Sunteți pe pagina 1din 99

Chimie organică

Învăț la chimie
Hidrocarburi

1
Chimie organică

2
Chimie organică

Cuvânt înainte

Te pregătești pentru admiterea la medicină sau bacalaureat? Cu


acest ghid de teorie poți obține punctaj maxim.
Este realizat conform programei pentru medicină și bacalaureat,
într-un mod ușor de parcurs, organizat. Reacțiile sunt explicate și
colorate, este inclusă teoria din exercițiile manualelor, conține noțiuni ce
se regăsesc printre subiectele de admitere, simulare sau examen.
Pentru o admitere de succes, trebuie știut tot ce am cuprins în acest
ghid (inclusiv condițiile de reacție, valorile numerice,temperaturile și
utilizările)!

În programa de bacalaureat nu este inclus capitolul de alcadiene.

3
Chimie organică

4
Chimie organică

Cuprins
Alcani....................................................................................7
Alchene.................................................................................23
Alchine..................................................................................43
Alcadiene..............................................................................61
Compuși aromatici................................................................79
Anexa 1..................................................................................98
Anexa 2..................................................................................99

5
Chimie organică

6
Chimie organică

Generalități

 sunt hidrocarburi saturate

 au formula generală CnH2n+2


109°28´

 toți atomii de C sunt hibridizați sp3

 Prezintă numai legături σ (sigma)

 Geometria CH4 Fig 3.1 – Conformația spațială a metanului

-tetraedru regulat

-unghiul dintre 2 valențe: 109°28´

-lungimea legăturii C-C: 1,54 Å

-lungimea legăturii C-H: 1,094 Å

Fig 3.2 – Lungimea legăturilor C-C,


respectiv C-H

Serie omoloagă

n=1 CH4 metan n=8 C8H18 octan

n=2 C2H6 (CH3-CH3) etan n=9 C9H20 nonan

n=3 C3H8 (CH3-CH2-CH3) propan n=10 C10H22 decan

n=4 C4H10 butan n=11 C11H24 undecan

n=5 C5H12 pentan n=12 C12H26 dodecan

n=6 C6H14 hexan n=20 C20H44 eicosan

n=7 C7H16 heptan

7
Chimie organică

Omologi = compuși care diferă între ei prin cel puțin o grupare -CH2- (gruparea se numește diferență de
omologie).

Ex: Propan – CH3-CH2-CH3

Omolog inferior – etan – CH3-CH3

Omolog superior – n-butan – CH3-CH2-CH2-CH3

Omologi: Toți alcanii

Izomerie

 Prezintă numai izomerie de catenă și izomerie optică

Exemplu de izomeri de catenă:

C4H10 – butan

CH3-CH2-CH2-CH3 n-butan (”n”= ”normal”)

Uzual, n-butanul poartă numele de butan

CH3-CH-CH3
izobutan
CH3

C5H12 – pentan

CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 n-pentan

CH3-CH-CH2-CH3 izopentan

CH3

CH3
CH3-C-CH3 neopentan

CH3

-8-
Chimie organică

Radicali

Radicalii sunt molecule care nu se găsesc în stare liberă.

Ei au cel puțin o valență liberă. Această valență liberă necesită combinare cu un alt atom/o altă
moleculă.

Atomul de carbon are 4 valențe, astfel că putem avea:

1. Radicali monovalenți

-alcanul are 1 valență liberă


-terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-il”

Exemplu:
 Radicalul metil CH3-

H H
H-C- H H-C-
H H
Metanul are toate Metanul are o valență neocupată, astfel

valențele ocupate cu H că se va numi radicalul ”metil”

 Radicalul etil
CH3-CH2-

 Radicalul propil
CH3-CH2-CH2-

 Radicalul izopropil/secpropil (”sec” provine de la ”secundar” –


carbonul cu valența liberă este un carbon secundar)
CH3-CH-CH3

 Radicalul butil
CH3-CH2-CH2-CH2

-9-
Chimie organică

 Radicalul secbutil (”sec” provine de la ”secundar” – carbonul cu valența


liberă este un carbon secundar)
CH3-CH-CH2-CH3

 Radicalul izobutil

CH3-CH-CH2
CH3

 Radicalul terțbutil (”terț” provine de la ”terțiar” – carbonul cu valența


liberă este un carbon terțiar)

CH3-C-CH3
CH3

2. Radicalii divalenți
Alcanul are 2 valențe libere.
Cele 2 valențe pot proveni fie de la același atom de carbon, fie de la atomi de carboni diferiți

2. a) de la același atom de carbon


Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-iliden”

Exemplu:
 Radicalul etiliden

CH3-CH ─

 Radicalul propiliden
CH3-CH2-CH ─

 Radicalul izopropiliden

CH3-C-CH3

2. b) de la atomi de carbon diferiți

Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația”-ilen”

 Radicalul etilen
CH2-CH2

- 10 -
Chimie organică

 Radicalul 1,2-propilen
CH2-CH-CH3

 Radicalul 1,3-propilen

CH2-CH2-CH2

3. Radicalii trivalenți
Alcanul are 3 valențe libere
Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-in”
Exemplu:
 Radicalul metin

HC─

Proprietăți fizice

Sunt molecule nepolare, deci prezintă forțe fizice Van der Waals de dispersie (sunt cele mai slabe forțe).

1. Starea de agregare

Primii 4 termeni + neopentanul – sunt gaze


De la n=5 la n=16 (inclusiv) – sunt lichizi
Peste n=17 (inclusiv) – sunt solizi

2. Punctele de fierbere și punctele de topire

Cresc cu creșterea numărului de atomi de carbon.


Scad cu ramificarea catenei.

Cu cât ramificările catenei sunt mai apropiate, cu atât punctele de


fierbere/topire sunt mai SCĂZUTE.

3. Solubilitatea

Sunt insolubili în apă (deoarece sunt molecule nepolare, iar apa este un compus
polar).
Sunt solubili în solvenți nepolari (ex: CCl4, benzină).

- 11 -
Chimie organică

4. Densitatea

Au densitatea mai mică decât densitatea apei (1 g/cm3) =˃ alcanii solizi


plutesc la suprafața apei, iar alcanii lichizi stau la suprafața apei (importanță
deosebită în deversările de petrol sau benzină în apă)
Amestecului de alcani din
alcătuirea gazelor i se
adauga compuși organici 5. Mirosul
ce conțin sulf (numiți
mercaptani) cu miros -alcanii cu n˂5 sunt inodori
neplăcut. Astfel,
-alcanii cu n˃16 au miros specific
scurgerile de gaz pot fi
depistate ușor.

Proprietăți chimice

Alcanii se mai numesc parafine, datorită faptului că nu reacționează la temperaturi scăzute.

Alcanii au o mare stabilitate chimică și participă la două tipuri de reacții:

 Reacții care au loc cu scindarea (ruperea) legăturii C-C


-cracarea
-izomerizarea
-arderea

 Reacții care au loc cu scindarea (ruperea) legăturii C-H


-substituția
-dehidrogenarea
-oxidarea

Este reacția caracteristică substanțelor organice care conțin în moleculă legături σ (sigma). În timpul său,
un atom de hidrogen este substituit.

- 12 -
Chimie organică

Reacția de halogenare
Alcanii reacționează direct cu Cl2 și Br2.
Catalizatori:
– la lumină (hν)
─ încălzire (termic, la 300-400o C)

La clorurarea fotochimică, se formează întotdeauna un amestec de mono și policloroalcani.

Alcanii reacționează cu F2 și I2 prin metode indirecte.

CnH2n+2 + aX2 CnH2n+2-aXa + aHX

Exemplu: clorurarea metanului

CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl


Clorură de metil

CH4+ 2Cl2 CH2Cl2 +2HCl


Clorură de metilen

CH4 + 3Cl2 CHCl3 + 3HCl


Cloroform

CH4 + 4Cl2 CCl4 + 4HCl


Tetraclorură de carbon

Halogenarea se realizează la temperatură:


 130°C – bromurarea propanului și se obține:
o 2% 1-bromopropan
o 98% 2-bromopropan
 300°C – clorurarea n-butanului și se obține:
o 28% 1-clorobutan
o 72% 2-clorobutan
 130°C – bromurarea izobutanului
 300°C – clorurarea izopentanului

Florurarea conduce la descompunerea moleculei.


CnH2n+2 + (n+1) F2 nC + (2n+2) HF

- 13 -
Chimie organică

Reactivitatea atomului de carbon


În cazul halogenării, substituția se poate face la oricare din atomii unui alcan. Randamentul cu care
decurge fiecare dintre halogenări depinde de tipul atomului de carbon.
Atomii de carbon terțiari sunt mai reactivi decât cei secundari, care sunt mai reactivi decât cei primari.

Cterțiar ˃ Csecundar ˃ Cprimar

Exemplu: H3C-CH1-CH22-CH33
CH3

Halogenarea va decurge cu randamentul maxim la atomul de carbon terțiar (1).

Energia de legătură:
 Este energia absorbită la ruperea unei legături
 După valoarea energiei de legătură se poate aprecia tăria unei legături
 Legăturile slabe au energii de legătură mici

85 kcal/mol 95 kcal/mol
89 kcal/mol

Carbon terțiar Carbon secundar Carbon primar

Așa se explică de ce atomii de carbon terțiari sunt cei mai reactivi.

REACȚIA DE IZOMERIZARE

Este o reacție de transpoziție, reversibilă.


Catalizatori:
- AlCl3/AlBr3, cu urme de apă, la temperaturi joase (50-100°C
-silicați de aluminiu (naturali sau sintetici, numiți zeoliți), la 250-300°C

Ecuația generală: n-alcan ⇌ izoalcan


Exemplu 1: izomerizarea butanului
Catalizator: AlCl3, H2O
CH3-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH3
CH3
20% 80%

La izomerizarea butanului, amestecul final de reacție conține 20% n-butan și 80% izobutan.

- 14 -
Chimie organică

Exemplu 2: izomerizarea n-pentanului


Catalizator: Pt/Al2O3
CH3
CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH2-CH3 + CH3-C-CH3
CH3 CH3
În amestecul final de reacție, neopentanul se află în proporție de 50%.
Izopentanul obținut prin izomerizarea n-pentanului se folosește la obținerea izoprenului
(CH2=CH-C=CH2)

CH3

O aplicație practică a izomerizării este obținerea benzinelor de calitate superioară (benzinele conțin
izoalcani). Calitatea benzinei se apreciază prin cifra octanică, C.O. :
 C.O. este un parametru prin care se caracterizează rezistența la
detonare
 Cu cât cifra octanică este mai mare, cu atât benzina este mai rezistentă
la detonare.
 Izooctanul (2,2,4-trimetilpentan) are C.O.=100
n-heptanul are C.O. = 0
=˃ izooctanul este foarte rezistent la detonare
 Valoarea C.O. reprezintă procentul masic de izooctan dintr-un amestec
cu n-heptan

REACȚIA DE DESCOMPUNERE TERMICĂ

Este o reacție ce se produce la temperaturi ridicate. În funcție de valoarea temperaturii, poate fi


de 2 tipuri: cracare și dehidrogenare (piroliză).
Cu cât un alcan are dimensiunea mai mare, cu atât el se descompune termic mai ușor (la
temperaturi mai joase). Astfel:
 Metanul este stabil până la aproximativ 900°C
 Alcanii superiori se descompun la temperaturi mai joase (400 – 600°C)

- 15 -
Chimie organică

1. Reacția de cracare
Are loc la temperaturi mai mici de 650°C.
Se rup simultan legături C-C și legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CaH2a+2 + CbH2b n=a+b
alcan alchenă
Exemplu:
CH3-CH2-CH2-CH3 CH4 + CH2=CH-CH3
CH3-CH3 + CH=CH

2. Reacția de dehidrogenare (reacția de piroliză)


Are loc la temperaturi mai mari de 650°C.
Se rup doar legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CnH2n + H2

Exemplu:
CH3 - CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH -CH3 + H2
CH3-CH=CH-CH3 + H2

Piroliza metanului
Are loc la temperaturi mai mari de 1200°C (1200-1500°C), deoarece metanul are o dimensiune mică.

2CH4 HC≡CH + 3H2


Acetilenă

CH4 C + 2H2
Negru de fum – produs secundar

La 1200°C, acetilena este instabilă =˃ temperatura trebuie scăzută rapid sub 100°C, pentru a
se împiedica descompunerea ei.

- 16 -
Chimie organică

REACȚIA DE OXIDARE

O reacție de oxidare este o reacție în care are loc una din următoarele:
 Crește conținutul de oxigen al compusului organic
1
Exemplu: CH4 + O2 CH3-OH
2
Metanol

CH4 are 0% oxigen, iar metanolul are 50% oxigen.

 Cresc numărul de legături pe care atomul de carbon le stabilește cu oxigenul


Exemplu: CH3-OH + O2 CH2=O + H2O
Formaldehidă

În molecula de metanol există o legătură simplă între carbon și oxigen, pe când în molecula de
formaldehidă există o legătură dublă între carbon și oxigen.

 Scade conținutul de hidrogen al compusului organic


Exemplu: CH3 – CH2 – CH3 CH3 – CH = CH2 + H2
propan propenă
Propanul conține 18,18% hidrogen, pe când propena conține 14,28% hidrogen.
Oxidarea compușilor organici poate fi de două tipuri:
1. Oxidare completă (=ardere), prin care se formează CO2 și H2O și se degajă căldură și
lumină
2. Oxidare incompletă (=parțială) – uzual se numește oxidare. Produșii finali nu sunt CO2
și H2O, ci compuși organici cu grupe funcționale care conțin oxigen

1. Oxidarea completă (arderea)


Prin ardere, orice alcan se transformă în CO2 și H2O. Arderea poate avea loc:
 În oxigen
 În aer (aerul conține 20% oxigen)
Ecuația generală:
3𝑛+1
CnH2n+2 + O2 nCO2 + (n+1) H2O + Q
2

Q = cantitatea de căldură degajată din reacție


În momentul arderii, alcanii eliberează o mare cantitate de căldură, astfel ca sunt
utilizați drept combustibili.
- 17 -
Chimie organică

Gazul metan
Aragazul (amestec de propan și
Folosite pentru încălzirea locuințelor
butan)
Butanul

Gazul natural
Folosite pentru prepararea hranei
Aragazul

Benzinele sunt folosite pentru punerea în mișcare a vehiculelor.

Înainte de descoperirea curentului electric, lămpile cu gaz lampant erau folosite la


iluminare.

Căldura de ardere (Q)

- Este căldura degajată la arderea unui mol de substanță


- Se măsoară în kJ sau kcal

A NU SE CONFUNDA CU PUTEREA CALORICĂ:


- Este o mărime ce caracterizează combustibilii
- Este căldura degajată la arderea completă a 1kg de combustibil solid sau
lichid SAU 1 m3 de combustibil gazos
- Combustibilul cu cea mai mare putere calorică este benzina
- Combustibilul cu cea mai mică putere calorică este lemnul
- Puteri calorice intermediare (între lemn și benzină): cărbune brun,
antracit, cocs, gaz natural

2. Oxidarea incompletă
Oxidarea incompletă se realizează atât la alcanii superiori, cât și la alcanii inferiori (metanul).
În prezența unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxidează (cu ruperea moleculei sau
fără), rezultând acizi carboxilici superior (=acizi grași – au număr mare de atomi de carbon):

CH3 – (CH2)n – CH3 CH3 – (CH2)n – COOH

alcan superior acid carboxilic superior

Acizii carboxilici superiori sunt folosiți la fabricarea săpunurilor.

Oxidările incomplete la care participă metanul sunt:

- 18 -
Chimie organică

- Arderea metanului în atmosferă săracă - Obținerea metanolului (alcoolul metilic)


în O2 - Obținerea metanalului (aldehida
- Arderea incompletă a metanului formică)
- Oxidarea incompletă (conversia)
- Dubla conversie
- Amonoxidarea

2.1. Arderea metanului în aer, în atmosferă săracă în O2

CH4 + O2 C + 2H2O

negru de fum

Negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor și a anvelopelor de automobile.

2.2. Arderea incompletă a metanului


1
CH4 + O2 CO + 2H2
2
gaz de sinteză

Gazul de sinteză (CO + 2H2) este folosit la sinteza alcanilor superiori și a metanolului.

Hidrogenul rezultat este folosit la sinteza amoniacului și pentru alte scopuri.

2.3. Oxidarea incompletă (conversia)

Ni
CH4 + H2O CO + 3H2
800°C
gaz de apă

Apa se găsește sub formă de vapori.

Gazul de apă este alcătuit din CO + 3H2.

2.4. Dubla conversie


Ni
CH4 + 2H2O CO2 + 4H2
800°C

Apa se găsește sub formă de vapori.

2.5. Amonoxidarea
3 Pt
CH4 + NH3 + O2 HCN + 3H2O
2 1000°C
Acid cianhidric

- 19 -
Chimie organică

Metanul este astfel folosit la obținerea acidului cianhidric. Acidul cianhidric este utilizat în industria
polimerilor (obținerea fibrelor sintetice), prin următoarele reacții ce vor fi descrise și în capitolul de
alchine:

HC≡CH + HCN CuCl, NH4Cl H2C=CH-CN


80°C Acrilonitril

Prin polimerizarea acrilonitrilului (adiția repetată a ”n” molecule de acrilonitril, molecule numite
monomeri) se obține polimerul numit poliacrilonitril (PNA), din care se obțin fibrele sintetice ce
înlocuiesc lâna.

2.6. Obținerea metanolului (alcoolul metilic)

CH4 + 2 O2 400° C
1
CH3-OH
60 atm
metanol

2.7. Obținerea metanalului (aldehida formică)


Oxizi de N2
CH4 + O2 CH2=O + H2O
400-600°C
Metanal

Chimizarea metanului prin oxidare


Chimizarea reprezintă introducerea procedeelor chimice în industrie.
Metanul se mai numește gaz de baltă deoarece el se formează prin acțiunea anaerobă a unor
bacterii asupra resturilor animale și vegetale de pe fundul lacurilor (un proces natural de putrezire). Acest
proces de putrezire se folosește și pentru descompunerea în produse netoxice a deșeurilor organice din
apele orașelor.
Metanul este componentul din gazele naturale (component principal), din gazele de sondă,
precum și din gazul de cocserie. Gazul de sondă conține: metan, etan, propan, n-butan și izopropan.
În gazul de cocserie, metanul se găsește în procent de 25%.
Metanul se găsește și în minele de cărbuni.
În concentrații mari, poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu.

În concluzie, chimizarea metanului se produce prin:


 Oxidare
 Totală – arderea, astfel că alcanii sunt folosiți drept combustibili
 Parțială – se formează gazul de sinteză, gazul de apă, metanolul, metanalul,
acidul cianhidric
 Piroliză – se formează acetilena
Toți acești produși sunt folosiți în industrie.

- 20 -
Chimie organică

Acțiunea alcanilor asupra mediului și a oamenilor

Alcanii superiori în stare solidă:


a) Vaselina
o Are un grad mare de puritate
o Se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice ce se
comercializează sub formă de cremă
o Are efect emolient
o Ajută la menținerea umidității pielii

b) Parafina
o La fel ca și vaselina, are un grad mare de puritate
o Se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice ce
se comercializează sub formă de cremă

Benzina:
o Bun solvent pentru grăsimi (deoarece alcanii sunt solubili în substanțe nepolare,
grăsimea fiind un astfel de exemplu).
o Astfel, benzina (prin contact direct cu pielea sau prin inhalare) dizolvă grăsimile
de la nivelul membranelor celulare =˃ efecte fiziologice grave (iritații, inflamații,
chiar arsuri chimice)
o Este recomandată utilizarea mănușilor la alimentarea cu benzină a
autovehiculelor
o Vopseaua de pe mâini nu se curăță direct cu benzină (poate fi afectată
membrana celulelor), astfel că se folosesc diluanți speciali.
o În cazul deversărilor de petrol sau benzină în apele mărilor, vor pluti la suprafața
apei (alcanii au densitatea mai mică ca a apei) și împiedică schimbul de oxigen
dintre apă și aer =˃ moartea faunei și a vegetației =˃ dezastru ecologic
o Dacă deversările au loc la suprafața solului, petrolul și benzina pătrund în sol,
astfel că aerul și apa nu mai circulă normal =˃ solul este afectat

- 21 -
Chimie organică

- 22 -
Chimie organică

Alchene

Generalități

 Sunt hidrocarburi nesaturate (au o legătură dublă)


 Au formula generală CnH2n
 Atomii de carbon implicați în dubla legătură sunt hibridizați sp2; restul atomilor de carbon
sunt hibridizați sp3
 Legătura dublă prezintă o legătură σ (sigma) și o legătură π (pi)

Geometria atomilor de carbon implicați în dubla legătură


-lungimea legăturii C=C: 1,33 Å

-formează 3 legături σ coplanare cu unghiuri de 120° între ele (fig 2.1)


-legătura π se află într-un plan perpendicular pe planul în care se găsește legătura σ (fig 2.2)

Fig 2.1 Fig. 2.2

-acest plan perpendicular va împiedica rotația liberă în jurul dublei legături

-legătura π este mai slabă decât legătura σ =˃ alchenele sunt mai reactive

-lungimea legăturii dintre carbonul implicat în dubla legătură și atomul de hidrogen: 1,079 Å

- 23 -
Chimie organică

Serie omoloagă

Numele alchenelor se formează din numele alcanilor cu același număr de atomi de carbon prin
înlocuirea sufixului -an cu –enă (exemplu: etan etenă)

n=2 CH2=CH2 etenă

n=3 CH3-CH=CH2 propenă

ATENȚIE! Primul termen din seria omoloagă a alchenelor este pentru n=2. La alcani, primul
termen din seria omoloagă începe de la n=1.
Pentru serie omoloagă, vezi capitolul de Alcani.

Izomerie

 Prezintă izomerie de poziție (când diferă poziția legăturii duble)

Exemplu: CH2=CH-CH2-CH3 CH3-CH=CH-CH3

1-butenă 2-butenă

 Prezintă izomerie de catenă (se obține prin ramificarea catenei)

Exemplu: CH2=CH-CH2-CH3 CH2=C-CH3

CH3

1-butenă (catenă liniară) izobutenă (catenă ramificată)

 Prezintă izomerie de funcțiune.


Izomerii de funcțiune sunt izomeri cu aceeași formulă moleculară, dar care aparțin unor clase
diferite de substanțe.
Pentru a găsi toți izomerii de funcțiune, este necesar să calculăm nesaturarea echivalentă.
Alchenele au nesaturarea echivalentă 1 (pentru că prezintă o legătură dublă). O alta clasă de
compuși cu NE=1 este cea a cicloalcanilor (conțin un ciclu). Deci, putem spune că alchenele sunt
izomeri de funcțiune cu cicloalcanii.

Exemplu: CH2=CH-CH3 CH2


Propenă
CH2 CH2
Ciclopropan

- 24 -
Chimie organică

 Prezintă izomerie geometrică


În cazul alchenelor, putem vorbi despre izomeria geometrică. Înainte de a citi, vezi anexa 1 de
sfârșitul acestei cărți.
Alchenele ce prezintă izomerie geometrică sunt cele care au mai mulți substituenți diferiți legați
de atomii de carbon ai dublei legături.
Izomeria geometrică prezintă un caz particular: izomeria cis-trans.Dacă la cei doi atomi de
carbon participanți la dubla legătură există aceeași pereche de doi substituenți, diferiți între ei,
alchena are doi izomeri geometrici, numiți cis, respectiv trans.
Exemplu:
CH3 CH3 CH3 CH2 – CH3
C=C C=C
CH3 – CH2 CH2 – CH3 CH3 – CH2 CH3
Cis – 3,4 – dimetil – 3 - hexena Trans – 3,4 – dimetil – 3 -hexena

Ambii atomi de carbon implicați în dubla legătura au aceeași substituenți (un radical metil,
respectiv un radical etil). Radicalul metil și radicalul etil sunt diferiți între ei.
Ca să stabilim care este compusul cis și care este compusul trans, trebuie să ne uităm la
orientarea substituenților identici.
Dacă substituenții identici sunt orientați în același plan (în cazul primului compus, ambii radicali
metil sunt ”deasupra” legăturii duble), atunci compusul se va numi cis.
Dacă substituenții identici sunt orientați în planuri diferite (în cazul celui de-al doilea compus, un
radical metil este orientat ”deasupra” planului legăturii duble, iar cel de-al doilea radical metil
”sub” planul legăturii duble), atunci compusul se va numi trans.

Metode de obținere

1. Descompunerea termică a alcanilor


Se obține atât în urma cracării (temperatura ˂650°C), cât și în urma dehidrogenării (temperatura
˃650°C).

1.1 Reacția de cracare


Are loc la temperaturi mai mici de 650°C.
Se rup simultan legături C-C și legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CaH2a+2 + CbH2b n=a+b
alcan alchenă
Exemplu:
CH3-CH2-CH2-CH3 CH4 + CH2=CH-CH3
CH3-CH3 + CH2=CH2

1.2 Reacția de dehidrogenare (reacția de piroliză)


Are loc la temperaturi mai mari de 650°C.
Se rup doar legături C-H.
- 25 -
Chimie organică

Ecuația generală: CnH2n+2 CnH2n + H2


Exemplu:
CH3 - CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH -CH3 + H2
CH3-CH=CH-CH3 + H2

2. Deshidratarea alcoolilor
Catalizator: H2SO4, temperatură

H2SO4
CH3 – CH – CH2 – CH3 CH3 – CH = CH – CH3 + H2O

OH

-OH va prelua hidrogenul de la atomul cel mai sărac în hidrogen. În momentul deshidratării, -OH
poate prelua H fie de la carbonul din stânga, fie de la carbonul din dreapta. Carbonul din
dreapta are mai puțin hidrogen, deci –OH va prelua hidrogenul de la nivelul său, formându-se o
moleculă de apă.

3. Dehidrohalogenarea
Catalizator: NaOH, alcool, temperatură
În cazul dehidrohalogenării, se respectă regula lui Zaițev.
Regula lui Zaițev spune că la eliminarea hidracidului, halogenul preia hidrogenul de la carbonul
cel mai sărac în hidrogen.

NaOH, alcool
CH3 – CH – CH – CH3 CH3 – CH = C – CH3 + HCl

Cl CH3 CH3

Carbonul din dreapta este cel mai sărac în hidrogen, deci conform regulii lui Zaițev, Cl va prelua
hidrogenul de la nivelul său, formându-se HCl.

Proprietăți fizice
1. Starea de agregare
De la n=2 la n=4 (inclusiv) – sunt gaze
De la n=5 la n=18 (inclusiv) – sunt lichide
Peste n=19 – sunt solide

2. Punctele de fierbere și punctele de topire


Cresc odată cu creșterea numărului de atomi de carbon.
Sunt puțin mai coborâte decât ale alcanilor corespunzători.

Punctul de fierbere al izomerului cis este mai mare decât punctul de fierbere al izomerului
trans.
Punctul de topire al izomerului trans este mai mare decât punctul de topire al izomerului cis.
- 26 -
Chimie organică

p.f.cis˃p.f.trans
p.t.trans˃p.tcis

Puncte de topire:
1-butenă ˂ propenă ˂ etenă ˂ 1-pentenă ˂ izobutenă ˂ cis-2-butenă ˂ trans-2-
butenă

3. Solubilitatea
Sunt insolubile în apă (deoarece sunt molecule nepolare, iar apa este un compus polar).
Sunt solubile în solvenți organici (ex: cloroform, benzen, alcani).
Izomerul cis este mai solubil ca izomerul trans.

Solubilitatecis˃Solubilitatetrans

4. Densitatea
Au densitatea mai mare decât a alcanilor corespunzători.

Proprietăți chimice

Reacții de adiție
Adiția hidrogenului
Catalizatori: Ni, Pt, Pd
Presiune, temperatură (80-180°C, 200 atm)

Cataliza are loc în sistem eterogen:


 Hidrogenul este în stare gazoasă
 Alchenele pot fi gaze sau sub formă de soluție
 Produșii de reacție (alcanii) sunt în stare lichidă
 Catalizatorul este solid

Exemplu: CH2=CH – CH3 + H2 CH3 – CH2 – CH3

Formula generală: CnH2n + H2 CnH2n+2

Adiția halogenilor (X2)


Alchenele adiționează doar Cl2, Br2, I2, dizolvați în CCl4 sau CHCl3

Exemplu: CH2=CH – CH3 + Cl2 CH2 – CH – CH3

Cl Cl
- 27 -
Chimie organică

Formula generală: CnH2n + H2 CnH2nX2

După adiția halogenilor, alchenele se transformă în compuși saturați cu aspect uleios. De aceea,
alchenele poartă numele de olefine =˃ această reacție este o reacție de recunoaștere a
alchenelor.
Clorul se adiționează mai repede ca bromul, care se adiționează mai repede decât iodul.

Adiția hidracizilor (HX)


Alchenele adiționează doar HCl, HBr, HI.
În cazul alchenelor nesimetrice, adiția se realizează conform regulii lui Markovnikov. Aceasta
spune că halogenul (-X) se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură) cel mai
sărac în hidrogen.
Exemplu: CH2=CH – CH3 + HCl CH2 – CH – CH3

H Cl
Pentru că alchena este nesimetrică, adiția s-a realizat conform regulii lui Markovnikov. Atomul
de clor s-a fixat la atomul de carbon cel mai sărac în hidrogen (atomul de carbon din dreapta
legăturii duble). Atomul de hidrogen s-a fixat la atomul de carbon din stânga legăturii duble.

CH2=CH2 + HCl CH3 – CH2

Cl
Clorură de etil (chelen)

În acest caz, alchena este simetrică, deci nu a fost necesară folosirea regulii lui Markovnikov.

Formulă generală: CnH2n + HX CnH2n+1X

Excepție
Adiția HBr în prezența peroxizilor organici (R-O-O-R´)
CH2=CH – CH3 + HBr CH2 – CH2 – CH3
Br
Această adiție se realizează anti-Markovnikov.
Bromul se va fixa de atomul de carbon cel mai bogat în
hidrogen.

- 28 -
Chimie organică

Adiția apei (H2O)


Catalizator: H2SO4
Se formează alcooli.
Exemplu: CH2=CH – CH3 + H-OH CH2 – CH – CH3

H OH
2 – propanol (izobutanol)

Adiția apei la alchenele nesimetrice se realizează conform regulii lui Markovnikov (gruparea
hidroxil – OH se fixează la atomul de carbon al dublei legături cel mai sărac in hidrogen).

În cazul alchenelor simetrice, nu este necesară folosirea acestei reguli.


Exemplu: CH3 – CH = CH – CH3 + H-OH CH3 – CH – CH2 – CH3

OH
2 – butanol

Polimerizarea
Este o reacție de adiție repetată (poliadiție). Mai multe molecule ale unui compus (compusul
se numește monomer sau mer) se leagă între ele, formând o macromoleculă (numită
polimer).
Gradul de polimerizare (n) = numărul de molecule de monomer care formează polimerul.
Exemplu: nCH2 = CH2 ( CH2-CH2)n
Etenă Polietenă
(monomerul) (polimerul)

Desfășurat, polimerul arată astfel:


..... – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – .....

Fiecare acoladă reprezintă câte un monomer (etena, în acest caz).

În cazul polimerizării, se rupe o legătură π (din alcătuirea dublei legături) și se formează noi
legături σ carbon – carbon (între monomeri).

Gradul de polimerizare (n):


 numărul de molecule de monomer care formează polimerul
𝜇 (𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟) 𝑚𝑎𝑠ă 𝑚𝑜𝑙𝑒𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟ă 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟
 n= adică
𝜇 (𝑚𝑜𝑛𝑜𝑚𝑒𝑟) 𝑚𝑎𝑠ă 𝑚𝑜𝑙𝑒𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟ă 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑚𝑒𝑟

- 29 -
Chimie organică

Condițiile de reacție (temperatura, presiunea, catalizatorii etc.) sunt foarte diverse; ele depind
de:

- monomer
- proprietățile pe care trebuie să le aibă polimerul (de
exemplu, vezi ”Polietena” de la finalul acestui capitol)

Reacția de oxidare

Alchenele se oxidează mai ușor decât alcanii, sub acțiunea agenților oxidanți.

Oxidarea blândă (reacția Bayer)


La finalul reacției se formează dioli (compuși cu doua grupări –OH).

Agentul oxidant: soluție neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (KMnO4), ce poartă numele
de reactiv Bayer.

Se rup doar legături π, iar compusul obținut în urma reacției (diolul) este un compus saturat.

Ecuația generală:

R – CH = CH - R´ + H-OH + [O] R – CH – CH - R´
OH OH

Menționez că:

 am notat cu R și R´ doi radicali hidrocarbonați (formați doar din hidrogen și


carbon)
 am scris molecula de H2O desfășurat, pentru a înțelege mai bine reacția

 [O] este oxigen atomic, ce se obține din următoarea reacție:

2KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2↓ + 3[O]


Precipitat negru brun

- 30 -
Chimie organică

Exemplu:

CH2 = CH2 + H - OH + [O] CH2 – CH2 reacția (1)

OH OH

Etandiol (glicol)

KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2+ 3[O] reacția (2)

Pentru a scrie cele două reacții împreună, mai întâi trebuie să observăm că în reacția (1), avem [O] în
”stânga”, iar în reacția (2), avem [O] în ”dreapta”. Deci va trebui să ajungem cu același coeficient al [O]
atât în reacția (1), cât și în reacția (2), pentru a se simplifica la final.
În reacția (1), [O] are coeficientul 1, iar în reacția (2), [O] are coeficientul 3. Astfel:
 Înmulțim toată reacția (1) cu 3
 Înmulțim toată reactia (2) cu 1

CH2 = CH2 + H - OH + [O] CH2 – CH2 reacția (1) / *3

OH OH

KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2+ 3[O] reacția (2) /*1

3 CH2 = CH2 + 3 H2O + 3 [O] 3 CH2 – CH2 reacția (1)

OH OH

KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2+ 3[O] reacția (2)

Acum, scriem împreună cele două reacții. Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor
scrie în dreapta.

3 CH2 = CH2 + 3 H2O + 3 [O] + KMnO4 + H2O 3 CH2 – CH2 + 2KOH + 2MnO2+ 3[O]
OH OH

Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 3 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția la
forma ei finală:

3 CH2 = CH2 + 3 H2O + KMnO4 + H2O 3 CH2 – CH2 + 2KOH + 2MnO2

OH OH

- 31 -
Chimie organică

Aceasta a fost oxidarea blândă a etenei. Prin extrapolare, formula generală a oxidării blânde a oricărei
alchene este:

3 CnH2n + 3 H2O + KMnO4 + H2O 3 CnH2n(OH)2 + 2KOH + 2MnO2

Oxidarea energică
Agentul oxidant: K2Cr2O7 în prezență de H2SO4 sau KMnO4 în prezență de H2SO4

Se produce ruperea legăturii C=C și se formează diferiți produși de oxidare, în funcție de tipul de atomi
de carbon participanți la dubla legătura.

 Dacă atomul de C este secundar, se vor forma CO2 și H2O în urma


oxidării
 Dacă atomul de C este terțiar, se va forma o grupare carboxil (–COOH)
în urma oxidării
 Dacă atomul de C este cuaternar, se va forma o grupare carbonil (–C=O)
în urma oxidării

Exemple:

 Am numerotat atomii de carbon pentru a înțelege cum se oxidează întreaga


alchenă
 Cu același scop, am colorat atomii de carbon participanți la dubla legătură
1
CH2=2CH-3CH3 + 5[O] 1
CO2 + H2O + 3CH3-2COOH

Acid acetic
Atom de Atom de
carbon carbon
secundar terțiar

1
CH3 – 2CH=3CH – 4CH3 + 4 [O] 1
CH3 – 2COOH + 4CH3 – 3COOH

Acid acetic Acid acetic


Atom de Atom de
carbon carbon
terțiar terțiar

- 32 -
Chimie organică

1
CH3 – 2C = 3CH – 4CH3 + 3[O] 1
CH3 – 2C = O + 4CH3 - 3COOH

CH3 CH3
Atom de
carbon Acetona Acid acetic
Atom de terțiar
carbon
cuaternar

1
CH3-2CH2-3C = 4CH2 + 4[O] 1
CH3 – 2CH2 – 3C = O + 4CO2 + H2O

CH3 CH3

Atom de Atom de
butanonă
carbon carbon
cuaternar secundar

Oxigenul atomic, [O], necesar oxidării, se obține din următoarele două reacții, în funcție de agentul
oxidant folosit (K2Cr2O7 sau KMnO4):

K2Cr2O7 + 4H2SO4 K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]

2KMnO4 + 3H2SO4 K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]

Să luăm un exemplu de oxidare energică pentru a ajunge la o formulă finală a reacției.

Oxidarea energică a propenei:

CH2 = CH – CH3 + 5[O] CO2 + H2O + CH3 – COOH reacția (1)

- 33 -
Chimie organică

A. Presupunem că [O] s-a obținut din reacția dintre bicromat de potasiu (K2Cr2O7) și acid sulfuric:

K2Cr2O7 + 4H2SO4 K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O] reacția (2)

Asemănător oxidării blânde, observăm că în reacția (1), avem [O] în ”stânga”, iar în reacția (2), avem [O]
în ”dreapta”. Urmând pașii descriși la oxidarea blândă, vom înmulți reacția (1) cu 3, iar reacția (2) o
înmulțim cu 5.

CH2 = CH – CH3 + 5[O] CO2 + H2O + CH3 – COOH reacția (1) /*3

K2Cr2O7 + 4H2SO4 K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O] reacția (2) /*5

3CH2 = CH – CH3 + 15[O] 3CO2 + 3H2O + 3CH3 – COOH reacția (1)

5K2Cr2O7 + 20H2SO4 5K2SO4 + 5Cr2(SO4)3 + 20H2O + 15[O] reacția (2)

Acum, scriem împreună cele două reacții. Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor
scrie în dreapta.

3CH2 = CH – CH3 + 15[O] + 5K2Cr2O7 + 20H2SO4 3CO2 + 3H2O + 3CH3 – COOH + 5K2SO4 + 5Cr2(SO4)3 + 20H2O + 15[O]

Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 15 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția
la forma ei finală:

3CH2 = CH – CH3 +5K2Cr2O7+20H2SO4 3CO2 +3H2O + 3CH3 – COOH + 5K2SO4+5Cr2(SO4)3 + 20H2O

- 34 -
Chimie organică

B. Presupunem că [O] s-a obținut din reacția dintre permanganat de potasiu (KMnO4) și acid
sulfuric:
2KMnO4 + 3H2SO4 K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O] reacția (2)

Asemănător oxidării blânde, observăm că în reacția (1), avem [O] în ”stânga”, iar în reacția (2), avem [O]
în ”dreapta”. Urmând pașii descriși la oxidarea blândă, avem 2 opțiuni:

 Fie înmulțim ambele reacții cu 5


 Fie nu înmulțim nicio reacție, pentru ca atât în reacția (1), cât și în reacția (2),
[O] are coeficientul 5

Pentru a nu complica reacțiile, nu vom înmulți nici una dintre ele cu 5, nefiind necesar.

CH2 = CH – CH3 + 5[O] CO2 + H2O + CH3 – COOH reacția (1)

2KMnO4 + 3H2SO4 K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O] reacția (2)

Acum, scriem împreună cele două reacții. Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor
scrie în dreapta.

CH2 = CH – CH3 + 5[O] + 2KMnO4 + 3H2SO4 CO2 + H2O + CH3 – COOH + K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]

Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 5 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția la
forma ei finală:

CH2 = CH – CH3 + 2KMnO4 + 3H2SO4 CO2 + H2O + CH3 – COOH + K2SO4+2MnSO4 +3H2O

Oxidarea totală (arderea)


Poate avea loc în:

 Oxigen
 Aer (conține 20% oxigen)

În timpul arderii se eliberează o cantitate mare de energie.

Alchenele nu se folosesc drept combustibili, deoarece la temperaturile de ardere pot avea loc reacții de
polimerizare. Trebuie evitată prezența alchenelor în benzine.
3𝑛
Formula generală: CnH2n + O2 nCO2 + nH2O
2

- 35 -
Chimie organică

Oxidarea catalitică
Se realizează cu ajutorul O2.

Catalizator: Ag, 250°C


1
Exemplu: CH2 = CH2 + 2O2 H2C – CH2

Etilenoxid = oxid de etenă = epoxid

Oxidul de etenă este un compus heterociclic (este format dintr-un ciclu cu atomi de natură diferită, în
acest caz fiind C și O).

Amonoxidarea
Catalizator: Pt, 1000°C
3
H2C = CH – CH3 + NH3 + 2O2 H2C = CH – CN + 3 H2O

Acrilonitril

Reacția de substituție alilică

Acest tip de subtituție are loc la atomii de carbon vecini legăturii duble (atomii de carbon din poziție
alilică). La acest nivel, atomii de hidrogen sunt mai reactivi decât ceilalți atomi de hidrogen, deci pot fi
substituiți mult mai ușor.

Exemplu: CH3 – CH2 – CH=CH2


Atomul de carbon din poziția alilică (la nivelul său se va realiza substituția)

Halogenarea termică
În mod normal, Cl2 și Br2 se adiționează la dubla legătură. Dar, în prezența unei temperaturi ridicate, nu
va avea loc o reacție de adiție, ci una de substituție.

- 36 -
Chimie organică

Catalizator: temperaturi ridicate (500-600°C)

Se formează un compus monohalogenat nesaturat (are în continuare o dublă legătură).

Exemplu: Clorurarea propenei (la 500°C)

H H

CH2 = CH – C – H + Cl2 CH2 = CH – C – Cl + HCl

H H
Carbonul din poziția alilică Clorură de alil
(carbonul vecin cu dubla legătură)

Clorura de alil se obține cu un randament η=80%

Bromurarea cu N-bromosuccinimidă
Se realizează în soluție de CCl4

N-bromosuccinimida

- 37 -
Chimie organică

Importanța practica a alchenelor

Etena și propena sunt cele mai folosite, în următoarele moduri:

 Materii prime pentru obținerea altor compuși chimici (etanol, propanol,


etilenglicol, glicerina, solvenți și acid acetic); etilenglicolul este folosit ca și
antigel
 Stimulatori ai proceselor vegetative – etena accelerează încolțirea semințelor,
precum și înflorirea și coacerea fructelor și legumelor
 Monomeri pentru obținerea maselor plastice (din etenă se obține polietenă; din
propenă se obține polipropenă)

Masele plastice

-în alcătuirea unei mase plastice intră două componente:

1. un compus macromolecular sintetic

2. alte substanțe, adăugate pentru a le oferi proprietăți superioare (plastifianți, coloranți,


antioxidanți)

- dezavantajul major al maselor plastice este ca nu sunt biodegradabile

-fiecare masă plastică are anumite proprietăți caracteristice; în funcție de modul în care este folosită
acea masă plastică, proprietățile sale caracteristice pot fi un avantaj sau un dezavantaj

Exemplu: Calitatea de izolant termic

 Este un avantaj dacă polimerul este folosit în confecționarea termopanului


 Este un dezavantaj dacă polimerul este folosit în alcătuirea vaselor de bucătărie,
la care este nevoie de transfer termic (pentru a încălzi mâncarea)

-clasificarea maselor plastice:

a) Dupa comportamentul la deformare:


- Plastomeri – suferă deformații permanente, nu mai revin la forma inițială
- Elastomeri – pot fi deformați numai parțial, datorită elasticității lor mare

b) Dupa comportamentul la încălzire:


 Termoplaste – se înmoaie la încălzire și se întăresc la răcire
 Termorigide – nu se topesc la încălzire; se prelucrează numai la rece

- 38 -
Chimie organică

-aplicații practice:

1. Polietena
- Gradul de polimerizare (n) = 18000 – 800000
- În funcție de presiunea folosită în timpul fabricației (5 – 1500 atm), se obține
polietenă cu grade diferite de polimerizare și cu proprietăți diferite
- Cu cât crește presiunea folosită, cu atât:
o Densitatea și elasticitatea polimerului scad
o Rezistența la agenți chimici crește
- Cele mai utilizate tipuri de polietenă: de presiune ridicată și de presiune joasă
- Se utilizează la: izolarea conductorilor și cablurilor electrice, fabricarea de
tuburi, ambalaje și obiecte de uz casnic, ambalaje pentru produse alimentare și
farmaceutice
- De asemenea, protejează suprafețele împotriva coroziunii

2. Polipropena
 Proprietăți și utilizări asemănătoare cu polietena
 Poate fi trasă în fire
 Se utilizează la: obținerea foliilor, cutiilor, flacoanelor, seringilor
 Se folosește pentru articole ce vin în contact cu alcoolul etilic (etanolul) concentrat

3. Polistirenul

Stiren Polistiren

 Are proprietăți dielectrice foarte bune


 Este stabil la acțiunea diverșilor agenți chimici
 Se utilizează la obținerea polistirenului expandat (rezultă prin tratarea perlelor de
polistiren cu n-butan sub presiune, urmată de încălzirea lor); astfel, crește diametrul
perlelor și acestea se sudează între ele
 Polistirenul expandat – folosit la ambalaje pentru piese casabile sau deformabile și ca
material izolator termic și fonic

- 39 -
Chimie organică

4. Policlorura de vinil (PVC)

Clorura de vinil Policlorura de vinil

 Pentru obținerea unor tuburi sau țevi, precum și a unor foi cu sau fără suport textil
(linoleum)
 Rezistă la acțiunea diverșilor agenți chimici și atmosferici
 Nu rezistă la încălzire (se înmoaie la 90-95°C și se descompune la temperaturi mai
ridicate)
 Este un izolant termic și electric
 Se folosește la tâmplăria termopan
 Masa moleculară = 18.000-30.000 g/mol
 Este o masă solidă, relativ dură
 Este solubilă în:
o Cetone
o Compuși halogenați
o Esteri
 Polimerizarea decurge cu un η=88%

5. Politetrafluoroetena (teflonul)

Molecula de tetrafluoroetenă, care se mai poate scrie și sub următoarea formă:

Prin polimerizare, se formează politetrafluoroetena, denumită și teflon, ce are următoarea formulă


moleculară:

- 40 -
Chimie organică

 Este un foarte bun izolator electric


 Se folosește în industria chimică sau aeronautică (sub formă de piese sau straturi
izolatoare, care funcționează în medii corozive sau la temperaturi ridicate)
 Inert la acțiunea agenților chimici, chiar și la temperaturi ridicate
 Nu este inflamabil, de aceea vasele de bucătărie sunt acoperite cu teflon

6. Poliacrilonitril (vezi Utilizarea practică a alchinelor)


7. Poliacetatul de vinil (vezi Utilizarea practică a alchinelor)

- 41 -
Chimie organică

- 42 -
Chimie organică

Alchinele

Generalități

 Sunt hidrocarburi nesaturate


 Conțin o legătură triplă
 Au formula generală CnH2n-2
 Atomii de carbon implicați în tripla legătură sunt hibridizați sp; restul atomilor de carbon sunt
hibridizați sp3
 Legătura triplă prezintă o legătură σ (sigma) și două legături π (pi)
 Cel mai simplu reprezentant al clasei (primul compus din seria omoloagă) este acetilena: HC≡CH

Geometria acetilenei
- Lungimea legăturii C≡C: 1,204 Å (fig 3.1)
- Lungimea legăturii C-H: 1,057 Å (fig 3.1)
- Unghiul între valențe este de 180° (fig 3.1)
- Cele două legături π se găsesc în planuri perpendiculare între ele, dar și perpendiculare
pe planul legăturii σ (fig 3.2)
- Aceste 3 planuri perpendiculare între ele împiedică rotația liberă în jurul triplei legături

Serie omoloagă

Numele alchinelor se formează din numele alcanilor cu același număr de atomi de carbon prin înlocuirea
sufixului –an cu sufixul –ină. (exemplu: etan etină)

n=2 HC≡CH etină (uzual se găsește cu numele de acetilenă)

n=3 HC≡C – CH3 propină

n=4 HC≡C – CH2 – CH3 1-butină

CH3 – C≡C – CH3 2-butină

- 43 -
Chimie organică

Omologi = compuși care diferă între ei prin cel puțin o grupare -CH2-

Ex: 1-butină – HC≡C – CH2 – CH3

Omolog inferior – propină – HC≡C – CH3

Omolog superior – 1-pentină – HC≡C – CH2 – CH2 – CH3

Alchinele se pot denumi și astfel: adăugăm denumirii de acetienă radicalul care este atașat de ea.

Exemplu: HC≡C – CH3 metil-acetilenă

HC≡C – CH2 – CH3 etil-acetilenă

Radicali

Radicalii sunt molecule care au cel puțin o valență liberă. Această valență liberă necesită combinare cu
un alt atom/o altă moleculă.

Numele radicalilor monovalenți ai alchinelor se formează din numele alchinei, prin înlocuirea sufixului –
ină cu sufixul –inil.

Exemplu: H–C≡C–H H–C≡C–

Etină radicalul etinil (acetil)

H–C≡C – CH3 –C≡C – CH3

Propină radicalul propinil

Atenție! Dacă la nivelul propinei valența neocupată va fi la atomul de carbon ce nu aparține legăturii
triple, radicalul se va numi radical propargil.

H H

H–C≡C – C – H HC≡C – C

H H

Propină radicalul propargil

Radicalul propargil se poate scrie mai simplu: HC≡C – CH2 –

Poziția vecină cu legătura triplă se numește poziție propargilică.

HC≡C – CH3

Poziție propargilică

- 44 -
Chimie organică

Izomerie

 Prezintă izomerie de poziție (când diferă poziția legăturii triple)

Exemplu: HC≡C – CH2 – CH3 CH3 – C≡C – CH3

1-butină 2-butină

 Prezintă izomerie de catenă (se obține prin ramificarea catenei)

Exemplu: HC≡C – CH2 – CH2 – CH3 HC≡C – CH – CH3

CH2

 Prezintă izomerie de funcțiune


Izomerii de funcțiune sunt izomeri cu aceeași formulă moleculară, dar care aparțin unor clase
diferite de substanțe.
Pentru a găsi toți izomerii de funcțiune, este necesar să calculăm nesaturarea echivalentă.
Alchinele au nesaturarea echivalentă 1 (pentru că prezintă o legătură triplă). O alta clasă de
compuși cu NE=2 este cea a cicloalchenelor (conțin un ciclu și o legătură dublă), a alcadienelor
(conțin două legături duble) și a compușilor biciclici (formați din două cicluri). Deci, putem
spune că alchinele sunt izomeri de funcțiune cu cicloalchenele, alcadienele și compușii biciclici.

Exemplu: HC≡C – CH2 – CH3 1-butina

CH2=C=CH – CH3 1,2 - butadiena


CH2=CH – CH=CH2 1,3 – butadiena

Ciclobutena 2-metilciclopropena 3-metilciclopropena Metilenciclopropan

Biciclobutan

- 45 -
Chimie organică

Metode de obținere

1. Reacția carbidului (CaC2) cu apa


CaC2 + 2H2O HC≡CH + Ca(OH)2 ↓

Această reacție este o reacție puternic exotermă (se degajă o cantitate foarte mare de căldură).
Hidroxidul de calciu se depune.

Obținerea carbidului:

CaCO3 1000°C CaO + CO2


Piatră de var var nestins

2500°C
CaO + 3C CaC2 + CO

2. Piroliza metanului
2CH4 1200-1500°C HC≡CH + 3H2
1200-1500°C
CH4 C + 2H2

Proprietăți fizice

1. Starea de agregare
Etina, propina, 1-butina sunt gaze
De la 2-pentină pâna la n=16 (inclusiv) – sunt lichide
Peste n=17 – sunt solide

2. Punctele de fierbere și punctele de topire


Cresc odată cu creșterea masei moleculare.
Sunt mai crescute decât ale alcanilor cu același număr de atomi de carbon.

Puncte de topire:
1-butină˂1-pentină˂propină˂etină˂2-butină

3. Solubilitatea
Acetilena este foarte puțin solubilă în apă (1,7 litri de acetilenă se dizolvă într-un litru de
apă, la 0°C).
Prin dizolvarea a 1,7 litri de acetilenă în 1 litru de apă, se formează o soluție ce are:
 Concentrația procentuală c=0,11%
 Concentrația molară CM=0,044 M
- 46 -
Chimie organică

Acetilena este foarte solubilă în acetonă (300 L de acetilenă se dizolvă într-un litru de
acetonă, la presiunea de 12 atm).

Acetilena este solubilă și în solvenți organici.

Acetilena explodează sub presiune în stare lichefiată. De aceea, ea este transportată (în
stare lichefiată) în tuburi de oțel umplute cu o masă poroasă îmbibată cu acetonă.

4. Densitatea
Densitatea alchinelor este mai mare decât densitatea alchenelor, care este mai mare
decât densitatea alcanilor.
ρalchine˃ρalchene˃ρalcani

Proprietăți chimice

Reacția de adiție

Adiția H2
Se mai numește și reacția de hidrogenare.
Pentru că în molecula unei alchine există o legătură triplă, adiția hidrogenului va
fi de două tipuri: adiție parțială și adiție totală.

1. Hidrogenarea parțială

Se produce cu randament mic.

Catalizator: Pd (paladiu) otrăvit cu săruri de Pb (plumb)

Exemplu: HC≡CH + H2 H2C=CH2


Etenă

Formulă generală: CnH2n-2 + H2 CnH2n

2. Hidrogenarea totală

Catalizator: Ni

Exemplu: HC≡CH + 2H2 H3C – CH3


Etan

- 47 -
Chimie organică

Adiția halogenilor (X2)


Se face cu Cl2, Br2, I2, dizolvate în CCl4

Exemplu:

CCl4 +Cl2 Cl Cl
HC≡CH + Cl2 HC=CH CCl4 HC – CH

Cl Cl Cl Cl
1,2 –dicloroetenă 1,1,2,2-tetracloroetan

Putem adiționa direct două molecule de Cl2, astfel:

Cl Cl
HC≡CH +2Cl2 CCl4 HC – CH
Cl Cl

CCl4
Formula generală: CnH2n-2 + 2X2 CnH2n-2X4

Adiția Cl2 sub formă gazoasă


Are loc cu descompunerea moleculei de alchină.

HC≡CH + Cl2 (gaz) 2C + 2HCl + Q


Reacția este puternic exotermă
(se degajă o cantitate mare de căldură)

Adiția hidracizilor (HX)


Se adiționează HCl, HBr, HI

Catalizator: HgCl2 (clorură de mercur), la 170-200°C

La alchinele nesimetrice, adiția hidracizilor are loc conform regulii lui Markovnikov. Aceasta spune că
halogenul (-X) se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură) cel mai sărac în hidrogen
(vezi adiția hidracizilor la alchene).
HgCl2
Exemplu: HC≡C – CH3 + HCl H2C = C – CH

Cl

- 48 -
Chimie organică

Pentru că alchina este nesimetrică, adiția s-a realizat conform regulii lui Markovnikov. Atomul de clor s-a
fixat la atomul de carbon cel mai sărac în hidrogen (atomul de carbon din dreapta legăturii triple).
Atomul de hidrogen s-a fixat la atomul de carbon din stânga legăturii triple.

Adiția HCl la acetilenă:


HgCl2
HC≡CH + HCl H2C=CH
Cl
Clorură de vinil

n H2C=CH
n
Cl
policlorura de vinil (PVC)

Clorurii de vinil i se mai poate adiționa o molecula de HCl, pentru a ajunge la un compus cu catenă
saturată.

H2C=CH +HCl H2C – CH – Cl

Cl Cl
1,1 – dicloroetan

Adiția apei
Această reacție mai poartă numele de reacție Kucerov.

Catalizatori: HgSO4 (sulfat de mercur), HgCl2 (clorura de mercur)

HC≡CH + H – OH H2C=CH

OH

Compusul obținut poartă numele de enol (un alcool vinilic). Acesta, prin reacția de tautomerie, se va
transforma într-un compus carbonilic (în acest caz, o aldehidă).

H2C=CH

OH TAUTOMERIE

acetaldehidă

- 49 -
Chimie organică

Adiția apei la alchinele nesimetrice se face cu respectarea regulii lui Markovnikov (gruparea hidroxil –
OH se fixează la atomul de carbon al dublei legături cel mai sărac in hidrogen)

Exemplu:

HC≡C – CH3 + H – OH H2C=C – CH3

OH

Și în acest caz s-a obținut un enol (un alcool vinilic). Acesta, prin reacția de tautomerie, se va transforma
într-un compus carbonilic (în acest caz, o cetonă).

H2C=C – CH3

OH TAUTOMERIE

acetonă

Formulă generală:

R – C≡CH + H2O R – C=CH2

OH tautomerie
Compus carbonilic

Adiția de acizi organici (compuși carboxilici)

Adiția acidului acetic

Acidul acetic:

Catalizatori: (CH3 – COO)2Zn (acetat de zinc), la 200°C

Compusul care a rezultat se numește acetat de vinil (un ester) și poate fi scris sub următoarea formă:

- 50 -
Chimie organică

Prin polimerizarea acetatului de vinil, se va forma poliacetatul de vinil, astfel:

Adiția HCN (acidul cianhidric)


Catalizatori: CuCl, NH4Cl, 80°C
CuCl, NH4Cl
HC≡CH + HCN H2C=CH
80°C
CN

Acrilonitril

Prin polimerizarea acrilonitrilului se obține poliacrilonitrilul (PNA), astfel:

Dimerizarea
Catalizatori: CuCl, NH4Cl, 100°C

CuCl, NH4Cl
100°C

Compusul obținut poartă numele de vinilacetilenă.

Prin adiția HCl la vinilacetilenă, se obține cloroprenul.

ATENȚIE! Adiția se face la legătura triplă, pentru că are prioritate la adiție, pe lângă legătura dublă.

- 51 -
Chimie organică

Cloropren

Trimerizarea
1. Trimerizarea acetilenei
Catalizator: 600-800°C, tuburi ceramice

600-800°C

tuburi ceramice

Benzen

Simplificat, această reacție se poate scrie:

600-800°C
3HC≡CH
tuburi ceramice

2. Trimerizarea propinei

1,3,5-trimetilbenzen

- 52 -
Chimie organică

Reacția de oxidare
1. Oxidarea cu agenți oxidanți
Agent oxidant: soluție bazică de KMnO4 (permanganat de potasiu)

HC≡CH + 4[O] HOOC – COOH


acid oxalic

[O] este oxigenul atomic, care se obține din următoarea reacție:

2KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2↓ + 3[O]


Precipitat negru brun

2. Oxidarea totală (arderea)


3𝑛−1
CnH2n-2 + 2
O2 nCO2 + (n-1)H2O

Arderea acetilenei
5
C2H2 + 2 O2 2CO2 + H2O + Q

La arderea acetilenei se degajă o cantitate foarte mare de căldură. Acetilena arde cu o


flacără luminoasă, cu temperaturi foarte ridicate.
O parte din acetilenă se descompune în elemente, la aceste temperaturi ridicate:
C2H2 2C + H2
REACȚIE REVERSIBILĂ particule de
carbon

Particulele de carbon (obținute prin descompunerea acetilenei), devin incandescente la


temperaturi ridicate, degajând o cantitate mare de fum.
Flacăra oxiacetilenică atinge astfel temperaturi de 3000°C și se obține în suflătorul
oxiacetilenic; se utilizează pentru sudarea și tăiarea materialelor.

- 53 -
Chimie organică

Reacții de substituție
Atomul de hidrogen din acetilenă și din alchinele marginale are caracter slab acid. Un acid este o specie
chimică (moleculă sau ion) capabilă să cedeze protoni (H+).

Prin cedarea atomilor de hidrogen, acetilena se transformă într-un anion (anionul acetilenei).

Anionul acetilenei

Astfel, acetilena, precum și alchinele cu legătură triplă marginală, participă la două tipuri de reacții de
substituție: substituția cu metale alcaline (Na, K) și substituția cu săruri ale metalelor divalente.

Reacția cu metale alcaline


Acetilena reacționează cu metalele din grupa I A (alcaline) și din grupa II A (alcalino-pământoase), printr-
o reacție cu schimb de electroni.

1. Reacția cu Na

La prima reacție (dintre acetilenă și Na)se formează acetilura monosodică. Reacția are loc la 150°C.

150°C

Acetilura monosodică

La a doua reacție (dintre acetilura monosodică și Na) se formează acetilura disodică. Aceasta reacție
are loc la 220°C.

220°C

Acetilura disodică

- 54 -
Chimie organică

Și alchinele cu legătură triplă marginală participă la această reacție.


Exemplu: substituția 1-butinei

2. Reacția cu Ca
Acetilena reacționează doar cu un atom de Ca, reacție ce se desfășoară la 150°C. Astfel se obține
carbidul. Deci putem spune că acetilura de calciu este carbidul.

150°C

Acetilura de calciu (carbid)

Acetilurile metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt compuși ionici, stabili la temperatura


obișnuită. Ele sunt solubile în apă, regenerând alchina. De exemplu, vezi obținerea acetilenei din carbid
(la metodele de obținere).

Reacția cu săruri ale metalelor tranziționale


Acetilena, precum și alchinele cu legătură triplă marginală, reacționează cu două săruri ale
metalelor tranziționale:

 Reactivul Tollens (hidroxidiaminoargint) [Ag(NH3)2]OH


Aici, argintul are valența 1 – Ag(I)
 Clorura diaminocuproasă (clorura de diaminocupru) [Cu(NH3)2]Cl
Aici, cuprul are valența 1 – Cu(I)

1. Reacția cu reactivul Tollens

Pentru început, trebuie să știm modul în care se formează reactivul Tollens:

2AgNO3 + 2NaOH Ag2O↓ + H2O + NaNO3


Azotat de argint hidroxid de sodiu oxid de argint azotat de sodiu

Ag2O + 4NH3 + H2O 2[Ag(NH3)2]OH

- 55 -
Chimie organică

Precipitat alb-gălbui
Acetilură de diargint

2. Reacția cu clorura diaminocuproasă (clorura de diaminocupru)

Precipitat roșu
Acetilură de dicupru

Acetilurile metalelor tranziționale nu sunt solubile în apă (sunt stabile față de apă). În stare
uscată, prin lovire și la încălzire, sunt puternic explozive. Aceste acetiluri reacționează cu HCl.

Importanța practică a alchinelor

1. Acetatul de vinil și clorura de vinil

Acetatul de vinil Clorura de vinil

Acești doi compuși intră în alcătuirea maselor plastice.

Prin polimerizarea acetatului de vinil se formează poliacetatul de vinil.

Poliacetatul de vinil

Masa moleculară a poliacetatului de vinil variază între 10.000 și 100.000.

- 56 -
Chimie organică

Poliacetatul de vinil (PAV) este o substanță solidă, netoxică, termoplastică.

 Este insolubil în apă


 Este solubil în solvenți organici (alcool, benzen, compuși halogenați, cetone)

PAV este folosit la obținerea unor lacuri, emailuri, adezivi, apreturi textile.

Prin hidroliza grupelor esterice din poliacetatul de vinil se obține alcoolul polivinilic.

Pentru a înțelege această reacție, trebuie să știm ce este un ester și cum se hidrolizează.

Un ester este un derivat funcțional al acizilor carboxilici (adică provine de la un acid carboxilic). El se obține prin
reacția dintre un acid carboxilic și un alcool, astfel:

Alcool Acid carboxilic Ester

Menționez că:

 am notat cu R și R´ doi radicali hidrocarbonați (formați doar din hidrogen și carbon)


 am scris gruparea –COOH (a acidului carboxilic) desfășurat, pentru a înțelege mai bine
reacția

Compusul astfel obținut este un ester. Reacția de hidroliză este reacția inversă esterificării. Adică, dintr-un ester,
prin reacția cu o moleculă de apă, se vor forma acidul carboxilic și alcoolul de la care s-a plecat, prin ”ruperea”
legăturii esterice (fenomen pe care l-am reprezentat cu roșu):

Acum să vedem cum se realizează hidroliza poliacetatului de vinil.

grupa esterică

Ca la orice ester, prin hidroliză se va ”rupe” legătura esterică (fenomen pe care l-am reprezentat cu
roșu):

Poliacetat de vinil alcool polivinilic acid acetic


- 57 -
Chimie organică

ATENȚIE! În macromoleculele de alcool polivinilic, NU toate grupele esterice sunt hidrolizate (deci,
macromolecula de alcool vinilic va conține grupări esterice). Proprietățile și utilizările alcoolului
polivinilic depind de numărul grupelor acetat nehidrolizate.

Alcoolul polivinilic este un compus macromolecular solid, de culoare albă.

 Este solubil în apă, glicol, glicerină

Este utilizat ca emulgator, ca adeziv (aracetul) și în multe alte domenii.

2. Acrilonitrilul

Din acrilonitril se formează melană (fibră sintetică cu proprietăți asemănătoare lânii).

Prin polimerizarea acrilonitrilului se formează poliacrilonitril (PNA), astfel:

poliacrilonitril

Masa moleculară a poliacrilonitrilul (numit prescurtat PNA) variază între 35.000-50.000.

PNA este folosit la obținerea fibrelor sintetice. Fibrele acrilice prezintă:

 Rezistență mare la purtare


 Elasticitate
 Flexibilitate
 Rezistență la produse chimice
 Un tușeu bun
 Spre deosebire de fibrele naturale, ele NU rețin apa (NU sunt hidroscopice)

3. Aldehida acetică (acetaldehida)

Din acetaldehidă se formează acidul acetic și alcoolul etilic.

- 58 -
Chimie organică

Acidul acetic se formează prin oxidarea acetaldehidei (reacție pe care o vom învăța la capitolul de
compuși carbonilici):

CH3 – CH=O + [O] CH3 – COOH

Alcoolul etilic se formează prin reducerea acetaldehidei (reacție pe care de asemenea o vom învăța la
capitolul de compuși carbonilici). Reducerea se realizează prin adiția H2 la ”=O” :

CH3 – CH=O + H2 CH3 – CH2 – OH

4. Acrilonitril și cloroprenă

Acrilonitril Cloropren

Acrilonitrilul și cloroprenul sunt folosite la obținerea cauciucului sintetic

- 59 -
Chimie organică

- 60 -
Chimie organică

Alcadienele

Generalități

 Sunt hidrocarburi nesaturate


 Conțin două legături duble
 Au formula generală CnH2n-2
 Au nesaturarea echivalentă NE=2
 Atomii de carbon implicați în cele două duble legături sunt hibridizați sp2; restul atomilor de
carbon sunt hibridizați sp3
 Legătura dublă prezintă o legătură σ (sigma) și o legătură π (pi)
 Această legătură dublă are aceeași structură ca cea descrisă la nivelul alchenelor

Clasificare

1. Alcadiene cu legături duble cumulate

Cele două duble legături sunt alăturate.

Exemplu: H2C=C=CH – CH3 1,2-butadiena

ATENȚIE! Hibridizarea atomilor de carbon este diferită în alcadienele cu legături duble cumulate, astfel:

Un alt exemplu de alcadienă cu legături duble cumulate este alena:

- 61 -
Chimie organică

2. Alcadiene cu legături duble conjugate

Cele două legături duble sunt separate de o legătură simplă.

Exemplu: H2C=CH – HC=CH2 1,3 – butadienă (de obicei se întâlnește sub denumirea de butadienă)

Izopren

3. Alcadiene cu legături duble izolate, disjuncte

Cele două legături duble sunt separate de cel puțin două legături simple.

Exemplu:

1,5 – hexadiena

Izomerie

 Prezintă izomerie de poziție (când diferă poziția a cel puțin uneia dintre cele două duble
legături)

Exemplu: H2C=CH – HC=CH2 H2C=C=CH – CH3

1,3 – butadienă 1,2 – butadienă

 Prezintă izomerie de catenă (se obține prin ramificarea catenei)

Exemplu:

1,5 – hexadiena 3 – metil – 1,4 – pentadiena

Izomerii de funcțiune sunt izomeri cu aceeași formulă moleculară, dar care aparțin unor clase
diferite de substanțe.
Pentru a găsi toți izomerii de funcțiune, este necesar să calculăm nesaturarea echivalentă.
Alcadienele au nesaturarea echivalentă 2 (pentru că au două duble legături). O alta clasă de
compuși cu NE=2 este cea a cicloalchenelor (conțin un ciclu și o legătură dublă), a alchinelor
- 62 -
Chimie organică

(conțin o legătură triplă) și a compușilor biciclici (formați din două cicluri). Deci, putem spune că
alcadienele sunt izomeri de funcțiune cu cicloalchenele, alchinele și compușii biciclici.

Exemplu: H2C=C=CH2 alena

HC≡C – CH3 propina

ciclopropena

 Prezintă izomerie geometrică

Alcadienele, din punct de vedere al simetriei moleculei, pot fi de două tipuri:

1. Cu moleculă asimetrică
2. Cu moleculă simetrică

1. Alcadienele cu moleculă asimetrică

Exemplu:

În primul rând, observăm că această moleculă este asimetrică.

Avem două legături duble, iar atomii de carbon implicați în fiecare din acestea are
substituenți diferiți. Acum, să scriem ”desfășurat” această moleculă, pentru a stabili ce fel de izomerie
geometrică avem.

Datorită faptului ca avem 2 legături duble și molecula este asimetrică, vom avea 4 moduri
diferite de a scrie ”desfășurat”:

1.1.

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

- 63 -
Chimie organică

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie E.

Acest izomer este izomerul E – E.

1.2

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în același plan, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie Z.
Acest izomer este izomerul E – Z.

1.3

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în același plan,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z.

Acesta este izomerul Z – Z.

- 64 -
Chimie organică

1.4.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z deci această legătură dublă prezintă izomerie E
.
Acesta este izomerul Z – E.

2. Alcadienele cu moleculă simetrică


Exemplu:

În primul rând, observăm că această moleculă este simetrică.

Avem două legături duble, iar atomii de carbon implicați în fiecare din acestea are
substituenți diferiți. Acum, să scriem ”desfășurat” această moleculă, pentru a stabili ce fel de izomerie
geometrică avem.

Datorită faptului ca avem 2 legături duble și molecula este simetrică, vom avea 3 moduri
diferite de a scrie ”desfășurat”:

2.1.

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie E.
Acesta este izomerul E – E.

- 65 -
Chimie organică

2.2.

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z această legătură dublă prezintă izomerie E.

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci Substituenții prioritari sunt în același plan,
această legătură dublă prezintă izomerie E. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z

Putem spune ca acesta este izomerul E – Z.

Dar, în cazul alcadienelor simetrice, izomerul Z – E este identic cu izomerul E – Z. În figura


următoare se observă că cei izomerul Z – E este reflexia în oglindă a izomerului E – Z.

- 66 -
Chimie organică

Izomerul Z – E

plan de simetrie

Izomerul E – Z

2.3.

În continuare voi încercui substituenții prioritari ai FIECĂREI legături duble.

Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble

Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în același plan,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z.

Acesta este izomerul Z – Z.

În concluzie, putem spune că avem:

a) La alcadienele nesimetrice: izomer Z – Z, izomer Z – E, izomer E – Z, izomer


E–E
b) La alcadienele simetrice: izomer Z – Z, izomer E – E, izomer Z – E (= E – Z)

- 67 -
Chimie organică

Metode de obținere ale butadienei

Dehidrogenarea
Catalizator: 700°C, Cr2O3 (oxid de crom (III) ), Fe2O3 (oxid feric)
700°C
Cr2O3, Fe2O3

Obținerea izoprenului din pentenă (izomerizare, apoi dehidrogenare):

izopentan

Deshidratarea diolilor
Un diol este un compus organic cu două grupări – OH. Prin deshidratare se va obține butadiena și două
molecule de apă.

Catalizator: H2SO4 , H3PO4


H2SO4
H3PO4

1,4 - butandiol

Forma finală a reacției este:

- 68 -
Chimie organică

Deshidratare, urmată de dehidrogenare


(metoda Lebedev)

Compusul din care se formează butadiena este etanolul. Are loc eliminarea a două molecule de apă și a
unei molecule de hidrogen.

Catalizator: ZnO, 400°C

ZnO
400°C

Proprietăți chimice ale alcadienelor

Reacția de adiție
Adiția H2
Catalizator: Ni, Pt, Pd
Ni, Pt
Exemplu: H2C = CH – CH = CH2 + 2H2 H3C – CH2 – CH2 – CH3
Pd

Adiția X2
La diene se adiționează Cl2, Br2, I2, dizolvate în CCl4

Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:

 cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4


 cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4

ATENȚIE! Când adiționăm o singură moleculă de halogen, compusul obținut va rămâne cu o dublă
legătură.

Exemplu: Adiția Br2 la butadienă


Adiția 1-4

Adiția 3-4

- 69 -
Chimie organică

Dacă avem exces de halogen, se va obține un compus tetrahalogenat saturat.

Exemplu: Adiția excesului de Br2 la butadienă

Adiția hidracizilor
La alcadiene se adiționează HCl, HBr, HI

Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:

 cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4


 cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4

Exemplu: adiția HCl la butadienă

Adiția hidracizilor se poate face în mai multe poziții, astfel:

1. Poziția 1-4

2. Poziția 1-2

În fiecare din aceste adiții, datorită faptului că s-a adiționat un singur mol de HCl, va rămâne în
continuare o legătură dublă.

Adiția H2O
Catalizator: H2SO4

Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:

 cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4


 cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4

- 70 -
Chimie organică

Exemplu: Adiția H2O la butadienă

1. în pozițiile 1-4

2. În pozițiile 1-2

Reacția de oxidare

Oxidarea blândă
La finalul reacției se formează tetraoli (compuși cu patru grupări –OH).

Agent oxidant: soluție neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu(KMnO4)

Se rup doar legături π, iar compusul obținut în urma reacției (tetraolul) este un compus saturat.

Exemplu: Oxidarea blândă a butadienei

Menționez că:

 am scris molecula de H2O desfășurat, pentru a înțelege mai bine reacția


 [O] este oxigen atomic, ce se obține din următoarea reacție:

Pentru a scrie cele două reacții împreună, vom repeta algoritmul de la oxidarea blândă a alchenelor.

- 71 -
Chimie organică

Vom înmulți prima reacție cu 3 și a doua reacție cu 2. Vom scrie împreună cele două reacții. Reactanții
se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor scrie în dreapta.

Atât în stânga, cât și în dreapta, avem 6 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția la forma
finală:

Oxidarea energică
Agent oxidant: K2Cr2O7 în prezență de H2SO4 sau KMnO4 în prezență de H2SO4

Se produce ruperea legăturii C=C și se formează diferiți produși de oxidare, în funcție de tipul de atomi
de carbon participanți la dubla legătură.

 Dacă atomul de C este secundar, se vor forma CO2 și H2O în urma


oxidării
 Dacă atomul de C este terțiar, se va forma o grupare carboxil (–COOH)
în urma oxidării
 Dacă atomul de C este cuaternar, se va forma o grupare carbonil (–C=O)
în urma oxidării

Pentru o mai bună înțelegere, vezi oxidarea energică de la alchene (se aplică aceleași reguli).

- 72 -
Chimie organică

Exemplu: Oxidarea energică a izoprenului

carbon cuaternar carbon secundar

carbon
carbon
secundar
terțiar

 Am numerotat atomii de carbon pentru a înțelege cum se oxidează întreaga


alcadienă
 [O] este oxigen atomic, ce se obține din una dintre următoarele reacții:

A.

B.

Acum să scriem formula generală a reacției de oxidare.

A. [O] se obține din KMnO4


Menționez că am folosit același algoritm ca la oxidarea energică a alchenelor.

Vom înmulți prima reacție cu 5 și a doua reacție cu 8. Vom scrie împreună cele două reacții.
Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor scrie în dreapta.

Atât în stânga, cât și în dreapta, avem 40 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția
la forma finală:

- 73 -
Chimie organică

B. [O] se obține din K2Cr2O7

Menționez că am folosit același algoritm ca la oxidarea energică a alchenelor.

Vom înmulți prima reacție cu 3 și a doua reacție cu 8. Vom scrie împreună cele două reacții.
Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor scrie în dreapta.

Atât în stânga, cât și în dreapta, avem 24 [O], de care putem scăpa cu ușurință, aducând reacția la forma
finală:

Oxidarea energică a butadienei

carbon terțiar
carbon carbon secundar
secundar

ATENȚIE! Acidul oxalic are caracter reducător.

Acest lucru înseamnă că, în prezența agenților oxidanți (KMnO4 sau K2Cr2O7), se va oxida până la 2CO2 și
H2O. Astfel că putem scrie reacția finală ca fiind:

- 74 -
Chimie organică

Reacția de polimerizare și copolimerizare

Sunt reacții de poliadiție (adiție repetată).

Dacă se leagă între ele mai multe molecule ale unui singur compus (compusul se numește monomer sau
mer) se formează o macromoleculă, numită polimer.

Dacă se leagă între ele mai multe molecule a doi compuși, se formează o macromoleculă numită
copolimer.

1. Polimerizarea (vezi și reacția de polimerizare de la alchene)

Exemplu: polimerizarea butenei

Butadienă Polibutadienă

Polimerizarea izoprenului

Izopren Poliizopren

2. Copolimerizarea

Exemplu: Polimerizarea butadienei cu stirenul

Butadienă Stiren Cauciuc butadienstirenic

Observăm că în timpul polimerizării/copolimerizării, la alcadiene:

 Din cele două duble legături poziționate marginal, se va forma o legătură dublă poziționată
central

- 75 -
Chimie organică

Importanța practică a alcadienelor

1. Poliizoprenul
În momentul în care are loc polmerizarea izoprenului, pot avea loc două tipuri de adiții:
a) Adiții 1-4 – rezultă macromolecule filiforme (au formă de fire)
b) Adiții 1-2 – rezultă polimeri cu catenă ramificată (nu au importanță industrială)

În continuare vom vorbi despre adițiile 1-4.

Izopren poliizopren

Macromolecula poliizoprenului are o legătură dublă în fiecare unitate structurală, deci macromolecula
are izomeri geometrici: cis-poliizopren și trans-poliizopren.

 Trans-poliizopren
o Se numește gutapercă
o Se găsește în coaja și frunzele plantei Palaquium
o Este sfărâmicios și lipsit de elasticitate
o Are mai puține aplicații practice (exemplu: folii hidroizolatoare)
 Cis-poliizopren – este cauciucul natural
o Are origine vegetală – se găsește sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex)
al unor plante tropicale – cea mai importantă este Hevea brasiliensis (cultivată în
Brazilia, Indonezia, Malaezia și Vietnam)
o Din punct de vedere chimic:
- Este o hidrocarbură macromoleculară
- Are formula moleculară (C5H8)n

Cauciucul poate să fie de două tipuri: cauciuc natural (cis-poliizopren) și cauciuc sintetic.

A. Cauciucul natural brut (neprelucrat)


 Are culoare slab gălbuie
 Insolubil în apă, alcool, acetonă
 Solubil în benzen, benzină, sulfură de carbon (CS2)
 Prin dizolvarea cauciucului natural în benzină se obține o soluție ce poartă numele de
prenandez (se folosește ca adeziv)
 Este elastic
 Suferă alungiri mari (7-800%) la aplicarea unei forțe slabe

Între 0-30°C ˂0°C ˃30°C


Este elastic Cristalizează, devine casant (se Se înmoaie, devine
fărâmă ușor) lipicios

- 76 -
Chimie organică

 În momentul în care se adiționează O2 la dubla legătură din macromolecula de cis-


poliizopren, devine sfărâmicios și inutilizabil (cauciucul îmbătrânește)
 Vulcanizarea – procesul prin care se adiționează la dubla legătură mici cantități de sulf
(0,5 – 5%) la 130 – 140°C; se vor forma punți C-S-S-C între macromoleculele cauciucului
 Cauciucul vulcanizat:
o Nu este plastic (nu poate fi modelat)
o Limitele de temperatură ale elasticității sunt lărgite (-70 – +140°C)
o Rezistă la rupere
o Nu este solubil în hidrocarburi
o Se îmbibă foarte puțin în solvenți
 Dacă în timpul vulcanizării se folosesc cantități mari de S2 (25-40%), se va forma un produs
numit ebonită:
o Este un produs dur
o Are mare rezistență mecanică
o Nu este elastic
o Se folosește ca izolator electric
B. Cauciucul sintetic
 Este un compus macromolecular
 Are proprietăți asemănătoare cauciucului natural (dar nu identice)
 Poate fi prelucrat și vulcanizat în mod asemănător
 Există mai multe tipuri de cauciuc sintetic:

1) Cauciucul butadienic (Buna)


- Format prin polimerizarea butadienei
- Are proprietăți mult deosebite de ale cauciucului natural
- După vulcanizare formează materiale asemănătoare cu cele obținute din
cauciucul sintetic

2) Cauciucul poliizoprenic
- Are proprietăți aproximativ identice cu ale cauciucului natural

3) Cauciuc policloroprenic (Neopren)


- Obținut din polimerizarea cloroprenului

cloropren policlorpren (Neopren)

- Dacă este vulcanizat, are proprietăți mecanice foarte bune, comparabile cu


ale cauciucului natural
- Rezistă mai bine ca și cauciucul natural la oxidare
- 77 -
Chimie organică

4) Cauciucul butadienstirenic (Buna S, Carom 35)


- Obținut prin copolimerizarea butadienei și stirenului (vezi exemplul de la
copolimerizare)
- Cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope
- Are proprietăți asemănătoare cauciucului natural
5) Cauciucul butadienacrilonitrilic (Buna N)

Butadienă acrilonitril cauciuc butadien-acrilonitrilic

- Are o bună rezistență mecanică și chimică


- insolubil în alcani
- are rezistență la solicitări mecanice și la temperaturi mai ridicate
- are rezistență la îmbibare cu ulei

6) Cauciucul butadien-α-metilstirenic (Buna SS, Carom 1500)

α-metilstiren

butadienă α-metilstiren Cauciucul butadien-α-metilstirenic

- Are proprietăți asemănătoare cauciucului natural

ATENȚIE! Nu numai cauciucul se vulcanizează; orice polimer/copolimer care conține o dublă legătură se
poate vulcaniza (exemplu: butadiena, cloroprenul)

Cel mai mare consumator al cauciucului sintetic este industria de anvelope.

- 78 -
Chimie organică

Compușii aromatici
Clasificare

1. Hidrocarburi mononucleare
1.1. Fără catenă laterală

benzen

1.2. Cu catenă laterală saturată


Au formula moleculară CnH2n-6
NE=5

Toluen Etilbenzen Izopropilbezen (cumen)

Orto-xilen (o-xilen) Meta-xilen (m-xilen) Para-xilen (p-xilen)

1.3. Cu catenă laterală nesaturată


NE≥6

Stiren alfa-metilstiren (cu roșu am reprezentat poziția α)

- 79 -
Chimie organică

2.Hidrocarburi polinucleare

1.1. Cu catene condensate

Naftalina Fenantren
(are poziții alfa și poziții beta) (am folosit culori pentru a numerota pozițiile)

Antracen

1.2. Cu nuclee izolate

Difenil

Radicali

Radicalul fenil Radicalul benzil Radicalul o-fenilen

Radicalul m-fenilen Radicalul p-fenilen Radicalul benziliden

- 80 -
Chimie organică

Radicalul o-tolil Radicalul α-naftil Radicalul β-naftil

Benzen – proprietăți, structură

 Benzenul este reprezentatul caracteristic al clasei de hidrocarburi aromatice mononucleare.


 Are formula moleculară C6H6 și NE=4.
 A fost izolat prima oară din gazul degajat la arderea seului de balenă (de către Faraday)
 Pentru sinteza lui se realizează decarboxilarea acidului benzoic (descoperită de Mitscherich),
astfel:

 Acidul benzoic folosit pentru sinteză se extrage din rășina arborelui benzoe (se mai numește și
smirnă).
 El se mai obține din
- Distilarea uscată a cărbunilor de pământ
- Petrol (în cantități mici)

 În ceea ce privește structura benzenului:


- Kekulé a propus următoarea structură a benzenului:

Sau

- Un hexagon regulat, cu trei legături duble alternând cu trei legături simple


- Există proprietăți care confirmă structura Kekulé:
1. Corespune raportului atomic C:H=1:1
2. Cei șase atomi de hidrogen sunt echivalenți (se formează un compus
monosubstituit)

- 81 -
Chimie organică

Indiferent de locul în care se găsește radicalul metil, compușii


monosubstituiți sunt aceeași.

3. Prezența celor 3 duble legături – dovedită prin reacția de adiție a H2

- De asemenea, există și proprietăți care contrazic structura Kekulé:


1. Numărul substituenților disubstituiți (formula structurală prevede 5
izomeri disubstituiți, dar în realitate sunt 3):

Poziția orto Poziția meta Poziția para


”R-” este un radical oarecare

2. Reacțiile la care nu participă (ar trebui să aibă un caracter pronunțat


nesaturat, datorită celor 3 duble legături; deci, ar trebui să dea toate
reacțiile caracteristicile alchenelor).
Totuși, benzenul se comportă ca o hidrocarbură cu caracter saturat:
o Participă ușor la reacțiile de substituție
o NU se oxidează cu KMnO4
o NU reacționează cu apa de brom
o NU polimerizează
o În puține reacții manifestă caracter slab nesaturat –
participă astfel la reacții de adiție (NUMAI în condiții
energice)

3. Lungimea legăturilor
o Dacă structura propusă de Kekulé este cea corectă, ar
trebui să avem 3 legături simple de 1,54 Å și 3 legături
duble de 1,33 Å
o În realitate, toate legăturile au aceeași distanță de 1,39
Å (valoarea se găsește și la omologii și derivații
benzenului)

- 82 -
Chimie organică

Benzen Naftalină

Aceste legături
Toate legăturile Aceste legături nu au 1,39 Å
au 1,39 Å au 1,39 Å

 Structura reală a benzenului:


o Atomii de carbon au hibridizare sp2
o Atomii de carbon prezintă simetrie trigonală
o Unghiul dintre legăturile σ este de 120°
o Benzenul are un caracter parțial saturat și un caracter parțial
nesaturat

Proprietăți fizice

 Mononucleatele sunt lichide


 Polinucleatele sunt solide
 Naftalina sublimează (se transformă direct din solid în gaz, fără să
treacă prin etapa intermediară de lichid)
 Au miros aromatic (de unde și numele clasei – compuși aromatici)
 Toluenul este izolat din balsamul de Tolu – extras din plante din
America de Sud

Proprietăți chimice

Reacții de substituție

A. La catena laterală
- Are loc substituția în poziția benzilică
- Se realizează cu Cl2 și Br2

Catalizator: hν (lumină) sau temperatură

- 83 -
Chimie organică

Poziția benzilică

B. La nucleu
Pentru a realiza substituția la nucleul benzenic, mai întâi trebuie să cunoaștem tipurile de
substituenți:
 Substituenți de ordin I
- Activează nucleul benzenic (dacă acești substituenți există deja pe
nucleu, reacțiile de substituție se vor realiza mai ușor)

ATENȚIE! Deși halogenii sunt subtituenți de ordin I (vezi mai jos), ei vor
dezactiva nucleul benzenic.

- Dacă se găsesc pe nucleul benzenic, vor orienta un nou substituent în


pozițiile orto- și para-

- Ionii negativi

- 84 -
Chimie organică

 Substituenți de ordin II
- Dezactivează nucleul benzenic (daca acești substituenți există deja pe
nucleu, reacțiile de substituție se vor realiza mai greu)
- Dacă se găsesc pe nucleul benzenic, vor orienta un nou substituent în
poziția meta-

-ionii pozitivi

Substituția cu X2 (Cl2, Br2, F2)


Catalizatori: pentru Cl2 și Br2 – FeCl2, AlCl3

pentru I2 – HNO3 (acid azotic)

- 85 -
Chimie organică

La naftalină, poziția α este mai reactivă decât poziția β.

Reacția de nitrare

Prin această reacție, un atom de hidrogen de pe nucleul aromatic este înlocuit cu grupa –NO2 (grupă
nitro). Se va obține un nitroderivat.
(Vezi anexa 2 de la sfârșitul acestei cărți pentru a vedea diferența dintre nitroderivați, nitrați, nitriți etc.)

Se realizează cu o soluție de HNO3 concentrată și o soluție de H2SO4 concentrată.

Amestecul acestor două soluții se numește amestec nitrant sau sulfonitric.

Deci, acest amestec sulfonitric/nitrant conține:

 HNO3
 H2SO4
 H2O (ca și solvent)

Menționez că am scris HNO3 sub forma HO – NO2.

Nitrobenzen

Nitrobenzenul:

 poartă numele de esență de Mirban – are miros de migdale amare


 este un compus toxic
 este un lichid slab gălbui
 insolubil în apă
 solubil în alcool sau eter
 utilizat la fabricarea anilinei, a unor intermediari din industria coloranților și a medicamentelor
 datorită mirosului său, este utilizat în industria cosmetică sub numele de ”esență de mirban”

În momentul în care nitrăm toluenul cu 3 molecule de HNO3, se obține trinitrotoluenul (TNT sau trotil):

Trinitrotoluenul

- 86 -
Chimie organică

Trinitrotoluenul, împreună cu azotatul de amoniu(NH4NO3) este folosit ca și explozibil.

Substanțe explozibile - se descompun (prin lovire și încălzire):

 Cu formarea unui volum mare de compuși în stare gazoasă


 Cu degajarea unei mari cantități de energie

Explozia trotilului:

ATENȚIE! La explozia TNT-ului, se consumă oxigen.

Nitrarea naftalinei:

Alfa-nitronaftalină

La mononitrarea naftalinei, izomerul β se obține prin metode indirecte.

Dinitrarea se realizează astfel:

1,5-dinitronaftalină

1,8-dinitronaftalină

La dinitrare, gruparea –NO2 a trecut pe celălalt inel benzenic pentru că grupa –NO2 ce se afla deja a
dezactivat nucleul (este substituent de ordin II). Odată nucleul dezactivat, subtituția se va face pe celălalt
nucleu.

- 87 -
Chimie organică

Reacția de sulfonare
Prin reacția de sulfonare, se substituie un atom de hidrogen de pe nucleul aromatic cu o grupă –SO3H
(grupă sulfonică). Se obțin acizi arilsulfonici.

Se realizează:

 Fie cu H2SO4 soluție concentrată


 Fie cu amestec de SO3 și H2SO4 (amestec ce poartă numele de oleum)
ATENȚIE! Este o reacție reversibilă

Exemplu:
o Sulfonarea benzenului

Acid benzensulfonic

o Sulfonarea naftalinei (atenție la temperatura folosită):

Acid alfa-naftilsulfonic

Acid beta-naftilsulfonic

Reacția de alchilare Friedel-Crafts


Prin această reacție se obțin arene cu catenă laterală. Are loc substituția unui atom de hidrogen din
nucleul aromatic cu un radical alchil, R –. Un radical alchil este de fapt un radical hidrocarbonat (format
doar din carbon și hidrogen).

Alchilarea se poate realiza cu mai mulți compuși:

- 88 -
Chimie organică

a) Alchilarea cu R – X (derivați halogenați, R reprezentând un radical alchil)


ATENȚIE! Atomul de halogen trebuie să aparțina unui carbon hibridizat sp3
Catalizator: AlCl3 anhidră (fără apă)
Exemplu:
o Alchilarea cu 2-cloropropan

Cumen (izopropilbenzen)

o Alchilarea cu 1-cloropropan

propilbenzen

Cumen (izopropilbenzen)

b) CnH2n (alchene)
Catalizator: AlCl3 cu urme de apă SAU H3PO4 pe suport de Kieselgur, la 270°C, H2SO4
Exemplu: alchilarea cu propenă

În momentul în care se folosește catalizatorul ”AlCl3 cu urme de apă”, au loc


următoarele reacții:

- 89 -
Chimie organică

c) R – OH (alcooli – R este un radical alchil)


Catalizator: H2SO4
Exemplu: alchilarea cu metanol

Reacția de acilare Friedel-Crafts

Prin reacția de acilare, un atom de hidrogen din nucleul aromatic este înlocuit cu o grupă acil.
Grupa acil:
Acilarea se poate realiza cu:
a) Cloruri acide
Catalizator: AlCl3

Clorură de formil benzaldehida

Clorură de acetil Acetofenonă

b) Anhidride acide
Catalizator: H+ (mediu acid)

Acetofenonă Acid acetic


Anhidridă acetică

- 90 -
Chimie organică

Reacția de adiție

Hidrocarburile aromatice participă la reacții de adiție numai în condiții energice.


Naftalina participă mai ușor la reacțiile de adiție, pentru că are un caracter aromatic mai slab ca
benzenul.

În seria hidrocarburilor aromatice polinucleare cu nuclee condensate,


caracterul aromatic scade cu creșterea numărului de nuclee condensate:

Crește numărul de nuclee condensate

Crește caracterul aromatic

Adiția H2
Catalizator: Ni, presiune și temperatură
Exemplu:
o Adiția H2 la benzen

ciclohexan
Să scriem reacția desfășurat, ca să înțelegem cum și unde s-au dus atomii de hidrogen.

- 91 -
Chimie organică

o Adiția H2 la naftalină

Tetralina (tetrahidronaftalina)

Să scriem reacția desfășurat, ca să înțelegem cum și unde s-au dus atomii de hidrogen:

Fiecare săgeată roșie este îndreptată către un atom de carbon care primește un atom de hidrogen.

Decalina (decahidronaftalina)

Să scriem reacția desfășurat, ca să înțelegem cum și unde s-au dus atomii de hidrogen:

Fiecare săgeată roșie este îndreptată către un atom de carbon care primește un atom de hidrogen.

Tetralina și decalina:
 Sunt lichide
 Sunt utilizate ca și carburanți și dizolvanți

- 92 -
Chimie organică

Adiția Cl2 sau Br2


Catalizator: hν (lumină) SAU radiații ultraviolete

Hexaclorociclohexan (H.C.H)

Hexaclorociclohexanul (HCH) are un izomer ce poartă numele de hexacloran sau gamexan.


Hexacloranul (gamexanul) este folosit ca și insecticid.

Reacții de oxidare

Reacția de oxidare se poare realiza fie la catena laterală, fie la nucleu.

A. Oxidarea la catenă laterală


Agent oxidant: Oxidarea la catenă laterală se realizează cu ajutorul unuia din următorii trei
agenți oxidanți:
- KMnO4 în mediu bazic (HO-) sau acid (H2SO4)
- K2Cr2O7 în mediu acid (H2SO4)
- O2, în prezență de V2O5 (pentaoxid de vanadiu), la temperatură

Indiferent de agentul oxidant, reacția are loc astfel:

Menționez că:

 Am notat cu ”R-” un radical alchil


 Am numerotat atomii de carbon pentru a înțelege cum se oxidează catena laterală

- 93 -
Chimie organică

Exemplu: Oxidarea 1,2-dietilbenzenului

a) Cu K2Cr2O7/KMnO4, în mediu acid

Acid ftalic

b) Cu V2O5, la temperatură

ATENȚIE! În momentul în care se folosește O2, în prezență de V2O5, la temperatură, compusul care ne-a
rezultat (acidul ftalic) se va DESHIDRATA, datorită faptului că:

- Reacția se produce la temperatură


- Cele doua grupări carboxil se găsesc pe poziții vecine

Prin deshidratare (eliminarea unei molecule de apă), se va forma anhidrida ftalică:

Anhidrida ftalică

Dacă grupările carboxil nu se aflau pe poziții vecine, atunci nu s-ar mai fi produs deshidratarea.

Mare atenție la condițiile de reacție!

Dacă agentul oxidant era fie K2Cr2O7, fie KMnO4, aceasta deshidratare nu se mai producea.

Oxidarea alchilbenzenilor (nuclee benzenice cu catenă laterală) este importantă în anumite procese
metabolice.

Exemplu: Oxidarea toluenului


 Vaporii de toluen, deoarece pot fi oxidați în organism și apoi eliminați, sunt mai puțin
toxici decât vaporii de benzen.
 Toluenul poate fi oxidat în prezența unor enzime din ficat până la acid benzoic, care va
fi eliminat prin urină.
 Benzenul nu are o catenă laterală, deci în organism nu se poate oxida.
 În prezența aceleiași enzime din ficat, benzenul poate produce mutații ADN.

- 94 -
Chimie organică

În concluzie:
 Benzenul + compuși fără catenă laterală – cancerigene
 Toluenul – nu este cancerigen

B. Oxidarea la nucleu
Agent oxidant: O2, în prezență de V2O5, la temperatură

Exemplu:

o Oxidarea benzenului

550°C

Acid maleic

Menționez că:

- Am scris nucleul benzenic desfășurat, pentru a evidenția dublele


legături
- Am numerotat atomii de carbon, pentru a vedea cum se oxidează
întregul nucleu benzenic

Compusul care se obține poartă numele de acid maleic. După cum se observă, prezintă
izomerie geometrică (vezi izomeria geometrică de la alchene).

Astfel, există 2 izomeri geometrici:

Izomerul CIS Izomerul TRANS

Acid maleic Acid fumaric

Deoarece:

 acidul maleic are cele două grupări carboxil (-COOH) în același plan
 oxidarea s-a produs la temperatură,

acidul maleic se va deshidrata intramolecular (va elimina o moleculă de apă din interiorul moleculei)
astfel:
- 95 -
Chimie organică

Acidul maleic Anhidrida maleică

ATENȚIE! Acidul fumaric NU se deshidratează inrramolecular (grupările carboxil sunt la distanță)


o Oxidarea naftalinei

350°C

Acidul ftalic

Să scriem reacția desfășurat, ca să vedem cum se ”rup” dublele legături:

350°C

Deoarece:

 acidul ftalic are cele două grupări carboxil (-COOH) pe poziții vecine
 oxidarea s-a produs la temperatură,

acidul ftalic se va deshidrata intramolecular (va elimina o moleculă de apă din interiorul moleculei)
astfel:

Anhidrida ftalică

- 96 -
Chimie organică

Oxidarea antracenului
antrachinonă

Antrachinona este o dicetonă.


Ea este folosită în industria coloranților sintetici (clasa coloranților antrachinonici).

- 97 -
Chimie organică

ANEXA 1
Izomerie geometrică

Acest tip de izomerie se găsește la compușii ce conțin legături duble (alchene, alcadiene).
Dacă la fiecare atom de carbon (ce aparține dublei legături) avem doi substituenți diferiți între
ei, compusul are doi izomeri geometrici, E (entgegen=”opus”, lb. Germană) și Z
(zusammen=”împreuna”, lb. Germană).
Pentru a stabili dacă izomerul este Z sau E, trebuie să stablim substituenții prioritari ai fiecărui
atom de carbon implicat în legătura dublă. Substituentul prioritar este cel cu masa atomică cea
mai mare.
Exemplu:

Bromul are masa atomică mai mare decât carbonul deci


este substituent prioritar.
Clorul are masă atomică mai mare decât carbonul deci
este substituentul prioritar.

Pentru că substituenții prioritari se găsesc în același plan, acesta este izomerul Z.

Pentru că substituenții prioritari se găsesc în planuri opuse, acesta este izomerul E.

- 98 -
Chimie organică

ANEXA 2
Compuși cu grupe funcționale
Menționez că am notat ”R-” un radical alchil.

1. Grupe funcționale ce conțin azot


R – NO2 nitroderivați
R – O – NO2 nitrați (azotați)
R – O – NO nitriți (azotiți)

2. Grupe funcționale ce conțin sulf


R – O – SO3H sulfat acid
R – O – SO3 – R´ sulfat neutru
R – SO3- sulfonat

- 99 -