CURSUL 12

Contaminarea cu PESTICIDE

1
Obiective
 Prezentarea tipurilor de pesticide

 Prezentarea contaminării alimentelor de

origine vegetală și animală cu pesticide

 Monitorizarea reziduurilor de pesticide in

Europa

 Reglementări legale referitoare la

reziduurile de pesticide ȋn alimente

2
1 Noţiuni generale
 Pesticidele sunt considerate factor de risc pentru
sănătatea umană.

 Termenul de pesticide cuprinde totalitatea

substanţelor folosite în agricultură pentru
combaterea diferitelor categorii de dăunători.

 interzicerea utilizării – imposibilitate – pb de

necesar de alimentate
 particularitate a utilizării acestor produse este
aceea că numai o parte foarte redusă din doza
administrată (1/1000 – 1/10000)

3
 Termenul pesticid provine din limba latină :
pest = parazit, daunator, caedere = a ucide
 se referă la toate substanţele care ucid
dăunătorii.

http://www.badpolitics.ro/legatura-clara-intre-maladia-parkinson-si-pesticide/4
2 Clasificarea pesticidelor
 în funcţie de dăunătorii împotriva cărora se folosesc şi apoi în
cadrul fiecărei clase, în funcţie de compoziţia chimică.

A – Fungicide
1 – Compuşi anorganici: pe bază de S, Cu; Ex: CKT
Sulf, Microthiol, Alcupral, Champion
2 – Compuşi organici: ditiocarbamaţi, derivaţi ai
benzenului şi fenolului, amine, amide, produse biologice Ex:
Dithane, Mancozeb, Thiram, Bavistin

B – Insecticide
1. Compuşi organocloruraţi: Lindan, Thionex
2. Compuşi organofosforici de contact/ingestie
(Carbetox, Malathion) şi sistemice (Sinoratox);
3. Carbamaţi (Carbofuran)
4. Piretroizi de sinteză (Lanate, Cypermetrin, Decis)
5. Compuşi biologici

5
ATENTIE: clasificarea contine compusi aflati sub
supraveghere SV indiferent ca sunt in uz sau nu!!!

C – Acaricide
1. Compuşi organici de tip sulfone, sulfonaţi:
Kelthrane, Tedion
2. Compuşi organometalici: Torque, Omite

D – Erbicide - Compuşi organici diverşi: carbamaţi,

amide: Basis, Oltest, Roundup

E – Nematocide, dezinfectanţi ai solului

F – Rodenticide, moluscocide, repelenţi

OBS: există şi o clasă de pesticide numită
insectofungicide cu dublu rol.

6
Conventia de la Stockholm cu privire la
POPsuri (Poluanti Organici Persistenti)

SCOP – de a proteja sanatatea

oamenilor si a mediului in relatie cu
substantele chimice care:
◦ Raman intacte in mediu perioade lungi de
timp
◦ Se distribuie pe distante mari dpdv geografic
◦ Se acumuleaza in tesuturile lipidice ale
oamenilor si animalelor

7
 Lista POP’s
Cele 12 POPs initial (adoptate in 2001 si supravegheate
puternic incepand cu 2004):

1. Pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin,

endrin, heptaclor, hexaclorobenzen, mirex,
toxaphen

2. Substante chimice provenite din

industie: hexaclorobenzen, bifenili
policlorurati(PCB);

3. Produsi secundari (Deseuri)

hexaclorobenzen, dibenzo-p-dioxine si
dibenzofurani policlorurati (PCDD/PCDF) si
bifenili policlorurati(PCB)
8
http://www.eugris.info/FurtherDescription.asp?e=93&Ca=2&Cy=0&T=Persisten9
t%20Organic%20Pollutants
Noile POPs adoptate de Conventia de la
Stockholm (2009- 2013)
 2009: Noua noi POPs: Pesticide, Substante chimice din
industrie si Deseuri
1. Alpha hexachlorocyclohexane;
2. Beta hexachlorocyclohexane to Annex A;
3. Hexabromodiphenyl ether and heptabromodiphenyl ether
to Annex A;
4. Tetrabromodiphenyl ether and pentabromodiphenyl ether
to Annex A;
5. Chlordecone to Annex A;
6. Hexabromobiphenyl to Annex A;
7. Lindane to Annex A;
8. Pentachlorobenzene to Annex A and C;
9. Perfluorooctane sulfonic acid, its salts and perfluorooctane
sulfonyl fluoride to Annex B;

 2011 – Endosulfan

 2013 - Hexabromciclododecan

10
Regulamente UE

 Datorita mecanismelor de transport pe

distante mari nici un guvern actionand de
unul singur nu poate sa isi protejeze proprii
cetateni de efectele POPsurilor.

◦ Regulamentul (EC) Nr 850/2004 – cadrul legal

comun pentru a pune in practica prevederile
Conventiei de la Stockholm.

◦ Regulamentele Nationale – pentru dezvoltarea si

implementarea planurilor

11
 Utilizarea produselor fitosanitare

 Strict reglementata

 REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2009 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe
piață a produselor fitosanitare, Jurnalul Uniunii
Europene L 309/1

12
 Contaminarea produselor alimentare
cu pesticide

 Expunerea omului la pesticide are loc

prioritar prin intermediul alimentaţiei.

 Calitatea alimentelor → starea

factorilor de mediu

 poluarea → direct responsabilă

pentru acumularea de substante
toxice, inclusiv pesticide în
alimente. 13
 În cazul pesticidelor degradarea factorilor de mediu
se manifestă astfel:
◦ Poluarea atmosferei
 administrarea pesticidelor cu avionul
 evaporare de pe plante, în funcţie de volatilitatea pe
care o prezintă;
◦ Poluarea hidrosferei
 preluării directe de către apele de suprafaţă, prin
intermediul ploilor apărute la timp scurt dupa
efectuarea tratamentelor
 prin preluarea din sol în urma migrării în apele
subterane;
◦ Poluarea solului
 depunerilor din timpul tratării
 preluare de la plante în cazul supradozării.
 În sol pesticidele rămân active pe durate mari, în
funcţie de valoarea timpului de înjumătăţire.

14
http://realfoodlaw.com/2012/08/12/minnesota-supreme-court-
holds-that-pesticide-drift-doesnt-harm-organic-farmer/

http://arch1design.com/blog/latest_environmental_heal
th_news/consumer-concerns-about-pesticides-in-food/

15
http://www.enn.com/top_stories/article/43681
Pesticidele în alimentele de natură
vegetală

1. direct ca urmare a tratamentelor

fitosanitare aplicate

2. indirect prin preluare din apă şi sol.

16
Poluare directa
Modul de administrare este responsabil în mare
măsură de cantităţile remanente

1. Ordinea descrescătoare a nocivităţii de

remanenţă:
◦ tratament cu pulbere> emulsie > suspensie apoasă.

2. Cantitatea de substanţă remanentă este

influenţată în sensul creşterii de:
◦ momentul şi frecvenţa tratărilor
◦ intervalul de timp ce s-a scurs între ultimul tratament
şi recoltare.

17
Pesticides in Surface Waters. Pesticides in the Hydrologic
System ...

18

http://water.usgs.gov/nawqa/pnsp/pubs/fs97039//
Poluarea indirecta

 Plantele preiau din sol pesticidele

remanente în mod diferit.

 Nu numai produsul ca atare poate fi

toxic, ci şi metaboliţii rezultaţi ca urmare
a asimilării lui de către plantă, fenomen
accelerat de umiditate sub acţiunea
radiaţiilor solare
19
Pesticides on a Plate
consumer guide to pesticide
issues in the food chain

20

http://www.pan-uk.org/archive/Projects/Food/
 În cazul produselor vegetale, pesticidele lasă
urme de tip:
◦ Extracuticular, dacă se concentrază numai la suprafaţă;
◦ Cuticulare, dacă au pătruns în starturile celulare
periferice;
◦ Intracelulare, dacă au fost absorbite de frunze şi
rădăcini odată cu seva în organele vegetale.

 Cu timpul aceste depuneri pierd din importanţă

prin autodegradare, spălare, diluare prin
creşterea plantei pt produsele nebioacumulabile.

21
Remanenţa pesticidelor în plante depinde de foarte
mulţi factori care ţin atât de pesticid şi modul lui
de aplicare cât şi de cultura tratată.

 În cazul respectării principiilor BPA(GAP) cea mai relevantă

pentru scăderea cantităţii de reziduuri este diluţia datorată
creşterii masei vegetale şi degradarea suferită de pesticid în
plantă.

 Pesticidele pot fi caracterizate prin viteza de degradare (K) şi

durata de semipersistenţă (t1/2) ce se pot calcula astfel:

log Do – log Dt 0,3

K = ---------------------, respectiv t1/2 = ------
t K

 Do – depunerea iniţială
 Dt – depunerea în ziua t
 K - constanta caracteristică fiecărui pesticid
22
 Numărul de zile (denumit interval de latenţă)
după care reziduul iniţial atinge doza de toleranţă
Dt se calculează cu relaţia :

log Do – log Dt (log Do – log Dt) t /2

t = ------------------- = ----------------------
K 0,3

23
Contaminarea alimentelor de origine vegetală cu
pesticide îşi manifestă efectul nociv prin următoarele
căi:
www.grreporter.info
1. plante (legume,
fructe, cereale)
tratate cu pesticide şi
care sunt hrană
directă pentru om

2. plante cu rol de furaj

pentru animale şi
care ajung să
transfere reziduurile
prin intermediul
hranei de origine
animală la om
http://psep.cce.cornell.edu/Tutorials/cor
24 e-tutorial/module05/index.aspx
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Gasiti exemple recente de contaminare

sau de estimare a contaminarii
produselor de origine vegetala cu
pesticide in:
1. America
2. Asia
3. Africa

25
Contaminarea furajelor

 În ultimii ani, datorită renunţării la utilizarea

izomerilor α şi βHCH, iar mai de curând şi la
γHCH, analiza mostrelor de furaje a relevat
contaminări rare şi la niveluri mici în ţările
Uniunii Europene.

26
 În ianuarie 2009 EFSA (EFSA, a, 2009) a publicat un raport
anual cu privire la reziduurile de pesticide în alimentele de origine
vegetală în ţările Uniunii Europene.

 Au fost centralizate datele referitoare la un număr de 74.305

probe provenind din programele naţionale de monitorizare ale
tuturor statelor comunitare plus Islanda şi Norvegia.

 România a participat la acest program cu un număr de 1054

probe de legume şi fructe.

 Probele au fost de origine vegetală, legume, fructe, produse

prelucrate, precum şi alimente pentru copii mici.

 Au fost identificate în cantităţi măsurabile un număr de 354

pesticide diferite.

 S-a constatat că în 96,01% din probe concentraţia reziduurilor s-

a situat sub valorile MRL, iar în 3,99%, valorile MRL au fost
depăşite pentru unul sau mai multe pesticide. În tabelul 11.2
este prezentaţa sinteza rezultatelor obţinute.

27
28
 specialiştii EFSA au observat:
◦ creştere a procentului de probe necorespunzătoare de la
3,0% în 1996 la 5,5% în 2002/2003,
◦ descreştere în 2007 (EFSA, 2009).

 Comparaţia trebuie privită în anumite limite,

deoarece
◦ numărul de ţări participante la program a crescut de la
10 în 1996 la 29 în 2007.
◦ numărul pesticidelor testate prin programele de
supraveghere a crescut de la 13 în 1997, la 71 în 2007.

29
Pesticidele în alimentele de origine
animală

 Datorită potenţialului de toxicitate şi a

cantităţilor folosite a fost studiat în special
efectul asupra alimentelor de origine
animală a:

◦ insecticidelor organoclorurate
◦ insecticidelor fosforice
◦ insecticidelor carbamice.

30
Surse:

1. ceamai importantă este consumul hranei care

conţine doze remanente de pesticide (orală):
furajele verzi, uscate, complexe, cerealele,
şroturile oleaginoase şi rădăcinoasele, mai ales
sfecla de zahăr
2. apa dulce pentru animalele terestre
3. apasărată pentru animalele marine, după cum
relevă un studiu efectuat în perioada 2001-2003
pe coasta turcească a Mării Negre
4. Tratamentele cutanate (zooterapeutice) şi cele
de grajd (igienice) - în prezent s-a renunţat la
ele.

31
Insecticidele organoclorurate

 sunt caracterizate de o mare stabilitate în

organismele vegetale şi animale.

 Insecticidele organoclorurate se acumulează ca

atare sau ca şi metaboliţi - POPs

 sunt liposolubile - acumularea în ţesuturile grase,

în ficat, rinichi

32
 ordinea descrescătoare a acumulării lor în
ţesuturi este: ţesut adipos mezenteric, ţesutul
gras de depozit, ţesutul gras perineal, ţesutul
muscular.

 Deci ca şi produs alimentar, carnea slabă este

mai puţin expusă acumulării de organoclorurate.
Carnea de pasăre acumulează cantităţi mari de
organoclorurate.

 s-au constatat diferenţe şi între specii,

rumegătoarele acumulând organocloruratele în
măsură mai mare decât porcinele

 Studiile au arătat că vegetarienii prezintă

acumulări mai reduse de pesticide în ţesutul
adipos, comparativ cu persoanele care consumă
şi alimente de origine animală.
33
PB !!!!!
 eliminarea OCP din organism prin intermediul unor
excreţii/secreţii care conţin cantităţi mari de lipide, cum
sunt ouăle şi laptele.
 Acumularea la om începe încă din faza de făt deoarece
bariera placentară nu opreşte aceşti toxici iar laptele
matern este o cale prioritară de eliminare a reziduurilor de
pesticide din organism.

 Laptele
◦ aliment foarte răspândit fiind consumat ca atare sau sub
formă de produse lactate.
◦ aliment esenţial în hrana copiilor, grupă de consumatori mai
sensibilă decât media la intoxicaţiile de orice tip.

 A fost semnalată legătura între modul de hrănire sezonieră a

animalelor şi concentraţia unor pesticide organoclorurate tip
izomeri DDT, izomeri HCH, Heptaclor şi Aldrin în laptele de vacă
şi bivoliţă

 Datorită liposolubilităţii organocloruratelor, ele se vor concentra

în smântână şi mai ales în unt.

 Laptele smântânit şi zara conţin cantităţi nesemnificative de

reziduuri, iar nivelurile de reziduuri depind de vârsta animalului

34
Exemple
 Acumularea organocloruratelor de-a lungul lanţurilor
trofice s-a dovedit şi prin studii asupra animalelor
sălbatice.

 Astfel, s-au detectat chiar şi în 2001 reziduuri de DDT

(6,200 ng/g grăsime) şi de HCH (475 ng/g grăsime) în
grăsimea păsărilor migratoare din Coreea de Sud. Ele se
hrănesc preponderent cu peşte în zona de sud-est a Asiei,
zonă în care pesticidele de tip DDT sunt încă în uz

 Făina de peşte provenită din nordul Europei a fost

incriminată pentru contaminarea cu DDT a unor probe de
grăsime separată din carne exportată din Belgia.

La nivelul Uniunii Europene nu se mai admite principiul

diluţiei astfel încât loturile de alimente care conţin
reziduuri de pesticide peste valorile MRL admise se
îndepărtează de la consum.

35
 http://www.pesticide-residues.org/home.html

36
ACTIVITATE INDEPENDENTA

 Consultand site-ul de pe slide-ul anterior

gasiti exemple de concentratie pentru
pesticide:

◦ in 3 tari europene
◦ la trei categorii diferite de alimente, la alegere

37
 Metode de determinare
Două tipuri de abordare:
 metode care detectează reziduuri singulare
◦ aplicabile unui număr redus de compuşi, dar au
avantajul costurilor mai reduse.
◦ se utilizează în cazul în care prezenţa respectivilor
compuşi este aşteptată.
 metode multi-reziduu
◦ utilizate în mod curent.
◦ POC şi POF se determină prin cromatografie de gaze
(CG) pe coloane capilare utilizând detectori specifici,
ECD (detector cu captură de electroni) pentru
organoclorurate şi FID (detector cu ionizare în
flacără) pentru organofosforice.
◦ Datorită termolabilităţii, compuşii carbamici se
determină prin cromatografie de lichide (LC)
◦ În scop de confirmare se utilizează ca spectroscopia
de masă (MS) cuplată cu CG sau HPLC.
38
Influenţa proceselor de prelucrare din industria
alimentară asupra reziduurilor de pesticide

POC
 sunt insolubile în apă şi sunt rezistente în mare
măsură la procesele de prelucrare culinară.
 Păstrarea produselor nu a dus la reducerea
reziduurilor → ele nu se utilizează pentru
dezinfecţia cerealelor.
 Cantitatea cea mai mare de reziduu rămâne în
tărâţe, dar ceea ce rămâne în făină se descompune
numai parţial în procesul de coacere al pâinii.
 Fierberea duce la o scădere a conţinutului de
organoclorurate fapt care a fost pus pe seama
topirii grăsimilor din ţesutul muscular.
 Sterilizarea cărnii duce la reducerea cu până la
40% a conţinutului de reziduu.
 Sărarea sau afumarea duc la scăderi mici a
cantităţilor de reziduuri (max 25%).
39
 Un studiu din anul 2005 (Riuz Mendez et al, 2005)
relevă faptul că în cazul endosulfanului anumite
procese de prelucrare reduc nivelul reziduurilor.
◦ purificarea uleiului prin procedee de tratare fizică (albirea
sau dezodorizarea)

 Prelucrarea ouălor prin prăjire sau fierbere

modifică în mod nesemnificativ conţinutul de
reziduuri.

 În cazul laptelui procesele de prelucrare au efecte

diferite:
◦ Pasteurizarea are influenţa mică
◦ în schimb uscarea şi în special cea prin pulverizare duce la
scăderi importante ale cantităţii de reziduuri.
◦ Acidularea şi fermentaţia lactică influenţează în mică
măsură conţinutul de pesticide din lapte.
40
POF
 Pesticidele organofosforice se descompun relativ
uşor → procesele de prelucrare reduc
semnificativ cantitatea de reziduuri.

 carnea de pasăre necesită o verificare mai

atentă pentru că s-a dovedit mai receptivă la
acumularea de toxici faţă de alte tipuri de carne.

 La legume şi fructe
◦ spălarea elimină până la 50% din reziduuri,
◦ decojirea până la 90 %.
◦ Acest lucru este valabil pentru fungicidele de contact nu
şi pentru cele sistemice.

 Fierberea materiilor prime duce la scăderi de

reziduuri la organofosforice de până la 70%.
41
Monitorizarea reziduurilor de
pesticide in UE
Activitate continua

42
43
Rapoartele anuale trebuie sa
cuprinda date cu privire la:
 Analiza rezultatelor controlului asupra reziduurilor de
pesticide puse la dispozitie de statele membre UE

 O dare de seama cu privire la motivele posibile

pentru depasirea MRL impreuna cu observatii
adecvate cu privire la optiunile de management al
riscului

 O analiza a riscurilor acute si cronice asupra sanatatii

consumatorilor ca urmare a prezentei in alimente a
reziduurilor de pesticide

 O estimare a expunerii la pesticide a consumatorilor

bazata pe informatiile puse la dispozitie de catre statele
membre UE si pe orice alte informatii disponibile legal

 In plus raportul poate sa contina o opinie referitoare la

pesticidele care ar trebui incluse in programele
viitoare
44
 Raport EFSA - 2014

Ultimul raport
45
Rezumatul raportului
 ACTIVITATE INDEPENDENTA – TRADUCETI
textul:

46
Cuprinsul
raportului

47
 In fiecare stat membru UE si fiecare Asociatie
Europeana de Comert Liber (EFTA European Free
Trade Association) se urmaresc doua programe
de control:

1. Un program coordonat de UE (EUCP)

2. Un program national (NP).

 Rezultatul EUNP – Cap 3 din raport

 Scopul EUNP
◦ de a genera un indicator care dpdv statistic sa fie
reprezentativ pentru rata de depasire a MRL pentru
alimentele de origine vegetala si animala de pe piata
europeana comuna si care poate fi folosit pentru
estimarea in prezent a expunerii pe termen lung a
consumatorului european

48
Obiectul testarii:
 Sunt supuse analizei 12 tipuri de produse
alimentare:
 Boabe din pastai, morcovi, castraveti, mandarine
sau portocale, pere, cartofi, spanac, orez, faina de
grau,
 ficat de rumegatoare, porc sau pui, carne de pui

 In fiecare tara – intre 15 si 93 probe/grup

 Se analizeaza un nr total de 213 pesticide

(Anexa B tabelul 17)
 191 in alimente de origine vegetala
 58 in in alimente de origine animala
49
 Statele membre UE au trebuit sa testeze cel putin o
proba de produs organic la fiecare din cele 12
categorii de alimente testate
 733 probe de produse organice la programul EUCP –
2014 – au fost analizate statistic impreuna cu probele
de acelasi tip din programele nationale
 Rezultate comparative - Sectiunea 4.2.6.

 In plus, toate statele membre au trebuit sa analizeze

cel putin 10 probe de alimente pentru copii mici (de
reconstituire - infant formulae ) si alimente de
continuare (follow-on formulae)
 Cele 218 probe raportate – analiza exaustiva la
Sectiunea 4.2.5

 Total 12,850 probe din 30 de tari (Croatia, prima

data!)in programul 2014 EUCP

50
Sinteza raportarii EUPC – tari/probe

51
52
Rezultate referitoare la pesticide

 Dintre cele 191 pesticide testate in

produsele de origine vegetala:
 37 nu au fost detectate in nici o proba
 154 au fost detectate in concentratii masurabile

 Valori MRL depasite s-au inregistrat

pentru 69 pesticide diferite

53
Figura 2 – Pesticidele
care au fost gasite in
cel putin 1% din
probele testate sau
care au depasit MRL
in cel putin
0.02% din probe .

54
 Referitor la alimentele de origine animala, 46 din
cele 58 pesticide testate nu s-au decelat prin
programul EUCP in nici una din probele testate
◦ Intre acestea sunt si compusi organoclorurati: endrin,
methoxychlor, heptachlor

 Restul pesticidelor au fost detectate sporadic, DDT fiind

cel mai frecvent (1.3% din probele de orig animala din
programul EUCP)

 Celelalte pesticide detectate, mai ales produse fitosanitare

scoase din uz dar care sunt persistente:
◦ hexachlorobenzene, chlordane, lindane, alpha- and beta-HCH and
endosulfan) au fost detectate in mai putin de 0.75% din probe

55
Resultate detaliate pe tipuri de
produse alimentare

 Sectiunea 3.3

 Analiza pe tipuri de produse alimentare,

separat

56
 Programele nationale

 2014, total 82,649

Probe (cf Reg EC
No 396/2005 ,
cu +2.1% fata
de 2013 - 80,967

57
Raportul analizeaza/sintetizeaza:

 Nr probe/100.000 locuitori
◦ Romania: 20,8 loc 19 din 31 tari

 Originea probelor testate

◦ Romania 62,3 prod interna 10,2 UE si 27,3 alte
tari

 Nr de pesticide testate in fiecare tara

◦ Romania: 227 tipuri, medie de 115/proba- locul
28 (fata de poz 1 Germania cu 663/276!)
58
REZULTATE GENERALE
 97.1% din probele analizate (82,649) in 2014 se
gasesc sub limitele admise (80,228);

 53.6% din aceste probe (44,333) nu au continut

cantitati detectabile de pesticide

 43.4% (35,895) din probele analizate si care

contin reziduuri masurabile nu depasesc MRL

 MRLs au fost depasite in 2.9% din probele

analizate (2,421).

 Raportul contine o analiza detaliata de tipuri de

produse alimentare – (sectiune 4.2)
59
ACTIVITATE INDEPENDENTA
Faceti o analiza a originii probelor cu MRL
depasit utilizand textul de mai jos

 The highest MRL exceedance rates among the samples originating

from the reporting countries were reported for products from
Malta, Cyprus, Portugal, Poland, Greece and France (>2.5% of
samples exceeding the legal limit) while samples from Iceland,
Ireland, Latvia, Denmark, Estonia, Croatia, Sweden, Luxembourg,
Romania, Hungary and Slovenia were most frequently free of
detectable residues (more than 75% of the samples).
 Among the third countries with at least 60 samples analysed, the
highest MRL exceedance rate wasfound for Vietnam, Cambodia,
Uganda, Pakistan, China, the Dominican Republic, Sri Lanka,
Jordan and India (all above 10%). Other third countries with a
substantial number of samples (more than 60 samples) and MRL
exceedances above the average were Suriname, Thailand, Kenya,
Mexico and Egypt.

60
Concluzii si recomandari
 In general, programul de monitorizare implementat de
EFSA pentru analizarea reziduurilor de pesticide in alimente
s-a dovedit eficient

 Programul se refera la cicluri de 3 ani, luand in considerare

constituentii principali ai dietei si pesticidele cele mai
relevante asteptate a contribui la expunerea prin
alimentatie

 se propune a se lua in considerare si alte alimente cum ar

fi fructele cu boabe mici , rucola, caisele, ciresele, ceaiul
 Deoarece reziduurile in alim de orig animala s-au dovedit
reduse, acest program se va modifica cu privire la nr de
probe si pesticide testate
 Testarea se va concentra pe furaje in locul
alimentelor de origine animala 61
Concluzii si recomandari
Mierea de albine!
 Includerea mierii in programul EUCP este in masura a oferi
date de estimare cu privire la expunerea albinelor la
pesticide (din culegerea de nectar sau utilizarea
medicamentelor de uz veterinar) si astfel limitele legale sa
fie fixate in cf cu Articolul 16 din Reg (EC) No 396/2005,
acolo unde este cazul

ues.cfans.umn.edu
/old/pollinators
/pesticides.html

62
Concluzii si recomandari
 Urmatoarele pesticide au fost gasite cu depasiri
repetate ale MRL in NP si ar trebui incluse in
EUCP:
◦ fosetyl-Al (RD), anthraquinone, BAC, DDAC (RD),
isoprothiolane, dinotefuran, bendiocarb, spinetoram.

 In cazul in care produse alimentare prelucrate

vor fi incluse in viitor in programele de
monitorizare, ar fi necesara o lista a conditiilor
de procesare care sa fie disponibila tuturor
statelor membre ceea ce ar permite introducerea
unor valori MRL armonizate si o analiza a riscului
coordonata
63
Reglementări legislative cu privire la
prezenţa pesticidelor în alimente
 Pentru a asigura un nivel inalt de protectie al
consumatorilor Regulamentul EC) No 396/2005 stabileste
 valori MRL (CMA) pentru mai mult de 500 de pesticides in peste
370 produse alimentare/grupe de alimente
 o valoare MRL implicita de 0.01 mg/kg (=LOQ) pentru pesticidele
nementionate explicit in legislatie
 impune statelor membre obligatia de a efectua controale care sa
asigure faptul ca alimentele de pe piata respecta limitele legale

 Sunt prevazute MRL specifice pentru alimentele destinate

sugarilor si copiilor mici in Directivele 2006/125/EC7 si
2006/141/EC8; in lipsa unor specificatii exacte se aplica un
MRL de 0.01 mg/kg

 Trebuie evidentiat faptul ca nu exista MRL specifice in

legislatie pentru produsele organice

64
Reglementări legislative cu privire la prezenţa
pesticidelor în alimente - Romania

 Legislaţia în domeniu din România prevede prin

intermediul Normelor Sanitar Veterinare:
1. măsurile de supraveghere şi control al
substanţelor toxice de tipul pesticidelor,
2. limitele maxime admise pentru aceste reziduuri
3. metodele de analiză ce trebuie utilizate pentru
determinarea concentraţiei reziduurilor în
alimentele de origine vegetală şi animală,
inclusiv prelevare probe.
4. Programe anuale de control

65
Reglementări legislative cu privire la prezenţa
pesticidelor în alimente - Romania

 Ordinele emise de Autoritatea Naţională Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
începând cu anul 2004 au avut rolul de a
transpune reglementările în domeniu ale Uniunii
Europene, ca parte a obligaţiilor asumate de ţara
noastră ca urmare a aderării la acest organism în
anul 2007.
 Ordinul 147/2004 – Reziduuri de pesticide si
medicamente de uz veterinar, cu modificarile si
completarile ulterioare

66
Tipuri de alimente - MRL
 se impune determinarea prezenţei reziduurilor de pesticide
în:
◦ carnea şi produsele ce provin de la bovine, ovine, caprine, suine,
cabaline, păsări.
◦ separat pentru lapte, produse lactate şi ouă.

 Valorile MRL (exprimate în ppm) se referă la tipuri de

pesticide separat şi variază în produsele de origine animală,
la organoclorurate între 0,0008 ppm (Endrin în lactate) la 2
ppm (izomer γ HCH grăsime din carne).
 Valorile cele mai mici sunt impuse pentru lactate. La
organofosforice limitele sunt cuprinse între 0,01 ppm şi 0,1
ppm.
 Legislaţia actuală a introdus şi limite maxim admise pentru
produsele de natură vegetală: legume, fructe, cereale, atât
din producţia internă, cât şi din import.

67
Ultimul raport asupra reziduurilor de pesticide
in alimente – 134 pag

68
ACTIVITATE INDEPENDENTA
 Analizati sumarul raportului pentru a
releva cele mai importante aspecte, prin
comparatie cu analiza prezentata in curs
la raportul anterior!

69
 Concluzii

 În ciuda riscurilor enunţate nu se poate exclude la ora

actuală utilizarea pesticidelor din agricultură. Nevoile
crescute de hrană datorate creşterii populaţiei duc la
necesitatea utilizării acestor substanţe, dar utilizând
produse din ce în ce mai puţin nocive pentru factorii de
mediu, plante, animale şi om. De dorit este ca prin
metabolizare să se obţină produşi netoxici.

 În prezent cele mai toxice pesticide au fost scoase din uz

dar monitorizarea reziduurilor este o constantă datorită
bioacumulării lor ȋn toate tipurile de alimente și ȋn furaje

 Există reglementări legislative stricte cu privire la prezența

reziduurilor de pesticide ȋn alimente

70
Test de autoevaluare
1. Care sunt tipurile de pesticide ȋn funcție de dăunătorul pe
care ȋl vizează?

2. Care sunt căile de contaminare cu pesticide a

alimentelor de origine vegetală ?

3. Care sunt căile prin care contaminarea alimentelor de

origine vegetală cu pesticide îşi manifestă efectul toxic

4. Efectul căror pesticide a fost studiat preponderent ȋn

cazul alimentelor de origine animală?

5. Enumerați cel puțin trei procedee de prelucrare care au

influența asupra reziduurilor de pesticide din alimente

71
6. Care din următoarele reprezintă tipuri de fungicide?
6. Fungicide anorganice
7. Fungicide nesistemice organice
8. Fungicide sistemice organice
7. Care din următoarele reprezintă tipuri de urme lăsate de
pesticide la alimentele de origine vegetală?
6. Extracuticular
7. ȋn semințe
8. Cuticulare
8. Care din următoarele reprezință ȋn prezent căi de
contaminare a alimentelor de origine animală cu pesticide?
6. Tratamente cutanate
7. Furaje contaminate
8. Tratamente injectabile
9. Care din următoarele reprezință operațiuni tehnologice prin
care se reduc reziduurile de pesticide din alimente:
6. Prăjirea
7. Mărunțirea
8. Fierberea

72
10 – Ce tipuri de substante cu potential toxic sunt incluse pe lista
Conventiei de la Stockholm?

11 – Dati minim trei exemple de substante cu potential toxic care

sunt incluse pe lista Conventiei de la Stockholm (POPs)?

12 – Ce prevad reglementarile legislative romanesti cu privire la

reziduurile de pesticide din alimente?

13. Pentru ce tipuri de alimente nu sunt incluse valori CMA (MRL)

explicite pentru pesticide in legislatia europeana si nationala
(potrivit ultimelor rapoarte EFSA – 2015 sau 2017)?

14. Ce tipuri de programe se analizeaza la EFSA in vederea

monitorizarii reziduurilor de pesticide din alimente la nivel
european?

15. Dati exemplu de cel putin o recomandare care reiese din unul
din ultimele rapoarte EFSA – 2015 sau 2017 cu privire la
reziduurile de pesticide din alimente. 73