Problema 1

Stabiliţi valoarea economică a următoarelor imobilizări necorporale aflate în patrimoniul unei întreprinderi:
a.) cheltuieli de constituire, în valoare contabilă de 1.000 RON;
b.) cheltuieli de cercetare-dezvoltare ce privesc produsele existente, în valoare contabilă de 10.000 RON;
c.) concesiune pentru obţinerea căreia s-a plătit suma de 100.000 RON;
d.) brevet de invenţie cu valoarea de intrare în patrimoniu de 80.000 RON. O altă întreprindere se arată
interesată de acest brevet, oferind pentru cumpărarea lui 120.000 RON;
e.) brevet de invenţie a cărui aplicare va conduce la reducerea pierderilor cu 30.000 RON/an. Cheltuielile
de obţinere a brevetului au fost de 40.000 RON, iar cheltuielile de înregistrare şi protecţie a acestuia în ţară şi
străinătate 50.000 RON. Brevetul va fi protejat o perioadă de 20 ani. Întreprinderea ar fi putut investi în activităţi din
altă ramură, unde revenirile medii anuale sunt 15%;
f.) fond comercial a cărui contribuţie la realizarea cifrei de afaceri anuală este apreciată la 8%, în condiţiile
unei cifre de afaceri medii anuale de 800.000 RON.

Rezolvare
a.) 0 (zero)
b.) 0 (zero)
c.) 0 (zero)
d.) 120.000 RON
(1  0,15) 20  1
e.) 30.000  40.000  50.000  97.780 RON nui la examen
0,15(1  0,15) 20
f.) 0,08 x 800.000 = 64.000 RON

Problema 2
Stabiliţi valoarea economică a următoarelor imobilizări financiare aflate în patrimoniul unei întreprinderi:
a.) 5.000 titluri de participare la întreprinderea A. Valoarea nominală a unei acţiuni este 20 RON, iar preţul
de tranzacţionare la bursă 22,5 RON;
b.) 2.500 titluri de participare la întreprinderea B. Valoarea nominală a unei acţiuni este 10 RON, iar preţul
de tranzacţionare pe piaţă 8 RON;
c.) o participaţie de 80% din capitalul social al unei agenţii de turism. La înfiinţare, capitalul social subscris
al agenţiei a fost de 10.000 RON, dar o echipă de evaluatori a estimat valoarea de piaţă a agenţiei la 50.000 RON.

Rezolvare
a.) 5.000 x 22,5 = 112.500 RON
b.) 2.500 x 8 = 20.000 RON
c.) 0,8 x 50.000 = 40.000 RON

Problema 3
Pentru a finaliza acţiunea de inventariere şi reevaluare a patrimoniului unei întreprinderi mai trebuie
rezolvate cazurile a două active: un teren şi o instalaţie.
Terenul este închiriat unei alte întreprinderi. Contractul de închiriere conţine o clauză care, în caz de
evicţiune, obligă proprietarul să despăgubească chiriaşul evacuat cu o sumă reprezentând 10% din valoarea de piaţă
a terenului. O echipă de evaluatori, după consultarea agenţiilor imobiliare, a estimat valoarea de piaţă a terenului la
200.000 RON.
Instalaţia a fost realizată în mai multe etape. Valoarea investiţiilor efectuate, gradul lor de uzură şi
coeficienţii de reevaluare sunt date în tabelul de mai jos
Anul Suma investită Coeficientul de Uzura
(de azi în trecut) [RON] reevaluare [%]
3 10.000 1,9 10
2 20.000 1,6 8
1 40.000 1,4 4
- 120.000 - -

Cu ce valori vor figura cele două active în documentaţia de evaluare?

Rezolvare
Teren: 200.000 - 0,1 x 200.000 = 180.000 RON
Instalaţie: 10.000 x 1,9 x (1-0,1) + 20.000 x 1,6 x (1-0,08) + 40.000 x 1,4 x (1-0,04) + 120.000 = 220.300 RON
Problema 4
O construcţie industrială este uzată în proporţie de 30% şi adecvată unor noi cerinţe de exploatare în
proporţie de 60%. Valoarea de reconstrucţie, estimată pe baza unui deviz întocmit de specialişti în construcţii, este
de 500.000 RON. Care este valoarea de utilitate a construcţiei industriale?

Rezolvare
500.000 x (1-0,3) x 0,6 = 210.000 RON

Problema 5
Un utilaj, care are o durată normală de funcţionare de 14 ani, a fost pus în funcţiune în urmă cu 8 ani.
Datorită nerespectării programului de întreţinere şi reparaţii, utilajul s-a uzat prematur, un expert tehnolog apreciind
că durata de funcţionare rămasă este de 2 ani. Valoare unui utilaj identic, în stare nouă, este 60.000 RON. Care este
valoarea de utilitate a utilajului?

Rezolvare
2
60.000  12.000 RON
82

Problema 6
Stabiliţi valoarea economică a următoarelor stocuri de produse finite:
a.) stoc de produse finite tipul A: 1.000 bucăţi. Stocul este vândut în totalitate unei întreprinderi comerciale,
la preţul de 30 RON/bucată. Întreprinderea producătoare mai trebuie să suporte cheltuielile de ambalare, expediţie şi
diferitele comisioane, în sumă totală de 3.000 RON;
b.) stoc de produse finite tipul B: 800 bucăţi. Preţul de vânzare estimat iniţial, 45 RON/bucată. Pe piaţă au
apărut produse identice, vândute la preţul de 50 RON/bucată;
c.) stoc de produse finite tipul C: 300 bucăţi. Preţul de vânzare estimat iniţial, 20 RON/bucată. Pe piaţă au
apărut produse de calitate mai bună, la preţul de 18 RON/bucată. Pentru a lichida stocul, un expert evaluator a
apreciat că este nevoie de o reducere de preţ de 15% şi cheltuieli de reclamă şi publicitate în sumă de 1.000 RON.

Rezolvare
a.) 1.000 x 30 – 3.000 = 27.000 RON
b.) 800 x 50 = 40.000 RON
c.) 300 x (20 – 0,15 x 20) – 1.000 = 4.100 RON

Problema 7
Evaluaţi următoarele active circulante aflate în patrimoniul unei întreprinderi:
a.) stoc de produse în curs de fabricaţie, gradul de realizare a produselor fiind 0,7. Cheltuielile totale de
fabricaţie ale lotului au fost estimate la 80.000 RON;
b.) creanţă cu valoare nominală de 8.000 RON. Debitorul trece prin dificultăţi financiare care nu îi permit
achitarea datoriilor. O agenţie specializată este dispusă să preia dreptul de creanţă, oferind 0,6 lei/1 leu neîncasat;
c.) creanţă cu valoare nominală de 20.000 RON. Durata creditului comercial: 1 lună. Termenul probabil de
recuperare a creanţei: peste 4 luni. Rata lunară de revenire la depozitele bancare: 0,5%;
d.) depozit bancar în valoare de 15.000 USD. În momentul constituirii depozitului, cursul era 1 USD = 2,70
RON. În momentul evaluării, 1USD = 2,50 RON.

Rezolvare
a.) 0,7 x 80.000 = 56.000 RON
b.) 8.000 x 0,6 = 4.800 RON
c.) pierderea prin imobilizare = 20.000  (1  0,005) 3 - 20.000 = 301,50 RON; valoare creanţă = 20.000 –
301,50 = 19.598,50 RON nui la examen
d.) 15.000 x 2,50 = 37.500 RON

Problema 8
Evaluaţi stocul de oţel al unei întreprinderi de construcţii în următoarele situaţii:
a.) întreprinderea are în stoc 100 tone oţel, achiziţionat la preţul de 1.600 RON/tonă. Preţul zilei pentru un
asemenea oţel este 1.500 RON/tonă şi nu sunt perspective ca acest preţ să se modifice în perioada următoare;
 b.) întreprinderea are în stoc 200 tone oţel, achiziţionat la preţul de 1.500 RON/tonă. În ultima perioadă,
preţurile medii săptămânale ale oţelului au fost: 1.500 RON/tonă; 1.520 RON/tonă; 1.510 RON/tonă; 1.530
RON/tonă, 1.525 RON/tonă;
c.) la începutul anului, întreprinderea nu a avut oţel în stoc. De la diverşi furnizori au fost cumpărate
cantităţi diferite, la preţuri diferite, şi anume: 100 tone de la furnizorul A, la preţul de 1.450 RON/tonă; 50 tone de la
furnizorul B, la preţul de 1.500 RON/tonă; 200 tone de la furnizorul C, la preţul de 1.480 RON/tonă; 200 tone de la
furnizorul D, la preţul de 1.475 RON/tonă. Consumul de oţel al întreprinderii în primele 6 luni ale anului a fost de
350 tone.
d.) întreprinderea a cumpărat 500 tone oţel din import, la preţul de 500 USD/tonă (cursul leu-dolar în
momentul cumpărării, 1USD = 2,80 RON). Pentru diverse lucrări au fost consumate 300 tone oţel. În momentul
evaluării, cursul leu-dolar este 1USD = 2,50 RON.

Rezolvare
a.) 100 x 1.500 = 150.000 RON
b.) preţul mediu = (1.500 + 1.520 + 1.510 + 1.530 + 1.525) / 5 = 1.517 RON/tonă; valoare stoc = 200 x 1.517 =
303.400 RON
c.) preţul mediu = (100 x 1.450 + 50 x 1.500 + 200 x 1.480 + 200 x 1.475) / (100 + 50 + 200 + 200) = 1.475
RON/tonă; stoc existent = 550 – 350 = 200 tone; valoare stoc = 1.475 x 200 = 295.000 RON
d.) stoc existent = 500 – 300 = 200 tone; valoare stoc = 200 x 500 x 2,50 = 250.000 RON

Stabiliţi corespondenţele între termenii cheie şi afirmaţiile din tabelele de mai jos.

A. Bursa de acţiuni A. Documentare internă şi externă

B. Primele cunoştinţe
întreprinderea
C. Analiza-diagnostic în vederea evaluării
D. Riscul de faliment
E. Modelele patrimoniale
F. Subvenţiile pentru investiţii
G. Modelul de evaluare bazat
actualizarea fluxurilor de numerar
H. Modelul Bates
I. Valoarea de good-will
J. “Activele”
privind B. Evaluarea întreprinderilor cu comportament atipic la început, dar
care, în timp, este posibil să se “alinieze” normelor sectoriale
C. Pot sau nu să fie grevate de datorii fiscale
D. Condiţia eficienţei economice a investiţiilor
E. Entităţi din structura unei societăţi comerciale, care pot fi organizate
şi funcţiona în mod independent
F. Aproape 80% din activitatea evaluatorului
pe G. Valoarea şi preţul întreprinderii se apropie până la a se confunda
H. Exprimă capacitatea întreprinderii de a genera supraprofit
I. Profiturile viitoare ale întreprinderii sunt ignorate
J. Modelul Anghel

A. Valoarea întreprinderii A. Creşterea dividendelor cu o rată constantă

B. Definirea acţiunii de evaluare
C. Diagnosticul patrimonial
D. Excedentul brut de exploatare
E. Conturile substractibile de activ
F. Concesiuni
G. Estimarea profiturilor nete
H. Modelul Gordon-Shapiro simplificat
I. Modelul ratei cu risc şi ratei fără risc
J. Întreprinderile redresabile
B. Nu au valoare economică
C. Apreciere bazată pe conceptele de utilitate şi oportunitate
D. Unicitatea întreprinderii de evaluat, unicitatea momentului evaluării,
unicitatea motivului care impune evaluarea
E. Modelul valorii la termen
F. Rezultat al etapei de analiză-diagnostic
G. În relaţia valorii de good-will se ia în consideraţie revenirea la
valoarea întreprinderii
H. Amortizări şi provizioane
I. Independenţă în raport cu politica financiară a întreprinderii
J. Cunoaşterea voinţei părţilor

A. Structura valorii întreprinderii A. Fiabilizarea valorilor contabile

B. Finalizarea evaluării
C. Diagnosticul contabil
D. Echilibrul financiar
E. Activul net contabil
F. Litigii
B. Provizioane tipice de risc
C. Egalitatea bilanţieră fundamentală
D. Pondere ridicată deţinută de elementele necorporale
E. Trezoreria netă
F. Trei subperioade de evoluţie diferită a valorii dividendelor
G. Testul de capitalizare
H. Modelul Molodowski
I. Modelele de evaluare cu rate
diferenţiate
J. Valoarea întreprinderilor mici
G. Cea mai simplă relaţie de stabilire a valorii întreprinderii pe baza profiturilor
viitoare
H. Întreprinderea este privită nu numai ca investiţie economică, ci şi ca
investiţie financiară
I. Elemente corporale şi necorporale
J. Raport de evaluare şi dosare anexe

A. Valoarea patrimonială A. Premisele evaluării întreprinderii pe baza informaţiilor contabile

B. Constituirea fondului de date
necesare evaluării
C. Diagnosticul juridic
D. Sistemul contabil
E. Activele necesare exploatării
F. Terenurile libere
G. Perioada de actualizare
H. Modelele de evaluare bazate
pe actualizarea dividendelor
I. Întreprinderile în dificultate
J. Modelul “achiziţiei”
rezultatelor anuale
B. Pentru valoarea lor prezintă importanţă deosebită localizarea, facilităţile,
cererea şi oferta
C. Proprietarului întreprinderii îi sunt atribuite profiturile viitoare ale acesteia pe
un anumit număr de ani
D. Dreptul societăţilor comerciale
E. Moduri diferite de estimare a valorii economice a acţiunilor
F. Nu există o regulă ştiinţifică utilizabilă pentru a o defini cu exactitate
G. Redresabile şi neredresabile
H. Inventariere şi evaluare
I. Valori de utilitate
J. Cu excepţia informaţiilor de natură contabilă, nici o altă informaţie nu se
prezintă într-o formă reglementată şi/sau normată

A. Modelul de evaluare A. Exprimă necesitatea de a lucra cu valori de referinţă omogene

B. Valoarea de piaţă
C. Coerenţa rezultatelor evaluării
D. Diagnosticul operaţional
E. Evaluarea la intrarea în patrimoniu
F. Evaluarea maşinilor şi utilajelor
G. Tratarea inflaţiei
H. Valoarea bursieră a întreprinderii
I. Capitalul permanent necesar
exploatării
J. Întreprinderile mici
B. Costuri de achiziţie
C. Definirea lor nu este lipsită de dificultăţi
D. Reflectare unitară a diferitelor concepţii cu privire la valoarea
întreprinderii
E. Procesul de producţie
F. Cotaţia acţiunilor întreprinderii la bursă
G. Capitalul împrumutat pe termen lung se adaugă capitalurilor proprii
H. Metoda bazată pe durata de viaţă efectivă
I. Este apreciată în funcţie de numărul acţiunilor emise şi valoarea intrinsecă
(evaluată) a acestora
J. Reprezentare simplificată a argumentării desfăşurate de evaluator pentru a
justifica valoarea întreprinderii

A. Valoarea economică prin flux A. Solduri intermediare de gestiune

B. Diagnosticul contabil şi financiar
C. Diagnosticul managementului
D. Marja comercială
E. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu
F. Terenuri
G. Partajarea viitorului
H. Modelul Holt
I. Beneficiul economic
J. Modelul cumulării activelor
B. Reflectă o tranzacţie specifică, prin care profiturile viitoare sunt
“împărţite” între vânzătorul şi cumpărătorul întreprinderii
C. Determinarea duratei de creştere excepţională a cursului unei acţiuni
D. Este similar modelului patrimonial
E. Întreprinderea este considerată un proiect economic
F. Costul mediu ponderat
G. Modelul de evaluare bazat pe capitalul permanent necesar exploatării
H. Pot conţine plusuri de valoare semnificative
I. Impactul conducătorului
J. Exprimare în termeni monetari

A. Preţul întreprinderii A. Eficienţa utilizării forţei de muncă

B. Examinarea prevederilor
pentru anii viitori
C. Diagnosticul resurselor
umane
D. Rezultatul exerciţiului
E. Activul net reevaluat
B. Supraprofiturile sunt capitalizate la infini pornind de la rata dobânzii la
împrumuturile pe termen mediu
C. Creşterea însemnată a dividendelor, mai ales în prima subperioadă a orizontului de
prognoză
D. Se ţine seama de coeficientul de uzură şi coeficientul de adecvare
E. Definirea lor comportă o dublă abordare: economică şi juridică
F. Evaluarea clădirilor şi
construcţiilor
G. Modelul Hoskold
H. Întreprinderi “în creştere”
I. Modelul direct (german)
J. Întreprinderi în dificultate
A. Teoria şi practica evaluării
B. Alegerea modelelor de evaluare
C. Diagnosticul strategic
D. Valoarea adăugată
E. Evaluarea de inventar
F. Provizioanele reglementate
G. Rata de actualizare
H. Evaluări bursiere
I. Modelul practicienilor
J. Valoarea la termen
A. Evaluarea
B. Diagnosticul general
C. Diagnosticul financiar
D. Inflaţia
E. Activele în afara exploatării
F. Creanţele certe
G. Modelul de evaluare bazat pe
actualizarea rezultatelor
H. Rating
I. Modelul U.E.C.
J. Modelul baremurilor
A. Valoarea financiară prin flux
B. Examinarea competenţelor
disponibile şi necesare
C. Diagnosticul comercial
D. Capacitatea de autofinanţare
E. Evaluarea bilanţieră
F. Cheltuieli de constituire
G. Alegerea ratei de bază
H. Modelul Irving Fisher
I. Modelul anglo-saxon
J. Întreprinderile neredresabile
F. Tranzacţie efectuată în momentul confruntării unei oferte cu o cerere
G. Se ia în consideraţie şi impozitul pe profit
H. Indicatori de referinţă, utilizabili în modelele de evaluare
I. Fonduri sinking
J. Efectele contabilităţii ţinute la costuri istorice sunt înlăturate
A. Analiza S.W.O.T.
B. Metoda deductibilă
C. Viitorul este partajat în mod egal
D. Presupune corectarea ratei de bază cu o primă de risc
E. Lipsa unei baze ştiinţifice riguroase
F. Teoria “evoluţiei aleatoare” versus teoria “ipotezei pieţelor
eficiente”
G. Se determină pe baza modelelor de evaluare clasice, fie
patrimoniale, fie de rentabilitate
H. Valori de utilitate
I. Creşteri de preţuri şi amortizări derogatorii
J. Întreprinderea este considerată un bun cu caracteristici specifice, care
însă se tranzacţionează ca orice bun comercial
A. Punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii
B. ”Datarea” lucrărilor de evaluare
C. Situaţia şi dinamica activităţii şi rezultatelor
D. Sunt evaluate la valori nominale
E. Valoare substanţială brută
F. Modele de evaluare bursiere
G. Intervine, de regulă, cu ocazia transferării dreptului de proprietate asupra unei
întreprinderi în funcţiune
H. La baza valorii stă cifra de afaceri realizată
I. Conceptul fundamental de valoare economică
J. Valori de piaţă
A. Principiul imaginii fidele
B. Gestiunea portofoliilor de titluri de valoare cotate la bursă
C. Activul net de lichidare
D. Nu au valoare economică
E. Ia în consideraţie revenirea la activul net reevaluat
F. Dezavantajul dificultăţii estimării exacte a evoluţiei viitoare a
dividendelor
G. Ia în consideraţie cheltuielile cu amortizările şi provizioanele
H. Colectiv de specialişti cu formaţii diverse
I. Marketing şi publicitate
J. Tratarea în manieră coerentă (omogenă) a riscului