Sunteți pe pagina 1din 69

CURSUL 13

CONTAMINAREA CHIMICA
PRIN INTERMEDIUL
MATERIALELOR AFLATE
ȊN CONTACT CU
ALIMENTELE

1
Obiective

 Prezentarea materialelor plastice utilizate


pentru industria alimentară
 Riscurile toxicologice legate de polimer
 Riscurile toxicologice legate de aditivi
 Reglementări legislative

2
14.1 Noțiuni generale

 Alimentele sunt ambalate pentru vânzare în


1. recipiente metalice tip conservă sau doză,
2. ambalaje din sticlă cu închidere din metal sau masă plastică
3. ambalaje din masă plastică.

 Despre problemele de toxicitate pe care le pun conservele


metalice s-a discutat Cursul 10, care se referă la contaminarea
alimentelor cu metale

 Sticla este inertă din punct de vedere chimic, deci nu pune


probleme de contaminare chimică prin contact cu alimentele.

3
14.2 Materiale polimerice utilizate ȋn
industria alimentară alimente

Motivatie :
 Diversitate chimică foarte mare :
– poliolefine, poliamide, policarbonaţi, policloruri, etc
 → diversitatea proprietăţilor → utilizări diferite;

 Prelucrare prin metode diverse:


– injectare, laminare, termoformare, tragere în folii şi
fire, etc.
 → obţinerea unor produse finite diverse ;
4
 Posibilitatea ranforsării cu materiale inerte - fibrele
de sticlă
– → cresterea rezistenţei mecanice, termice, etc.;

 Combinarea cu aditivi pentru îmbunătăţirea


proprietăţilor şi a prelucrabilităţii;

 Rezistenţă foarte bună la coroziune → costuri


reduse de întreţinere a unităţilor de depozitare, a
reţelelor de transport

5
Domenii de utilizare in
industria alimentara

 obţinere materii prime necesare


industriei alimentare:
– folii pentru solarii (poliolefine),
sere ( policarbonat armat cu
fibră de sticlă),
– tuburi pentru irigaţii (policlorură
de vinil)

 transport: bidoane (policlorură


de vinil) cisterne tip rezervor:
polimeri armaţi, conducte
(policlorură de vinil)

Folii solarii, judetul Bihor www.infoferma.ro www.bizoo.ro - 360 × 360 -


6 Căutaţi după imagine Butoi plastic alimentar, (220L), inaltime 850 mm
 depozitare: containere de
refrigerare (polimeri
armaţi), lădiţe (policlorură
de vinil), silozuri
(poliolefine)

 ambalare şi comercializare:
– folii şi pungi (polietilenă sau
hartie/carton dublat de folii
diverse),
– pahare (polistiren), – Ambalaje alimentare din material plastic
7 – flacoane (polietilentereflatat)
Fighting food waste with frozen food packaging | PlasticsToday.
www.plasticstoday.com
 consum

http://uzcasnic.com/index.php?route=produ
ct/category&path=59_214

8
 Necesarul de materiale
plastice ȋn Europa a crescut
constant.

 dintr-un total de 46,4 Mtone,


39% se utilizează pentru
ambalaje iar industria
alimentară este un utilizator
primordial.

Necesar european de mase


plastice Plastic Industry: Market Research Reports,
Statistics and Analysis
www.reportlinker.com
9
https://www.weforum.org/agenda/2018/01/these-11-innovations-will-tackle-the-causes-of-ocean-
plastic-pollution-not-just-the-symptoms /

10
14.3 Riscurile contaminarii chimice datorate
utilizării materialelor plastice în industria
alimentară

 riscuri legate de polimer (material plastic) ca


atare

 riscuri legate de aditivii adăugaţi în compoziţia


acestora la obţinere sau prelucrare.

11
14.3.1 Riscuri legate de polimer

 REACH - Registration, Evaluation, Authorisation


and Restriction of Chemicals
 Legislaţia Europeană a chimicalelor - Înregistrarea, Evaluarea,
Autorizarea şi Restricţionarea Chimicalelor

 Scop
– îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului
prin îmbunătăţirea identificării proprietăţilor intrinseci ale
substanţelor chimice (Comisia Europeană, 2011).

12
Polimerii utilizaţi în industria alimentară

 GENERALITATI

 sunt inerţi din punct de vedere chimic


– deci ei nu prezintă risc toxic direct
– doar în cazul apariţiei unor procese de degradare →
se pot elibera compuşi chimici toxici.

 Legislaţia actuală prevede lista monomerilor şi


materiilor prime ce se pot utiliza la producerea
materialelor şi obiectelor din material plastic aflate in
contact cu alimentele (HG 1197/2002 modificată şi
13 completată cu HG 512 si 559/2004)
Materiale plastice utilizate în industria
alimentară

Mai ales:
 Poliolefinele HDPE; LDPE
 Polistirenul PS
 Policlorura de vinil PVC
 Poliesteri termoplastici PET
 Rasini melaminice

14
Simboluri
 Se regasesc pe ambalaj

15 https://www.foodpackagingforum.org/food-packaging-health/plastic-recycling
Poliolefinele

– polietilenă de înaltă densitate (PEÎD), HDPE


– polietilenă de joasă densitate (PEJD), LDPE

– polipropilenă (PP)

 caracterizate prin stabilitate mare, mai ales


PEÎD dar nici în cazul PP nu s-au evidenţiat
riscuri de toxicitate
16
Poliolefine

https://www.m-chemical.co.jp/en/products/departments/mcc/food-
packaging/product/1201179_8048.html

17 Addition Polymers preparatorychemistry.com Polypropylene Chemical Structure chemistry.about.com


Polistiren

http://drmat-
ismail.blogspot.com/2015/07/conflict-in-using-
polystyrene-as-food.html

18 Polystyrene www.chemtube3d.com
 Se folosesc tipuri diferite de monomer

 Monomerul stiren prezinta risc toxicologic


 Este de evitat consumul de alimente calde,
acide, alcoolice in ambalaje de PS (tea with
lemon, coffee with dairy cream, fruit juices,
alcoholic beverages and wine)

 styrene, a substance that also occurs


naturally in foods such as strawberries,
19 cinnamon, coffee and beef
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Gasiti exemple de utilizare a materialelor


plastice nominalizate pentru fiecare din
directiile de utilizare mentionate in curs

20
https://www.ecvv.com/product/3126061.html

Polimeri sau copolimeri


ai clorurii de vinil (CV)

 caz deosebit
– datorită utilizării extinse
– risc de toxicitate prezentat de monomerul clorură
de vinil
Monomer CV Polimer PVC

21 PVC - Toxipedia www.toxipedia.org


Toxicitatea CV

 a fost dovedită experimental pe animale de


laborator,
 a fost observată şi la om în cazul persoanelor care
au avut contact respirator îndelungat cu monomerul
(muncitorii din domeniu).

 apariţia de afecţiuni hepatice, dar sunt incriminate şi


efecte mutagene şi oncogene.

22
Legislaţia actuală prevede ca:

 monomerul CV nu trebuie să fie conţinut în concentraţii care


depăşesc 1mg/kg produs finit în cazul materialelor şi obiectelor
ce vin în contact cu alimentele.

 Nivelul monomerului CV în aceste materiale şi obiecte se


determină prin cromatografie în fază gazoasă cu injecţie prin
prelevare din “head-space”. Se foloseşte detector cu ionizare în
flacără, iar pentru confirmare spectrometria de masă

 Riscurile apar datorită eventualelor resturi de monomer


nepolimerizat

23
Poliesteri termoplastici

 Poliesterii termoplastici sunt polimerii care


contin gruparea esterica (-CO-O-)

 Din aceasta categorie fac parte:


- PET - Polietilentereftalat;
- PBT - Polibutilentereftalat;
- PMT - Polimetilentereftalat;

24
https://www.chemicalsafetyfacts.org/types-
plastic-food-packaging-safety-close-look/

PET(E)

 Flacoane pentru alimente lichide


 Folii alimentare

 Proprietate importanta: impermeabilitate la


apa!!
 Nu are toxicitate intrinseca

25
Rasini melaminice MELAMINA

 Denumire chimica: 2,4,6-triamino-


1,3,5-triazina
 formula moleculara: C3H6N6
 Masa moleculara - 126 g/mol
 CAS No. 108-78-1
 Pudra alba cu PT ca. 354°C.
 Solubilitate mica in apa: ca. 3.1 g/L at
20°C , solubiltatea creste in mediu
acid
 Greu solubila in solventi organici
polari : ex <1 g/L in 95 % ethanol si
acetona)
 Insolubila in solventi non-polari ca
benzen, hexan http://www.tradeindia.com/fp248443/Melam
26 ine-Powder.html
 In functie de procesul de
purificare , melamina poate
sa contina si produsi
secundari in special:
Produse inrudite

– acid cianuric CAS No.


108-80-5)
– Amelida - CAS No. 645-
Melamine Ammelide 92-2),
– Amelina CAS No. 645-
93-1

Ammeline Cyanuric acid

27
Utilizari melamina

Rasinile
melaminice, se
obtinut prin
policondensarea
rasinii obtinute
prin reactia dintre
melanina si
formaldehida

https://www.learnnext.com/nextgurukul/wiki/concept/CBSE/XII/Chemistry/Condensation
28
-Polymerisation.htm?chap=15
Utilizari
melamina  Placi acoperite pentru mobilier,

 vase de bucatarie care nu se


sparg

 Strat acoperitor la conserve

 hartie si a carton acoperite cu


strat polimeric

http://melamineproducts.net/dinnerware.html  Pentru produse de ignifugare si


adezivi

 Sursa de azot in hrana


animalelor

29
Prezenta in alimente
Prezenta in alimente se datoreaza IN PRIMUL RAND utilizarii in
obiecte ce se afla in contact cu alimentele
 Vesela obtinuta din rasini melaminice prin termoformare;
 alimente consevate in cutii protejate cu strat melaminic
 adezivi si materiale diverse utilizati in materiale de ambalare a
alimentelor

 Limita curenta de migrare (SML) stabilita de catre legislatia UE


pentru materiale plastice este 30 mg/kg aliment.
 Reziduurile de Acid cianuric pot aparea in alimente datorita
utilizarii diclorizocianurat ca si sursa de dezinfectant cu clor

 EFSA recomanda ca actuala limita de migrare sa fie reconsiderata


in corelatie cu valoarea TDI de 0,2 mg.kg gc
30
Incidente de contaminare
cu melamina
https://www.pinterest.com/pin/204843483029626327/

2007
 SUA – pb de sanatate si mortalitate neobisnuita la
animalele de companie
 Investigatiile au aratat ca responsabil a fost glutenul
provenit din China si care se utiliza in obtinerea hranei
pentru animale de companie
 Glutenul continea adaus fraudulos de
 Ulterior a fost decelata melamina si acid cianuric si in
proteina din orez importata din China .
 Nivelurile de melamina determinate in glutenul din grau
si orez au fost intre 0.2 to 8 % (i.e. 2 to 80 grammes per
kg).
31
https://entangled.wordpress.com/2008/09/2
9/china-milk-scandal/

2008
 September 2008 - niveluri inalte de melamina au fost gasite in lapte pentru copii si
alte produse de lapte in China
 6 cazuri de deces datorita cedarii rinichilor, 200000 copii cu pb de sanatate legate
de rinichi din care 50000 spitalizati

 Importul de lapte si produse din lapte din China nu au fost permise in UE dar
exista produse alimentare complexe precum ciocolata, bomboane, biscuiti care au
intrat pe teritoriul UE

 In scopul protejarii sanatatii publice Decizia UE 2008/798/EC din 14 October 2008


a impus conditii speciale cu privire la produsele care contin lapte din China

 Ulterior gasirea unor niveluri inalte de melamina in faina de soia destinata furajelor
si in bicarbonat de amoniu utilizat ca agent de dospire in industria alimentara,
Decizia UE 2008/798/EC /14 Octombrie 2008 a fost modificata prin Decizia
U2008/921/EC din 9 Decembrie 2008
32
Avizul stiintific al EFSA asupra melaminei in
alimente si furaje 16 April 2010
Prezenta si estimarea expunerii

EFSA a primit si analizat:

 2239 date referitor la melamina in furaje si alimente


din tarile europene si care privesc cu precadere
alimentele susceptibile de a fi contaminate

 Organismele specifice ale industriei alimentare au


pus si ele la dispozitie date cu privire la 18546 (502)
probe referitoare la melamina si 8061 (308)
referitoare la prezenta acidului cianuric

33
Date provenite din tarile europene

34
Date provenite din industria alimentara

CIAA - Confederation of the food and drink industries of the EU – www.ciaa.be


CEPE - European council of the Producers and Importers of Paints, Printing inks &
Artists’ colours – www.cepe.org
EMPAC - European Metal Packaging – www.empac.eu
35
ACTIVITATE INDEPENDETA
TRADUCETI care sunt categoriile pentru care s-a calculat
expunerea la contaminarea cu melamina

Analiza datelor a condus la:


 Animal exposure to melamine was estimated for livestock at 2.5
mg/kg in mixed feed and in premixes

 For adult high consumers, the dietary exposure estimates to


melamine in different European Union (EU) countries is below
11 μg/kg b.w. per day.

 For infants fed solely on formula, the dietary exposure estimates


to melamine are all below 2 μg/kg b.w. per day.

36
 Estimare migrarii melaminei, pe clase de
alimente

 CONCLUZIE – NU ESTE RECOMANDATA


UTILIZAREA VASELOR DIN MELAMINA
PENTRU ALIMENTELE ACIDE
37
REGULAMENTUL (UE) NR. 594/2012 AL COMISIEI din 5 iulie 2012de
modificare a Regulamentului (CE) 1881/2006 în ceea ce privește
nivelurile maxime ale contaminanților ochratoxinăA, PCB care nu
sunt de tipul dioxinei și melamină din produsele alimentare

 Aparut ca urmare a Avizului stiintific al EFSA


asupra melaminei din alimente si furaje

Si a

 Raportului la a 33-a reuniune a Programului


comun FAO/OMS privind normele alimentare,
Comisia Codex Alimentarius, Geneva, Elveția, 5-
9 iulie 2010 (ALINORM 10/33/REP
38
Regulamentul 594/5 iulie 2012 de
modificare a Reg 1881/2006

 Valori CMA pentru melamina in alimente

39
Toxicitate
 Melamina nu prezinta toxicitate sistemica dar poate complexa
cu alte substante cum este acidul uric endogen si formeaza
cristale in urina care cauzeaza boli renale
 Datele toxicologice disponibile au condus la stabilirea unei
valori a DZT (doza zilnica tolerabila - Tolerable Daily Intake
(TDI) de 0.2 mg/kg gc
 Co-expunerea la melamina si acis cianuric in cazul septelului,
pestelui animalelor de companie si de laborator au aratat o
toxicitate mai mare comparativ cu a celor doua substante
separat, datorita formarii cristalelor renale

 Datele cu privire la formarea unor astfel de cristale datorita


prezentei amilinei si amelidei sunt limitate

40
DETERMINARE ANALITICA

 Extractie, purificare, concentrare –


EXTRACTIE IN FAZA SOLIDA pe cartus,
(SPE)
 Cea mai sensibila si selectiva metoda
analitica pentru melamina si analogii
structurali este LC-MS/MS (liquid
chromatography coupled to tandem mass
spectroscopy) – cromatografia de lichide
cuplata cu spectroscopia de masa
41
2 Riscuri legate de aditivi

 Toxicitatea maselor plastice faţă de alimente


se datorează mai ales aditivilor folosiţi
– pentru îmbunătăţirea proprietăţilor
– pentru îmbunătăţirea prelucrabilităţii acestora

42
Principalele tipuri de aditivi utilizaţi sunt:

 agenţi de biodegradare,
 agenţi fungistatici
 agenţi bacteriostatici,
 coloranţi,
 plastifianţi,
 antioxidanţi,
 stabilizatori la lumină.
43
 Marea majoritate a aditivilor prezintă un pericol
pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

In mod special periculoşi:


 retardanţii de ardere bromuraţi
– ftalaţii plastifianţi utilizaţi în PVC-urile flexibile
– stabilizatorii de căldură care previn degradarea PVC-urilor
în timpul fabricării

 Câţiva dintre retardanţii de ardere bromuraţi sunt


foarte persistenţi, foarte bioacumulabili și toxici şi
sunt listați în Convenţia de la Stockholm despre
Poluanţii Organici Persistenți (POPs) (UNEP, 2001).

44
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Nominalizati din lista POPs pe cei care fac


obiectul prezentului curs

45
 În cazul utilizării în industria alimentară toti aditivii
trebuie verificati şi acceptati din punct de vedere
toxicologic prin teste specifice efectuate în laboratoare
specializate.

Potrivit prevederilor legislative actuale se interzice în mod


expres utilizarea materialelor şi obiectelor din material
plastic care transferă din constituenţii lor alimentelor
cantităţi care depăşesc limita globală specifică de 10
mg/dm2.
 Cazurile în care se admite transferul a 60 mg
constituenţi/kg aliment se referă la:
– recipienţi care pot fi umpluţi cu o capacitate între 500 ml şi 10 l,
– obiecte care pot fi umplute şi pentru care practic nu este
posibilă estimarea suprafeţei de contact cu alimentele,
– capace, garnituri de etanşare sau dopuri.

46
 Aditivii admişi, limitele de migrare precum şi
verificarea încadrării în limitele de migrare
specifică sunt aspecte prezentate în detaliu
în anexele la HG 1197/2002 modificată şi
completată cu HG512/2004

47
 Riscul legat de toxicitate se datorează posibilităţii de
migrare a aditivilor din polimer în aliment

 În funcţie de solubilitatea aditivilor:


– în alimentele lichide (hidro şi hidroalcoolice) trec substanţele
solubile în apă cum ar fi sărurile anorganice
– în alcool – esteri ftalici
– în alimentele grase trec substanţele liposolubile cum ar fi
plastifianţii.

 Uleiurile alimentare pot extrage antioxidanţii din


polimeri.
48
Ambalaje alimentare – policlorura de
vinil PVC

 aditivul cu cea mai mare pondere în prelucrarea sa o


reprezintă plastifianţii
 Cei utilizaţi pentru ambalaje se aleg astfel încât să aibă
indicele de exudare cât mai mic, astfel încât să nu
ajungă în organism
– pe căile respiratorii,
– prin piele
– prin ingerare.
 Dintre plastifianţii acceptaţi pentru ambalaje alimentare
în Uniunea Europeană amintim esteri de tipul ftalaţi,
adipaţi, sebacaţi, ulei de ricin sau de parafină.
 Se poate ca prin el însuşi plastifiantul să nu fie nociv, ci
49 prin produsele sale de descompunere.
Aditiv pt polimeri termoplastici – poliesteri

Bisfenol A – riscuri legate de alimente

50 http://www.stopco2.ro/2011/03/31/daca-vreti-sa-va-reduceti-expunerea-la-bisfenol-a-renuntati-la-
conserve-si-la-produse-ambalate/
EFSA

 For example, BPA is used in polycarbonate, a high


performance transparent, rigid plastic. Polycarbonate
is used to make food containers, such as returnable
beverage bottles, infant feeding (baby) bottles,
tableware (plates and mugs) and storage containers.
Residues of BPA are also present in epoxy resins
used to make protective coatings and linings for food
and beverage cans and vats. BPA can migrate in
small amounts into food and beverages stored in
materials containing the substance.

http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/bisphenol.htm
51
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Traduceti referirile la Bisfenol de pe slide-ul


anterior si veti vedea relevanta fata de
alimente!

52
53
54
55
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Pe baza surselor din slidurile anterioare


identificati care este ambalajul aflat in
contact cu alimentele in care a fost interzisa
utilizarea BPA in UE incepand cu anul 2011

56
Legislație europeană ȋn domeniul materialelor
plastice ȋn contact cu alimentele

 http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/foodcontact/legisl_list_en.htm

New legislation
 Regulation EU 1183/2012 - plastic materials and articles intended for contact with
food amending Regulation (EU) No 10/2011
 Corrigendum to Regulation EU 1183/2012 - plastic materials and articles intended
for contact with food amending Regulation (EU) No 10/2011.
 Regulation EU 1282/2011 - plastic materials and articles intended for contact with
food amending Regulation (EU) No 10/2011
 Regulation EU 321/2011 - restricting Bisphenol A use in plastic infant feeding
bottles
 Regulation EU 284/2011 – import procedures for polyamide and melamine plastic
kitchenware from China and Hong Kong

General legislation
 Framework Regulation on materials and articles intended to come into contact with
food Regulation EC 1935/2004
 Good Manufacturing Practice for materials and articles intended to come in contact
with food Regulation EC 2023/2006
57
Legislation on specific substances
Regulation 1895/2005/EC - restricting use of certain epoxy derivatives in
materials and articles intended to come into contact with food
Directive 93/11/EEC - release of N-nitrosamines and N-nitrosatable
substances from rubber teats and soothers

Legislation on specific materials


 Regulation EU 10/2011 – plastic materials and articles intended to come
into contact with food:
– Consolidates old rules
– Repeals old rules
– Replaces old rules
 Regulation EC 450/2009 - active and intelligent materials and articles
intended to come into contact with food
 Regulation EC 282/2008 - recycled plastic materials and articles intended
to come into contact with foods
 Directive 2007/42/EC - materials and articles made of regenerated
cellulose film intended to come into contact with foods
 Directive 84/500/EEC – approximating EU countries' laws on ceramic
articles intended to come into contact with foods

58
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02011R0010-20150226&from=EN

59
Modificarile continua!!!!

60
EFSA – Materiale de contact cu alimentele
 http://www.efsa.europa.eu/en/applications/fo
odcontactmaterials/regulationsandguidance

61
62
Evaluarea toxicităţii aditivilor utilizati in materialele
plastice aflate in contact cu alimentele

 Toxicitatea aditivilor se evaluează urmărind efectul asupra


sănătăţii animalelor şi oamenilor pe baza unor norme legale. În
acest sens se examinează:

1. Doza letală , DL50;


2. Reacţia aditivului pe periodă mai lungă de timp pentru a stabili
efectele nocive în cazul absorbţiei repetate şi prelungite a
substanţei respective;
3. Efectele pe teste biologice, atunci când polimerul se utilizează
în domeniul medical şi farmaceutic;
4. Citotoxicitatea, în special pentru plastifianţi şi stabilizatori prin
încercări pe cultură de microorganisme, diferite culturi de
celule;

63
Extracţia în lichide alimentare, pentru aditivii folosiţi in
compoziţia polimerilor din care se obţin ambalaje pentru
produse alimentare.

 Testarea se face în funcţie de tipul de aliment şi anume


– extracţii apoase sau
– extracţii în medii de solvenţi ai grăsimilor, de ex heptan.

 În principiu, modul de migrare a aditivilor din masa


plastică în aliment este influenţat de compoziţa chimică
a alimentului.

64
Astfel produsele alimentare se clasifică în:

1. produse apoase neacide, pH > 5, extracţia se face în apă;

2. produse apoase acide, pH < 5, extracţia se face in soluţii apoase de acizi


slabi;

3. produse mixte cu caracter hidrofil şi acidofil, extracţia se face în heptan în


amestec cu substanţele cu cea mai mare pondere în produsul respectiv;

4. produse grase, extracţia se face in heptan sau ulei de măsline;

5. produse alcoolice, cu conţinut în alcool >5%, extracţia se face într-o


soluţie de alcool etilic în apă, conc. corespunzătoare produsului testat;

6. produse solide uscate, care sunt considerate inerte, cu excepţia celor


65 care au un conţinut ridicat în uleiuri volatile.
14.6 Concluzii

 După cum se observă din cele prezentate industria alimentară nu


poate „funcţiona” fără materiale plastice şi obiectele confecţionate din
acestea.
 În acelaşi timp grija pentru prezervarea sănatăţii ne face extrem de
precauţi în utilizarea acestor materiale.
 Nu se pune problema de a renunţa la ele, ci de a ne alinia normelor
europene în domeniu pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei şi înlăturarea riscurilor degate de ambalajele din polimeri.
 Cele mai utilizate materiale plastice ȋn industria alimentară sunt
poliolefinele, polistirenul, polietilentereftalatul și policlorura de vinil
 Riscurile utilizării polimerilor sunt legate ȋn special de migrarea
aditivilor utilizați ȋn prelucrarea acestora
 Legislația europeană prevede limite maxime admise pentru migrarea
acestora ȋn alimente

66
Test de evaluare
1. Care sunt domeniile din industria alimentară ȋn care se utilizează
materialele plastice?

2. Care sunt riscurile de contaminare chimica a alimentelor ca urmare


a utilizării materialelor plastice în industria alimentară?

3. Care sunt cele mai utilizate materiale plastice în industria


alimentară ?

4. Cine este riscul toxicologic major al utilizării materialelor plasticelor


ȋn contact cu alimentele?

5. Ce influențează ȋn primul rând capacitatea de migrare a aditivilor


din polimeri ȋn alimente?
67
6. Care din următoarele reprezintă domenii de utilizare ale materialelor
plastice ȋn industria alimentară ?
1. Ambalare
2. Transport
3. Depozitare

7. Care din următoarele reprezintă polimeri utilizați frecvent ȋn industria


alimentară?

1. Poliesterii
2. Poliuretanii
3. Policlorura de vinil

8. De care din următoarele se leagă riscul toxicologic al aditivilor folosiți


ȋn mase plastice față de alimente?
1. Inhalare
2. Ingerare
3. Migrare
68
9. Care din următoarele reprezință ambalaje din ind. alimentara
in care s-a interzis utilizarea Bisfenolului A ?
1. Folii
2. Sticle tip biberon
3. Farfurii de unica folosinta

10. Care din următoarele reprezință riscuri legate de polimer


ȋn relație cu alimentele?
1. Temperatura
2. Monomer nepolimerizat
3. Oligomeri

69

S-ar putea să vă placă și