Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CERTIFICAREA CALIFICĂRII
PROFESIONALE
NIVEL - 4
CLASA a - XII - a
ANUL ȘCOLAR 2018 - 2019
1
CUPRINS
ARGUMENT...................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I............................................................................................................................................4
1. CONCEPTUL DE MONITORING AL MEDIULUI...............................................................................4
1.2. Scopul monitoringului...........................................................................................................................5
1.3. Principii de realizare a monitoringului..................................................................................................6
1.4. Obiectivele monitoringului integrat.......................................................................................................7
CAPITOLUL II.......................................................................................................................................9
2. SISTEME DE MONITORIZARE A MEDIULUI............................................................................9
2.1. Principiile generale pentru proiectarea unui sistem de monitoring integrat al mediului....................9
2.2. Nivelurile de lucru în monitoringul integrat......................................................................................9
2.3. Sistemul global de monitoring.........................................................................................................11
2.4. Organizarea generică a sistemelor de monitoring............................................................................11
2
ARGUMENT
3
CAPITOLUL I
1. CONCEPTUL DE MONITORING AL MEDIULUI
standardizarea acestora,
elaborarea unor metodologii cât mai cuprinzătoare în reprezentarea
fenomenelor şi proceselor avute în vedere.
P rincipii operaţionale (ghidează modul concret de lucru în activitatea de monitorizare)
tehnici de recoltare standardizate în manuale de specialitate;
intercalibrări standard şi periodice între laboratoarele specializate;
-realizarea de bănci de date compatibile;
respectarea termenelor de elaborare a rapoartelor sintetice;
alegerea punctelor de recoltare respectând criteriul
reprezentativităţii.
1.4. Obiectivele monitoringului integrat
Obiectivele monitoringului sunt acele linii directoare generale care ghidează activitatea în
ansamblul ei. Ele pot avea un caracter general, specific sau prospectiv.
Obiective cu caracter general
integrarea sistemelor informaţionale sectoriale (pentru apă, aer, sol, floră etc.), în flux
rapid şi lent, privind calitatea factorilor de mediu;
îmbunătăţirea structurii datelor şi informaţiilor în sensul facilitării unei caracterizări cât mai
complete a factorilor de mediu şi a interdependenţelor dintre aceştia;
obţinerea de date pentru caracterizarea calităţii factorilor de mediu, a conexiunii dintre
parametri şi a tendinţelor de evoluţie in timp şi spaţiu;
evidenţierea urgenţelor in degradarea mediului şi stabilirea priorităţilor;
elaborarea soluţiilor tehnice şi adoptarea deciziilor ce se iau in situaţii normale şi
excepţionale;
controlul efectelor aplicării de măsuri de protecţia mediului şi reajustarea lor in
raport cu realitatea şi obiectivele propuse;
proiectarea programelor de management;
evaluarea eficienţei instituţiilor ce se ocupă de protecţia mediului şi a programelor de
prevenire;
asigurarea schimbului internaţional de informaţii privind starea mediului;
dezvoltarea suportului informaţional necesar fundamentării deciziilor în probleme, cum ar fi:
gospodărirea (prelevarea, conservarea, prezervarea) resurselor naturale pe
principiile durabilităţii;
formularea şi controlul aplicării strategiei de mediu;
respectarea termenilor prevăzuţi în acordurile şi convenţiile internaţionale;
informarea populaţiei în legătură cu starea mediului.
Obiective cu caracter specific
realizarea monitoringului de fond (situaţia poluanţilor la nivel de fond, înscrierea
concentraţiilor în limite admisibile, evoluţia în timp a concentraţiei poluanţilor etc.);
realizarea monitoringului de transport al poluanţilor(estimarea emisiilor, intrărilor,
modalităţilor de transfer a poluanţilor etc.);
realizarea monitoringului surselor;
descifrarea mecanismelor de trasport, diluţie, dispersie ale substanţelor poluante;
realizarea monitoringului biologic de detaliu (precizarea biocenozelor specifice şi a
dinamicii lor, stabilirea parametrilor funcţionali ai biocenozelor, evidenţierea
evoluţiei şi stării echilibrelor ecologice, precizarea gradului de rezistenţă a
ecosistemului la factori perturbatori, etc.);
stabilirea domeniilor prioritare de intervenţie prin compararea nivelului efectiv al
parametrilor diferiţilor factori de mediu cu cei prevăzuţi în norme şi standarde;
întocmirea rapoartelor periodice despre starea mediului şi elaborarea şi ajustarea politicii
de mediu;
7
îmbunătăţirea şi extinderea programelor de monitoring intersectorial;
creşterea capacităţii de expertiză în diagnosticarea stării mediului
Obiective cu caracter prospectiv
realizarea de modele ale situaţiei existente şi precizarea unor alternative în activitatea de
protecţia mediului;
controlul calităţii mediului în variantele aplicate;
controlul mediului în care se realizează modelul (dacă modelul este viabil şi în situaţia
dată funcţionează sistemulde feed-back);
îmbunătăţirea şi extinderea programelor de monitoring intersectorial;
creşterea capacităţii de expertiză în diagnosticarea stării mediului.
8
CAPITOLUL II
2. SISTEME DE MONITORIZARE A MEDIULUI
Programele de monitoring pot varia semnificativ din punct de vedere al scalei geografice
și temporale. Funcție de scopul monitorizării programele de monitoring pot fi desfășurate la o scară
spațială și temporală redusă (ex. Evaluarea preliminară a calității unui curs mic de apă) sau lărgită
la nivel național sau chiar mondial. Integrarea tuturor acestor date de monitoring într-un sistem
comun de monitoring integrat asigură o mai bună acoperire și furnizează o eficiență mai mare
sistemului.
Diverși autori extind scalele spațiale și temporale la valori limită.Scala temporală poate fi
extinsă la valori foarte mari de peste 10000 de ani prin determinări ale compoziției gheții din
calotele glaciare utile în evaluarea tendințelor de evoluție. În figura sunt furnizate exemple de scale
spațiale și temporale utilizate în monitoringul mediului.
În evaluările de risc ecologic scalele uzuale includ ca scală minimă spațială nivelul
organismelor (mp) și o scală de timp de nivelul orelor, zilelor iar monitoringul de mediueste
menționat ca având o extindere de ani (Suter II, 2006).
Scală spațială
Global - Pământ > 10,000
km Mezo-continent, țară, stat > 100
km Intermediar - bazin hidrografic, râu, lac > 1 km
Site - teren agricol, deozit deșeuri > 1m
Macro - animale, plante, ciuperci, bacterii >1
pm Ultra-micro – viruși, molecule >
1 nm Atomic - atomi, particule subatomice
<1 nmtemporală
Scală
Geologică > 10000 ani
Generație - durata de viață 20 - 100 de
ani Anuală > 1 an
Sezonieră > 4 luni
Zilnică > 24 ore
Orară > 60
minute Instantanee 10 <1
secundă
Figura 2. Scale spațiale temporale în monitoringul mediului
Evaluarea
Supraveghere starii reale
Reglarea
calitatii
mediului
Pronosticul
starii Evaluarea starii
pronosticate
Detaliind, analiza de mediu, situată la baza ierarhiei monitoringului de mediu, implică două
etape (planificare şi etapa de lucru propriu–zisă) a căror funcţionalitate este autoreglabilă
datorită mecanismului de feed – back (Fig. 4.).
Etapa de planificare constă în următoarele activități:
formularea problemei,
formularea scopurilor finale,
selectarea metodelor de lucru,
selectarea metodei de prelevare,
selectarea mediului de extragere a informaţiilor.
Cea de a doua etapă a analizei de mediu, respectiv etapa de lucru, este, la rândul ei, divizată în
următoarele activități:
samplingul (recoltarea probelor),
prelucrarea probei,
măsurarea,
extragerea informaţiilor şi prelucrarea datelor,
interpretarea rezultatelor.
Aşa cum s-a amintit deja, procesul de feed–back este mecanismul prin care analiza de mediu îşi
asigură autoreglarea. Astfel, după finalizarea celei de a doua etape, finale, a analizei de mediu ce
constă în interpretarea rezultatelor se trece la aplicarea feed–back- ului, când putem avea
următoarele stări de fapt:
(a) problema de mediu este rezolvată; în acest caz se trece la întocmirea raportului de
activitate finală, iar datele sunt stocate, în eventualitatea că vor fi utile în viitor;
(b) problema de mediu nu a fost rezolvată; în acest caz se reia analiza. Se studiază punctele
vulnerabile care reprezintă virtuale cauze ale eşecului şi se reface integral sau parţial, după caz,
etapa planificării (se reformulează problema şi scopurile precum şi soluţiile metodologice de
analiză) şi a celei de lucru (se verifică metodologia de cuantificare şi a echipamentelor specifice,
extragere şi prelucrare a rezultatelor).
12
.
Formularea Sampling
Problemei
Prelucrarea
probei
Formularea
scopurilor finale
Prelucrarea datelor
Masurarea
Selectarea metodelor
de lucru
Extragerea informatiilor
Selectarea mediului
de extragere a Interpretarea
informatiilor
Rezultatelor
DA
Cercetarea finalizata
Problema rezolvata
NU
Intocmirea raportului
Stocarea datelor
14