at de sete. $i ceajul mirosea dulce si imbieto” Aproape ca il simtea alunecindu-i pe limba rt, P i mindu-mi ca team sca pect APrOpO. Nu te-am auzit mult 60 i de soarta pasirii care nu poate sd 200!” 4 a Oo lady necrutdtoare—————. Era atat de arogant. Atat de nesuferit. Voia sA se repeada spre el, sa-1 loveasca. Sa fuga de el. Voia sa scape de el gi niciodata s4 nu-si mai intineze viata cu prezenta lui. —Tu ai fost motivul pentru care am incercat sd sar de la fereas- tra, aga cA n-am sa-ti multumesc, zise ea. Stomacul ii ghiortai din nou. Destul de zgomotos de data asta. Zambetul lui se largi, $i mai ridicd o capsuna, tinand-o la buze. ~Astea-s proaspete. Suculente si dulci. Ar trebui sd le incerci, draga mea mireas. Tocmai am auzit cum stomacul tau te-a dat de gol cA esti o mincinoasa. Narile ei frematara. —Daca printre noi exista un mincinos, stai linistit c4 tu esti, mi- lord, nu eu. $i nici nu voi fi mireasa ta. Va trebui sa gasesti o alta femeie pe care s4 0 obligi sd fie in pozitia asta dezgustitoare. - Westmorland s-a cisatorit recent, nu-i aga? Intrebarea lui calm o nelinisti. De ce era el preocupat de Benny? Iubitul ei frate nu avea nici o legaturd cu misiunea ei de razbunare impotriva contelui de Sinclair. —Da, aga este, spuse ea, cercetindu-i privirea dupa raspunsuri, dar negisind nimic. Individul era la fel de impenetrabil ca de obicei, Bau lent din ceai, de parca avea tot timpul din lume. ~Alegerea lui a fost oarecum neasteptatd, nu-i aga? Ea incremeni. Noua ei cumnat, Isabella, era proprietara unei gcoli de dactilografie pentru femei c4nd il cunoscuse pe Benny. Desi mama Isabellei era de origine nobila, tatal ei fusese un negustor, $1 initial Isabella fusese angajata lui Benny. -Nw-i nimic inacceptabil la ducesa lui, daca asta insinuezi, ripos- tea. O iubea pe Isabella ca pe 0 sora. Isabella era potrivité pentru Benny ~ Callie vazuse asta aproape de la inceput. $i facuse destul pe petitoarea incercand s4-i aduca pe cei doi impreuna. ~Imi imaginez ca Westmorland este destul de ocupat cu scan- dalul in acest moment, continua Sinclair. O sotie dintre oamenii de rand... ~Isabella nu-i dintre oamenii de rand! protesta ea. -Probleme cu Liga Speciala, continua el de parcé ea nu vorbise. S-a retras din pozitia de lider, nu-i aga? Cred ch au existat zvonuri 61 ——. Searfett Scort cum ca va fieliminat dupa atentatele de la Camera Comunelo, .. de la Turnul Londrei. Unii au spus ca era prea ocupat 4-$i curte,, noua duces: Fa scrigni din dingi. Sigur ca auzise gi ea acele 2vonuri. Era, vehiculate peste tot. ~ Benny este un erou, £1 a adus in fata justitiei o duzina de fenj. eni gi datorita lui Londra este in siguranta. The Times i-a adus numaj laude exuberante - si indreptatite. Si-a luat in serios indatoririle, « oricine poate s4 vada c4 razboiul impotriva fenienilor este castig:t partial si datorita muncii lui neobosite. ~Ma intreb ce s-ar intampla daca s-ar afla intr-un moment aga sensibil despre incercarile surorii lui de a-l ruina pe contele de Sinclair, zise contele pe un ton contemplativ, mangaindu-si maxi- larul cu degetele lui lungi, elegante. Ceva in ea incremeni. De teami. intelese. In sfargit. Stranse in poala fustele distruse. ~Ce sugerezi, milord? Vorbeste pe sleau, te rag. Ma oboseste acest joc, ~ Mai tandrul domn White este dispus s4 confirme identitatea autorului Confesiunilor unui conte pacdtos, zise el, strapungand-o cu privirea. Da, draga mea logodnica. Am o scrisoare de la el, scti ‘84 si semnata de propria lui mand, care asteapta sa fie tiparita in The Times, Un cuvant de la mine, si tanarul domn White va dezvalui totul fiecarei fituici de scandal si fiecarui ziar din Anglia. Afirmatia lui calma o lovi cu forta unui pumn in stomac, | sind-o fard aer in plamani. »Nu." Nu." Nu." Nu se putea pandi decat la un cuvant ~ negare -, ca 0 litante cascada. Alergind prin mintea ei, distrugand orice altceva. Av! atdta, grija. Grija si-gi find identitatea secrets, Grijd sa foloseas™ mereu Societatea Sufragetelor ca motiy al vizitelar la biroul edit rului ei. . = Pari gocat’, printeso. Amardciunea reveni in vocea conteltily : cuea, tonul taios. Imagineaza-ti, daca vrei, ce impact aravea acu reputatiei lui Westmorland o informatie aga bulversanta. Inocer lui sord — cea care a provocat barfe cu purtarea ei indrazneat’ © 62 tere gh —— 0 lady neerutatoare ——— strainatate = seriind povesti despre orgii $i consum de opium, Seriind genul de mizerii pe care n-ar trebui sale gtie o domnisoara ne-crescuti, Nimeni nu va fi surprins, si, cu tanarul domn White dispus si pregatit sa jure adevarul celor spuse de el, stim amandoi cine va fi crezut, nui aga? Si eu imi pun intrebari despre cunostin- tele tale carnale, iubita mea logodnica, dar poate se va dovedi un lueru bun. Macar pentru obtinerea unui mostenitor sia rezervei. De dimineata ai parut chiar docila, Nenorocitul. O prinsese in capcana. Avea un avantaj asupra ei. Daca ar fi fost o partida de sah, era sah-mat. Stia mai bine decat oricine ca locul ei in societate era in cel mai bun caz subred, Reputatia ei era deja cumwva patata de zilele petrecute la Paris cu matusa Fanchette. Dar, daca se afla ca ea scrisese Confesiunile unui conte pacatos, reputatia ei nu ar mai putea fi salvata. Adevarul era ca nu-i pasa pentru ea. Inima lui Callie fi apartinea lui Simon, si el nu mai era. N-avea de gand sa se marite. Dar nu pentru ea isi facea griji. Benny $i Isabella... cdsdtoria lor era aga proaspati, luptaserd atat de mult pentru ea, era asa meritata. Isabella si Benny aproape ca fusesera omorati de un fenian la scoala ei de dactilografie. Doar curajul si interventia la momentul potrivit a lui Benny {i salvase. Si acum, erau cAsatoriti, in luna de miere, savurandu-se unul pe celalalt si iubirea lor. Daca Benny revenea si o gasea pe Callie distrusa, avea sd fie devastat. Si el tocmai isi gasise fericirea. O gisise pe femeia care-i era sortitd sa-i fie sotie, aga cum Simon fusese sortit sa fie sotul lui Callie, Daca ea nu putea avea viata la care visase, nu avea sa permita nimanui s4-i ia asta lui Benny. [si iubea fratele. Cu invergunare gi cu devotament. Mai rau, daca ar iesi la iveala aceasta bila neagra impotriva el, le-ar putea face mult mai mult ru lui Benny gi Isabellei decat doar 8a-i supere si si-i ingrijoreze, Le-ar face efectiv rau. Sinclair avea dreptate, dracu’ sA-| ia, Benny gi Isabella fuseserd inconjurati de multe zvonuri. Pentru ca viata [sabellei fusese in pericol, Benny fo- losise agenti de la Scotland Yard ca sa o protejeze. Dac el avea sa fie cercetat amanuntit din cauza ei... -Vad ci mintea ta diabolicd lucreaza, viitoarea mea contesa. 63 Scarlett Scott ~— Vocea contelui ii intrerupse gandurile ce se Invalmageay nebuneste. if i privirea. catia demn de dispret ar vrea si faci ru unui barhay curajos si bun, unui barbat care s-a dedicat protectiei noastre, a ty. turor, de pericol? Un barbat care n-are nici o legatura cu toate astea? Elisi inclina capul. -Un barbat care nu mai are nimic de pierdut, printeso. Un bay. bat pe care tu L-ai distrus, Musca lent dintr-o cdpsuna. Bu. Sin privea cum pe chipul expresiv al lui Lady Calliope se citea ca intelegea. Pentru un scurt moment, fata ei exprima aceeasi expresie bantuita cua unui animal salbatic ce-si infrunta vanatorul. Se simti pentru o clipa vinovat pentru ceea ce facea, dar apoi suprima fara milA acea pornire. Ea merita asta. lidistrusese reputatia ~ nu cd ar fi fost nevoie de mare efort din partea ei ~ cu Confesiunile unui conte pacatos. $i nu se oprise dup’ asta, Chiar se bucurase de razbunarea ei. Continuase. Doar ci acum igi diduse seama, prea tarziu, ca, facand asta, siea devenise vulnerabila in fata lui, Oh, foarte vulnerabila. Da, ea pro- vocase asta cu planul ei nebunesc de a-i distruge sansele la o casato- rie, Inainte ca ea si-si imprastie mizeriile, el fusese pe cale sa puna mana pe domnisoara Vandenberg si pe marea ei zestre. Nu mai conta ca domnisoara Vandenberg palea in comparatie cu frumusetea delicioasa a lui Lady Calliope. Nu avea nevoie si simta dorinta pentru sotia lui. Dumnezeu fi era martor ca, pana la sfarsi- tul casatoriei cu Celeste, simfise atat de multa repulsie fata de ea, Tncat nu mai fusese in stare sao atinga. ~Asta-i santaj, il acued Lady Calliope. Destul de corect, la cum stateau lucrurile, ~Ai perfecta dreptate. Zambind, ciuguli dintr-o alta capsuna. Viitoarea lui contesa arata destul de palida in acel moment abil pentru ca inea fi refuza oferta de mancare gi bauturd. Hote beet 3 incapatanarii, el rezista mai mult insa, Poate 4 ef? ila din cauza ideii de a fi obligata si se marite cu un barbat despre care credea in mod Bresit c& re cate no Provocase moartea fratelui ei- Simti din nou cum il inteap ceva asemanator cu vinovatia. 64 —— 0 lady neeriuydteare — ——— Daca eu sunt de acord eu acest... acest pla tan, cum tml garantesd ed nu vel dezyalui ca Confesiunilor doar ea wim fack tn cludla? intyeba ea apo KL tel Inghiqi bucata de edpgund, lar zAmbetul ise Lrg = De ce ag vrea 80 fac ru proprie! mele soqii? Ba deveni gi mai palida, = Inteadevar, de co? Ab, da, ea credea ci igl omordse gi sofia, pe lang’ ca il ucisese pe featele ci, Cum putuse wita? Viin{a asta chiar avea o imaginatie bo- gata. Dar gtia, din proprie experien{’, cA mereu te simfeai mai bine daca aveai pe cineva pe care 8A dai vina decAt si gtii cA esti complet lamila universului. ~Ai cuvintul meu de ingrozitor al Wink autoarea ntleman ed voi hia cu mine in mormant secretul tu, 0 asigurd el. Am avut parte de suficient scandal cat pentru o viata. Va fi un schimb egal — tu te cAsAtoresti cu mine, iar 1 voi dezvalui niciodata adevarul = gi nici mai tanarul domn Cand ne intoarcem la Londra, fi voi face o vizita editorului tau, in numele tau, explicindu-i ct nu mai are voie sA publice urma- torul episod din serie gi, mai mult, ci nu vor mai exista altele. fl voi nstrui s’i-mi livreze manuscrisul pentru pastrare. Esti de acord? = Cat de acord pot sa fiu, zise ea, Dar nu vom dormi in ace- lagi pat. Inca avea convingerea cA putea si se tArguiasca, piticanie prostuta, Elehicoti. ~Ba da, Nu pot si am un mostenitor dacd nu mA cule cu tine, lady. - Doar nu te poi agtepta ca eu sA-ti indur atentiile. Buza ei se curba, de parca ideca atingerii lui o dezgusta. Si poate, intr-un fel, aga era, Dar corpul ei fusese foarte receptiv la al lui mai devreme. Poate cA mintea ei era convinsi c4 el era un diavol fird inima, dar corpul ei putea fi convins cu usuringa de alt- ceva. $tia sentimentul ~ pana la urma, el o detesta pe Lady Calliope Manning, Cu toate astea, avusese o erectie cind o sArutase, cand o Atinsese gi cind se trezise cu madularul intre curbele ei feminine. -Doar pana cand am mostenitorul, fi zise el, DupaA ce am mogte- hitorul si rezerva, nu voi mai veni vreodata in patul tau. Ba strainse buzele, =Juri? 65 A Scarlett Scott ———_ El ridica dintr-o spranceana. —Doamni, nu doresc sa impart patul cu o femeie in: Daca n-ar fi vorba despre zestre, ti-as distruge reputatia pita. Am nevoie de banii tai gi am nevoie de un mostenit, si-mi dai ambele lucruri si apoi poti sa te duci dracului, Stomacul ei ghiortai din nou, amintindu-i lui cd ea ny méancase inca, Oftand, se ridica si trase scaunul mai aproape de al ei, Ea in. cremeni, marind ochii. ~Ce faci, milord? ~Pun la cale moartea ta, ii zise el ironic. Expresia ei ii spuse cA fl credea, ~La dracu’, injurd el, luand o capgund din farfuria ei si ducan- du-i-o la buze. Te hranesc, ca sA nu mori de foame, femeie sicditoa- re, Manancal triganty, intr-o qj. Or. Tu posi Ea igi stranse buzele gi latina din cap. E] ii baga cApsuna in gura cu mai putina finete decat ar fi vrut. Dar igi atinse oricum scopul - in gura ei exista mancare. ~Mesteca, fi zise el, de parcd era un copil. Pe chipul ei se vedea nelipsita expresie de incApatanare, dar mes- tecd lent, apoi inghiti. ~Bun. El tinu din nou fructul pe jumatate mancat la buzele ei Inca o mugcatura. De data asta, in loc sa incerce si-gi stranga buzele, ea deschise gura. Eli baga capsuna in gura, gi a naibii scorpie il mugca. Durerea ii Agni in sus pe brat cand dintii ei draguti muscara din degetul lui mare cdrnos, dup care-i didurd drumul. El scragni din dinti pentru a se impiedica si urle de dureré N-avea s4-i permita nici un moment de triumf. ~Asta n-a fost prea dragut, scumpo. Nici deosebit de intelept- —Ascultam de ordinele tale, Clipila el, cu o expresie de inocenta pe chip. El igi supse deget™ alinand durerea. ~Te avertizez, printeso. Data viitoare cind ma musti, te ¥! mugca gi eu. Avea sa inceapa sa-i ciuguleasea gatul dla cremos. Apoi, avea *" prinda intre dinti buza inferioara. Apoi, urma sa coboare. Avea & muste sfarcurile alea dragute pe care le simtise prin camasuta e+ wLa dracu’!” 66 ——_—— 0 lady necrutdtoare Dorinta pulsa in el, amintindu-i cd trecuse mult prea mult timp de cand se culcase cu o femeie. Asta era singurul motiv pentru care se simfea atras de femeia pe care in ultimele saptamani o dispre- tuise si impotriva careia complotase. —Iarta-m, zise ea cu glas nesincer. wNiciodata’, jura el in sinea lui. ,lertarea-i pentru prosti“ Lady Calliope Manning avea sa fie dusmanul lui pentru totdeauna. Lectia asta o invatase datorita fostei lui contese, si era o lectie ce avea sa-i fie foarte utila in urmAtoarea cAsatorie lipsita de iubire in care urma sa intre. Daca exista vreo sursa de alinare in acest dezastru infernal aceea era gandul ca, de data asta, era prea infelept ca sa se creada indragostit de sotia lui. Urma sa fie o casatorie de convenient in cel mai adevarat sens. Fara pericole pentru inima lui. Para tradare. Fara suferinta. Fara minciuni, —Mananca-ti micul dejun, iubita logodnica, ii spuse el. Cu cat ne intoarcem mai repede la Londra gi tu devii sofia mea, cu atat mai bine. Pang la urmé, nu-si facea griji doar pentru el. 67 Capitolul 7 CED Foamea mea rapace pentru cuceriri devenise o obsesie periculoasd, dragd cititorule. Cu cat ma delectam mai mult in profunzimea destrabdlarii mele, cu atat o cautam mai mult, ca un adevarat satir. Imagineazd-ti, daca vrei, o incdpere plina cu duzini de barbati gi femei, tofi goi, résucindu-se in pasiunile lor comune, interzise... din Confesiunile unui conte pacitos Callie era murdara, obosita si nefericita. Nu neaparat in ordi- nea aia. Temnicerul ei ins mofaia confortabil pe pernele maracane din piele vizavi de ea, cu picioarele lui lungi intinse in interiorul tri- surii, cu gleznele incrucigate. Sunetul profund, egal al respiratiei lui sugera cd, acum, cA obtinuse ceea ce dorise gi ei se intorceau la Londra, dormea fara vreo umbrA de grija. In somn, parea oarecum mai putin amenintator. Semana mai putin cu un zeu suparat. $i mai mult cu un simplu muritor. Tot mai frumos decat pacatul. Ea urma sA se marite cu acest barbat, Lui Callie abia-i venea sa creada. Ultima zi paruse mai degra- ba un cogmar din care avea sa se trezeasca in confortul patului ei din casa Westmorland. Barbatul pe care in ultimul an il crezus€ raspunzator de moartea lui Alfred, barbatul pe care ea il ruinase, barbatul cu cea mai proasta reputatie din Londra 0 forta sa se ca s&toreascd cu el. Cat de mult il ura. Se gandi dintr-odata la pumnalul lui. Acum, ¢4 fusese de acord cu cerintele luj Sinclair, nu mai era legata ca un prizonier. Poat ca nu era prea tarziu sa scape de el, pana la urma. Nu-si dore? ——— 0 lady necrufdtoare si-i facd realmente rau cu cutitul - intr-adevar, nu credea ci ar fi fost in stare. Dar daca cumva ar putea pune mana pe... Se migca pana ajunse langa el pe bancheta. El continua sd doar- ma in vreme ce trasura trecu peste o groapa de pe drum, zgaltain- du-i pe amandoi. Ea isi tinu rasuflarea, rugandu-se ca el s3 nu se fi trezit, si apoi baga mana in haina lui, in buzunarul secret, unde vazuse mai devreme cA il ascunsese. Caldura lui i se imprima pe degete. fi cerceta ugor corpul suplu, c4utand pumnalul. Nu simgi decat pieptul masculin, ferm. Trasura se zdruncinA din cauza unei alte denivelari, lovind-o de el. Ea incre- meni, studiindu-i chipul dupa semne c s-ar fi trezit. Expresia lui ramase senina. Genele lui negre erau lungi, cAzan- du-i peste obraji. Aproape prea lungi pentru un barbat. Pometii erau ascufiti. Nasul fi era o linie taioasa ce sublinia frumoasa simetrie a chipul lui. Maxilarul ii era ferm gi mare, buzele — pline. Dar ea nu trebuia si-1 admire. Ea trebuia sa-iia arma. Se migci in sfarsit, cautand din nou pumnalul. Buzele lui zvacnira. fnainte ca ea sA apuce s4-si retragi mana, elo prinse de incheietura intr-o stransoare de fier. Deschise ochii, cuo privire aproape de obsidian, surprinzator de treaz. Nu era nici urmé de somn in ochii lui. -Incerci sA ma seduci, printeso, sau sperai s4 ma omori in somn? in glasul lui de bariton se simtea amuzamentul. ~Nici una, zise ea icnind cand el o trase in poala lui. Lord Sinclair, te rog... ; —Ce proteste dragute, zise el, privirea cazandu-i pe buzele ei. Imi place cand ma implori. In ea se trezi rezistenta. Se lupta sa se dea jos din poala lui, dar actiunile ei doar o adusera si mai ferm pe el si-i rasucira fus- tele in jurul ei. Cat de bine o prinsese iaragi. Se intrebd dacd chiar dormise, Mandria nu-i permitea s4 nu-i vaspunda la comentariu. -Nu te-ag implora niciodata pentru nimic. Gura lui perversd afisa din nou unul dintre rarele lui zambete. ~Eu neas fi aga sigur in locul tau, scumpo. Nuvi gisise pumnalul, si acum, in loc s8 fie mai desteapt ca el la Propriul lui joc, eguase abisal din nou. ~Sunt mai sigura decat am fost sigura de orice altceva. Nu avea sa-] implore pentru nimic. 69 ~~ Scarlett Scott Niciodata. Nici macar sa-i arate mila. ~Esti mai sigura decat ¢ eu sunt un criminal? Zambetul lui disparuse acum, dar inca se uita fix la buzele ei, £4 lelinse, dorindu-gi s4 nu simta inc amprenta gurii lui pe a ei, —Ai dovada nevinovatiei tale? Privirea lui reveni laa ei, in sfargit. —Daca ti-as spune ca o am? Inima ei batu mai repede. —Dacé o ai, atunci, iti cer si o vad, ~Ce creatura neobrazata, zise el, fAcindu-i cercuri lente, lenese cheietura. Ea isi dadu tardiv seama ca el nu o mai strangea de incheieturi. Ca, in schimb, o mangaia. $i aceasta atingere nu o lasa rece, indife- rent de cu cata disperare isi dorea sa fie invers. Ce era in nereguld cu ea? Se smulse de langa el, amintindu-gi cd trebuia si se gandeasci la Alfred. ~Care-i dovada ta? ~Amanta mea, raspunse el cu ugurintd. Eram cu ea in noaptea in care au murit fratele tau si sotia mea. »Amanta lui." Normal cd avea o amanta, N-at fi trebuit sa fie surprinsa de marturisirea lui. Avusese legiuni intregi. Doar asta sugerau toate 2vonurile, nu-i aga? Asta era motivul pentru care era cunoscut drep! Sin ~ iubirea lui pentru desfrau gi pentru placerile carnale. Dar acum, ideea ca el avea o amanta o tulbura intr-un mod ciudat, ~ De ce n-ai spus nimic in apararea ta, daca-i adevarat? il in” treba ea. ~Amanta mea era o femeie maritata gi nu dorea sa fie implic {4 in seandalurile mele, ca sa nu apara repercusiuni cu soul ei. spuse el cu calm. O respect destul cat s4 nu o implic doar pent!" interesul meu. Ea ii cerceta chipul dupa semne cA minjea, Dar el | ui pti virea la fel de curajos ca de obicei, Constientiza citeva lucrwtl !" acelagi timp: mai intai, cA nici macar o datA nu luase in conside™ fie c@ el s-ar fi putut afla in alta parte in acea noapte ingrozito*"™ cAaltcineva ar fi putut sA depune marturie pentru el, Nu-l cree 70 eT ——.0 lady necrutdtoare ~———~ piciodata nevinovat. Mereu il considerase iremediabil, irevocabil vinovat. Mai mult, el spusese cA amanta lui fusese o lady casatorita. Asta {nsemna cd amanta lui nu mai era casatorita? Sau nu mai era aman- ta lui? $i de ce i-ar pasa ei? isi zise ca n-ar trebui sa-i pese. C4 era un pacatos si un imoral. Ca-l detesta. ~Ce-i, printeso? o tachind el. Te dezumfli fiindca iti dai seama cA n-as fi putut comite crima? ~Ar trebui sa te gi cred, contra ea, incercand sa se ridice din poala lui. Elo prinse de talie, tintuind-o locului. ~ Ar trebui si sa recunosti cd ai dus o campanie de razbunare pentru nimic. Ca ai distrus un om inocent fara nici un motiv. Ea nu voia sd se gindeasca la asta. -Da-mi drumul! - Obliga-mé, a provaca el. Cum ar fi putut? El era mai puternic decat ea. in ziua preceden- tA, se tot luptase cu el si pierduse de fiecare data. Chiar gi acum pierdea. $i avea sa continue sa piarda. Va trebui si se marite cu el, cu acest barbat pe care il detesta. Dacd motivul pentru care fl ura era complet gregit? Daca ea se inselase? ~Stii ca nu am cum, recunoscu ea in sfargit, simtind pe limba gustul amar al infrdngerii. Ai cagtigat, milord. Am fost de acord 54 ma casAtoresc cu tine de dragul fratelui meu. Ce mai vrei de la mine? Lui fi reveni zimbetul. ~Predarea ta, printeso. ~Asta nu o poti avea. Elo ridied fard vreun efort pentru a o ageza pe bancheta opusa. ~Vom vedea, Lady Calliope, Vom vedea. Sin n-avea de gind sA-gi asume riscul ca viitoarea lui sogie sa incerce s4-gi incalce promisiunea de a se cisatori cu el, dea insojise in casa Westmorland, care era ca un mausoleu vast, in ciuda tuturor protestelor ei dea nu o insoti. Casa era la fel de impunatoa- re cum gi-o amintea, un palat Intortacheat din Mayfair, marturie a averii imense a familiei Manning. 7 ee ____—— Scarlett Scott Majordomul fusese clar ugurat s4 0 vada pe Lady Calliope reve. nind in siguranta. Servitorul anuntase ci matuga ei fusese supdrata ca nu reugise s4 se intoarc4 in ziua anterioara, uitandu-se dezaprobator la Sin fn ceea ce il privea pe Sin, el nu era sigur daca fi pasa de modul afectuos in care servitorul se ingrijorase in legatura cu viitoarea lui sotie. —Callie, draga mea! exclama matuga acum, intrand in salonul mai mic, unde majordomul fi condusese pe Sin si Lady Calliope. In mod convenabil, Westmorland era in luna de miere cu noua lui sotie. Ceea ce Insemna cd femeia cu accent frantuzesc, imbrica- {4 intr-un halat de casa de mAtase, trebuie sa fi fost insarcinata cu rolul de guvernanta. O sarcind la care esuase. Matusa mirosea a parfum de violete sia pudra. Parul ei brunet cadea in valuri pe spate, nestrans. in toata viata lui, singurele femei care il intampinasera imbracate in halat lor fusesera cele cu care se culcase. ~Tante Fanchette! Lady Calliope se arunca in bratele femeii mai in varsta, de parca era salvata din ghearele unui dragon ce scuipa fac. Ai sosit pana la urmal Ma chére, fredona matuga, privind banuitoare spre Sin. Unde ai fost? Servitorii mi-au spus ca vizitiul tau s-a intors cu o dure- re infioratoare de cap, pretinzand cA nu-si amintea ce s-a intam plat. Imi pare aga rau cd nu am sosit dupa cum fusese planificat. C4nd am ajuns in casa Westmorland gi tu nu erai nicaieri, a fost cat pe ce sa apelez la cei de la Scotland Yard. Ce ai facut? $i cine est® acest domn? Sin interpreta asta ca pe o invitatie. Pai in fata, incercand 84 facd cea mai buna plecacjune. ~Contele de Sinclair, madame. Imi face placere s4 va cunos¢- Jsi dadu seama cé nu gtia prea mult despre aceasta matuga. $1" ca fosta ducesi de Westmorland fusese de obargie francez4, dar cam la asta se limitau cunostintele lui despre familie. Asta si avere* lor ingrozitoare. ‘Oh, si faptul ca ultimul duce o regulase pe sotia lui infidel. N-avea cum si uite tocmai aceastd informatia importanta- 72 —_———-0 lady necrutdteare —Domnisoara, Lord Sinclair. Nu sunt cdsatorita. Matuga se in- crunta la el. Numele dumneavoastra imi este cunoscut, dar ma tem ca nu-mi amintesc de ce. E] zambi sumbru. —Sunt sigur ca stiu motivul, dar nu mai conteaza. Matusa se retrase din imbratigarea cu Lady Calliope, facand un pas in spate gi examinand-o. -Ce inseamna asta, iubita mea nepoat in asemenea zdrente? Adevarul era cA Lady Calliope arata ca si cum tocmai se intorse- se din razboi. Parul ii era impletit intr-o coada pe care gi-o facuse singura. Una dintre maneci ii lipsea. Rochia ei eleganta era botita sirupta. Arita complet compromisa. El tugi gi interveni inainte ca Lady Calliope s8 poata explica de ce arata ravagita. -Ieri, am vazut cum niste banditi au luat in stapanire trasura lui Lady Calliope. L-au lovit in cap pe vizitiul ei. Iam urmarit, dar, din cauza traficului, nu am putut sd fi ajung din urma. In loc sa ma duc la autoritati si sa dau alarma, am zis cd-i mai bine sa fi urmaresc chiar eu. Talharii ajunsesera deja la tara cand am reusit eu sa prind din urma trasura. Logodnica lui facu ochii mari la subterfugiul lui. Scuza era des- tul de prosteasca, trebuia gi el so recunoasca, dar, cdnd igi facuse planul, nu se asteptase sd dea peste o matuga curioasa. -Talhari! Mon Dieu, nu-mi vine s& cred. Cat noroc c& va aflagi acolo, milord, sao salvati. —Am reusit 54 sperii banditii, dar se apropia o furtuna violenta, continua el. N-am avut de ales si am ramas peste noapte cu Lady Calliope la una dintre proprietatile mele, in loc s4 calatorim prin furtuna, fara vizitiu. Stiind ca am compromis-o, i-am propus lui Lady Calliope sa ne cAsatorim, gi in mod elegant ea a acceptat. =Milord, va sunt etern recunoscatoare ca mi-ati salvat iu- bita nepoata! Dar nu pot s4 nu ma gandesc la faptul ca mariajul este precipitat, zise matuga ei, Pana la urma, Westmorland este in luna de miere. Nu stie nimeni cé nepoata mea a fost singura cu dumneavoastra. ~Din nefericire, nu m-am putut purta Sin, sperdnd c4 matuga fecioara avea sa inteleaga ce incercs mita fara prea multe detalii. caun gentleman, adauga a sa trans- 73 ___ Scarlett Seort ———— Matuga se incrunta. i i ca... 7 2 bios ace Lady Calliope, sAgetandu-l cu privirea. A fos, destul... de pripit si de subit. Drama tismul momentului ne-a coplesi: Ls eal ea, bucurandu-se de iritarea ei, de orchestrarea pro Beet Prael mea pentru Lady Calliope a inflorit peste noapte Oadmiram de mult de la distanta, dar, din moment ce soarta a conspirat 4 ne aduca impreuna, mi-am dat seama ca nu pot trai fara ea. Am fost tare multumit cind ea mi-a marturisit ca simte la fel pentru mine, Sigur ca imi dau seama cA asta-i foarte neobisnuit Gregeala mea de purtare a fost incalificabila, si voi fi multumit si repar aceasta chestiune in cea mai mare graba. ~Sunteti indragostiti? intreba matuga, plimbandu-si privirea de Ja Sin la Lady Calliope. ~ Este o dragoste noua, zise logodnica lui, cu un zAmbet chinuit ~Indragostiti nebuneste, adaugi el. ~ Ma rog, familia noastra este cunascuta ca excentricd. Nu pot sa spun ca sunt multumita c4 v-au lipsit bunele maniere intr-un mod aga socant, dar inteleg tentatia din faptul ca ati fost singuri. Peste noapte, mai ales tinand cont de oribilitatile prin care ati tre- cut. Sunt recunascatoare cA ati salvat-o. Matuga ficu o pauzaca sii zambeasca luminos. Totul este iertat, dragul meu baiat, atata timp cat Promiteti s4 aveti grija de iubita noastra Callie. is dracu’!” Lucrurile mergeau mai bine decat igi imaginase el sigur, daca Westmorland ar fi fost aici, s-ar fi ajuns probabil |x Faceces i cone cunogteau, dar nu eraut prietent. Da. Rogie oe Cali stie cA nu ar fugise cu Callie peste noapte, intr-o rochie sfasiata, Nici n. cu ata alba. re amabil din partes lui aa se ceastd Matus’ exce: ~Promit ca voj avea se el matusii, Va fj cea m »$i 88-1 folosese zest Se absinu inyelept Hope tiera datoare, 74 fi fost impresionat ca Si doar ca sa se intoarca a doua zi ct ©* ar fi creaut aga ugor povestea custt! insoare gi 8A plece in luna de mict® ntrica nu ly Calliope, fi sp mea 84 0 fac contesa me rea ca sh ma salvex de a ruin, A adauge partea asta, Pana ln urma, Lad Mn cauza ei era disperat, Ea fi fortase min? ——— 0 lady neerutiroare — — Matusa apis cu mana in dreptul inimii, parand bucuroasa, Oh, ma chére! Fratele tau va fi bucuros si auda ca te casatoresti pana la urma, -Da, imi imaginez cA Benny va fi multumit. Vocea lui Lady Calliope era stearsa, zambetul ei - neconvingator. ~ Cand se intoarce Westmorland din luna de miere? intreba Sin. Pentru ci se termina timpul. Trebuia sa se insoare in urmatoa- rele cateva zile, nu peste cateva siptamani. Nici nu-si permitea si astepte ca Westmorland sa taraganeze sau sa incerce s4 o smulga cu forta pe sora lui din mainile lui Sin. Se astepta ca Lady Calliope sa facd tot ce putea pentru a nu-si tine promisiunile. Cu cat avea mai putin timp s4-si atinga obiectivul, cu atat mai bine. —Peste mai bine de o luna, rspunse Lady Calliope. -CA&t timp avem sa pregitim nunta? intreba matuga, batand din palme. ~O saptaman, zise Sin. ~Cateva luni, zise Lady Calliope in acelagi timp. Privirea ei zbura alarmatd spre a lui. -O saptamana? tipd ea. El zambi larg. -Din moment ce te-am compromis, draga mea, ma tem ca tre- buie s4 ne cAsatorim cat mai repede posibil. -Oh, da, trebuie, fu matuga de acord, destul de util. Este vina mea cd am ajuns tarziu. Dar nu-ti face griji, draga fata. Tante Fanchette este aici acum! Si slava Dornnului pentru asta!” se gandi Sin in sinea lui, Prima parte a planului lui fusese realizata. Urmatorul pas: sa facd © vizita la birourile J.M. White gi Fiii, Avea de luat un manuser Confesiunile unui conte pacdtos se terminase gi, astfel, si proble- mele lui, Spera el. Callie ura sa-si minté iubita matuga. , Dar, in afara de a marturisi totul, inclusiv rolul et in aparitia Confesiunilor unui conte pdcdtos, nu gtia ce altceva sa faca. $i, ca lu- crurile sa fie gi mai rele, in adevaratul sens al cuvintului, matuga ei hotérase cA ea, Callie, era indragastita nebuneste de contele de Sinclair gi cd fusese trés romantique cA petrecusera noaptea singurl. ~—— Scarlett Scott ———— Callie n-avea curajul sa-i corecteze presupunerile. Din fer}. cire, matusa ei avea convingeri mult mai liberale decat fratele ¢j Daca Benny ar fi fost aici, l-ar fi batut mar pe contele de Sinclair si apoi ar fi incuiat-o pe Callie in camera ei pentru o luna. Dar 8i contele era nespus de puternic gi cu mugchi. Poate ca Benny nu l-ar fiinvins. Mai bine c4 Benny nu era aici. Mai bine ca se bucura de luna lui de miere cu Isabella. La intoarcere avea sa fie prea tarziu sa se implice in probleme- le ei, si fix aga voia gi ea ca lucrurile sa fie. Fix aga trebuiau sa fie. Pentru ca ea se bagase in situatia asta dezastruoasa si ea trebuia si plaiteascd pentru asta. Cu viata ei. Ce perspectiva ingrozitoare. -Vei avea nevoie de rochie, spunea matuga Fanchette. As zice c4-i prea tarziu si comandam una. O rochie Worth ar fi fost foar- te placuta. Cunosc 0 modisté aici la Londra care provine din Paris. Poate are ceva de folos. Callie clipi. Mintea ei se invartea inca dupa toate cate se intam- plasera. Intreaga ei viata se schimbase pentru totdeauna intr-o singurd zi. Desi contele de Sinclair plecase in sfargit, ea era in con- tinuare tensionat4. Pentru cA ce se ivea in fata ei — casatoria cu el - prea s4 semene cu o pedeapsa cu inchisoarea. Chiar daca él era cu adevarat nevinovat si ea se ingelase in privinta lui, nici m4 car nu-l cunostea. Era un strain pentru ea. $i, dupa ce il pierduse pe Simon, isi jurase c4 nu avea si devina niciodata sotia altcuiva. ~Dantela gi satin ar fi chiar ce trebuie, nu crezi? intrebi m* tusa ei. —Nu-mi pasa ce fel de rochie port, tante, zise ea sumbru. Asta macar era adevarat. Casdtoria ei cu contele nu urma $4 ft o ocazie fericita. =Trebuie sa-i scriem imediat lui Westmorland, continua matus* Fanchette. El si ducesa vor dori fara indoiala sa participe, chiar daca asta inseamna sa-si intrerupa luna de miere. —Nu! striga Callie cu mai multa fora decat era necesar, Matuga ei tresari gi se uita curioasa la ea, cercetind-o. Ba sigur ca trebuie s4-] informam pe fratele tau. Eu stit ajuns de mult la majorat, dar Westmorland va vrea sé fie prezent aa —— 0 lady necrutatoare —____ Callie nu ar fi suportat asta. Daca Benny se intorcea inainte caea sas casatoreasca, avea sd o interogheze pana smulgea de la ea adevarul. Si ea facea tot ce putea ca adevarul — gi scandalul - 54 nu-] pateze. ~Eu... Sovai, chinuindu-se s& gaseasca o scuza plauzibila ca fratele ei si nu participe la nunta ei. Mi-e rusine, tante Fanchette, Benny va fi foarte suparat pe mine ci am fost aga nesAbuita cu con- tele Sinclair si cA am petrecut noaptea singura cu el, Nu am curaj sa astept. ~Oh, draga mea, zise matuga cu atata compasiune, incat Callie simti din nou un val de vinovatie. Sa stii cA nu egti singura femeie care a fost intr-o asemenea situatie. $i gindeste-te la ce s-a intam- plat ~ Lord Sinclair este un erou, te-a salvat de acei banditi! Sunt sigura ca Benedict va fi intelegator. ~Eu nu, raspunse Callie. Dar, mai important, nu mi-as ierta-o niciodata daca i-as intrerupe luna de miere din cauza propriei mele erori de judecata. A avut nevoie de luni de zile sa-si revina dupa ce a fost impusceat, tante Fanchette. Merita sa aiba parte de perioada asta de fericire nestingherita cu sotia lui. Callie nu putu sa ascunda onestitatea din tonul vocii ei. O spu- nea la modul serios, chiar dac& mariajul cu contele de Sinclair era o pedeapsa pentru ea. Isi pierduse deja sansa la fericire cand murise Simon. Putea macar sd se asigure ca Benny gi Isabella nu erau afec- tati de actiunile ei. Matusa ei incuviintd din cap. —Prea bine, draga mea niéce. Esti sigurd cd asta vrei? Nu’, ar fi vrut ea sa strige. Orice, dar nu asta, Simti cd zambeste incordat sinesincer. ~Da, desigur. Acum, spune-mi la ce te-ai gandit legat de rochie, daca vrei. 7 -Ceva viginiu, poate, continua matusa Fanchette. Sau stacojit. Purpuriu? Ciregiu? Nici pe departe in nuante de fildeg, ag zice eu. Nuantele calde se potrivese cu parul tiu minunat inchis la culoare. Trebuie sa porti diamantele mele, insist! Desi matuga Fanchette nu se césitorise niciodata, era o roman- tied incurabila, ~Orice crezi ci-i bine, zise Callie. Desi negru de doliu ar fi cel mai potrivit pent ; 4 88-i explice o asemenea alegere dragii, amabilei matugi Fanchette? 77 entru acea ocazie. Cum __ -——- Scarlett Scott ————— _Vom avea nevoie gi de flori, zise matusa Fanchette, Lacramioare, ce zici? Nu, trandafiri. Trandafiri rogii, i camerista ta itiva prinde cativa in par, aga cum a facut la Paris cand te-ai intalnit cu Moreau gi ¢la decis sa te picteze... Callie ceda in fata planificarii entuziasmate a matusii ¢i, chiar daca in sufletul ei era coplesita de disperare. Oblestemata de saptamana. Cum se putea salva? 78 Capitolul 8 SESEPD S-ar fi putut salva, draga cititorule, dacd n-ar fi devenit ni¢iodatd sotia mea. Singurul ei pacat fusese ed se cdsatorise cu un barbat care nu-si putea reduce la tacere demonii interiori sau nu-gi putea invinge raul din sufletul sau. din Confesiunile unui conte pacdtos —Cum adic te mariti cu contele de Sinclair? Callie tresari la neincrederea stridenta ce emana din vocea dragii ei prietene, Lady Jo Danvers. -Te rog nu fi aga galagioasa, altfel tante Fanchette va da buzna aici cu mai multe idei despre rochii si flori pentru un eveniment nefericit. $i fix asta am vrut s4 spun. Nemernicul m-a obligat sa-i accept cererea. Ea si Jo se imprietenisera instantaneu in vreme ce isi ofereat ajutorul la Societatea Sufragetelor. Gandeau Ja fel in multe privinte, desi aveau personalitati opuse in altele. Unde Callie era curajoasa i nu ii pasa de reputatia ci, Jo era tacuta si circumspecta. O persoand retras&, fata de cat de sociabila era Callie. $i, cu toate astea, erau cele mai bune prietene. Doar Jo stia ca ea scrisese Confesiun ile unui conte pacdtos si moti- vul din spate. Bine, Jo gi editorul lor. $i acum, gi contele de Sinclair. -Nu-ti face griji in legaturé cu matuga ta, zise Jo, coborandu-si vocea. Cred cA sora mea a incoltit-o cu 0 discutie meteorologica in- tensa. In drum spre tine, bitea campii despre zonele de precipitatii si spectroscoapele din galeria cu imagini. Degi intalnirea lor de azi avea un scop mai larg, Societatii Sufragetelor -, Callie reugise 54 @ traga pe Jo deoparte pentru o discutie privata in marea biblioteca din casa Westmorland pentru ca Jo si sora ei sosiserdi mai devreme, Sosirea lor prematur 1 se datora surorii lui Jo, Lady Alexandra, a cArei minte ce iubea = ointalnire a —_——— Scarlett Scott ———— stiinga refuza sa iain calcul 0 asemenea idee lipsita de cleganyg ca intarziatul. , : . Lady Alexandra! zise Callie. Jo, sunt _Slava Cerului pentru cal o incurcatura ingrozitoare. Trebuie sa MA Marit cu el intr-o. intr- saptamana. faci aga ceva? intreba Jo, indignata, —Cum te poate obliga s4 Callie, tu crezi ci l-a omorat pe fratele tau, Este cunoscut drept Sin. Reputatia lui este mai scandaloasa decat a fost candva a fratelui meu ~ gi asta spune ceva. Julian era un fustangiu groaznic inainte sA se insoare cu Clare. Fratele lui Jo, contele de Ravenscroft, fusese un fustangiu no- toriu inainte sA se cAsatoreasca din dragoste. Dar ea avea dreptate. Reputatia contelui de Sinclair era clar mai rea decat fusese candva a lui Ravenscroft, Asta nu era putin lucru. In parte, gi datorita eforturilor lui Callie. Ea ofta din greu. ~A descoperit ca eu sunt autoarea memorulor. ~Poftim? Jo se incrunta. Asta-i imposibil. Ai depus atata efort cu editorul ca sa te asiguri ca rami anonima. Da, aga era. Dar totul se dovedise inutil. ~Fiul domnului White mi-a divulgat identitatea, recunosct Callie, indreptandu-se spre partea opusa a marii biblioteci, unde un perete de cArti era intrerupt de un semineu masiv. Era aga indignata, incat nu putea sta locului. Era un miracol cd nu facuse o gaurd in podea. Jo o urmé, exclamatia ei de 50¢ rasu- nand in incaperea cavernoasa. -Cum indraznegte? Ea se intoarse pentru a-gi infrunta prietena. ~Aparent, Sinclair l-a amenintat cu pumnii pentru a-l convinge sau ar] speria. Este un om periculos, zise sumbru Jo. Nu te poti lega de!" asemenea nemernic, Refuz sa te las sa o faci, Callie. ~Mi tem ca nu prea am de ales. [i povesti repede ce i s¢ int plase din momentul in care Sinclair 0 scosese din Londra pana i intoarcerea lor. Deci, intelegi? Daca dezviluie ci eu sunt autoaret cepiestenden, mA tem cA scandalul fi va pata pe Benny i Isabell i iubesc pe amAndoi prea mult ca sd le provac o asemenes sufe- rinfd. Ca s4 nu mai zic despre Societatea Sufragetelor. Nici m4" " “ll int ——— 0 lady necruatoare nu ma gandisem la asta. Oh, Jo. Tot ce am muncit va fi distrus ire- mediabil daca eu nu fac ce vrea el si nu ma cAsatorese cu el. Jo puse mana pe braful ei ca s o opreascA in clipa cind Callie didu sa o ia in directia opusa celei in care era biblioteca. ~Nute-ai gindit sd iei legatura cu fratele tau? Sigur Westmorland ar vtea s4 se intoarcd din luna lui de miere ca si te ajute. N-ar tolera sa fii intimidata asa de conte. Callie clatina din cap. —Nu am curaj s8-] implic in asta, Jo. Stiu cA s-ar incdpatana. Dupa toate prin cAte au trecut el si Isabella, merita si fie fericiti mai mult decat oricine. Aproape a murit salvand-o. Nu, nu le pot face asta nici unuia dintre ei. Eu am provocat problema asta monstru- oasa gi doar eu trebuie s4 mé scot din ea. —Matusa ta ce zice despre toate astea? intreba Jo. ~Matusa Fanchette crede cA este teribil de romantic. Ofta din nou. Nu-mi permit s4 creada cd e ceva in neregula, pentru ca mi-e teama ca L-ar contacta chiar ea pe Benny. Ma tem ca nu am de ales sitrebuie s4 ma marit cu ticdlos daca nu gasesc 0 cale de a ma salva. —Poate fratele meu te poate ajuta, sugera Jo. Julian poate fi de-a dreptul formidabil cand vrea el. ~Nu vreau ca problemele mele sa devina ale altcuiva, Jo, refuza ea. Trebuie sd-mi infrunt propria nechibzuinga. ~Dar cum ramane cu sotia lui Sinclair? Cu fratele tau? intreba Jo cu o expresie tulburata, Daci-i un criminal, cum banuiesti, data viitoare ar putea pune la cale moartea ta. Normal ca se gandise la asta. Noaptea trecuta, stAtuse treaza in pat, abia apucase sa doarma un pic, uitandu-se la umbrele din coltul camerei ei gi facandu-si griji despre ce avea sa se intample cu ea. Tntrebandu-se daca se ingelase sau nu cand pornise sé se razbune pe contele de Sinclair. Daca el era sau nu vinovat. Daca era sau nu un gest sigur $4 se mirite cu el. -El pretinde ca-i nevinovat, ii spuse ea prietenei sale. A sustinut cA era cu amanta lui, dar ca ales 54 nuo implice. . ~Daci-i adevarat, atunci, trebuie s4 vorbesti cu amanta, o in- demna Jo, Nu te poti marita cu Sinclair dacA pune la cale sd te omoare. Refuz s4 permit asta, Callie. Spune ce vrei tu ca sd ma contrazici. Prietenii nu-gi las4 prietenii 54 s¢ lege ata de criminali. Ainevoie de réspunsuri si nu-l poti crede pe Sinclair pe cuvant- yam amandouA c4 nu-i un om onorabil. 81 Scarlett Scott Nu, clar nu era. 7 Dar apoi, fara sa vrea, S¢ gindi la faptul ca el isi facuse griji cg ea nu manca. Se gandi la cum o salvase de la fereastra. La cum o dusese in pat in timp ce ea dormea si o bagase in asternutur} cas nu petreacd noaptea pe podea. Desigur, o gi rapise, o amenintase cu un pumnal si o obligase sa fie de acord cu cAsatoria cu el, Nici una dintre aceste actiuni nu era caracteristicd unui gentleman. Dar toate sugerau disperarea lui, O disperare la care ea fl adusese... Ce dezastru groaznic, imposibil. —Daca ag sti cine este amanta in chestiune, ag intreba-o, zise Callie, Dar nu mi-a spus. -Trebuie sa-l obligi s4-ti spuna, zise Jo, cu ochii scaparand Spune-i cd ai nevoie de dovada, altfel nu te poti marita cu el. Spune-i cA ai nevoie de mai mult de o saptamAni. Si te rog, te rog, gandes- te-te sd iei legatura cu Westmorland. Situatia asta-i imposibila. Eu nu ag suporta sa patesti ceva. Callie o imbratisa dintr-un impuls pe prietena ei. ~Multumesc c-ti faci griji pentru mine. Iti promit ca voi fibine, orice se va intampla. Este lupta mea, gi voi face tot ce pot sd castig. Joo imbratisa gi ea, ~Sa faci bine sa cAstigi, Calliope Manning. Nu-i poti permite dashedeulel lata ut Fe met bun ca tne, = mee Sin se uita uimit gi in tacere la femeia care urma sa-i devind sotie. Sigur n-auzise bine. Sigur consumase atat de mult whisky, incat isi imagina ca ¢ era prezenta in biroul lui ponosit la ora zece gi jumatate seara. Nici o femeie cu ratiune nu ar indrazni s4 aiba pretentii de la el. Sau 7 ee Purtand un val, de parca se afla aici pentru o intalnire a ant en Sugereze majordomului lui in varsta gi suferind ~ Fusesa ms cca nae Pe care-i mai avea ~ cd era asteptata- SA nu mai aich despre fone Ca Langdon o auzise la uga, serios. C* aie “spre faptul ca auzise ce zisese si o condusese Pri" ra vreun incident. Cu toate astea, cumva, reugise. ~MA scuzi, Lady Calliope, zise lent Sin, day tocenai micai spuS 4 nu te vei marita cu min, i Sue 'e dac4 nu ai parte de o discutie cu ama” 82 —_————-0 lady necrutdtoare ————— Ea incuviinta retinut din cap, de parca era o vizita de curtoazie obisnuita. -Da. Nebuna de ea isi asumase un mare risc venind aici in seara asta. Else intreba daca fusese insotita de o servitoare. Daca fugise fara ca excentrica ei matuga sa stie. Daca luase o birja. O tintui cu cea mai acuzatoare privire a lui gi lua o inghititura de whisky. Oh, ce ironie. El facandu-si griji despre decenga, cand, in marea parte a vietii lui, toate privirile dezaprobatoare fusesera indreptate in directia sa. -Eu nu am nici o amanté, zise el intr-un final. Iaragi ironic. in ultimul an, fi scdzuse considerabil apetitul pen- tru plicerile carnale. Abia de igi vizitase clubul, Black Souls. Poate cera inca un mod in care Celeste il distrusese pentru totdeauna. Lady Calliope se incrunta banuitoare, unindu-si sprancenele. Normal ca ai. Probabil ai mai multe. Cicdlitoarea femeie credea cA stia asa multe despre el. Dar nu stia nimic. N-avea nici cea mai mica banuiald. Manuscrisul pe care el il luase de la editorul ei dovedea asta cu varf gi indesat. Citise un sfert din fanteziile ei nebune si se infuriase prea tare ca s4 continue, Ah, da, zise el sumbru, in opinia ta am deavirginat nenumArate debutante, asta cand nu organizez orgii bahice salbatice si nu beau sangele virginelor. Ea igi stranse buzele. -N-am scris niciodata cd bei singe de virgine. ~Pardon. Poate era cA le mananc inima, sugerA el, influentat inexplicabil de impulsul de ao intarata- ~Nici asta. —Sunt totusi un maniac infiorator, care omoara frati gi sofii cre- dincioase, nu-i aga? o imboldi Sin. Ea ridiea barbia demonstrandu-si natura incdpatanata care aproape o facuse sa cada pe fereastra in urma cu doua zile. -Tu pretinzi cé nu esti, dar mie mi-e greu sé-ti accept cuvéntul. Pana la urma, ai dovedit cA nu esti un gentleman gi cd nu ai onoare. = Onoarea este un lux pentru barbatii care au suficiengi bani ‘Sa gi-o permita, se rasti el. Cu toate astea, ai suficienti bani pentru whisky gi femei de Proast4 reputatie, il contra ea. 83 __ Searler eaise termina. ale la ora asta din noapte, Lady Calliope Singura. ri privirea spre mainile pe care Rabdarea cu —Care-i scopul vizitel t _Trebuia sa vorbesc cu tine. Genele ii futurara cind igi cobo! le tinuse stranse in poala. : ~Credeam ca ai zis ca ai nevoie sa vorbesti cul amanta mea, co tachina el. : Privirea ei reveni la el imediat, scAparand foc din nou. —Credeam ca n-ai amanta. joasa, $i frumoasa. Dar gi nebuni, nesi- Era neobrazata $i cura} buita si fara inima. Dar si ultima sotie a lui Sin fusese frumoasa si fard inima, si intriganta, $i infidela. Mai bine se insura cu ce era deja obisnuit. -Nu am, fu el de acord. Ea miji ochii. -Discutia asta nu ajunge nicaieri. Fix unde trebuia si te fi dus, printeso, raspunse el. Nicaieri. Cum ai ajuns aici la ora asta a serii? Ai fugit de langa matusa Featherwit? ~O cheama matusa Fanchette, riposta Lady Calliope. ~Ai venit aici neinsotita? intreba el, ignordndu-i corectia. Doar o femeie cu creierul de gaina ar fi fost multumita s4-$ nepoata revenind dup4 o noapte singura cu un barbat cu care nu cr cdsAtoritd gicu rochia zdrente. Doar o proast ar ficrezut povest®? lui cu talharii gi propriile lui acte de eroism. Dar, in afard de asta, nu-i plcea ideea ca Lady Calliope § ble prin Londra singura la ora asta din noapte. I s-ar fi putu! tampla orice, Evident c4 singurul motiv pentru care igi facea p nevoie de zestrea ei. Se linigti spunandu-gi ca nu er ingrijorat. O disprequia pentru ceea ce fAcuse, Logodnica lui igi stranse buzele, ~De ce-ti pasa de cum am ajuns aici? El ridica dintr-o spranceana. ~Cum m4 pot cAsatori cu tine daca pategti ceva? Ridicand whisky-ul spre ea intr-un toast in bataie pe gat ce mai avea in pahar. —Esti groaznic, zise ea cu voce rece. 84 j vada jum in riji era ch ave va cu adevie! de joc. dad —_—— 0 lady necrutatoare Avusese cu siguranta parte de epitete mai rele. Sin ridica din umeri. —Sunt onest. -Am venit cu propria mea trasur aici, zise ea. M-a insotit un valet. Else intreba daca era un valet frumos gi bine facut. Asta fusese unul dintre giretlicurile vechi ale lui Celeste, si gi-o tragi cu servi- torii. O data, fusese un grajdar. Alta data, doi valeti odata. Mereu se asigurase ca el o surprindea, Asta reprezenta jumatate din distractie pentru Celeste. Incesta maxilarul. -Nu mai umbla noaptea. Corpul ei deveni rigid. -Ntai nici un drept si-mi dai ordine. ~Inca. jizambi trist. in afara de necesitate, cAsatoria nu prezenta nimic atractiv pentru el. O necesitate brut’, pura, urata. -Niciodata! se rasti ea. Sustinandu-i privirea, el isi turnd un alt pahar, de data asta mai plin decat cel precedent. —Du-te acasa, Lady Calliope. —Nu pana cand nu-mi dai un raspuns. La dracv’, de ce trebuia si fie asa hotarata? Lud o inghititura mai mare din whisky, savurand arsura. ~Ti-am dat deja singurul raspuns pe care-! vei primi de la mine. Du-te acasi. Intoarce-te la matuga ta Featherbrain si planificd nun- ta noastra ca o logodnica bund gi draguta. Buza ei se curbi, reactia ei la expediere find exact cum gi-o ima- ginase el. Salbatica. -Nu. El isi plimba degetele pe suprafata biroului. Nu mai fusese ters de praf de pe vremea regelui Richard al IlI-lea. Un secol in plus sau in minus. -N-ai dreptul si ma refuzi. De cate ori trebuie si-ti explic asta, Lady Calliope? In farsa asta a noastra eu detin toata puterea, M-ai Persecutat fara vreun motiv real si nu ai fost suficient de atenta s&-ti ascunzi urmele. Ai avut incredere in oamenii gregiti. Bu detin toate atuurile. 85 oS Scarlett Scott —Nu te poti agtepta ca eu sd ma casatoresc aga cu tine, pro. testa ea. Minunat, la o zi de la intelegerea lor, ea incerca deja sa se fof. leze. Stia c4 n-ar fi trebuit sa fie surprins. Dar tot era eneryat Obtinuse ce-gi dorise de la ea: cedarea ei. Nu voia sa fie nevoit sj o recastige. ~Pot gio fac. Facdnd tot posibilul sa nu se uite la gura ei roz plina, mai lua o gura de alcool. Am fost destul de clar. Te casatorest) cu mine la schimb pentru tacerea mea. Asta-i tot. -Am nevoie de dovada cA nu mi-ai omorat fratele, zise ca. Cuvintele ei rasunara in tacerea din incapere. Furia il cuprinse ‘imediat. wlar cu prostia asta.” —Ai nevoie de dovada, repetd el cu un calm pe care nu-l simtea. -Da, tocmai asta ti-am spus. De data asta, nu-i mai ezita pr virea, mistuind-o pe a lui. Tu vrei sa te casatoresti cu mine si sa-ti ofer un mostenitor. Eu nu ma pot oferi unui barbat pe care-l cred raspunzator de moarte fratelui meu Alfred. »Nu, nu, nu." Nu asta voia s4 auda. Poate c4, daca era destul de disperata pentru a evita cAsatoria cu el, avea sd duca povara actiuni- Jor ei si avea sa infrunte tot scandalul ce avea s4 cada asupra ei. Nu putea sa ezite. Nu avea capacitatea si mai agtepte mult. In maxilarul lui zvacni un muschi. ~leri-dimineata ai zis ca poti. ~leri-dimineata eram la mila ta, indrazni ea sa contreze. Chiar aga fusese. Sin se ridica si ocoli biroul, oprindu-se cind se afla intre Lady Calliope, care inca statea in fata lui, si nucul noduros, Puse mainile pe bratele fotoliului si se aplecd inainte, pana cand ajunserd 045 in nas, . ~{n seara asta, esti tot la mila mea, o avertiza el. Chiar aici, chitt acum, esti la mila mea, printeso. Ti-ag putea face tot ce vreau. Te-A¥ putea lua in brate, si te pun peste umér gi si te duc in dormitorul meu. Ag putea 4 te am in neaptea asta, si-mi las simanta in pa?” tecul tau. Aici, nu-i nimeni s4 te salveze. Ea inghiti. =Majordomul... ~Aude greu, o intrerupse el, $i este si aproape orb. 86 rtf 0 lady necrutatoare ———— Singurul motiv pentru care Langdon era inca in serviciul lui Sin era faptul c4 fostul conte nu-l trecuse in testament pe servitorul sau loial, si Sin ramdsese fra bani pentru a-ioferi o viata confortabila Ja tara cu jubitul lui caine Skye terrier, Eloise, asa cum merita. Era o abatere flagrant, pe care Sin spera sd o rectifice dupa casatoria lui cu Lady Calliope. -De asta s-a lovit de unul dintre busturile de marmura ingsirate pe podea? intreba Lady Calliope incruntata. Intrebarea ei il opri. —Frau busturi de marmura pe podea? Desi majoritatea obiectelor de valoare fusesera vandute, mai ramasesera cAteva colectii. Printre ele, busturile de marmura ale fostilor conti de Sinclair gi colectia de portelan chinezesc a contelui anterior. Dar exista un singur motiv pentru care busturile se aflau pe podea, si el se gandi c4 asistenta mamei lui se ametise cu lauda- num din neu, La dracu’!” —Da, zise Lady Calliope. Am presupus ca servitorii tai le rea- ranjau, desi este destul de derutant de ce faceau acest lucru la ora asta din noapte. Plus ca nici una din servitoarele tale nu era prin preajma. Ma tem ca majordomul tau s-a lovit destul de rau la deget. El inchise ochii pentru un moment, suficient cat 54-si reamin- teasca faptul cd trebuia sa o oblige pe femeia din fata lui sa-gi aduca aminte ci nu avea de ales. Pentru ca el nu avea de ales. $i pentru ca ea facuse ca lucrurile sa fie aga pentru amandoi. ~Dupa cum spuneam...., incepu el. ~Eu sunt fermé cu asta, Lord Sinclair, interveni ea. Nu ma pot cAsatori cu tine pana cand nu diseut cu amanta ta. Tilly nu mai era amanta lui, Dar n-avea de gand sa permita sa fie interogata de viitoarea lui sotie. Ar fi fost o insulta pentru am- bele femei. =Nu poti vorbi cu o amanta pe care nu o am, tise el, i, chiar daca ar f amanta mea, tot nu ti-ag permite si vorbegti cu ea. Nu doar c4 ar fi culmea indecentei, dar ar fi teribil de nerespectuos fata de amandoua. ~Atunci, nu mA pot cdsatori cu tine. 2 El stranse brafele scaunului ei cu atata multa fort, incat il du- reau degetele. 87 _—— Svarlett Scott ———— Ba poti. $i o vei face. Ai promis deja cA 0 vei face. Te-am con, promis destul, dupa cum stie si matuga ta. Ainevoie de tacerea mes, Eu am nevoie de zestrea ta. Asta-i finalul acestei tragedii, dragy mea. Obisnuieste-te cu soarta ta. 7 “Nu fara a vorbi cu acea femeie, insist Lady Calliope, de pares avea de ales in aceasta chestiune. Un lucru era sigur. Femeia asta avea sa fi aduca sfarsitul. Aves si-] innebuneasc4 mai mult ca sigur cu prostiile ei inainte ca el s3 poata salva pe toti cei la care tinea, ~Uita-te la mine! ii ordona el, Vorbesc serios cand iti spun ca, daca-mi mai faci probleme, o sa uit despre insuratul cu tine io <3 urlu in gura mare ce ai facut. Sigur cA juca la cacealma. Sin n-avea de unde sa stie daca domni- soara Vandenberg avea sa se rizgandeasca in legatura cu logodna lor dacd el ar fi achitat de acuzatiile atrase de ineptiile lui Lady Calliope. Chiar daca ar face-o, domnisoara Vandenberg solicitase o nunti opulenta, care nu se putea realiza in graba sau cu ugurinta. La cit de putine resurse mai avea, el n-ar fi rezistat nici luna urmatoare. ~Prea bine, zise Lady Calliope. Daca tu nu aranjezi o intalnire, nu voi avea de ales decat sa o gasesc eu gi sa-i fac o vizita. -Habar nu ai cui sa faci o vizita, raspunse el. ~Am a lista, zise ea cu calm. Voi incepe cu Lady Fonthurst $1 apoi voi trece la vicontesa Lisle. Dupa ea, voi merge la marchiza de Durham. Apoi, la ducesa de Pembroke. Mai este si o actrita, cred: doamna Westlake, Ca s4 nu mai zic despre Lady Jane Carlton... ~ Destul! se rasti el, De unde dracului aflase aga multe informatii despre ¢l? Cand citise Confesiunile unui conte pacdtos, unele dintre povestiri fuses” ra dureros de precise, Dar altele nu fuseserA altceva decat fante?! nebunegti. Cu toate astea, era de-a dreptul alarmant sa audaa nume cunoscute rostogolindu-se de pe limba lui Lad Putea si-i {in piept mult mai bine decAt igi ir Da, o subestimase pe vulpea asta gireata. - Este adevarat qi C4 o cunogti foarte bine pe proprietart dela Gradina Flore’ §i Faunei? intreba ea apol, uirindu-l prin rostire! numelui unei case exclusiviste de proasta reputatic. ‘O casa de proasta reputatie foarte pacatoasa, foarte exclusl¥! foarte discreta. : Sau, cel putin, asa crezuse el, 88 —_——- 0 lady necrutatoare ————_ ~De unde ai aflat toate informatiile astea, milady? intreba el. Pentru Dumnezeu, ar trece prin orice inainte de a se lega de o alta Celeste. In mod ciudat insa, ceva in el fi spunea ca femeia asta miniona, cu parul brunet, din fata lui n-ar fi putut fi mai departe de Celeste cum era luna de soare. ~-Vrei sale vizitez pe toate? Stapanirea ei de sine era impecabila. Nuarata nici un pic de frica. Sau o s4-mi spui cu care dintre multele doamne pe care le cunosti trebuie sa ma vad? Sin nu stiu ce-l apuca in acel moment. Acum, se afla intr-un im- pas cu Lady Calliope, si in clipa urmAtoare gura lui o strivea pe a ei. Isi spuse c& actionase pentru ao face sa taca. Ca s-i opreascA limba aia ascutita din a se misca incontinuu. Pentru a-i aminti care dintre ei detinea controlul. Dar cea mai trista parte fu ca, atunci cand buzele ei se miscara sub ale lui, el intelese cine de fapt detinea controlul. Ea. Buzele ei fascinante, Nu o saruta ca sa-i porunceasca. Mai degraba, o saruta pentru cA voia si o sdrute. Asta nu era bine. Se retrase, punand capat sdrutului inainte sé devina pasional. Uitandu-se fix in ochii ei intunecati, mormai: Voi veni dupa tine maine dupa-amiaza la ora trei. SA nu intarzii. Limba ei aluneca peste buze, si el abia igi putu retine un geamat se abtinu cu greu s4 nu le atinga cu ale lui. ~Maine. Este bine, milord. El incuviinta din cap, apoi se indeparta de ea, pentru cd avea nevoie de distanta intre ei. Lady Calliope, nu te mai pune in pericol hoinarind in miezul noptii prin Londra. Ea incuviinta din cap, si el interpreta migcarea sacadata ca 0 ac- ceptare din partea ei, in timp ce se ridica de pe scaun, cu obrajii colorati de doua pete gemene rosii. ~Seara buna, Lord Sinclair! El o privi fugind din biroul lui, blestemandu-se pentru cat era de prost. Lord Sinclair. trasura pe Rotten Row. cull starea casei sale de la or, de saracit era, sentiment de vinowat conte pdcatos. barbat despre ea, Capitolul 9 SEEPD Scriu aceste memorii dragd cititorule, tine. Lumea noastré este plind de oameni lor lor nu sunt niciodata aflate. Ca. avertisment pentry rai. Majoritatea crime- din Confesiunile unui conte Paicétos Callie fi spusese matusii Fanchette ca se ducea la o plimbare cu Asta macar nu fusese o minciuna. Neglijase s mentioneze insa faptul ca el o ducea sa-i cunoasca amanta. Corectie — fosta amanta. Sau aga pretindea el. ~Vreau sa-mi promiti ca, dupa ziua de azi, nu-mi vei mai da batai de cap, zise Lord Sinclair in timp ce-si mana cu indemanare Trasura nu era noua. Banchetele trebuiau reparate si tot vehi- ul parea demodat de vreo zece ani. Caii erau satisfacatori, dar nu se puteau compara cu cabalinele celor care iegeau la plimbare in zona la moda din Hyde Park. Starea trasurii lui, impreund ow ‘as — vag decorata, fara tablouri pe peretii cu tapet decolorat, cu covoarele roase si personal minim -, arata cit ~Dacd ziua asta va fi satisfacdtoare, replica ea, ascunzdnd u" fie din cauza ultimului gand. igi nu era vina ei ca el sdrdcise in asemenea a inte ca ea s inceapa publicarea Confesiunilor 1" Pana la urma, Sigur o facuse inaii Nu-i aga? ~Va fi satisfacatoare, altfel eu voi fi satisficut sf spun lumii ¢e cotoroanta vicioasa gi intri; iganta esti, raspunse el. at Ea inghiti ofensa, spundndu-si ca nui pasa de ce credea ates 0 lady necrutatoare -Vom vedea, milord. El scoase un sunet neutru, partial mormait, partial geamat. Nu mai zise nimic timp de cateva momente in care se auzira doar copitele cailor ce mergeau la galop, obligand-o sa-i studieze chipul. Maxilarul ii era incordat, buzele - stranse. li reveni amin- tirea sdrutului lui rapid din noaptea precedent, impreuna cu un gadilat foarte nedorit pe buze. Se intreba daca i-ar fi mai ugor si-1 urasc4 daca ar fi mai putin chipes. Asa superficiala era, aga inca- pabila s-si controleze reactiile primare la el, incat ii permitea s4-i altereze perceptia? Pentru cd in ultimele cAteva zile intre ei se schimbase ceva. Poate cA ajutasera franturile din el care dovedeau ca nu era complet rau. Cu toate astea, cum era posibil sd fie aga atrasa de un barbat pe care panda recent il vazuse ca dusmanul ei? igi stranse buzele si igi intoarse atentia spre trasurile la moda din jurul lor. ~Nu inteleg cum prezenta printre atatia oameni ne va oferi oca- zia s& vorbim singuri cu amanta ta. Else uitd spre ea, mistuind-o cu privirea lui intunecata. -Cine a zis cA vom vorbi cu amanta mea? ~Tuai zis, raspunse ea. ~Nu, spuse el lent, uitandu-se lung gi atent Ja ea gi facand-o sd simta cd i se topeste ceva In stomac gi c4-i aluneca intre coapse. N-am spus asta. Mojicul. ~Normal ca ai zis. Cei-ar fi plicut sd se lanseze spre el, aga cum o facuse cand el fu- gise cu ea in trisura ei. Dar nu indraznea, pentru ca erau inconjurati de sute de perechi de ochi curiosi. El reveni domol cu privirea la drumul din fata lor, cu ochii din nou pe cai. ~Eu n-am spus aga ceva, Lady Calliope. Eu am zis s4 fii prega- tita, cdi vin in vizita la ora trei. Cum era de agteptat, ai intarziat 0 jumatate de ora. Intarzierea ei fusese intentionata. Idea de a-! face s4 astepte fusese extrem de atractiva. Furia frustrata emanata de el meritase fiecare minut cat ea se plimbase prin camera ei, uitandu-sela ceasul auriu de pe semineu la fiecare pas. . ~O lady are nevoie de timp pentru a se pregati, zise ea. 91 oy __ Scarlett Scott ————. —Porti pantaloni, comenta el. Mi-e ee cred c4 0 asemene, alegere vestimentara necesita multa ce as ; ~Fuste petrecute, il corecta din nou Callie. Sunt ultima mods in Paris. ~ Pacat cA nu suntem la Paris. Vocea lui fu seacd. Daca nu era de acord cu fustele ei petrecute, n-avea decAt sa-si exprime parerea -la fel ca sarutarile lui nedorite si cisatoria lui fortata ~ in alta parte. .Poate nu si sarutarile“ igi aranjé fustele petrecute din matase. Era adevarat ca oamenii ridicau din sprancene la ele. Dar, pentru ugurinta miscarii, fustele petrecute erau ideale. -Londra ar face bine sa renunte la obiceiurile ei invechite. Cum ar fi aceasta plimbare a celor bogati si cunoscuti. Scopul era dea vedea sia fi vazut. Motiv pentru care era din now preocupata, la fel cum era de negarea din partea lui cé ar fi fost de acord cu cerintele ei din seara precedenta, ~Londra nu se schimba pentru nimeni, zise el posomorat. Nici macar pentru fica unui duce ce descinde din una dintre cele mai bogate familii din Anglia. Pe de o parte, el avea dreptate cu asta. De cind revenise de la Paris, fusese destul de curajoasa sA treacd peste granite care cindva paruserd interzise. Dar una era excentricitatea gi alta era a merge salen ae ae Ens cael doar ti Teamnintea subtil ca, daca se sidevink’s para Pecos Serestuniloe unui conte pécdi tas, siea urma priviri curioase din toate S ih onus lui atragea deja soapte si ~Mé voi stradui si fac fata, asta neincetata. Prea multi o; la amanta ta? —Fosta amanta, oc . re 0 corecta el j ’ niciodata de acord si fac asta er incet. Si, Ea se gindi la cuvint Se rasti ea la el. Ma oboseste parada ameni care se uit la noi. Cand ma dud fi-am zis, eu n-am fost > Nui aga? Fusese atat de al naibii de : lui ~ acel 53, incat ti interpretase cuvintele roe ee detestat, minunat~ drept un acord, 92 ——— 0 lady necrurateare ———— -Ce s-a intamplat, draga mea viitoare contesa? intreba el tara- ganat, parand amuzat. N-ai nimic de zis? Se juca cu ea. Se amuza. Ea il sageta cu privirea. -Ma tachinezi pentru ca te-am facut s4 mi astepti o jumatate de ora? - Moi? Privi arogant spre ea, ranjind, Niciodata. Ea fi suportase destul jocurile si prezenta. Gata cu prostiile astea! Vreau s4-mi oferi intalnirea solicitata, altfel nu ma voi cdsatori cu tine. - Nu fipa, printeso. Se intoarse din nou spre cai. Toata lumea se uitd la cel mai cunoscut om din Londra gi la rasfatata societatii, calatorind impreuna in aceeagi trasura. Cum 0 sa-i convingem ca ne casatorim din dragoste daca tu nu te uiti la mine ca gi cum as fi coborat din cer? ~Mai degraba, ai iesit la iveala din flacarile iadului, mormai ea: -Poftim? Buzele lui erau incordate. -M-ai auzit. Supararea ei crestea cu fiecare moment ce trecea. -Hmm, printeso. N-ai sa primesti ce vrei daca te porti ca o razgaiata. -Nu sunt o razgaiata, riposta ea incruntata. - Doar o razgaiata ar inventa asemenea minciuni nemiloase, da- unatoare despre un barbat, aga cum ai facut tu, contra el cu raceala. Tu credeai cd gicanele tale nu-mi vor distruge reputatia? Nu te-ai gandit ca faptul c4 ma etichetezi dreptun criminal care vrea si pro- fite de pe urma propriilor actiuni bolnave va insemna sfargitul meu in aceast4 societate necruyatoare? Normal c4 se gandise cA avea 54 il distruy tentia ei. Daca te-ai ingelat in privinga lui?” a Aceeasi voce neinvitata revenea, Banuia 4 era congtiin{a ei. »Daca-gi poate dovedi nevinovatia?” Trimise vocea la naiba. Pentru ca mai int Taspunsuri. ~Scutegte-ma de jocurile tale nes! Afisd un zambet fals cand observ: continua sa-i priveasca. ga, Asta fusese in- Ai avea nevoie de fargite, milord. : aca toata lumea in jurul lor 93 ___ —— Scarlett Scott Normal c4 se uitau toti. Toata Londra credea ca el igi omorase sotia - si pe fratele ei. Din cauza ei. geau, In sfargit, la capatul plimbéarii. Se intreba dacg Macar ajun| : el chiar avea de gand so duca sa-i intalneasca fosta amanta, -situ scuteste-ma de dramatisme, raspunse el. Dupa cum te-am tii controlul. Poate ca tu ai inceput sa scrii farsa, dar eu sunt cel care-i va pune capat - gi o vom face in felul meu, cum consider eu. Acum, zambeste pentru toti admiratorii tai siapoi razi de parca tocmai ti-am spus cea mai inteligenta gluma pe care ai auzit-o vreodata. fn acel moment, ea isi dadu seama de adevar. El pusese in scend toata plimbarea astea prin parc, pe Rotten Row, la o ora la moda, tocmai ca sd fie vazuti impreund. O prindea gi mai mult in capeana, Pentru cd nu avea incredere in ea ca avea sa se tind de cuvant. Destul de corect. Nici ea n-avea motiv sa S¢ increada in el. Daca trebuia sa joace dupa regulile lui ca sa obtind asigurarea de care avea nevoie, atunci avea sa 0 facd negresit. Callie zambi lu- minos spre el. Apoi, rase. Tare, tinandu-si mana in dreptul inimii. El privi banuitor spre ea, $i apoi pe chipul lui se mai vazut 0 emotie. O emotie ce nu putea fi definita. Inclesta maxilarul gi inclind din cap. -Mai bine. Vom face vizita pe drumul inapoi spre cas Westmorland. Vreau si-mi promifi insa c4 nu vei scrie un cuvant despre ea. Ea detect o duritate fn vocea lui, o nota de afectiune pe care nu o mai auzise vreodata. Deveni imediat curioasa. = De ce esti aga protector cu ea? ~Nu-fi datores nic o explicatie, Lady Calliope! se rasti el. Veit sofia mea, nu temnicerul meu. Promite, altfel te duc direct acasa. ~Bine, se rasti ea, pentru cA nu-i didea de ales, Dar galceav@ ei niu era cu femeia cu care el impartise cindva patul. Ci cu el. Promit El incuviinta din cap. Restul plimbarii decurse in tacere. mai avertizat, nu mai de __ Sin gi Lady Calliope se agezard in salonul privat, unde Tilly isi intampina mereu vizitatorii. Nefiind strain de casa Haddon 54 ¢° apartamentele private ale ducesei de Longleigh, Sin isi lasas® tra sura la grajduri ¢iintrase prin spate cu logodnica lui reticent, fr 94 ——— 0 lady necrutatoare yreun anunt formal - Tilly il astepta. Desi nu o vizitase de luni de zile, totul ii era aga familiar, incat fu cuprins de un sentiment stra- niu ¢4 timpul nu trecuse deloc de cand fusese un oaspete bine-venit in viata lui Tilly. In patul ei. Dar asta fusese cu mult timp in urma si atat de multe se schimbasera. Tilly era la fel de eleganta ca de obicei, de o frumusete eterica, cu buclele ei blonde aranjate intr-un coc des la ceafa si cu suvite cazand pe spate. Era imbracata In matase verde, care-i scotea in evidenta ochii vibranti, de smarald. Dar acum, avea ceva diferit - 0 frumusete maternal ce nu putea fi negata, impreuna cu rotunjimea burtii ei. ~Lady Calliope, o intampina Tilly, zambind in modul ei dispre- tuitor caracteristic, precum un spiridug. Lord Sinclair. Ma iertati daca nu ma ridic? Am picioarele destul de umflate acum, in starea dizgratioasa in care sunt, Sin indrazni sa se uite spre Lady Calliope. Avea ochii mari si o paloare accentuata. Inghiti. ~ Sigur ca va iertam, Excelent. O lady intr-o stare aga delicata are intaietate in fata amabilitatilor sociale. $tia la ce se gandea logodnica lui. Vedea practic cum i se intor- ceau rotitele in minte. Credea cA bebelusul lui Tilly era al lui. —Tri mulgumesc pentru intelegere, draga mea. Privirea lui Tilly se plimba de la Sin la Lady Calliope, cu o intre- bare in achi. Biletul de la el fusese scurt si precaut, in caz ca il intercepta Longleigh. Ducele era un barbat extrem de gelos. Tilly suferise des- tul in mariajul ei. Sin nu dorea s4-i provoace gi mai multa suferinta. -Lady Calliope a fost de acord si-mi devina logodnica, explica el, pasind cu grija. Dar are nevoie de nigte asigurari din partea ta. Tilly incremeni. ~Asigurari? Nu gtiu cum pot eu oferi aga ceva. El regreta cA o implica. El gi Tilly erau prieteni de mult. Legatura lor incepuse cu mult inainte ca relatia lor sa devina fizicé. Inainte chiar de cAsdtoria ei cu Longleigh. $tia mai bine decat majoritatea cAt de retrasd era si cum igi pastra secretele. Viafa ei cu Longleigh depindea de asta. ~larta-ma, zise el moale, detestand ast in care fusese obligat si se prabugeasca. N n-ar fi fost absolut necesar. a. Detestand adancurile vag firvenit la tine dac& 95. — Scarlett Scott ————— ignuitd izi ta. Cat de dincolk i ine cat de neobignuitd era vizita asta.“ lo guia ae oenturile se desfagurau in intimitate, in spa- de eae ~ Chise. Ideea de a prezenta viitoarea sotie fostei amante tele usilor inchiee. ej decat standardele lui Sin. Dar Lady Calliope era mai prejo® aoa illy sa-l ta ierti mu-i daduse de ales. El spera doar ca Ti iy seed poate tere. _Secretul dumneavoastra este in siguran{4 cu mine, Excelenta, adauga Lady Calliope, evitand privirea lui Sin, Aveti cuvantul teu ca orice sunteti dispusd s4 impartasiti nu va iesi dincolo de acesti pereti. 5. ae Tilly deschise buzele, de parca igi cauta cu grija urmatoarele cuvinte. _Ce s-a intamplat cu domnisoara Vandenberg? El fu surprins ca Tilly stia despre eforturile de a o vraji pe aceas- ta sidespre scurta lor logodni. El gi Tilly se despartisera in termeni amicali, dar, dupa moartea lui Celeste, el ajunsese intr-un Joc intu- necat, si decizia fusese a lui Tilly. Sin isi dadea seama acum ca avu- sese dreptate - le era mult mai bine ca prieteni decat ca amanti. Din pacate insa, prietenii care candva fusesera amanti nu mai puteau revenilaa fi simpli prieteni. Cu toate astea, Tilly era singura femeie in care Sin avea incredere, in afara de mama lui. ~Tatal domnigoarei Vandenberg s-a simtit ofensat de seria publicats, zise el, alegind s& nu mentioneze cA autoarea era Lady Calliope. Poate L-ai citit. ~N-as citi niciodata asemenea mizerii rautacioase despre tine, Sin, zise Tilly cu sinceritate. Ar fi trebui ii . uit sa stil asta. pred se simti recunoscator. Nu distrusese complet parerea ei des- el. ee Tilly. Inclina din cap. Privirea lui Li i 2 alk tand. Fruntea ii era incruntata, ady Calliope cazu asupra lui, cerce ~Nu trebuie sa 7 sich onoresi mi multumesti, pentru ci stiu cA esti un om bun rieteni: i . Lady Calliope, enia noastra, fi spuse Tilly, apoi se intoarse spre \ e. Spune-mi ca nai citi 5 milady, gic nuleai cremut Tit Prostiile alea ingrozitoare, Ha! Ticdloasa 4 le ea seri 5 Lui Sin nu ii sea Scrisese prostiile alea oribile in chestiune- ’ ironia. : unos de peste, i Lady Calliope arata ca gi cum ar fi inghitit ~Sperarn c4 a Lord Sinchié Ge ees 88 nu le cred, zise Lady Calliope: 96 4, atunci cand au murit fratele meu 0 lady necrutatoare si fosta Lady Sinclair, el era cu o cunostinta de a lui. O cunostinta care nu poate fi dezvaluita, dar care ar fi dispusa s4 confirme pre- zenta lui cu ea. Buzele lui Tilly se incordara, ea fiind evident nemultumita. ~Sina fost cu mine toata noaptea. Ugurarea se alatura recunostintei. El nu fusese sigur ca Tilly avea si fie dispusa sa recunoasca aga ceva in fata cuiva. Stia cat de fragila era casatoria ei cu Longleigh. ~Multumesc, ii spuse el. Nu vreau sd va provoc necazuri tie si lui Longleigh, ~Longleigh este fericit pentru moment, pentru cA va primi ceea ce gi-a dorit mereu. Mana i se odihnea pe burta umflata, pe care nici macar rochia frantuzeasca iscusit lucrata nu o putea ascunde. Sin isi inghiti gustul de bila. Spera din tot sufletul cA Longleigh. mu o violase pe Tilly. —Daca pot sa fac ceva pentru tine, te rog nu ezita si ma contactezi, Ea fi zambi trist. ~Stim amAndoi cd nu poti s4 faci nimic pentru mine. Eu am ales sidoar eu pot si traiesc cu alegerea mea. Privi apoi la Lady Calliope, Sin era cu mine cand fosta Lady Sinclair a ales s4 se otraveasca gi si-gi puna capat zilelor. Ea gi-a ales soarta, si, dupa toate grozaviile la care |-a supus, era minimul pe care-I putea face pentru a-ireda in sfarsit libertatea. Veninul din vocea calma gi tandra a lui Tilly il surprinse. Stiuse cAnu tinea la Celeste, dar nu-si daduse seama de profunzimea emo- tiei ei. Cu toate astea, nu se stia cA sotia lui igi luase viata. Exclamatia socata a lui Lady Calliope rasuna prin micul salonul. —A baut otrava? —Nu era o femeie sinatoasa, Lady Calliope, zise Tilly. Sper ca vei fio sotie mai buna pentru Sin, Dummnezeu mi-e martor cd me- rita. A trecut prin multe grozavii pe care majoritatea oamenilor nici nu sile pot imagina. ~Si tu la fel, Tilly, nu rezistd el sa sublinieze. Desi nu se vazusera des, el tinea la ea la fel de mult ca intotdeau- na. Stia cat de mult tanjise sa fie mama si, cAnd ea fi scrisese ca s& ii dea vestea asta, fusese fericit pentru ea. Sperase si ca ea sa nu fi facut un sacrificiu prea mare pentru a realiza ceea ce-gi dorea. 97 __— Scarlett Scott ———— =Voi face tot posibilul, Excelenga, zise Lady Calliope, furandu.i atentia de la Tilly. Va mulfumesc pentru incredere. Va promit cea mai mare discretie din partea mea. | . Sin fu nevoit si-si reprime un ras amar auzind afirmatia ei. Din experienta lui, femeia aia nu stia ce insemna discrefia. Dar nu in- draznea s4 0 recunoasci in fata lui Tilly. Ba avea deja destule motive de ingrijorare. , ~Ar trebui s4 plecim acum, zise el. Multumesc ca ne-ai pri- mit. Si, te rog, aminteste-fi ce fi-am spus. Dac& vei avea nevoie de orice... —Multumese, Sin, il intrerupse Tilly. Apreciez gestul tau. M-am pucurat sé te revad. Arati bine. Lady Calliope, mi-a facut placere si te cunosc. Logodnica lui se ridica de pe locul ei si facu 0 reverent eleganta, uo expresie indescifrabila. ~Plicerea a fost a mea, Excelenta. Sin si Lady Calliope plecara de la Tilly intr-o tacere sumbra, Ba vorbi abia cand erau din nou in trasurA, in drum spre casa Westmorland. ~Copilul este al tau? Stransoarea lui asupra haturilor se incorda. —-Nu. N-avea sens sd tergiverseze, ca s4 o agite; n-ar fi facut decat s4 mareasca pata de pe reputatia lui Tilly, si nu dorea sd faci asta. ~ Esti indragostit de ea? intreba ea apoi. Nu era indragostit de Tilly, Nu fusese niciodata. Dar tinea la ea, finea mult. -Evident ca nul se rasti el. ubirea-io himerd. —Hmm, fu tot ce rispunse ea. El ii aruncd o privire. ~Tu inc& aprinzi o lumanare pentru logodnicul tau mort? Ea igi feri privirea, ~Asta nu-i treaba ta, milord. tate ram ducesa de Longleigh nu-itreaba ta, riposta el. Ai visi- rost = vreodata cov vay dese ou f respecti promisiunea si si nu ~Contrar a ceea ce crezi de: i a : viefii mele si spun minciuni deed Sinclair, nui pl8corea Vocea ei fu silentioasé, dar pe un ton taios, acuzator. 98 ————- 0 lady necrutdtoare ————. De parca el fusese cel care-i gresise ei. =Promiti cA nu vei mai vorbi despre asta? intreba el, avand ne- voie de promisiunea ei. Tilly paruse mai multumita decat o vazuse el vreodat, si el nu accepta ca acest lucru sa fie distrus pentru nimic in lume. Normal ¢4 nu voi vorbi, zise Lady Calliope. N-am nici un con- flict cu ducesa. Pare o femeie buna. - Este fara cusur, fu Sin de acord. Ne stim de cand eram tineri. Niciodata nu a ezitat. —Este adevarat ce a spus, cd fosta Lady Sinclair s-a sinucis? il intreba ea. Intrebarea ei il purta inapoi in timp, in acea zi indepartata. Desi fusese disperat sa se elibereze de Celeste, nimic nu l-ar fi pregatit pentru descoperirea cd ea isi luase viata. Prea mult laudanum. fi lasase o scrisoare la fel de intortocheata si de scrantita ca mintea ei. Chiar si in moarte fusese frumoasa. Inselator de inocenta. ~Aga este, zise el, incercand s4 alunge dureroasele fantome ale trecutului, =Deci n-a fost nici o boala misterioasa? insista Lady Calliope. ~Mintea ei era bolnava, recunoscu el taios. Nu-i plicea s4 vorbeasci despre Celeste. Cu nimeni. Dar banuia cA aceasta recunoastere era necesara daca voia si o faca pe Lady Calliope mireasa lui. Si totul depindea de aceast cAsatorie. ‘Totul depindea de ea, de femeia de lings el. De cea care isi dorise sa se razbune pe el. Intrei ei se lisa din nou tacerea, pana cind fatada impundtoare a casei Westmorland le aparu in fata ochilor. De ce nu mi-ai spus? intrebi ea. -M-ai fi crezut? intreba Sin, stiind deja raspunsul. -Nu. El privi din nou la ea, observandu-i frumusetea. -§iacum, ma crezi? —Nu sunt sigura. Vocea ei melodioasa fi trada confuzia. Macar era onesta. fi crezu raspunsul. Dar nu era raspunsul de care avea nevoie. 99 Scarlett Scott ~Maiai cinci zile sa te convingi s4 vezi ce dicteaza bunul-simt si ratiunea, printeso, guiera el, simfind cum, alaturi de vechea furie, croste gi frustrarea, Pentru ca, fie ca-ti place, fie c nu, vei deveni viitoarea Lady Sinclair. Ea nu spuse nimic, doar isi Intoarse privirea spre drumul din fata lor. »Naiba sa o ia!“ ——" | Capitolul 10 CESSSID Ducele de W. merita sé moard, dragé cititorule. Am stiut din clipa in care l-am tmpins pe scdrile alea, L-am privit cum a cazut. N-am simfit nimic. din Confesiunile unui conte pacatos ~Te-ai intalnit cu amanta lui Sinclair? intreba Jo, cu glas scazut, in vreme ce ea gi Callie se plimbau prin oranjeria casei Westmorland in dupa-amiaza urmatoare, sub pretextul cA Callie fi arata cei mai noi ananasi ai lor. Miatusa Fanchette era extrem de usor de evitat, mai ales cA bea sampanie si punea la cale cu voiogie nunta rapida a lui Callie. -Fosta lui amanta, 9 corecta mohorata Callie cand ajunsera la un rand de cpsuni care dadeau in parg, cu fructe rogii ce trebuiau culese in curand. ‘Nu stia de ce se deranjase s& faca distinctia asta. Poate pentru cd viguse cat de frumoasa era ducesa. Poate pentru ca observase schimbul de priviri dintre ducesa gi conte. Tineau unul la celalalt, si asta era evident, in ciuda declaratiei lui vehemente cA iubirea nu era altceva decat o himera. Callie nuse putu abtine sa nu se intrebe, cuo amaraciune care nu-i era caracteristica, dac& toate femeile din viata contelui de Sinclair fusesera nigte zeite blonde. Niciodata nu fusese mai congtienta de pirul si de ochii ei inchisi la culoare. ~Fosta amanta, atunci, se corecté Jo, fu turand o mana de parca oricum nu conta. Poate cA aga era. Cu siguranta, mu ar fi trebuit sd conteze pentru Callie. Chiar daca el nu-si omorase sotia sau pe Alfred, tot n-avea motiv s& simté altceva in afard de resentiment si ura. Elo rapise $1 o forta si intre intr-o casatorie inacceptabila si nedorita. —Da, m-am intalnit cu ea, recunoscu Callie, mugcindu-si buza in vreme ce inaintau spre lamai. Scarlett Scott ———— Fructe galbene gi grase atarnau din abundenta. Zina de primavara tarzie era calda, iar soarele trecea prin ceata densa a Londeei pentru a bate pe panourile cu plumb ale acoperi- sului bombat din sticla, Totul in oranjerie era verde si luxuriant, plin de viata. fnflorind, aervl era parfumat cu mirosurile dulc ale florilor si ale fructelor exotice. Plin de promisiuni. Dintre toate inca- perile din casa Westmorland, coranjeria avea sd fie mereu una dintre preferatele ei. Dintr-odata, cu un junghi, isi dadu seama cd avea si-i fie dor de acest loc. In mai putin de o saptamana, casa Westmorland nu avea 54 mai fie casa ei. Urma sa locuiasca insa in casa de oras jerpelitaa contelui de Sinclair. ~ Ce s-a intamplat cand ai intalnit-o, Callie? intreba Jo, sco- jand-o din gandurile ei dezolante. ~Aconfirmat ce pretindea Sinclair, recunoscu in sila Callie. Daca era sa fie onest cu ea insagi, trebuia 4 recunoasca fap- tul cd vizita ei la ducesa de Longleigh avusese un efect gi mai con- Alictual si confuz asupra ei decat inainte de scurta lor intalnire. igi dorise cu atata disperare sd fi avut dreptate cu privire la Sinclair. Pentru ca, daca gresise in privinta lui, atunci fusese aga orbita de suferinta ei din cauza mortii lui Alfred, incat distrusese un om ino- cent. Dar ducesa, care fusese eleganta si primitoare, in ciuda ciuda- teniei fara precedent a situatiei, paruse ingenua. =O crezi? intreba Jo cu ochii mari i o expresie de ingrijorare. Plus compasiune. AmAndoua gtiau ca pe Callie o astepta o viata de suferinta intr-o cAsatorie fara iubire. Inchise ochii pentru o clipd, clatinand din cap pentru a alun- ga imaginea ducesei, atat de senina si de frumoasa, o adevaratd Madonna, cu rochia ei verde si burta crescuta la vedere. Contele negase ca era copilul lui. Dar, tindnd cont de cand se terminas¢ rela~ tia lor, era foarte posibil ca el sa fie tatal. Acest fapt adauga un strat de tristete situatici ei, [ pete ons in nou la luminazitatea puternica a soarelul ils grijorat al prietenei ci. ~ Eu o cred, Jo. A parut onesta. Cu siguranga n-are nici un mo tiv s4 minta, mai ales daca relatia lor chiar s-a terminat, aga Cu pretinde el. Jo ridica dintr-o spranceana, 102 0 lady necrutétoare —_— —Cine-i? Callie clatina din cap. Cu toata increderea implicita pe care 0 avea in Jo, ii promisese discretie ducesei de Longleigh. Sau Tilly, cum ii spusese contele. Amintirea felului intim in care el se adresase amantei lui — fostei lui amante — inca o deranja. Dar avea de gand sa-si tind promisiunea. —Nuam voie si divulg numele ei, explica Callie, I-am promis cA nu voi spune nimanui. Tot ce pot sA spun este ca nu era nici unul dintre numele din lista fAcuta de noi. A fost discret cu ea. Simti o alta emotie tulburatoare cand rosti observatia cu voce tare. Refuza sa creada ca era gelozie. Nu era asa ceva. Sub nici o for- ma. Tot ce putea s4 spund cu siguranta era faptul ca Sinclair fusese foarte protector cu ducesa de Longleigh. laragi junghiul ala de ceva clar nedorit fl tempera. Il forta sa se indeparteze. Il ignora. ~inteleg, zise cu ugurinta Jo. Nu te mai gandi la asta. Cel mai mult ma interesa s4 nu te legi de un criminal. Cu putin timp in urma, fusese absolut sigur. Convinsd de sin- cronizarea suspecta a mortilor. De motivul lui Sinclair - sotia care il inselase, amantul acesteia. Unul cate unul. $i, cu toate astea, simtea un conflict crescind. Devenea tot mai nesigura. isi umezi buzele uscate. = Sa-mi ajute Dumnezeu, Jo, nu gtiu. O parte din mine vrea sA continue si creada ce credeam deja. Faptele nu s-au schimbat. Alfred a murit in toiul noptii dupa o cAdere pe scari. Contele a fost una dintre ultimele persoane care |-au vazut in viata ~ gi s-au cer- tat, Lady Sinclair a murit la scurt dupa. Are sens ca el sa fie de vind pentru ambele morti, si totusi... Lasa fraza neterminata. ~ Si totusi, o imboldi bland Jo. ~Si totusi, d... fosta lui amanta mi-a spus ca Lady Sinclair a luat otrava in mod voit, cd nu era sAnatoasd, zise Callie, corectindu-se inainte de a dezvalui mai mult decat voia. Moartea ei nu a fost su- bita in sensul in care am crezut eu gi nici inexplicabila. Daca s-@ sinucis, contele n-avea cum sd fie de vind. Datorita legaturilor apropiate ale fratelui ei Benny cu cei de la Scotland Yard, putuse discuta despre banuielile ei cu 4 detectiv. Dar, din cate stia ea, cazul fratelui lor nu fusese niciodata anchetat. 103