Raioane

Acesta este o diviziune administrativă în unele țări postsovietice, cum ar

fii  Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Letonia, Republica Moldova, Federația
Rusă și Ucraina. A fost introdus în administrația sovietică de reforma
din 1923 – 1929, care a transformat în noile subdiviziuni multe
foste voloste și uezduri ale Imperiului Rus.
Un raion este de obicei o entitate cu două trepte mai jos decât nivelul
național. Poate fi subordonat unei entități superioare, și anume:

 unui voblast (în Belarus);
 unui oblast (regiune), unei kraine, republici autonome, district autonom,
sau, în Rusia, unui oraș mare;
 unei mici republici sovietice, oblast, kraine, republici, ori al unui oraș
mare dintr-o republică sovietică mare în fosta Uniune Sovietică;
 unui oblast, unui oraș mare sau Republicii Autonome
Crimeea din Ucraina.

De obicei, raioanele au organe de conducere cu un anumit grad de

autonomie, alese prin vot popular, numit si soviet raional sau raisoviet.
Împărțirea în raioane a rămas în cea mai mare parte neschimbată
după prăbușirea Uniunii Sovietice. În multe zone ale Rusiei, termenul a fost
schimbat, pentru a reflecta specificul național.

In Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de

împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32
de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute.
Acestea sunt:

1. Anenii Noi
2. Basarabeasca
3. Briceni
4. Cahul
5. Cantemir
6. Călărași
7. Căușeni
8. Cimișlia
9. Criuleni
10. Dondușeni
11. Drochia
12. Dubăsari
 13. Edineț
14. Fălești
15. Florești
16. Glodeni
17. Hîncești
18. Ialoveni
19. Leova
20. Nisporeni
21. Ocnița
22. Orhei
23. Rezina
24. Rîșcani
25. Sîngerei
26. Soroca
27. Strășeni
28. Șoldănești
29. Ștefan Vodă
30. Taraclia
31. Telenești
32. Ungheni

Comuniştii care nu aveau vreun concurent periculos în controlul asupra

politicilor statului, şi-au dorit să realizeze : 1. Plasarea, din nou, a întregii
provincii sub autoritatea incontestabilă a centrului, deoarece raioanele nu erau şi
nu sunt sustenabile. 2. Satisfacerea apetitului clientelei de partid pentru funcţii
publice.
Din această cauză, astăzi avem o aberaţie – fiecare raion îşi are propriul său
preşedinte de raion – o altă persoană decât reprezentantul guvernului în eritoriu.
În acelaşi timp, fiecare raion dispunde de consişiu raional, comisie, etc.

Districte

În diverse țări districtul este o unitate teritorială de tip administrativ, statistic,

electoral sau militar. In Germania se regasesc districtele rurale si urbane.

District urban este un oraș-district care d.p.d.v. administrativ nu aparține de

vreun district rural din vecinătatea lui imediată, având deci el însuși statut
propriu de district. Majoritatea orașelor germane (peste 1.950 din totalul de
2.065 de orașe) nu sunt însă orașe-district, ci țin administrativ de districtul
(rural) în care sunt înglobate geografic. Interpretare:
 Pe treapta administrativă cea mai înaltă se află Bund = Federația germană,
Germania
 Pe a doua treaptă de sus se află Bundesländer = landurile Germaniei,
grupate în 2 categorii:
o Flächenländer = 13 landuri „cu suprafață”
o Stadtstaaten = 3 orașe-stat (Berlin, Brema și Hamburg), deci în total
16 landuri.
 Sub landurile cu suprafață stă scris (Regierungsbezirke) = unele din aceste
landuri dispun de o treaptă intermediară de regiuni administrative de
tip Regierungsbezirk.
 Landurile cu suprafață, indiferent dacă dispun sau nu
de Regierungsbezirke, sunt subîmpărțite în districte
rurale (numite Landkreis sau Kreis în funcție de land) și districte urbane,
numite kreisfreie Stadt (orașe-district care nu țin de vreun district rural).
 Districtele rurale sunt și ele subîmpărțite și mai fin, în diverse moduri, în
funcție de landul în care se află.
După cum se vede subdivizarea administrativă a Germaniei nu este foarte
unitară, și asta datorită diversității de tradiții istorice din regiunile țării.
Germania este împărțită în 294 de districte rurale, numite
în germană Kreis (în 2 landuri federale) și Landkreis (în celelalte landuri). Unele
districte rurale conțin în alcătuirea lor orașe mai mici, dependente de ele.