EVALUARE SUMATIVĂ

SUBIECTUL I
Citește cu atenție sursele istorice propuse și răspunde la sarcinile de lucru formulate.
Sursa A. Fărâmițarea unui popor între diferite state este, ca atare, o situație nefirească și de
aceea atrage după sine multe urmări proaste. Puterea și gradul dezvoltării spirituale suferă (..),
dar cel mai rău îl constituie faptul că nu se confundă conștiința naționalității cu cea de cetățean al
unui stat. La un asemenea popor, împărțit în mai multe state, se produce cu ușurință o mai mare
atracție către ideea națională.
Robert von Mohl, istoric și publicist german
Sursa B. Dacă dorim ca populația rusă din acest ținut să nu mai fie românizată, ca Basarabia să
fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu fie un subiect de jinduire
românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei, e necesar ca, prin
intermediul școlii, de a-i familiariza pe țăranii români cu limba slavonă bisericească și de a-i face
pe jumătate ruși prin limbă. Se vede că spre aceasta tinde astăzi întregul sistem al învățământului
public din Basarabia cu predare obligatorie a limbii ruse.
P. Batiușcov, despre rusificarea românilor basarabeni
Nr Item Scor
1 Scrie problema la care se referă sursa A și B. L
Sursa A:Poporul multinational 0
Sursa B:Rusificarea romanilor din Basarabia 1
2
2 Numește trei evenimente istorice care se referă la proclamarea independenței L
naționale a statelor europene în secolul al XIX-lea, datând fiecare eveniment. 0
1)Unificarea Italiei ;1871 1
2)Unifcarea germaniei;1871 2
3
3)Unificarea principatelor romane;1859 4
5
6
3 Formulează un enunț utilizând sintagma evidențiată în sursa A care să reflecte un L
adevăr istoric. 0
Fărâmițarea unui popor se produce cu usurinta daca in componenta acestui stat 1
sunt mai multe nationalitati. 2
3
4 Enumeră trei obiective ale politicii țariste de deznaționalizare în Basarabia, L
pornind de la sursa B. 0
1)Basarabia sa nu fie un subiect de discutie(să nu fie un subiect de jinduire 1
românească și chiar de agitație) 2
2)Diminuarea elementului autohton prin colonizarea si rusificare(de a-i familiariza 3
pe țăranii români cu limba slavonă bisericească și de a-i face pe jumătate ruși prin
limbă.)
3) eliminarea limbii romana din rindule bastinase(limba rusa obligatorie in toate
scolile)
__________________________________________________________________
 SUBIECTUL II
1. Enumeră câte două trăsături specifice formării statului național în statele indicate în tabel.
1)S-a realizat pe cale militara(razboiul cu Danemarca,Austria,Franta) si
diplomatica sub conducerea lui Otto von Bimarck
Germania
2) Unificarea s-a realizat in jurul Prusiei prin alipirea celorlante teritorii.

1)S-a realizat prin marele val al miscarilor nationale condus de C.Cavour si

G.Garibaldi.
Italia
2)Unificarea s-a realizat in jurul Piemontului prin alipirea celorlante teritorii.

1)S-a realizat pe calea diplomatica cu ajutorul adunarilor AD-HOC.

Principatel
e Române 2)S-a realizat prin dubla alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.

L0123456
2. Apreciați rolul în istorie a personalității Alexandru Ioan Cuza:
Începutul domniei:5 ianuarie domn al Moldovei,24 ianuarie domn al Tarii Romanesti
Sfârșitul domniei:11 februarie 1866
Rolul în istorie prin două argumente:
1)A infaptuit unificarea celor 2 principate prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie
1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859.
2) A infaptuit un sir de reformecare au contribuit la modernizarea societatii romanesti
(Secularizarea averilor manstiresti;desfiintarea clacii,dijmei )
L012345678
 SUBIECTUL III
În baza informațiilor de la pagina 166 și a informațiilor obținute anterior Demonstrați relația de
cauzalitate dintre mișcările naționale din secolul al XIX-lea și formarea statelor naționale.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Notă: La elaborarea relației de cauzalitate se va ține cont de: prezentarea fiecărui proces /
eveniment istoric; prezentarea relației cauză-efect; încadrarea personalităților istorice; utilizarea
limbajului istoric adecvat, a datelor cronologice; expunerea logică și formularea concluziei.
L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Barem de notare:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
38-36 35-32 31-27 26-22 21-18 17-14 13-10 9-7 6-3 2-0